Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

PROIECT

Profesor coordonator Adina Martin

Studente: Cucu Nicoleta
Rǎbuşapcǎ Geanina
Radu Daniela
Vieru Diana-Isabela
Specializare: Administraţie Publică,
Anul 2
Gr.1.2.

-2011 -
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”

GESTIUNEA FEDR LA NIVELUL PROIECTULUI

„IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI DE ADMINISTRAŢIE
ELECTRONICǍ LA NIVELUL MUNICIPIULUI SIBIU”, POS
CCE, AXA 3, DMI 3.2

2
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”

- 2011 -

CUPRINS

1.2. Constituirea la nivel European şi distribuirea sumelor între statele membre din
Fondul European de Dezvoltare Regionala.......................................................................6

1.3. Utilizarea sumelor din Fondul European de Dezvoltare Regională în România. 11

II. ASPECTE SPECIFICE PRIVIND FINANTAREA SI IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI......................................................................................................................14

2.1.Descrierea Programului în care se încadreazǎ proiectul (POS CCE)....................14

2.2. Institutiile implicate în derularea Programului Operaţional Sectorial

„ Creşterea competitivităţii economice” la nivelul proiectului......................................21

2.3. Etape ale proiectului....................................................................................................24

31

Rezultate vizate prin implementarea proiectului...........................................................31

2.5. Stadiul actual al implementǎrii proiectului.............................................................33

Concluzii..................................................................................................................................34

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................35

3
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”

I. ASPECTE GENERALE PRIVIND APARITIA ŞI UTILIZAREA FEDR LA

NIVELUL STATELOR MEMBRE
1.1. Istoric Fondul European de Dezvoltare Regionalǎ

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este un fond special al comunităţii

europene, creat în anul 1975 în vederea reducerii decalajelor dintre gradul de dezvoltare a
regiunilor Comunităţii.
Odată cu crearea FEDR a fost definită o politică regională la nivel comunitar şi a
devenit în scurt timp cea mai importantă componentă a sprijinului structural.
Rolul FEDER este de a impulsiona investitiile şi de a echilibra balanţa dezvoltǎrii
regionale la nivelul Uniunii Europene. Prioritate la finanţare sunt cercetarea, inovarea,
problemele de mediu, prevenirea riscurilor, în timp ce investiţiile în infrastructurǎ continuǎ sǎ
joace un rol important, în special în zonele mai puţin dezvoltate.
Potrivit prioritǎţilor politicii de coeziune şi a reglementǎrilor privind obiectivul de
convergenţǎ, prin FEDR se vor finanţa urmǎtoarele acţiuni:
• cercetare şi dezvoltarea • turism;
tehnologicǎ,; • investiţii în culturǎ;
• dezvoltarea initiaţivelor locale şi • investiţii în transport;
ajutor pentru crearea de noi locuri de • investiţii în energie;
muncǎ, atunci cand nu sunt acoperite de • investiţii în educaţie, inclusiv în
FSE; instruire vocaţionalǎ;
• mediu; • investiţii în infrastructurǎ de
• prevenirea riscurilor, inclusiv sǎnǎtate şi socialǎ inovare;
dezvoltarea şi implementarea planurilor • societateainformationala.
pentru prevenirea şi lupta cu dezastrele
naturale şi tehnologice;

4
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”

În cadrul obiectivului de competitivitate regionalǎ, FEDR urmǎreşte finanţarea

acţiunilor încadrate în trei prioritǎţi:
• inovare şi economia cunoaşterii
• mediu şi prevenirea riscurilor
• acces la serviciile de transport si telecomunicatii
În cadrul obiectivului de cooperare teritorialǎ europeanǎ, prin FEDR se vor finanţa
urmǎtoarele acţiuni:
• dezvoltarea activitǎţilor economice, sociale şi de mediu la nivel transfrontalier, prin
elaborarea de strategii comune pentru dezvoltare teritorialǎ durabilǎ. Mai pot fi
finanţate şi mǎsuri care urmǎresc sprijinirea integrǎrii pieţelor de muncǎ
transfrontaliere, a iniţiativelor de angajare locale,şanse egale, incluziune socialǎ,
utilizarea în comun a resurselor umane şi a bazelor /centrelor de cercetare;
• stabilirea şi dezvoltarea cooperǎrii transnaţionale, prin finanţarea retelelor şi acţiunilor
care sǎ conducǎ la dezvoltarea teritorialǎ integratǎ.

