Universitatea de Vest Timișoara (2015)

Managementul clasei de elevi

Vînturiş Cezara*

*Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor;

Departamentul de pregătire a Personalului Didactic

1. Titlul proiectului: Clasa mea. O reflecţie încântătoare asupra puterii inteligenţei.

2. Clasa de elevi:

Clasa a X-a
Clasa de elevi este formată din 25 de membri, dintre care 17 sunt fete iar 8 băieţi. Unul dintre băieţi
se diferenţiază prin aceea că suferă de autism şi totodată a fost evaluat ca având un IQ care se ridică
la nivelul de 140 (peste media clasei care este de 110).
Clasa de elevi se caracterizează prin: omogenitate (în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă;
aspiraţii asemănătoare), coeziune (interes crescut faţă de starea şi atitudinea celorlalţi membrii în
diferite situaţii), impermeabilitate (nu acceptă membrii noi), autonomie. Nivelul foarte ridicat de
inteligenţă, dorinţa puternică de manifestare a personalităţii şi de exprimare a propriei opinii
determină apariţia unor conflicte de idei care evident dezechilibrează structura internă a grupului
şi afectează procesul de predare-învăţare, uneori şi evaluare.
De asemenea, o altă problemă, o constituie diferenţa de clase sociale (unii elevi provenind din
familii cu o situaţie materială precară, alţii din contră). Problemele în acest sens nu sunt
determinate de către elevi, ci de părinţii acestora. Crizele puternice de furie, plânsetele, ţipetele,
zvârcolirile copilului autist de asemenea afectează procesul de predare şi totodată confortul psiho-
emoţional al colegilor săi (devin nervoşi, uneori agresivi verbal sau chiar speriaţi).

3. Obiectivele proiectului:

O1 – să aprecieze empatia şi solidaritatea drept factori fundamentali ai funcţionării unui

grup social formal

O2 – să identifice importanţa şi necesitatea integrarii elevului autist în clasa de elevi

O3 – să recunoască caracterul esenţial al interelaţionării pozitive cu toţi membrii clasei de

elevi indiferent de dispoziţia naturală (vocaţie, chemare, înclinaţia profesională) a acestora
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

4. Dimensiunea ergonomică:
Mobilierul este întodeauna dispus în funcţie de tipul acţivităţii de învăţare. Elevii vor participa la
aranjarea mobilierului înaintea începerii orei, sub îndrumarea managerului clasei. Pentru orele în
care activitatea de bază va fi susţinerea unor proiecte, băncile vor fi aşezate sub formă de “U” sau
“semi-lună” pentru ca vizibilitatea să fie mai ridicată şi pentru a încuraja astfel interacţiunea între
ei. In rest, băncile vor fi dispuse frontal.
Mobilierul ales este format din module mici, demontabile, uşor de asamblat şi de deplasat.
De asemenea acestui mobilier i va fi asociată aparatura electronică necesară (computer, terminale,
video-proiector suspendat de tavan şi alte echipamente).
Elevul autist va beneficia de un scaun special, modern, confortabil care datorită asamblării speciale
îl va proteja de posibilele accidente ce pot avea loc în timpul crizelor pe care le manifestă.
În ceea ce priveşte vizibilitatea, mobilierul va fi aşezat astfel încât să se restecte necesităţile fiecărui
elev. Din cei 25 de elevi, 7 au nevoie de ochelari pentru a vedea, astfel ei vor fi aşezaţi în primele
2 rânduri. Băiatul-autist va sta întodeauna în prima bancă întrucât pentru el vizibilitatea este cea
mai importantă (gândeşte în imagini) şi totodată pentru ca profesorului să îi fie mai uşor să îl
supravegheze. Pentru a asigura vizibilitatea profesorul va solicita renunţarea la neoane cu lumină
albă şi înlocuirea lor cu cele cu lumina calda care vor dăuna mai puţin ochilor, astfel elevii îşi vor
menţine atenţia şi energia pentru mai mult timp.
În ceea ce priveşte pavoazarea, aceasta depinde de “tematica” fiecărei săptămâni. Managerul clasei
(care este şi diriginte al acestei clase) a stabilit încă de la începutul anului cu elevii săi că vor face
demersuri către o dezvoltare multilaterală. Si acest lucru se va observa evident şi în pavoazarea
clasei.
Tematicile atribuite fiecărei săptămâni pot fi foarte variate: “săptămâna Culturii”, “săptămâna
Inovatoare”, “săptămâna Educaţiei patriotice” etc. Se poate porni şi de la un titlu/ citat “Căutând
binele altora îl găsim pe al nostru” sau “Da binele din mână în mână” şi realiza o întreagă “scenetă”.
Cum se va proceda?
Managerul clasei îi va invita pe elevii săi la o “furtună de idei” pentru a identifica nevoile şi
curiozităţile fiecăruia (care pot deriva şi din conţinuturile programei şcolare: “Săptămana Crizei”
sau “Nimic nu este gratuit?”). În funcţie de aceste nevoi se vor alege tematicile. De asemenea,
managerul este responsabil în a indentifica acele aspecte ale vieţii sociale în care elevii săi sunt
deficitari şi poate crea o temă pornind de la aceasta.
În funcţie de temele alese elevii vor contribui la organizarea cadrului necesar desfăşurării
activităţilor.
De exemplu, pentru “Săptămâna Educaţiei Patriotice” elevii vor pavoaza sala de clasă cu diferite
simboluri patriotice, steaguri, imagini, planşe pe care vor cuprinde expresii patriotice, diferite
eseuri despre importanţa patriotismului, date, citate şi titluri de cărţi ale scriitorilor români care au
abordat această temă : “Dan Puric- Suflet Românesc” ş.a.m.d. La ora de dirigenţie (întâlnirea va fi
stabilită după caz, funcţie de timpul comun disponibil al ambelor părţi) managerul va discuta cu
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

