Istoricul descoperirii antipsihoticelor

30s ‘40s ‘50s ‘60s ‘70s ‘80s ‘90s ‘00

TEC (tratament Haloperidol Clozapină

Flufenazină Risperidonă
electro- Olanzapină
convulsivant) Tioridazin
Quetiapină
Loxapină
Perfenazină
Ziprasidonă
Aripiprazol
Clorpromazină

Antipsihotice
Antipsihotice Antipsihotice stabilizatoare
convenţionale atipice ale sistemului
Kapur et al. Annu Rev Med. 2001;52:503-517; dopaminic
CNS Drugs 2004; 18(4): 251-267 Lieberman
Molecular psychiatry (2005) 10,79-104 Miyamoto
SEDATIVE: BIMODALE:
Clorpromazina Sulpirid
Levomepromazina Amisulprid
Tioridazin
Aripiprazol
ATIPICE
INCISIVE: Clozapina
Haloperidol Olanzapina
Trifluoperazin Quetiapina
Flupentixol Risperidona
Flufenazina Ziprasidona
 HALOPERIDOL M1 H
1 α1
 TRIFLUOPERAZIN
 FLUFENAZINĂ
conventional
 FLUPENTIXOL
 ZUCLOPENTIXOL D2
 TIORIDAZIN
 PERFENAZINĂ
 CLORPROMAZINĂ
 LEVOMEPROMAZINĂ
 CLOZAPINA 5HT2A
 OLANZAPINA
 QUETIAPINA atipic
 RISPERIDONA D2
 PALIPERIDONA
 ZIPRASIDONA
 ARIPIPRAZOLUL
 AMISULPRIDUL
 SULPIRIDUL

amisulprid

D2
PA
D3
 PSIHIATRICE:
› Delir, halucinaţii
› Agitaţie psiho-motorie
› Simptome negative, disfuncţii
cognitive ?
› Ticuri, hemibalism

Ex: psihoze, delirium, TOC, boala

Gilles de la Tourette

 NEPSIHIATRICE:
› Greaţă, vărsături
› Sughiţ incoercibil
› Prurit
› Durere (neuroleptanalgezie)
 1950 – sinteza clorpromazinei de către
P. Charpentier de la laboratoarele
Rhone Poulenc
 1952 – H. Laborit descrie efectul
“ataractic” al clorpromazinei
 1952 J. Delay şi P. Deniker susţin
eficienţa clorpromazinei în controlul
agitaţiei psihotice şi maniei H. Laborit, J. Delay, P. Deniker
 1952 clorpromazina este introdusă pe
piaţă în Franţa sub denumirea de
“Largactil” - utilă în toate bolile psihice -
 1963 – A. Carlsson arată că efectele
terapeutice şi unele dintre efectele
secundare ale neurolepticelor se
explică prin acţiunea acestor molecule
pe sistemul dopaminergic
 Medicamente ataraxice, cu efect ataractic (Laborit)
› din greacă ataraktein a menţine calm, ataraktos= calm
 Neuroleptice (Delay şi Deniker) - 1955
› Din greacă neuroleptic= a prinde nervii (efecte secundare
neurologice)
 Szasz le-a numit cămăşi de forţă chimice,
medicamente ce acţionează asupra
comportamentului pacienţilor şi nu asupra bolii
 Tranchilizante majore – denumire dată de americani
care nu au putut accepta să denumească un
medicament după efectele sale secundare)
 Antipsihotice (Lehmann) - 1956
 Huguenard –anestezist pasionat de cocktailuri
medicamentoase
› 1948 una din asistentele sale are nevoie de operaţie la nas şi
pentru anestezie i se dă să bea un cocktail de prometazină şi
petidină; pacienta devine relaxată şi indiferentă
 Laborit
› află de la Huguenard de cocktail şi descrie sedarea fără
narcoză (indiferenţă fără pierderea cunoştinţei)
› este interesat de blocarea răspunsului vegetativ şi endocrin la
stressul chirurgical cu modificările tensionale inerente
› utilizează cocktailul litic pentru sedare şi stabilizarea sistemului
vegetativ (simpatico şi parasimpatico liză)
› Încearcă să stabilizeze organismul prin hibernare artificială dar
răcirea artificială produce stress ea însăşi, în consecinţă utilizează
antihistaminice pentru combaterea răspunsului compensator la
hipotermie
 Cocktail litic:
Efect simpatico- şi
Prometazină +
parasimpatico – litic
Clorpromazină +
(blocarea receptorilor
Petidină
adrenergici şi colinergici
S
N Potenţează
hipotermia produsă
Induce hipotermie prin aplicarea
(posibil prin efect pungilor de gheaţă
antiadrenergic periferic (hibernarea
– vasodilataţie) Cl NMe2
artificială)