La nivelul Romaniei, prin FEDR se vor finanţa integral Programul Operaţional

Sectorial Creşterea Competitivitǎţii Economice (POS CCE) şi Programul Operaţional
Regional (POR). Însa, FEDR, participǎ şi la finanţarea unor axe din alte programe
operaţionale, care sunt susţinute prepondernt din Fondul de Coeziune, fiind vorba de
Programul Operaţional de Mediu şi cel de Transport1.

1
Dumitru Oprea, Gabriela Mesnita, Fonduri Europene pentru Romania in perioada 2007-
2013, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2007 pp.53-54
5
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”
1.2. Constituirea la nivel European şi distribuirea sumelor între statele membre din
Fondul European de Dezvoltare Regionala
Modurile de gestiune ale Fondurilor structurale au fǎcut obiectul unei revizuiri
substanţiale cu ocazia adoptǎrii pachetului Agenda 2000 pentru a simplifica punerea în operǎ.
1. Sistemul de angajamente şi de plǎţi
a) . Programele fondurilor structurale sunt stabilite pe o perioadǎ de şapte ani. Dotaţia
totalǎ a programului care face obiectul unui angajament juridic din partea Comunitǎţii este
repartizatǎ în tranşe anuale. Prima tranşǎ anualǎ este angajatǎ conform planului de finanţare
în momentul aprobǎrii intervenţiilor. Tranşele anuale ulterioare sunt angajate din oficiu în
debutul fiecǎrui an civil şi cel mai tarziu la 30 aprilie.
Suma angajamentului anual este egalǎ cu suma indicatǎ în planurile de finanţare
relative la programele operationale şi respectǎ perspectivele financiare.
b.). Plǎţile
• Acordul
În momentul angajamentului primei tranşe, Comisia varsǎ autoritǎţii de platǎ un acont
care reprezintǎ 7% din participarea fondurilor la o intervenţie vizatǎ. De-a lungul întregii
durate de intervenţie, autoritatea de platǎ recurge la acont pentru a regla participarea
comunitarǎ la cheltuielile relative intervenţiei care au fost efectiv plǎtite şi declarate
Comisiei. Acest acont rǎmane deci acordat autoritǎţii de platǎ de-a lungul întregii durate a
intervenţiei şi este verificat pentru ultimile cereri de rambursǎri imediate. Totuşi autoritatea
de platǎ trebuie sǎ ramburseze Comisiei în totalitate sau parţial acontul atunci cand nici o
cerere de platǎ intermediarǎ nu este adresatǎ Comisiei într-un interval de 18 luni de la decizia
de participare a fondurilor, altfel zis atunci cand nu existǎ nici o probǎ cǎ programul se aflǎ în
curs de execuţie.
• Plǎţile intermediare
Acestea sunt efectuate de Comisie pentru rambursarea cheltuielilr efectivv plǎtite şi
certificate de Statul membru. Prin urmare, ele nu mai sunt declanşate de un anumit nivel de
execuţie, ci ca urmare a faptului cǎ, cheltuielile sunt real efectuate şi plǎtite. Statele membre
pot depune cereri de platǎ de mai multe ori pe an, dar din motive practice de gestiune este
preferabil de a le regrupa de trei ori pe an. Ultima cerere trebuie sǎ fie în mod normal
6
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”
prezentǎ cel mai tarziu la 31 octombrie în fiecare an, cele doua luni care rǎman permiţand
astfel Comisiei afectarea plǎţilor exerciţiului în curs.
• Soldul
Totalul plǎţilor efectuate în cadrul acontului şi al plǎţilor intermediare nu pot depǎşi
95% din intervenţia fondului. În cele 6 luni care urmeazǎ sfarşitului programului autoritatea
de platǎ trebuie sǎ transmitǎ cererea de platǎ a soldului însoţitǎ de raportul final al executiei
şi de declaraţia stabilitǎ de autoritatea naţionalǎ însǎrcinatǎ cu controlul acestui program.