elevii săi despre tematica abordată, se va interesa de specificul fiecărui simbol atribuit temei (îi va
întreba pe elevi de ce au ales acel simbol drept referinţă, ce semnificaţie are pentru ei) şi îi va
antrena într-o dezbatere constructivă.
Astfel vor fi eficientizate toate cele 3 procese: procesul afectiv, cel de comunicare şi de realizare a
sarcinii. Membrii vor fi motivaţi să depună reale eforturi spre realizarea ei fapt ce va conduce la o
interacţiune puternică între ei, consolidarea relaţiilor afective (toţi lucrează pentru un scop comun)
şi a conştiinţei comune.

6. Dimensiunea psihologică

Distribuirea raţională a sarcinilor de învăţare Sarcinile de învăţare vor fi

distribuite în funcţie de forma de organizare a activităţii didactice şi de metodele de predare.

De exemplu, în cazul temei “Utilizarea diferitelor mijloace de plată. Avantaje şi dezavantaje” clasa
de elevi va fi organizată pe 5 grupe de lucru, sarcinile fiind distribuite diferenţiat:

Grupa 1: Ce sunt şi la ce servesc banii?

Grupa 2: Evaluarea banilor
Grupa 3: Avantajele şi dezavantajele economisirii banilor
Grupa 4: Devalorizarea şi revalorizarea monedei naţionale
Grupa 5: Diferite forme de plată

Fiecare grupă va desemna un lider de grup care va prezenta aspectele investigate. Managerul clasei
va modera discuţia, va aduce completări dacă este cazul şi va formula concluzii pertinente cu
privire la avantajele şi dezavantajele utilizării diferitelor mijloace de plată în funcţie de informaţiile
prezentate de către elevi.
De asemenea în cazul unui proiect cu titlul “Planul unei afaceri de succes” se pot constitui grupe
de 5 elevi şi distribui sarcinile de învăţare funcţie de profilul psihologic, aptitudinile şi aspiraţiile
fiecărui elev astfel încât potenţialul existent să fie exploatat la maxim. De exemplu, din echipa
de 5 elevi cel care este mai creativ se va ocupa de aspectele legate marketing şi branding, cel care
are aptitudini matematice de contabilitatea şi aspectele legate de finanţarea planului de afacere
ş.a.m.d.
În cazul în care managerul alege ca în procesul instructiv-educativ să utilizeze o metodă de predare
alternativă, distribuirea sarcinilor de învăţare se va realize în funcţie de metoda utilizată. De
exemplu, în cazul metodei “Gânditi-Lucraţi în perechi-Comunicaţi” sarcinile vor fi distribuite
individual şi apoi pe grupe. Profesorul poate lansa întrebarea următoare: “Cum creştem PIB-ul?”.
Elevii vor consemna pentru început, în scris, răspunsul propriu. Apoi se vor forma perechi care
vor încerca să formuleze un răspuns comun care să încorporeze ideile amândorura. Câteva dintre
aceste perechi vor împărtăşii întregii clase rezultatele deliberărilor lor.
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