Chlor pr omazine
Efect ataractic
Induce sedare (sedare fără
(blocarea receptorilor narcoză)
histaminici H1)
Laborit cere laboratoarelor Rhone Poulenc un antihistaminic mai
puternic decât prometazina pentru a-l adăuga cocktailului litic , şi
chimiştii îi oferă promazina potenţată cu clor (clorpromazina = clor
+ promazina)

S
S
N
N

H3C NMe2
Cl NMe2

Prometazina (romergan) Clorpromazina

 Laborit anunţă descoperirea sa colegilor psihiatrii de
la spitalul militar unde lucra dar aceştia rămân
precauţi

 Deniker află de la un cumnat anestezist despre

clorpromazina din cocktailul litic al lui Laborit şi o
utilizează pe pacienţii psihici fără gheaţa pentru
hibernare şi fără celelalte substanţe din cocktail

 Neuroleptanalgezie: clorpromazina a fost înlocuită

de droperidol iar petidina cu fentanylul
 CĂILE DOPAMINERGICE: cu
originea în aria tegmentală
ventrală şi substanţa neagră
din mezencefal
Cale dopaminergică
nigro-striată

Cale dopaminergică
mezo-corticală

Cale
dopaminergică
mezo-limbică

Cale
dopaminergică Centrul vomei
tubero- (area postrema)
infundibulară
 CALEA NIGRO-STRIATĂ
Blocarea dopaminei generează
SINDROM EXTRAPIRAMIDAL:
-Distonie acută
-Akatisie
-Sindrom Parkinsonian
-Diskinezie tardivă

CALEA MEZO-CORTICALĂ:
Blocarea dopaminei accentuează
simptomele negative şi deficitele
cognitive

CALEA MEZO-LIMBICĂ:
Blocarea dopaminei are efect
antipsihotic

CALEA NIGRO-INFUNDIBULARĂ
Blocarea dopaminei generează
SINDROM AMENOREE- GALACTOREE
 Efect anticolinergic:
-Uscăciunea mucoaselor
-Retenţie urinară
Efect antihistaminic -Constipaţie
H1: -Midriază
-Sedare Accentuarea
-Creştere în greutate H1
M1
D1
simptomelor negative
şi a deficitelor cognitive
Alfa 1 D2

5-HT2A Efecte
extrapiramidale:
-Distonie acută
Efect antiadrenergic alfa 1: -Akatisie
-Hipotensiune ortostatică sindrom amenoree- -Sindrom Parkinsonian
-Disfuncţie ejaculatorie galactoree -Diskinezie tardivă
-Congestie nazală
ANTIPSIHOTICE SEDATIVE
-Potenţă antipsihotică mică
-Efecte secundare de tip
antiadrenergic, anticolinergic şi sedativ

M1
H1 D1

Alfa 1 D2

5-HT2A

ANTIPSIHOTICE ATIPICE ANTIPSIHOTICE INCISIVE

-Nu afectează sau îmbunătăţesc -Potenţă antipsihotică mare
funcţiile cognitive -Efecte extrapiramidale
-Efecte extrapiramidale minime importante
 Haloperidol
Sd. Extrapiramidal ↑↑ O
Flufenazină
Sedare → N
OH

Ef. Anticolinergic → F
Hipotensiune ortostatică →
Cl

Tioridazin
Sd. extrapiramidal ↑ Perfenazină
Sedare →
Ef. Anticolinergic →
Hipotensiune ortostatică →

Trifluoperazin
Sd. extrapiramidal ↑
Sedare ↓
Ef. Anticolinergic ↓
Hipotensiune ortostatică ↓

Sd. extrapiramidal → Clorpromazină

Legendă
Sedare ↑ Foarte ridicat = ↑↑
Ef. Anticolinergic ↑ Ridicat =↑
Moderat = →
Hipotensiune ortostatică ↑ Scăzut = ↓
Foarte scăzut = ↓ ↓
Sd. metabolic ↑
Sedare ↑
Ef. Anticolinergic ↑
Hipotensiune ortostatică ↑