2. Corecţiile financiare
În principiu, obiectivul corecţiilor financiare este de a restabili o situaţie în care
100% din cheltuielile care fac obiectul unei cereri de co-finanţare a Fondurilor structurale
sǎ fie în conformitate cu reglementarea naţionalǎ şi comunitarǎ.
Atunci cand iregularitǎţi sunt constatate în gestiunea Fondurilor structurale,
corecţii trebuie sǎ fie aduse prin intermediu anulǎrii pǎrţii din finanţarea unei operaţii date
care nu era eligibilǎ, şi dacǎ este necesar, prin intermediul recuperǎrii cu dobandǎ a
oricǎrei plǎţi efectuate. Prima responsabilitate este cea a statelor membre. Ele sunt cele
care procedeazǎ la corecţiile financiare cerute, suprimand total sau parţial participarea
comunitarǎ pentru operaţiunile vizate. Cu toate acestea Comisia este direct informatǎ de
toate iregularitǎţile constatate, inclusiv de evoluţia urmǎririlor administrative şi financiare
antrenate. Aceste coreţii financiare se aplicǎ nivelului operaţiei vizate, dar nu conduc la o
reducere a intervenţiei fondurilor la programul vizat. Sumele astfel eliberate pot fi
realocate altor operaţiuni individuale cu condiţia de a respecta toate celelalte condiţii şi în
special planul financiar.
În caz de faliment al Statelor, Comisia va putea interveni. Comisia poate
proceda la corecţii atunci cand Statul nu o face şi atunci cand prezintǎ serioase deficienţe
în sistemele de gestiune şi de control2.

• Contribuţia FEDR, FSE şi FC la îndeplinirea obiectivelor de “ Convergenţă”, “

Competitivitate regional şi ocuparea forţei de muncă”, Cooperare teritorială europeană”
2
Petre Brezeanu, Finante Europene, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2007 , pp.227-228
7
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”

OBIETVIVE FONDURI

CONVERGENŢĂ FEDR FSE FC

COMPETITIVITATE REGIONALĂ ŞI FEDR FSE

OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

COOPERARE TERITORIALĂ FEDR

EUROPEANĂ

Obiectivul „Convergenţă” este destinat să îmbunătăţească condiţiile de creştere

economică şi factorii care contribuie la o reală convergenţă pentru statele membre şi regiunile
cel mai puţin dezvoltate. În Uniunea Europeană cu 27 de state membre, acest obiectiv se
referă la 84 de regiuni situate în 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori
al căror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitară. Într-un sistem de
suspendare progresivă a ajutorului („phasing out”), acest obiectiv include, de asemenea, alte
16 regiuni care numără 16,4 milioane de locuitori şi care dispun de un PIB care depăşeşte cu
puţin pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate
obiectivului se ridică la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 81,5% din suma totală,
repartizate după cum urmează: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenţa
obiectivului „Convergenţă”, 14 miliarde pentru regiunilor care se află în etapa de suspendare
progresivă a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplică în cazul a
15 state membre3.
Regiunile de nivel NUTS 2 cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media
comunitară sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”:
• Bulgaria: întreg teritoriul
• Republica Cehă: anumite regiuni
• Germania: Brandenburg-Nordost, Mecklenburg-Vorpommern, Chemnitz, Dresden,
Dessau, Magdeburg, Thüringen
3
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm
8
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”
• Estonia: întreg teritoriul
• Grecia: Anatoliki Makedonia, Thraki, Thessalia, Ipeiros, Ionia Nisia, Dytiki Ellada,
Peloponnisos, Voreio Aigaio, Kriti
• Spania: Andalucía, Castilla-La Mancha, Extremadura, Galicia
• Franţa: Guadeloupe, Guyane, Martinique, Réunion
• Ungaria: Közép-Dunántúl, Nyugat-Dunántúl, Dél-Dunántúl, Észak-Magyarország,
Észak-Alföld, Dél-Alföld
• Italia: Calabria, Campania, Puglia, Sicilia
• Letonia: întreg teritoriul
• Lituania: întreg teritoriul
• Malta: întreaga insulă
• Polonia: întreg teritoriul
• Portugalia: Norte, Centro, Alentejo, Região Autónoma dos Açores
• România: întreg teritoriul
• Slovenia: întreg teritoriul
• Slovacia: Západné Slovensko, Stredné Slovensko, Východné Slovensko
• Regatul Unit: Cornwall and Isles of Scilly, West Wales and the Valleys
Regiunile care ar fi fost eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”, în cazul în care
plafonul ar fi rămas la 75 % din PIB-ul mediu pentru Uniunea Europeană cu 15 state
membre, şi nu pentru Uniunea Europeană cu 25 state membre, beneficiază de un sistem de
suspendare progresivă a ajutorului ( „phasing out”):
• Belgia: Province du Hainaut
• Germania: Brandenburg-Südwest, Lüneburg, Leipzig, Halle
• Grecia: Kentriki Makedonia, Dytiki Makedonia, Attiki
• Spania: Ciudad Autónoma de Ceuta, Ciudad Autónoma de Melilla, Principado de
Asturias, Región de Murcia
• Austria: Burgenland
• Portugalia: Algarve
• Italia: Basilicata