Distrubuirea sarcinilor de învăţare va urmării întodeauna consolidarea relaţiilor affective între

membrii clasei şi în mod special integrarea copilului autist în grupul de elevi. Totodată, managerul
va urmării cu atenţie comportamentul elevului autist în funcţie de grupul din care face parte şi va
idenfica cu care dintre colegii lui se înţelege mai bine. Confortul elevului autist este foarte
important şi potenţialul acestuia va fi stimulat de relaţiile ce se stabilesc între el şi colegii lui.
De asemenea, se va identifica daca elevul-autist lucrează mai bine în echipă sau individual.
Nivelul foarte mare de inteligenţă a elevului (IQ-140) trebuie în permanenţă susţinut. Dacă
se observă că acesta lucrează mult mai bine individual, se va respecta acest lucru şi îi se vor da
sarcini diferenţiate.

Organizarea condiţiilor necesare

Profesorul va asigura resursele necesare desfăşurării fiecărei activităţi şi va crea condiţiile optime
de desfăşurare a acestora. În funcţie de tipul de activitate, cum sunt cele prezentate anterior,
profesorul se va asigura ca dispune de videoproiector, conexiune la internet, materialele didactice
aferente (prezentări ale conţinuturilor în powerpoint sau prezi), planşe şi markere colorate dacă
metoda didactică solicită acest lucru, filmuleţe, fişe de lucru etc. Desigur, dacă activitatea
presupune o rearanjare a mobilierului sau resurse de care profesorul sau instituţia nu dispun, va
solicita ajutorul elevilor cu câteva zile înainte de desfăşurarea activităţii sau se va adapta în funcţie
de resursele de care dispune.

Organizarea timpului pentru învăţare

Fiind o clasă a cărei membrii au un nivel foarte ridicat de inteligenţă timpul pentru învăţare este
mult mai uşor de organizat. Elevii rezolvă în timp util toate sarcinile de învăţare. Problemele
intervin decât în cazul declanşării unor dezbateri conflictuale sau a crizelor elevului autist. Crizele
elevului autist apar în momentul în care gândirea lui nu mai este antrenată (fie termină mult prea
repede sarcinile, fie răspunde prompt la unele întrebări şi nu are răbdare să asculte şi opiniile
celorlalţi colegi sau nu este de accord cu argumentele celorlalţi). Pentru a evita astfel de situaţii
profesorul va fi pregătit întodeauna să modereze conflictele şi va întocmi de acasă o listă de
problem/activităţi/sarcini suplimentare pentru elevul autist adaptate nivelului intellectual al
acestuia, pentru a-i susţine atenţia acestuia pentru un timp mai îndelungat şi a asigura buna
desfăşurare a activităţii.
În cazul în care, timpul pentru desfăşurarea activităţilor la clasă nu este suficient, profesorul le va
da teme pentru acasa, eseuri, proiecte, studii de caz astfel încât să se asigure că elevii vor dobândi
cunoştiinţele necesare înţelegerii fenomenelor studiate.
Având în vedere că programa pentru clasa a X-a este foarte încărcată (la toate disciplinele,
indiferent de profilul lor) profesorul mai poate salva din “timpul de învăţare” organizând activităţi
extracurriculare adaptate temelor studiate la clasă. De exemplu, atunci când se studiază “Serviciile
hoteliere” o temă foarte vastă pentru a se putea încadra în doar 2 ore. Astfel, pentru un proces de
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

învăţare mult mai eficient profesorul poate organiza într-o zi de weekend, pentru 2 ore, o vizită la
unul din cele mai prestigioase hoteluri din Timişoara (Hotel Continental) pentru ca elevii săi să
observe şi să înţeleagă mult mai bine cum se desfăşoară activităţile în compartimentele unităţilor
de hotelărie, care sunt caracteristicile acestor servicii, cum se pot rezolva reclamaţiile clienţilor,
care sunt modalităţile de trasmitere către turişti a informaţiilor despre serviciile oferite etc.