Sd. Metabolic →
Sedare →
Ef. Anticolinergic →
Hipotensiune ortostatică ↓
Sd. Metabolic ↓
Sedare →
Ef. Anticolinergic ↓
Hipotensiune ortostatică ↓

Sd. Metabolic
Sedare →
Ef. Anticolinergic ↓
Hipotensiune ortostatică →

Sd. Metabolic ↓ ↓ Aripiprazol

Sedare ↓ N Cl

Ef. Anticolinergic ↓
N Cl
O N O
H
Hipotensiune ortostatică ↓
 DISTONIE ACUTĂ
 AKATIZIE
 SD. PARKINSONIAN
 DISKINEZIE TARDIVĂ
 Apare în primele 24 h de
la iniţierea tratamentului
 Clinic: crize oculogire
protruzia limbii, trismus,
torticolis, opistotonus
 Frecvent la tineri
 Tratament:
anticolinergic per
os/injectabil iv sau
diazepam im
 Apare în primele
săptămâni de la
iniţierea tratamentului
 Clinnic: hipertonie,
hipokinezie, tremor
postural şi de repaus
 Tratament: reducerea
dozei de neuroleptic şi
administrarea unui
preparat
anticolinergic
(trihexifenidil,
biperiden)
 Apare în primele săptămâni de la
iniţierea tratamentului
 Clinic: nelinişte psiho-motorie
 Risc suicidar
 Tratament: reducerea dozelor de
neuroleptic
 Apare după luni/ani de
tratament cu neuroleptice
incisive în doză mare
 Mai frecvent la femeile peste
40 ani
 Clinic: mişcări involuntare
buco-linguo-masticatorii sau
mişcări coreice
 Tratament: oprirea
neurolepticului, nu se
administrează anticolinergice
deoarece acestea
agravează simptomatologia
 Uneori persistă în ciuda
măsurilor luate (risc de
procese pentru malpraxis)
 Complicaţie foarte rară dar foarte gravă (mortalitate 20%)
 Factori de risc:
› Afectare cerebrală organică
› Deshidratarea
› Administrarea parenterală
› În primele 2 săptămâni de la iniţierea sau creşterea dozei de neuroleptic
› Risc minim: CLOZAPINA, TIORIDAZIN
 Clinic:
› Hipertonie cu rigiditate plastică
› Febră peste 40 grade Celsius
› Disfagie, dispnee, tahicardie, oscilaţii ale TA
› Transpiraţii profuze, sialoree, incontinenţă sfincteriană
› Obnubilare
› Stupor sau agitaţie
 Laboratori: CPK peste 1000 UI/l, leucocitoză
 Tratament: ATI, oprirea neurolepticului, corectarea dezechilibrului hidro-
elecrolitic, scăderea temperaturii, agonişti dopaminergici
(Bromocriptină 15-20 mg/zi)
  Sindromul amenoree-galactoree prin
creşterea nivelelor de prolactină
 Risc mai redus la CLOZAPINĂ ŞI
QUETIAPINĂ
Risperi
Aripiprazol Olanzapină Quetiapină Ziprasidonă Clozapină Haloperidol
donă
D2 0.45 11 4 160 5 126 0,7
*all values are reported as Ki (nM) – results from molecular pharmacology studies Deleon,clinical therapeutics/vol 26;5,2004

 Nu exclude sarcina
 • scăderea toleranţei la glucoză
• hiperglicemie
• diabet zaharat
• hiperlipidemie
• creşterea în greutate

poate fi consecinţa
 bolii (schizofrenia)
 a modului de viaţă al acestor pacienţi şi
 a efectelor secundare ale medicaţiei
antipsihotice (efect antagonism H1 şi
antagonism 5HT2A).
Mai ales în urma tratamentului cu Olanzapină, Clozapină, Quetiapină
 Uscăciunea mucoaselor
 Risc de apariţie a
Retenţie urinară
stării confuzionale la
bătrâni cu halucinaţii Constipaţie
şi agitaţie Midriază
 Un eventual consult
oftalmologic se va
face după oprirea
medicaţiei
 contraindicaţii:
› glaucom cu unghi
închis
› adenom de prostată
› Risc de abuz
(excitaţie euforică)
 Secundar efectului anticolinergic de
uscăciune a mucoaselor?
 Pentru eliminarea mai rapidă a
antipsihoticului din organism?
 Secundar unui posibil diabet?
 Asocierea cu fumatul excesiv duce la
intoxicaţia cu apă (convulsii şi confuzie)
deoarece nicotina scade producerea
de urină
FACTORI DE RISC: Stimul simpatic (ESV)
-QTc lung congenital
-Boli cardiace
-Medicaţie ce alungeşte QT
-Dezechilibre hidro-electrolitice
fenomenul R/T
QTc lung :
Femei > 470 Torsada vârfurilor
Bărbaţi > 450