9
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”
• Regatul Unit: Highlands and Islands

În afara regiunilor aflate sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, obiectivul

„Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” este destinat să consolideze
competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de ocupare a forţei de
muncă, printr-o abordare duală. Aceasta constă, mai întâi, în introducerea de programe de
dezvoltare pentru a ajuta regiunile să anticipeze şi să fie favorabile schimbărilor economice
stimulând inovarea, societatea bazată pe cunoaştere, spiritul antreprenorial şi protecţia
mediului şi îmbunătăţind accesabilitatea, iar apoi, în creşterea numărului şi calităţii locurilor
de muncă prin adaptarea forţei de muncă şi prin efectuarea de investiţii în materie de resurse
umane. Într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre, această situaţie este valabilă pentru
68 de regiuni, ceea ce reprezintă 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte
19 milioane de locuitori, sunt în etapa de instituire progresivă a ajutorului („phasing in”) şi
fac obiectul unor alocări financiare speciale datorită fostului lor statut de regiuni sub
incidenţa „Obiectivului 1”. Suma de 55 de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru
regiunile care se află în etapa de instituirea progresivă a ajutorului, reprezintă ceva mai puţin
de 16% din alocarea totală. Acest obiectiv se aplică regiunilor din 19 state membre4.
Regiuni eligibile pentru suţinere tranzitorie, aflate sub incidenţa obiectivului
„Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă”:
• Irlanda: Border, Midland and Western
• Grecia: Sterea Ellada, Notio Aigaio
• Spania: Canarias, Castilla y León, Comunidad Valenciana
• Italia: Sardegna
• Cipru: întreg teritoriul
• Ungaria: Közép-Magyarország
• Portugalia: Região Autónoma da Madeira
• Finlanda: Itä-Suomi
• Regatul Unit: Merseyside, South Yorkshire
4
http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html
10
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”

Obiectivul „Cooperare teritorială europeană” este destinat să întărească cooperarea

transfrontalieră datorită unor iniţiative locale şi regionale realizate în comun, să consolideze
cooperarea transnaţională prin acţiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată şi
să stimuleze cooperarea interregională, precum şi schimbul de experienţă. Peste 181 de
milioane de persoane (care reprezintă 37,5% din populaţia totală a Uniunii Europene) trăiesc
în zone transfrontaliere. Toate regiunile şi toţi cetăţenii Uniunii fac parte din una dintre cele
13 zone de cooperare transnaţională. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezintă 2,5% din
bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate după cum urmează: 6,44 miliarde
pentru cooperarea transfrontalieră, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnaţională şi 445 de
milioane pentru cooperarea interregională.
În ce priveşte alocarea FEDR, Comisia Europeană realizează repartizări indicative
anuale pe state membre, în special în funcţie de criteriile următoare:
o populaţie eligibilă;
o prosperitate naţională;
o prosperitate regională;
o rată de şomaj.
Fiecare stat membru decide asupra detaliilor legate de repartizarea creditelor pe
regiuni, ţinând cont de eligibilitatea pe criterii geografice.

1.3. Utilizarea sumelor din Fondul European de Dezvoltare Regională în România

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania poate accesa fondurile structurale
si alte instrumente financiare disponibile pentru tarile membre ale UE. Valoarea acestor
fonduri este de 6 ori mai mare decat valoarea fondurilor de preaderare disponibile pana in
2006, suma alocata Romaniei pentru perioada 2007-2013 fiind de aproximativ 29 miliarde
Euro.

Bugetul total alocat României

FSE Agricultură şi
Dezvoltare Rurală
11
3 mld
Euro 11 mld Euro
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”

FC FEDR
6 mld 9 mld Euro
Euro

În perioada 2007-2013 România primeşte 19,667 miliarde Euro din Fondurile

Structurale ale Uniunii Europene5.

Aproximativ 98% din această sumă va fi alocată pentru şapte Programe Operaţionale
în cadrul obiectivului “Convergenţă” – care are ca scop diminuarea disparităţilor de
dezvoltare economică şi socială între regiunile UE. Diferenţa de 2% va fi alocată pentru şase
Programe Operaţionale sub obiectivul “Cooperare teritorială” cu ţările învecinate.