Stimularea şi atribuirea de responsabilităţi

Este important ca managerul clasei să “îi delege” cel puţin unuia dintre elevii săi responsabilitatea
de “Lider/Sef de clasa”. Managerul poate aplica la începutul anului un Test
Sociometric pentru a identifica care sunt relaţiile între elevii săi şi pentru a-l identifica pe cel care
i-ar putea organiza în cel mai eficient mod posibil. În funcţie de radiografia stării relaţiilor positive
şi negative va fi ales şeful de grup care va fi un sprijin pentru managerul clasei.
De asemenea şi ceilalţi elevi vor fi responsabilizaţi cu diferite “funcţii”: va exista un “casier” al
clasei (care va strange banii necesari pentru diferite evenimente, excursii, acţiuni sociale, banchete,
reuniuni), “Cercetătorul” – această funcţie îi va fi delegată copilului autist. Fiind un copil
supradotat şi mereu angrenat la tot ceea ce este nou şi inovator, îl va ajuta cu materiale didactice
(diferite articole, cercetari, statistici, traduceri) pe profesor, pentru ca acesta să fie în permanenţă
adaptat la “ceea ce este nou pe piaţă”. Profesorul poate face şi singur toate aceste lucruri dar prefer
sa il responsabilizeze pe copilul autist din mai multe puncte de vedere: pentru a-I exploata
potenţialul intelectual la maximum, pentru a-i creşte stima de sine datorită faptului că se simte util,
pentru a-i ajuta şi pe părinţii acestuia (responsabilizându-l şi organizându-I şi tipul de lucru pentru
acasă), pentru a-l integra în clasa de elevi (elevii îl vor stima, vor avea încredere în el, îi vor aprecia
munca şi competenţa dacă el va reuşi să găsească material compatibile cu interesele întregii clase.
Managerul clasei va avea grijă ca acestea să fie compatibile).
Pot exista şi responsabili cu curăţenia şi disciplina. Toţi elevii pot avea această sarcina. In fiecare
saptamana 3 dintre ei se pot ocupa de acest lucru in ordinea numelor din catalog etc.

Utilizarea relaţiilor de cooperare în rezolvarea sarcinilor

Aşa cum am precizat şi mai sus în exemplele oferite, relaţiile de cooperare vor fi întodeauna
stimulate, începând cu dispunerea mobilierului şi pavoazarea şi încheind cu metodele alternative
de predare.
Coordonarea ritmurilor diferite de lucru ale elevilor

In functie de ritmul diferit de lucru al elevilor profesorul va avea intodeauna o alternativă. Pentru
cei care au un ritm alert de munca va pregati sarcini/exerciţii suplimentare, pentru cei care lucrează
mai lent şi rămân întodeauna în urmă le va da teme suplimentare pentru acasă.
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

Pentru a eficientiza ritmul de lucru a celor mai lenţi, pot fi organizate cât mai multe grupe de lucru
formate din elevi foarte dinamici, cu ritmuri rapide de rezolvare a sarcinilor si din elevi cu un ritm
mai moderat, astfel încât cei mai “voinici” sa-i motiveze şi antreneze la munca pe cei
“molcomi” prin împărţirea sarcinilor.

Antrenarea elevilor în luarea de decizii

Prin resposabilitatile pe care le au elevii vor fi antrenati mereu in luarea unor decizii. Fie la nivelul
intregii clase, fie la nivelul unui grupt restrains în timpul realizarii unei activitati de învăţare.
De asemenea, în ceea ce priveşte evaluarea profesorul va stabili impreuna cu elevii sai modalitatea
de evaluare (scrisa sau orala) şi momentul evaluarii.
Cum am precizat şi la Dimensiunea Ergonomică, elevii vor decide (sub îndrumarea managerului)
chiar şi ce tema vor “experimenta” în săptămâna care urmează, în funcţie de curiozităţiile, nevoile
şi aspiraţiile lor.

Chiar şi în legătură cu activităţile extracurriculare pe care managerul doreşte să le realizeze în

vederea consolidării relaţiilor afective între elevii săi şi a fundamentării noţiunilor învăţate la clasă
(după caz), va apela la opinia elevilor săi şi vor decide împreună ce activităţi se pretează mai bine
scopurilor urmărite.