Haloperidol, tioridazin, pimozid, quetiapină, risperidonă, ziprasidonă

Sertindolul – scos de pe piaţă pentru QT lung
 Preparate: Risperidonă, Olanzapină,
Quetiapină
 Riscuri: sedare, hipotensiune, reacţii
extrapiramidale, AVC
 Antipsihoticele convenţionale sunt
contraindicate în demenţa cu corpi
Lewy (deteriorare cognitivă +
halucinaţii vizuale + semne
extrapiramidale)
 Calea de administrare
› orală (picături sau tablete) la pacienţii complianţi,
› injectabilă
 la pacienţii noncomplianţi sau agitaţi
 Tratament de întreţinere (preparate depot sau long acting)
 Monoterapie (antipsihotice atipice) sau asociere de
neuroleptice incisive şi sedative (haloperidol + clorpromazină)
 Durata tratamentului:
› Acut: 4-6 săptămâni
› Consolidare: 6 luni
› Menţinere : 1/5 ani sau toată viaţa
 Monitorizare:
› Hipertonie, akatisie, temperatură
› TA, EKG
› G, IMC, circumferinţa abdominală
› Glicemie, profil lipidic
› Constipaţia
› Hemoleucograma
 Dozele
 Efectele secundare

Risperi
Aripiprazol Olanzapină Quetiapină Ziprasidonă Clozapină Haloperidol
donă
D1 265 31 460 455 525 85 210
D2 0.45 11 4 160 5 126 0,7
D3 0.8 49 10 340 7 473 2
D4 44 27 9 1600 32 35 3
5-HT1A 4.4 >7100 210 >830 3 875 2600
5-HT2A 3.4 4 0.6 295 0.4 16 45
5-HT2C 15 23 25 1500 1 16 1500
α1 57 19 0.7 7 10 7 6
α2 - 230 3 87 - 8 360
H1 61 7 20 11 47 6 440
M1 >10,000 1.9 >10,000 120 >1000 1.9 >1500
*all values are reported as Ki (nM) – results from molecular pharmacology studies Deleon,clinical therapeutics/vol 26;5,2004
 Răspuns bun la
antipsihotice cu
remisiune bună în 3-4 Simptome pozitive

diagnostic
luni (70%) la debutul
Simptome negative

bolii Deficite cognitive

 risc mare de recădere

› 50% în primul an,
› 80% în 5 ani
 Răspuns slab la
-6 -4 -2 0 2 4 6 8

antipsihotice pe
măsură ce boala
evoluează
 5 mg/ml, f = 1 ml
Haloperidol HALDOPERIDOL

PLEGOMAZIN,
Clorpromazină 5 mg/ml, f = 5 ml
clorpromazină clorhidrat
LEVOMEPROMAZINĂ
Levomepromazină 25 mg/ml, f = 1 ml
MALEAT

Zuclopentixol acetat CLOPIXOL ACUPHASE 50 m/ml, f = 1ml

ZYPREXA RAIM (rapid acting

Olanzapină 10 mg per flacon cu pulbere
intramuscular)
7,5 mg/ml f = 1,3 ml = 9,75 mg
Aripiprazol ABILIFY soluţie injectabilă
aripiprazol
 Puterea de cumpărare Cost
Toleranţă Efecte secundare
Perceperea efectului terapeutic Eficacitate

Conştiinţa bolii
Simptome Simptome Calea de Orarul
pozitive pozitive administrare administrării
negative
cognitive IM / PO Long acting
MOD CORECT DE
ADMINISTRARE A AP

