ŞCOALA GIM. NR.

3 BAIA

PROIECT DE LECŢIE

DATA: 5.11.2018
CLASA: a-VIII-a
PROFESOR: Lavric Mariana
OBIECT: Biologie
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Organizarea materiei vii
TEMA: Ecosistemul unei ape stătătoare
TIPUL LECȚIEI: mixtă
SCOPUL LECȚIEI: Elevii să cunoască caracteristicile de biotop şi biocenoză a unui lac şi a
unei bălţi

Competenţe specifice:
 1.1. Identificarea elementelor componente ale unui ecosistem.
 1.2 Descrierea organizării funcţionale a unui ecosistem
 1.3 Compararea unor tipuri de ecosisteme naturale şi antropizate

Obiective operaţionale: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili să:

 O1 Să definească ecosistemul unei ape stătătoare

 O2 Să enumere cel puţin 3 caracteristici ale biotopului şi cel putin câte 2 specii de

plante,animale nevertebrate, animale vertebrate dintr-un lac pe baza informaţiilor din manual;

 O3 Să enumere cel putin 5 caracteristici ale biotopului şi cel puţin câte 2 specii de

plante,animale nevertebrate, animale vertebrate dintr-o baltă pe baza informaţiilor din manual;

 O4 Să cunoască adaptările organismelor dintr-un lac (baltă), precum şi relaţiile ce se

stabilesc între vieţuitoare

 O5 Să cunoască cauzele eutrofizării lacurilor şi efectele sale

Metode şi procedee didactice: observare independenta, invatare prin descoperire, explicaţia,
conversaţia, demonstraţia
Materiale didactice: manual, atlase ecologice, planşe

Forma de activitate : frontală, pe grupe

Bibliografia:
1. Atlas botanic si zoologic;
2. Aglaia Ionel, Victoria Oaidă - Biologie. Manual pentru clasa a VIII a, Editura Humanitas,
Bucuresti 2015;
3. Aurora Mihail, Gheorghe Mohan- Biologie. Manual pentru clasa a VIII a, Editura ALL,
Bucureşti, 2017;
4. Enciclopedia animalelor, Ed. Teora, 2007;
5. Iordache Ion, Ulpia Maria Leu, Constantin Ion-Metodica predării-învăţării biologiei,
Editura Solaris, Iaşi, 2004
6. MEN – programa scolară, aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii.
7. Naela Costică-Didactica biologie, Iaşi,2010
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Ob. Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluarea

Op.

Moment Se crează climatul -Elevii se mobilizează

organizatoric favorabil începerii orei de
biologie.
Profesorul face prezenţa şi
notează absenţii.
pentru începerea orei şi
ascultă cu atenţie
îndrumările şi indicaţiile
date de profesor pentru
lecţia ce va urma.

O1- Captarea Solicită elevilor să Prin chestionare orala

atenţiei. Enunțul privească planşa şi să pe tot parcursul
O5 Elevii răspund ce
obiectivelor precizeze ce este lectiei.
reprezintă planşa
reprezentat acolo.
Enumeră obiectivele care
trebuie atinse la sfârșitul
orei.
Actualizarea Profesorul cere elevilor să-
cunoştinţelor şi amintească:
Care sunt zonele unui râu? Elevii răspund Prin chestionare orală
Care sunt caracteristicile intrebărilor adresate. pe tot parcursul
biotopului zonei superioare lecţiei.
ale unui râu?
Care sunt componentele
biocenozei zonei
superioare aunui râu?
Ce adaptări prezintă ele?
Care sunt caracteristicile
biotopului zonei inferioare
ale unui râu?
Care sunt componentele
biocenozei zonei inferioare
aunui râu?
Anunţarea Profesorul anunţă noua Scriu titlul lectiei pe Elevii îşi notează
titlului lecției temă –Ecosistemul unei caiete. tema lecţiei.
ape stătătoare
 Transmiterea Profesorul întreabă elevii
cunoștințelor ce ecosoteme acvatice mai
cunoaşteţi. Astăzi vom
O1 învăţa ecosisteme de ape
stătătoare şi anume
ecosistemul unui lac şi a
unei bălţi.
Cu ajutorul
manualului şi pe baza
cunoştinţelor
acumulate anterior
elevii răspund la
Elevii scriu în caiete întrebările
schiţa de la tablă. profesorului.

Profesorul defineşte
O2 lacurile ca un ecosistem.

Profesorul explică
caracteristicile biotopului
unui lac.

Profesorul explică
O3 caracteristicile biocenozei
unui lac.

Profesorul explică
adaptările vieţuitoarelor
Adresează întrebări
dintr-un lac (baltă).
suplimentare
O4 profesorului
Profesorul completează
schiţa la tablă.
O5 Profesorul explică
ecosistemul unei bălţi,
componentele biotopului şi
caracteristicile biocenozei.