7. Dimensiunea socială

Interacţiunea membrilor clasei

Atracţia interpersonală şi interacţiunea între membrii clasei de elevi este stimulată sau favorizată
de un factor şi anume “similaritatea”. Fapt care nu este tocmai pozitiv. Membrii clasei de elevi
deşi este un grup omogen în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă, totuşi, eterogenitatea îşi face
loc când vine vorba de aspiraţiile sau înclinaţiile fiecăruia.
Din cei 25 de elevi, 15 sunt foarte bine pregătiţi în domeniul matematicii şi al ştiinţelor exacte. 5
dintre ei se diferenţiază prin inteligenţă lingvistică1 iar ultimii 5 sunt “ mici specialişti” în domenii
precum: istoria, geografia, botanica, muzica şi filozofia. Fiecare se remarcă printr-o cunoaştere
profundă a acestor domenii.
Şi această eterogenitate “vocaţională” conduce la interacţiunea pe bază de “similitudini”.
Matematicienii au un grup al lor (deţinând majoritatea) şi nu interacţionează cu ceilalţi, ba chiar,
mai mult, îi desconsideră. Cei orientaţi către literatură au încercat să se integreze de nenumărate
ori având o cultură generală bogată şi un dar oratoric de neimaginat, însă indiferenţa cu care au
fost trataţi de către “matematicieni” şi chiar sarcasmul manifestat uneori de aceştia i-a determinat

1
Au aplecare către literatură. Sunt nişte oameni boemi, sensibili, care transformă cuvintele în arta şi arta în simţire.
Cei mai mulţi dintre ei scriu proză sau versuri, iar câţiva cunosc între 3 sau 4 limbi de circulaţie internaţională.
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

să se izoleze în lumea lor “contemplativă”. Patru dintre “micii specialişti” şi-au format şi ei un
grup restrains de discuţii tot datorită faptului că nu se integrau foarte bine în lumea
matematicienilor, însă spre deosebire de “scriitori” ei nu sunt afectaţi de sarcasmul şi indiferenţa
celorlalţi. Cel care stârneşte atenţia este “filozoful”. Singurul acceptat de fiecare grup în parte.
Firea sa captivantă, plin de creativitate şi umor, farmecul magnetic i-a conferit statutul de “lider
suprem”.
Totuşi în situaţiile problemă sau când sunt solicitaţi să participe la activităţi extraşcolare sau când
se află în competiţie cu celelalte clase de elevi în cadrul diferitelor proiecte întregul grup “se
transformă” dând dovadă de coeziune, devotement, înţelegere şi solidaritate.
Totodată, managerului clasei îi este destul de greu să îi stăpâneasca atunci când îi provoacă la
dezbateri sau coversaţii euristice. Conversaţia euristică trezeşte mai mult interesul elevilor, datorită
stimulării gândirii acestora. Însă, trezindu-li-se spiritul critic şi analtic ajung de cele mai multe ori
în dispute conflictuale. Dispute de idei, care evident, au caracter constriuctiv. Dar totuşi elevii
resping de cele mai multe ori argumentele celorlalţi, nu dau dovadă de empatie şi sfârsesc prin a
se abate de subiectul pus în discuţie. Disputele conflictuale îl afectează şi pe copilul autist, acesta
devenind agresiv verbal şi deseori de necontrolat.

Scopurile comune pe termen scurt şi lung

Pe termen scurt clasa are următoarele scopuri comune: de a fi “fruntaşul” clasei în materie de note
şi cunoştiinţe, de a aduce un plus de valoare educaţiei din sistemul de învăţământ preuniversitar
implicându-se în nenumărate proiecte, o dezvoltare multilaterală (săptămâna tematică) etc.
Pe termen lung, elevii îşi doresc ca media generală a clasei pentru toti cei 4 ani de studiu să se
ridice la un nivel peste 9, ca fiecare dintre ei să obţină la examenul de bacalaureat cel puţin media
8,5 şi cel puţin 10 dintre ei să fie acceptaţi la o Universitate de prestigiu din lume (Harvard,
Cambridge, MIT, Ecole Politechnique Fédérale de Lausanne) etc.