Tabel nr.1. Alocare procente pe Programe Operaţionale

Autoritatea de Management
Program operaţional Procent din buget total (%)
a PO
• 1.PO TRANSPORT 23 Ministerul Transporturilor
Ministerul Mediului şi
• 2.PO MEDIU 23
Pădurilor
Ministerul Dezvoltării
• 3.POR 19
Regionale şi Turismului
4.POS DRU 18 Ministerul Muncii, Familiei şi
5
www.fonduri-europene.ro
12
 FEDR, POS CCE, Axa 3.”Tehnplogia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat
şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2. “Dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice
electronice” Operaţiunea 1.”Susţinerea Implementarii de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”
Protecţiei Sociale
Ministerul Economiei,
• 5.POS CCE 13 Comerţului şi Mediului de
Afaceri
Ministerul Administraţiei şi
6.POS DCA 1
Internelor
Ministerul Economiei,
• 7.PO ASISTENŢĂ
TEHNICĂ
1 Comerţului şi Mediului de
Afaceri
• 8-13 PO COOPERARE Ministerul Dezvoltării
2
TERITORIALĂ Regionale şi Turismului

• Programe finanţate din FEDR( integral/ parţial, alături de FSE)

13
II. ASPECTE SPECIFICE PRIVIND FINANTAREA SI IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI

2.1.Descrierea Programului în care se încadreazǎ proiectul (POS CCE)

Programul operaţional sectorial „ Creşterea competitivităţii economice” este un document
negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii
întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene.
Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice.
Programul Operational Sectorial Creşterea Competitivitǎţii Economice (POS CCE)
rǎspunde primei prioritǎţi a PND (creşterea competitivitǎţii economice şi dezvoltarea economiei
bazate pe cunoaştere), şi celei de-a doua prioritǎţi din CSNR (îmbunǎtǎţirea competitivitǎţii pe
termen lung a economiei romaneşti), contribuind, în acelaşi timp, la implementarea şi a celorlalte
trei prioritǎţi ale CSNR6.
Domeniile pe care le acoperă acest program sunt reprezentate de sistemul productiv, în
special cel al întreprinderilor mici şi mijlocii, cercetare/dezvoltare, IT şi comunicaţii, şi cel al
energiei. În acest sens, POS CCE finanţează extinderea capacităţii de producţie, modernizarea
întreprinderii, extinderea şi modernizarea reţelelor de transport, distribuţie şi furnizare a energiei
electrice, gazelor naturale şi petrolului în scopul reducerii pierderilor şi acordă sprijin financiar
pentru accesul instituţiilor publice şi IMM-urilor la Internet şi servicii conexe, precum şi pentru
achiziţionarea de hardware şi software.

În ce priveşte instituţiile care pot obţine finanţare în cadrul POS CCE, acestea sunt IMM-
urile şi întreprinderile mari, autorităţile locale, operatorii economici din sectorul energetic şi
furnizorii de reţele de comunicaţii electronice.

Obiectivul general vizat de POS CCE îl constituie creşterea productivităţii

întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul
Uniunii.

Obiectivele specifice pe care le are în vedere POS CCE sunt următoarele:

6
Ibidem p.54
14
 - consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;

- crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;

- creşterea capacităţii de cercetare- dezvoltare, stimularea cooperării între instituţii de

cercetare- dezvoltare şi inovare şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului
întreprinderilor la domeniul de cercetare- dezvoltare şi inovare;

- valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia

în sectorul public ( administraţie) şi cel privat ( întreprinderi, cetăţeni);

- creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin

promovarea surselor regenerabile de energie.

Bugetul alocat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „ Creşterea Competitivităţii

Economice” are următoarea structură pe ani:

• 2009: 386.097.057 Euro

• 2010: 506.773.089 Euro

• 2011: 528.395.407 Euro

• 2012: 456.947.159 Euro

• 2013: 406.462.565 Euro.

Total: 2.284.675.277 Euro.

Programul Operaţional Sectorial „ Creşterea Competitivităţii Economice” cuprinde şase

axe prioritare, intitulate şi structurate astfel:

 Axa prioritară 1: Un sistem inovativ şi eco- eficient de producţie

Domeniul major de intervenţie 1.1 – Investiţii productive şi pregătirea pentru

concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri.

Domeniul major de intervenţie 1.2 – Accesul IMM-uri lor la finanţare.

15
 Domeniul major de intervenţie 1.3 – Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.

 Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate

Domeniul major de intervenţie 2.1 – Cercetare – dezvoltare în parteneriat între

universităţi/ instituţii de cercetare – dezvoltare şi întreprinderi, în vederea
obţinerii de rezultate aplicabile în economie.

Domeniul major de intervenţie 2.2 – Investiţii pentru infrastructura de Cercetare-

dezvoltare şi Inovare.

Domeniul major de intervenţie 2.3 – Accesul întreprinderilor la activităţi de

CDI( în special IMM-urile).