AP CONVENŢIONALE AP ATIPICE
1 inj/ lună sau 2 inj/ 2 inj/ lună
lună
 Preparate cu eliberare lentă şi regulată a
neurolepticului în organism
 Biodisponibilitatea fiind mai bună, dozele
utile sunt mai mici (aprox. de 10X mai mici),
deci şi efectele secundare mai reduse faţă
de preparatele orale
 În primele zile de la injecţie se poate face
profilaxia efectelor extrapiramidale cu un
anticolinergic
 Asigură o complianţă crescută
 50 mg la 3-4 săptămâni
Haloperidol decanoat HALDOL DECANOAS

MODECATE
Flufenazină decanoat 25 mg la 3-4 săptămâni

Flupentixol decanoat FLUANXOL DEPOT 20 mg la 2 săptămâni

Zuclopentixol decanoat CLOPIXOL DEPOT 200 mg la 2 săptămâni

25 mg, 37,5 mg, 50 mg la 2 săptămâni,

Risperidonă RISPOLEPT CONSTA, pulbere necesită în prima lună risperidonă per
os o lună
XEPLION seringă preumplută 100 mg, 150 mg la 1 lună
Paliperidonă palmitat
TREVICTA seringă preumplută 350 mg, 525 mg la 3 luni
210 mg, 300 mg, 405 mg la 1 lună
Olanzapină pamoat ZYPADHERA, pulbere
300 mg la 2 săptămâni
Aripiprazol extended 400 mg la 1 lună, necesită în prima
ABILIFY MAINTENA pulbere
release lună aripiprazol per os 2 săptămâni
 NL sedative + alcool → sedare excesivă
 NL sedative + opiacee → sedare
excesivă
 NL sedative + benzodiazepine → sedare,
stop respirator (mai ales clozapină)
INDUCŢIA ENZIMATICĂ
 NL + nicotină → scăderea concentraţiei NL în
sânge
 NL + fenobarbital → scăderea concentraţiei NL în
sânge
 NL + carbamazepină, fenitoin → scăderea
concentraţiei NL în sânge
INHIBIŢIA ENZIMATICĂ
 NL + antidepresive triciclice, SSRI→ creşterea
concentraţiei NL în sânge
 NL + propranolol → creşterea concentraţiei NL în
sânge
 NL + ANTIACIDE → încetinesc absorbţia NL în sânge

 NL + ANTICOLINERGICE → încetinesc absorbţia NL

în sânge, accentuează
NL + SSRI → Sd.simptomele
extrapiramidal anticolinergice
 Sedarea poate afecta concentrarea
atenţiei şi reflexele
 NL + LEVODOPA → diminuarea reciprocă a
efectului

 NL + ANTIHIPERTENSIVE CENTRALE → diminuarea

efectului hipotensor
 NL + Litiu → Sd. Neuroleptic malign
 NL + SSRI → Sd. Extrapiramidal
 NL + anticoncepţionale orale → Sd.
extrapiramidal
 NL + opiacee → Sd. extrapiramidal
 Haloperidol
O
N
OH

 Neuroleptic polivalent F
 Clasa: butirofenone
 Doză: 2-40mg/zi
 T1/2 =12-38 h pt forma orală Cl
 Administrare
› Oral: 10 picături = 1mg, flacon 2mg/ml
› Injectabil:
 im fiolă de 5mg/ml în agitaţia psihomotorie +/-
BZD im
 im fiolă de 50mg/ml în tratamentul de întreţinere
(haloperidol decanoat)
 Efecte secundare: extrapiramidale, sedare,
hipersalivaţie
 “Golden standard” în studiile clinice
 Utilizare: psihoze, delirium, agitaţie psiho-
motorie
 Flufenazină
 Neuroleptic incisiv
 Clasa: derivat piperazinic
de fenotiazină
 Doză: 2-40mg/zi
 T1/2 =15 h forma orală
 Administrare
› Oral: tb0,25/1/2,5/5/10mg,
sol buv flacon 5mg/ml
› Injectabil:
 im fiolă de 25mg/ml la 2
săptămâni în tratamentul
de întreţinere
(modecate)
 Utilizare: psihoze
 Flupentixol