Profesorul explică efectele

eutrofizării lacurilor.

Profesorul explică
adaptările vieţuitoarelor
dintr-un lac (baltă).

Profesorul completează
schiţa la tablă.
Asigurarea Profesorul pune întrebări Verificare orală
retenţiei şi a elevilor şi explică din nou Elevii răspund la
transferului ceea ce un au înţeles elevii. întrebările elevilor.

Evaluare Rezolvarea fişei de Evaluare scrisă

evaluare
 SCHEMA LA TABLĂ
ECOSISTEMUL UNEI APE STĂTĂTOARE

Ecosistemul unui lac

Lacul este o apîă stătătoare întinsă şi adâncă în care lumina nu pătrunde până în adâncime, ceea
ce determină lipsa vegetaţiei în zona de fund.

După zona geografică-lacuri de munte

- lacuri colinare

-lacuri de câmpie

Biotopul:

-substrat- în zona de şes-mâlos, argilos, nisipos

-în zona de munte-pietros

-transparenţa apei- în zona de şes-redusă

-în zona de munte-apa este limpede şi clară

-lumina-pătrunde în straturile superioare şi lipseşte în adâncime

-temperatura-în lacurile de munte-apa rece

-în lacurile de şes-vara temperatura scade de la suprafaţă spre adâncime

-iarna apa de la suprafaţă poate îngheţa, iar în adâncime

temperatura este de 4̊ C

-cantitatea de oxigen-straturile de la suprafaţă sunt mai oxigenate decât cele din profunzime

-lacurile de munte sunt mai oxigenate decât cele de la şes

-salinitatea-depinde de cantitate de săruri dizolvate în apă, de precipitaţii şi de intensitatea

evaporării.

Biocenoza:

-zona stufului-papură, rogoz, trestie, săgeata apei la marginea lacului

-nevertebrate-protozoare, raci, melci, lipitori, larve de insecte şi insecte(libelule,

ţânţari)
 -vertebrate-broaşte, şerpi de apă, păsări (berze, raţe sălbatice)

-zona plantelor plutitoare-plante fixate de funsul apei-nufăr

-în largul lacului-lintiţa, otrăţelul de baltă

-nevertebrate-crustacei, păianjeni, insecte, melci, scoici

-vertebrate-broaşte, şerpi, peşti, păsări

-zona plantele submerse-ciuma apelor

-zona de pe fundul apei-lipsesc plantele

-bacterii, vermi, larve de insecte, melci, scoici, peşti(somnul)

Ecosistemul unei bălţi

Balta este o apă stătătoare mai puţin întinsă şi adâncă decât lacul, în care lumina pătrunde până la
fundul apei unde vegetaţia se poate dezvolta.

Biotopul:

-substrat- mâlos, argilos, nisipos

-transparenţa şi oxigenarea apei- reduse

-lumina pătrunde până în adâncime

-temperatura-zona de suprafaţă-variabilă

-zona de profunzime-constantă

Biocenoza:

-la suprafaţa apei-insecte, crustacee

-în apă-scoici, melci, mormoloci

-peşti

Adaptările organismelor:

-frunze mari, epiderma subţire şi spaţii pline de aer care le fac să plutească

-frunze divizate mărind suprafaţa de contact a limbului cu apa

-adaptări de apărare împotriva duşmanilor(gâştele au culoarea penelor asemănătoare culorii

stufărişului.
Eutrofizarea lacului:

-deversarea apelor reziduale care nu au fost epurate provoacă o înmulţire exagerată a

algelor.Astfel, apa devine verde şi îşi pierde transparenţa=eutrofizare.

-în prima fază a eutrofizării are loc o dezvoltare puternică a florei şi a faunei

-apoi, pe măsura ce o parte din organisme mor şi se descompun, scade cantitate de oxigen, ceea
ce duce la creşterea mortalităţii organismelor

-treptat, lacul devine „o apă moartă”, iar ecosistemul dispare.

Nume şi Prenume:

Clasa:

FIŞĂ DE EVALUARE

1.Subliniaţi plantele întâlnite într-un lac (baltă):3p

Muşchiul de turbă, săgeata apei, brânduşa, rogozul, papura, păiuşul, papura, colilia, nufărul,
mătasea broaştei, feriguţa, lintiţa,

vioreaua, stuful, salcia, plopul, cosorul.

2. Subliniaţi animalele care pot fi întâlnite într-un lac (baltă):3p

Scrumbia, crapul, raţa sălbatică, păstrăvul, buhaiul de baltă, scoica de râu, libelula, greierele,
ştiuca, salamandra, vipera, lipitoarea,

şobolanul de apă, mierla, barza, şarpele de casă.

3. Explicaţi fenomenul de eutrofizare a lacurilor.3p

Se acordă 1p din oficiu