 Axa prioritară 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi

public

Domeniul major de intervenţie 3.1 – Susţinerea utilizării tehnologiei şi

informaţiei.

Domeniul major de intervenţie 3.2 – Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor

publice electronice.

Domeniul major de intervenţie 3.3 – Dezvoltarea e- economiei.

 Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în

contextul combaterii schimbărilor climatice

Domeniul major de intervenţie 4.1 – Energie eficientă şi durabilă ( îmbunătăţirea

eficienţei energetice şi a sustenabilităţii sistemului energetic).

Domeniul major de intervenţie 4.2 – Valorificarea resurselor regenerabile de

energie pentru producerea de „ energie” verde.

Domeniul major de intervenţie 4.3 – Diversificarea reţelelor de interconectare în

scopul creşterii siguranţei în aprovizionarea cu energie.

 Axa prioritară 5: România ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri

16
 Domeniul major de intervenţie 5.1 – Promovarea potenţialului turistic românesc.

Domeniul major de intervenţie 5.2 – Dezvoltarea unei reţele naţionale de centre

de informare şi promovare turistică.

 Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică

Domeniul major de intervenţie 5.1 – Sprijin pentru managementul,

implementarea, monitorizarea şi controlul POS CCE.

Domeniul major de intervenţie 5.2 – Sprijin pentru comunicare, evaluare şi

dezvoltare TI7.

Municipiul Sibiu a identificat nevoia dezvoltării serviciilor publice electronice şi a

depus în luna decembrie 2008, la Ministerul Comunicaţiei şi Tehnologiei Informaţiei ( în
prezent, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale), proiectul intitulat
„ Implementarea conceptului de administraţie electronică la nivelul Municipiului Sibiu”.

Proiectul se încadrează în cadrul Programului Operaţional Sectorial „ Creşterea

Competitivităţii Economice” 2007- 2013, Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public, Domeniul major de intervenţie 2 –
„ Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, Operaţiunea 1 – Susţinerea
implementării de soluţii de e- guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este
necesar”.

Axa III reprezintă 15% din fondurile alocate POS CCE, respectiv 383 mil Euro din
fonduri structurale şi 86 mil Euro contribuţia naţională publică.

7
http://amposcce.minind.ro/
17
 POS CCE Axa prioritară III

TIC pentru sectoarele public şi privat

D.M.I.1 Susţinerea utilizării D.M.I.2 Dezvoltarea şi D.M.I 3 Dezvoltarea e-

tehnologiei informaţiei creşterea eficienţei serviciilor economiei
publice electronice

Valoarea maximă a finanţării acordate( LEI)

O.1 Susţinerea implementării de soluţii Naţiona Local

l
de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la

broadband, acolo unde este necesar. 21.300.000 5.325.000

O2. Implementarea de sisteme TIC în scopul 8.875.000 1.775.000

creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice

O3. Susţinerea implementării de aplicaţii de e-learning. 21.300.000 5.325.000

O4. Susţinerea implementării de soluţii de 71.000.000 5.325.000

e-sănătate şi asigurarea conexiunii la broadband,

acolo unde este necesar

Domeniul Major de Intervenţie 2 – „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor

publice electronice” urmăreşte sprijinirea competitivitătii economice şi promovarea

18
interacţiunilor dintre sectorul public şi intreprinderi/cetăţeni prin îmbunătăţirea şi
exploatarea pe deplin a potenţialului TIC şi a aplicaţiilor.

Prin operaţiunile acestui domeniu de intervenţie se finanţează următoarele tipuri de

activităţi:

• achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul de proiect,

pregătirea achiziţiilor;

• conectarea la internet în bandă largă (acolo unde nu există şi este necesară pentru
implementarea proiectului);

• achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţe necesare pentru implementarea proiectului;

• achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi soluţii de plată

electronică (dacă e cazul);

• achiziţionarea, instalarea şi configurarea infrastructurii software, hardware şi de

comunicaţii;

• configurarea şi implementarea bazelor de date;

• interoperarea sistemelor informatice existente;

• dezvoltarea conţinutului iniţial necesar pentru implementarea proiectului;

• realizarea unui website/portal, achiziţionarea domeniului pentru acest website;

• instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va

asigura mentenanţa;

• informarea, publicitatea obligatorie, servicii de auditare.

Operaţiunea 1 „ Susţinerea implementării de solutii de e-guvernare (inclusiv e-

administraţie) şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”8

8
www.europa.eu

19
 Beneficiari: autoritatile administraţiei publice centrale şi locale, parteneriate între
autorităţile publice centrale, precum şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară.