 Neuroleptic incisiv
 Clasa: tioxantene
 Doză: 3-6mg/zi
 T1/2 =3-8 h forma orală
 Administrare
› Oral: tb0,5/3mg, sol buv
› Injectabil:
 im fiolă de 20mg/ml la 2
săptămâni în tratamentul
de întreţinere (fluanxol)
 Efecte sec: hipomanie,
creştere în greutate,
tahicardie
 utilizări: psihoze,depresie
 Neuroleptic incisiv
 Clasa: tioxantene
 Doză: 20-60mg/zi Zuclopentixol
 T1/2 =20 h forma orală, 32h
acetat, 17-21zile decanoat
 metab. Inhibat de SSRI
 Administrare
› Oral: tb10/25/50mg, sol buv
› Injectabil:
 Acetat: im fiolă de 50mg/ml
 Decanoat im fiolă de
200mg/ml la 2 săptămâni în
tratamentul de întreţinere
(clopixol)
 Efecte sec: extrapiramidale,
sedare, creştere în greutate
 utilizări: psihoze, agresivitate
 Neuroleptic incisiv
 Clasa: derivat de Trifluoperazin
fenotiazină
 Doză: 5-60mg/zi
 T1/2 =12,5h
 Metab.
 Administrare
› Oral: 1/2/5/10/mg, inj
2mg/ml
 Efecte sec: rash,
galactoree
 Utilizare: psihoze
 Neuroleptic sedativ
Tioridazin
 Clasa: derivat piperidinic
de fenotiazină
 Doză: 200-800mg/zi
 T1/2 =
 metab. Inhibat de SSRI
 Administrare
› Oral: 5/25/mg, sol buv
 Efecte sec: retinopatie
pigmentară, alung QTc
f(doză), sedare,
galactoree
 Utilizare: psihoze
 Neuroleptic sedativ
 Clasa: derivat de Perfenazină
fenotiazină
 Doză: 12-64mg/zi
 T1/2 = 8-33h
 metab.
 Administrare
› Oral: 2/4/8/16mg, inj
 Efecte sec: afectare
hepatică, sedare,
galactoree
 Utilizare: psihoze, vărsături
 Neuroleptic sedativ
 Clasa: derivat alifatic de
fenotiazină clorpromazină
 Doză: 200-800mg/zi
 T1/2 = 8-33h
 metab.
 Administrare
› Oral: 25/mg, inj
 Efecte sec: icter,
fotosensibilitate, sedare,
galactoree
 Utilizare: psihoze, agitaţie,
sughiţ, vărsături, porfiria
acută intermitentă
 Neuroleptic sedativ
Levomepromazin
 Clasa: derivat alifatic de
fenotiazină
 Doză: 75-200mg/zi
 T1/2 = -h
 metab.
 Administrare
› Oral: 5/25/mg, inj 25mg
 Efecte sec: hipotensiune
ortosttică, sedare,
galactoree
 Utilizare: psihoze, agitaţie
 Antipsihotic atipic sedativ
 Clasa: derivat triciclic de
dibenzodiazepine
 Doză: 300-450mg/zi
 T1/2 =5-16h
 Metab. Indus de nicotină şi 5HT1A
inhibat de SSRI PA M1 M3 H
1 α1
 Administrare α2
› Oral: 25/100mg 5HT2A
 Efecte sec: agranulocitoză, clozapina
creştere ponderală, sedare, D1
 Utilizare: psihoze rezistente la D2
tratament, sensibilitate la D4 D3
reacţii extrapiramidale hetero
şi autoagresivitate (reduce
riscul suicidar)
 Antipsihotic atipic sedativ
 Clasa: tienbenzodiazepine
 Doză: 10-20mg/zi
 T1/2 =21-54h
 Metab. Indus de nicotină şi
inhibat de SSRI M1M3 H
1 α1
 Administrare 5HT2A
› Oral: tb5/7,5/10/15mg, cp
orodispersabil 5/10/15/20mg, olanzapina D1
fiole 10mg im
 Efecte sec: creştere D2
ponderală, diabet zaharat, D4 D3
dislipidemie,sedare,
 Utilizare: psihoze, agresivitate,
stabilizare afectivă
 Antipsihotic atipic sedativ
 Clasa: derivat de dibenzodiazepine
 Doză: 600-800mg/zi titrare treptată
 T1/2 =6-7h
 Nu e necesară ajustarea dozelor în M1 H
caz de afectare renală 1 α1
5HT2A α2
 Metab. : nu necesită ajustarea
dozelor în caz de interacţiuni quetiapina
 Administrare
› Oral: tb25/100/200/300mg, D2
 Efecte sec: creştere ponderală,
sedare, QTc lung, hipotensiune,
cataractă
 Utilizare: psihoze, agresivitate,
stabilizare afectivă
 Antipsihotic atipic incisiv
 Clasa: derivat de benzisoxazol
 Doză: 2-6mg/zi α1
 T1/2 =20-24h prep oral 5HT2A α2
 Metab. : nu necesită reducerea
dozelor în caz de asocieri risperidona
medicamentoase (inductori sau
inhibitori enzimatici de ex
carbamazepină respectiv SSRI) D2
 Administrare
› Oral: tb1/2/3/4mg, cp orodispersabil
0,5/1/2mg, fiole 25/37,5/50mg im long
acting cu administrare la 2 săptămâni
 Efecte sec: rc extrapiramidale,
hiperprolactinemie, alungirea QTc
 Utilizare: psihoze, stabilizare afectivă
 9 hidroxi risperidonă