Structura grupului

În ceea ce priveşte nivelurile ierarhice, un rol important este cel al managerului clasei. El trebuie
să reprezinte grupul, să fie conducătorul grupului în situațiile de învățare, să realizeze conexiuni
cu alte grupuri, să centralizeze și să transmită informații din partea grupului, să disemineze
informații, să fie purtătorul de cuvânt al grupului de elevi și/sau părinți, să inițieze schimbări la
nivelul clasei/grupului, să rezolve probleme curente, să aloce resurse în activitățile de învățare și
să fie negociator în diverse situații. Câteva din aceste roluri, cum ar fi cel de purtător de cuvânt sa
de transmitere de informații, pot fi asumate simultan și de către unii dintre elevi (cum ar fi liderul
clasei) sau părinți.
La nivel de ansamblu, grupul de elevi prezintă o structură orizontal-liniară. Practic, poziţia într-o
ierarhie este dată de cumulul de sarcini care trebuie îndeplinite. In acest sens, fiecare dintre
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

membrii clasei este responsabil de rezolvarea anumitor sarcini (diferite în funcţie de cadrul spatial
si temporal) fapt care îi situează pe toti pe aceeasi poziţie.
Liderul formal este cel ales încă de la începutul anului şcolar prin vot democratic de către întreaga
clasă de elevi (în cazul nostru “filozoful”).
Poziţia de lider informal îi revine elevului autist. El colaborează foarte bine cu managerul clasei
şi îl ţine la curent cu toate noutăţile/întâmplările/conflictele existente în clasa de elevi. El este cel
mai bun observator întrucât nu se implică în mod direct în activităţile clasei decât dacă situaţia de
învăţare solicită acest lucru.
Comunicarea în cadrul grupului este deficitară (motivele au fost prezentate anterior, la secţiunea
“Interacţiunea membrilor clasei”). Totusi în contexte extraşcolare reuşesc să interacţioneze şi să
comunice foarte bine, asertiv nu agresiv.

Cultura clasei de elevi

Managerul promovează elementele de cultură ale clasei de elevi şi asigură conturarea personalităţii
acestei clase în primul rând prin “Săptămânile tematice” descrise la “Dimensiunea ergonomică”.
Un alt element de diferenţiere a clasei de elevi ar fi “ţinuta”. Deşi şcoala nu impune purtarea unei
uniforme, elevii au convenit sa fie îmbrăcati intr-o uniformă modernă, croită special pentru corpul
fiecăruia (în stil englezesc) care să îi diferenţieze de celelalte clase sau chiar şcoli. Culorile care îi
definesc sunt albastu, verde închis şi alb.
Un alt semn distinctive este existenţa unui aparat de cafea şi ceai. Elevii au convenit asupra
beneficiilor existenţei unui asemenea aparat în clasă şi contribuie în fiecare lună cu bani (o sumă
modică) pentru aprovizionarea acestuia. Ideea a aparţinut filozofului, enunţând într-o zi un citat
aparţinând unui dramaturg englez care a fost primit cu foarte mare bucurie de către ceilalţi membrii
ai clasei: “Dragostea si scandalul sunt cei mai buni indulcitori ai ceaiului” şi care a devenit şi
un “element descriptiv” al întregii clase (toţi identifică grupul cu acest citat).

Dimensiunea normativă (normele, regulile)

Normele, regulile, cutumele care stau la baza clasei de elevi au fost exprimate fie explicit, fie
implicit. Acestea sunt:
“Punctualitatea stăpâna timpului”
“Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”
“Să respectăm opinia celuilalt. Sa nu o judecăm!”
“Clasa noastră, casa noastră, oglinda noastră!”
Dacă doreşti să intervii intr-o discutie astepti ca interlocutorul sa isi incheie ideea.
“Stiu să ascult!”
Nu-mi este frică sa ma exprim!
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

Nu voi râde niciodata de ideile celorlalti, oricat de inoportună sau puerilă mi s-ar parea.
Ci voi incerca sa vin cu o alternativă mai bună!
Pot accepta că si celalalt este la fel de bun ca mine deşi avem aspiraţii diferite!
Şi Profesorul poate greşi! Este Om, la fel ca mine.
Dacă un elev este în urma mea la învăţătură, nu îl voi respinge ci îl voi ajuta!
“Cooperare în competiţie!”
Suntem solidari cu cei din jurul nostru!