Mărimea maximă a grantului: 21.300.000 lei – nivel central şi 5.325.000 lei – nivel
local.

Rata maximă de co-finanţare: 98%.

Valoarea totală a proiectului „ Implementarea conceptului de administraţie electronică la

nivelul Municipiului Sibiu” este de 2.079.428 lei, din care 1.673.000 lei reprezintă valoarea
asistenţei nerambursabile, respectiv 97% din totalul cheltuielilor eligibile şi 51.742 lei reprezintă
contribuţia proprie a municipiului la cheltuielile eligibile, adică 3% din totalul cheltuielilor
eligibile. Valoarea cheltuielilor neeligibile este de 354.671 lei, reprezentând TVA-ul aferent
costurilor eligibile.

Obiectivele principale ale proiectului constau în:

- implementarea portalului extern, ca mijloc de accesare a serviciilor de e- administraţie şi

realizarea legăturilor între portal şi aplicaţiile din Primărie;

- actualizarea şi dezvoltarea soluţiei de plată electronică şi realizarea conexiunilor acesteia

cu aplicaţia de taxe şi impozite şi portalul extern;

- implementarea de noi posibilităţi de lucru în format electronic, menite să eficientizeze

activitatea la nivelul Primăriei.

Rezultatele aşteptate în urma implementării proiectului se doresc a fi concretizate în

îmbunătăţirea furnizării informaţiilor şi serviciilor către cetăţeni, precum şi eliminarea
procedurilor birocratice şi simplificarea metodologiilor de lucru.

Printre serviciile electronice de bază care vor fi oferite prin proiect, se numără
următoarele:

 declararea, notificarea şi efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice

privind taxele şi impozitele datorate de către persoanele fizice şi juridice la bugetul de

20
 stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul
fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale;

 servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate;

 servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare;

 servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul

comerţului;

 servicii în legătură cu evidenţa informatizată a populaţiei;

 servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la

achiziţionarea unui nou vehicul;

 servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal;

 servicii privind înscrierea în audienţă, transmiterea de sesizări, petiţii, etc;

 servicii privind notificarea electronică a cetăţenilor cu privire la stadiul diverselor

demersuri iniţiate de aceştia din urmă.

Strategia de implementare a sistemului informatic integrat va urma ciclul clasic al unui

proiect din domeniul tehnologiei informaţiei, incluzând fazele de analiză, proiectare,
implementare, integrare aplicaţii şi interconectare cu Sistemul Electronic Naţional, testare,
tranziţia în producţie, instruirea utilizatorilor, auditarea securităţii sistemului.

2.2. Institutiile implicate în derularea Programului Operaţional Sectorial „ Creşterea

competitivităţii economice” la nivelul proiectului
Comisia Europeană se ocupă de gestionarea Fondurilor Structurale ale Uniunii şi
alocarea acestora, pe bază de proiecte şi programe, statelor membre care se confruntă cu diverse
probleme. Comisia Europeană lansează cererea de propuneri pentru acordarea de finanţări,
moment din care beneficiarii proiectelor au la dispoziţie un anumit termen de depunere în scopul
obţinerii finanţării.
Autoritatea de Management pentru POS CCE are responsabilitatea coordonǎrii
Programului Operational Sectorial “ Creşterea Competitivitǎţii Economice” co-finanţat din
21
Fondul European de Dezvoltare Regionalǎ, fiind reprezentatǎ de Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri9.
Organismele intermediare (OI) sunt institutiile desemnate de autoritatile de
management si/sau de autoritatea de certificare/plata care, prin delegare de atributii de la acestea,
implementeaza masurile din programele operationale. Delegarea de atributii catre organismul
intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale acestuia de catre
autoritatea care deleaga se fac pe baza de acord sau protocol.