 Antipsihotic atipic
 Metabolit activ al risperidonei: 9 hidroxi
risperidonă H
 Doză: 6-12mg/zi 1 α1
 T1/2 =23 h prep oral 5HT2A α2
 Metab. : nu necesită reducerea dozelor în caz
de asocieri medicamentoase (inductori sau paliperidona
inhibitori enzimatici de ex carbamazepină
respectiv SSRI)
 Administrare D2
› Oral: tb 3,6 mg - Invega
› Fiole 75/100/150mg im long acting cu
administrare la 1 lună – Xeplion =
paliperidonă palimtat 1M
› Fiole 263 /350 /525 mg cu administrare la 3
luni – Trevicta = paliperidonă palmitat 3M
 Efecte sec: rc extrapiramidale,
hiperprolactinemie, alungirea QTc
 Utilizare: psihoze, stabilizare afectivă
 Antipsihotic atipic incisiv
 Clasa:
 Doză: 40-200 mg/zi 5HT1A
 T1/2 =6,6 h prep oral PA α1
 Metab. : nu necesită reducerea 5HT2A
dozelor în caz de asocieri
medicamentoase 5HT 1D ziprasidona NRI
 Nu e necesară ajustarea dozelor în
caz de afectare renală sau hepatică D2
D3
 Administrare
› Oral: caps20/40/60/80 mg,
› fiole 20mg im
 Efecte sec: QTc lung
 Utilizare: psihoze, stabilizare afectivă
 Aripiprazol
N Cl
N Cl
O N O
H

 Antipsihotic atipic şi modulator

dopaminergic
 Clasa:
 Doză: 15-30 mg/zi 5HT1A
 T1/2 =75 h respectiv 94 h metab 5HT2A PA
 Metab. : necesită reducerea dozelor
în caz de asocieri medicamentoase aripiprazol
 ne necesară ajustarea dozelor în caz
de afectare renală sau hepatică D2
 Administrare D3 PA
› Oral: tb 5/10/15/20 mg,
› fiole
 Efecte sec: rc extrapiramidale,
hipotensiune, disfagie
 Utilizare: psihoze, stabilizare afectivă
 Amisulprid

 Neuroleptic bimodal
 Clasa: benzamide
 Doză: 400-800mg/zi
 T1/2 =12 h forma orală
 Eliminare renală, nemodif
 Administrare
› Oral: tb50/200 mg, sol buv amisulprid
 Efecte sec:
extrapiramidale, D2
amenoree-galactore, D3 PA
hipomanie, diabet,
dislipidemie, alung QTc
f(doză)
 utilizări: psihoze,depresie
 Sulpirid

 Neuroleptic bimodal
 Clasa: benzamide
 Doză: 600-800mg/zi
 T1/2 =6-8 h
 Eliminare renală nemodif
 Administrare
› Oral: tb200/400mg, inj im sulpirid
50/100 mg/ml
 Efecte sec: D2
extrapiramidale, D3 PA
amenoree-galactore,
hipomanie
 utilizări: psihoze,depresie
 Tiaprid

 Antipsihotic atipic !
 Clasa: benzamide
 Doză: 400-1800mg/zi
 T1/2 =3-4 h
 Eliminare renală mai ales
nemodificat H
1 α1
 Administrare α2
› Oral: tb 100mg 5HT2A
 Efecte sec: rabdomioliză, tiaprid
amenoree-galactore, alungirea D1
QTc
 utilizări: dependenţa de alcool, D2
agitaţia psiho-motorie din D4 D3
demenţe, diskinezii, simptomele
negative din schizofrenie