8. Dimensiunea operaţională:

Căile alese pentru respectarea regulilor și a normelor vor fi variate. Managerul poate intervenii
în timpul activităţii de predare-învăţare cu diverse poveţe, axiome, scurte povestiri ale unor
întâmplări, toate cu caracter moralizator.

În ceea ce priveşte punctualitatea, această regulă va fi precizată încă de la începutul anului. Dacă
totuşi din diverse motive elevul va întârzia, ii se va permite să intre la oră cu rugămintea să nu
deranjeze sau să se motiveze. Explicaţiile referitoare la respectiva întârziere vor fi date la finalul
orei. De asemenea, se pot realiza diverse exerciţii pe această temă la ora de dirigenţie, precum:
“Gândiţi-vă la colegul dumneavoastră de bancă şi amintiţi-vă ce îl caracterizează: punctualitatea
sau nepunctualitatea. Ce veţi face dacă este nepunctual? Oferiţi soluţii colegilor pentru a ajuta
pe nepunctuali să devină punctuali.” În urma unor astfel de exerciţii elevii nepunctuali se pot
simţi uşor jenaţi de “eticheta” care le-a fost pusă şi în încercarea de a scăpa de această etichetă
îşi vor asuma această regulă drept principiu de viaţă. Dacă se constată că punctualitatea este o
problemă cu care se confruntă foarte mulţi elevi ai clasei, managerul poate hotărâ împreună cu
toţi elevii, inclusiv cu cei “problematici” asupra unor sancţiuni (cel care va sterge tabla la toate
orele, cel care va fi responsabil de curăţenie şi disciplină pentru 2 săptămâni nu doar pentru una
etc.)

Dacă se urmăreşte înţelegerea importanţei solidarităţii şi a cooperării profesorul le poate adresă

diferite întrebări, precum: “Dacă un coleg dintr-o eroare oarecare a fost depunctat de către un
professor, consideraţi sa este necesar să interveniţi. Cum veţi face acest lucru?”. Profesorul va
modela întreaga discuţie în direcţia răspunsului dorit. In ceea ce priveste “Cooperarea în
competiţie!” aceasta poate fi înţeleasă numai prin munca în echipă. Profesorul îi va organiza pe
grupe de lucru şi le va da sarcini care se vor rezolva într-un anumit interval de timp (timp de
lucru: 20 min). Astfel ei vor coopera, dar se vor afla şi în competiţie cu celelalte echipe. Echipa
câştigătoare poate fi premiată cu: o carte sau un articol de specialitate (sau nu) in format pdf pe
care profesorul o trimite prin email (este foarte benefic să asocieze cartea cu un premiu, nu cu
o pedeapsă), un punct în plus la lucrare, sau posibilitatea de a-şi alege subiectele la evaluarea
finală din mai multe alternative posibile etc.)
 Universitatea de Vest Timișoara (2015)

9. Dimensiunea inovatoare:

Aşa cum am precizat şi în rândurile de mai sus, managerul clasei va urmări continuu
prefecţionarea vieţii şi activităţii clasei de elevi. Pentru el, clasa de elevi va fi “grădina unde se
va cultiva inteligenţa2”. El va provoca inteligenţa elevilor lui.

Le va adresa întodeauna întrebări care se vor solda cu răspusuri cu caracter moralizator. Ii va

invita la diverse exerciţii de grup prin care ei îşi vor dezvolta arta de a asculta, a dialoga şi cel
mai important, capacitatea de a dezvolta relaţii sănătoase şi fericite. Managerul va urmării să
dezvolte şi gândirea laterală a elevilor lui.

De asemenea, în ceea ce priveşte integrarea copilului autist în clasa de elevi, aşa cum am
precizat şi mai sus (la secţiunea “Stimularea şi atribuirea de responsabilităţi”), managerul îl va
responsabiliza pe elev, îi va da diferite sarcini care îl pot integra treptat în grup, stimulându-i
stimei de sine şi astfel crescând şi respectul colegilor lui faţă de el.

Activităţile extraşcolare, orientarea cu precădere asupra aceloraşi scopuri, săptămânile tematice

şi multe altele vor contribui la întărirea coeziunii grupului (pe plan intern, caci in planul extern
dau dovadă de foarte mare coeziune şi înţelegere) şi la trăirea unei identităţi comune.

2
Cum spunea si A. Cury în una din cărţile lui de referinţă “Copii străluciţi, elevi fascinanţi”.