Unitatea de Plata în cadrul acestui program este reprezentatǎ de o structurǎ din cadrul
Autoritǎţii de Management pentru POS CCE (Ministerul Economiei), avand responsabilitatea
transferǎrii sumelor de prefinanţare, cofinanţare alocate de la bugetul de stat, precum şi a
sumelor din asistenţa financiarǎ nerambursabilǎ cǎtre beneficiari.
Autoritatea de Audit a fost înfiinţatǎ prin Ordonanţa de Urgenţǎ a Guvernului
nr.22/2005, aprobatǎ prin Legea 200/2005, sub forma unui organism independent asociat Curţii
de Conturi a Romaniei, responsabil cu verificarea operaţiunilor de management şi a sistemului de
control pentru fiecare program operaţional, respective are responsabilitatea realizǎrii auditului de
sistem, verificǎrii operaţiunilor pe bazǎ de eşantion, precum şi pentru auditul final al
instrumentelor structurale.
Autoritatea de certificare (AC) – directie generala in cadrul Ministerului Finantelor
Publice – este organismul desemnat de Romania pentru coordonarea tuturor relatiilor financiare
cu Comisia Europeana referitoare la instrumentele structurale.
Autoritatea de Platǎ (AP) reprezintă organismul care elaborează şi înaintează cererile
de plată şi primeşte de la Comisia Europeanǎ sumele aferente Fondurilor structurale şi Fondului
de coeziune.
Comitetul de monitorizare (CM) este organismul care asigură coordonarea
instrumentelor structurale, precum şi urmărirea eficacităţii şi calitǎţii implementarii asistentei
comunitare, modul de utilizare si impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare in
materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar si cite un
comitet de monitorizare pentru fiecare program operational.10

9
Regulamentul de organizare şi funcţionare al AM POS CCE extras din ROF MECMA, www.gov.ro
10
http://amposcce.minind.ro/
22
 o Schematic circuitul documentelor intre aceste institutii implicate poate fi
reprezentat conform figurii urmatoare.

Sistemul instituţional al Programului Operational „Creşterea Competitivitǎţii

Economice”

Comitetul de Monitorizare Comisia Europeana

Ministerul Economiei, Ministerul

Comerţului şi
Mediului de Afaceri Finanţelor Publice

Plata se
Autoritatea
P
efectueazǎ prin
de Audit
Ministerul intermediul
Comunicaţiilor şi unitatii de plata
Societǎţii din cadrul
Informaţionale
MECMA

Primǎria
Municipiului Sibiu

Implementarea
conceptului de
administratie
În perioada 2 septembrie – 12 decembrie 2008 , Comisia Europeanǎ lanseazǎ cererea de
electronicǎ la
propuneri de proiecte. nivelul
Municipiului Sibiu

23
 Asadar, in aceastǎ perioadǎ, mai exact în luna decembrie 2008, Primǎria Sibiu depune,
la Ministerul Comunicaţiilor şi Societǎţii Informaţionale, proiectul intitulat “ Implementarea
conceptului de administraţie electronicǎ la nivelul Municipiului Sibiu”, în scopul obţinerii
finanţǎrii.
În cadrul MCSI, au loc o serie de evaluǎri asupra unor aspecte precum conformitatea
administrativǎ, eligibilitatea, inclusiv evaluarea tehnicǎ şi financiarǎ a proiectului, dupǎ care
acesta este trimis Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, care acordǎ avizul.
Acestei etape îi urmeazǎ implementarea propriu-zisǎ a proiectului şi monitorizarea acestuia de
cǎtre un Comitet de Monitorizare. Asupra legalitǎţii şi eficienţei operaţiunilor derulate între
Primǎria Municipiului Sibiu, MCSI şi MECMA vegheazǎ Autoritatea de Audit, organism
independent faţǎ de acestea, asociat Curţii de Conturi a Romaniei.
În cele din urmǎ, MECMA trimite MFP declaraţia cheltuielilor efectuate de cǎtre
Primǎria Sibiu, care la randul sǎu, trimite aceastǎ declaraţie cǎtre Comisia Europeanǎ, pentru
verificarea conformitǎţii cu normele comunitare şi efectuarea cheltuielilor în scopul şi potrivit
obiectivelor înscrise în proiect.
În funcţie de gradul de îndeplinire a criteriilor de finanţare, Comisia Europeanǎ transferǎ
proporţional sumele de finanţat Primǎriei Sibiu, în calitate de beneficiar, prin intermediul Unitǎţii
de Platǎ din cadrul MECMA.
.

2.3. Etape ale proiectului

A. Fundamentarea

Indiferent de tipul proiectului, fiecare solicitant de Fonduri Europene trebuie să

completeze o cerere de finanţare.

B. Evaluare şi selecţie
24
 După depunerea cererii de finanţare la Organismul Intermediar sau Autoritatea de
Management (în cazul nostru, Ministerul Comunicaţiei şi Societăţii Informaţionale), un proiect
trece mai multe etape de evaluare, fiecare dintre acestea fiind eliminatorie.

Potrivit legislaţiei europene, Autoritatea de Management este responsabilă "să se asigure

că operaţiunile sunt selectate în vederea finanţării în conformitate cu criteriile aplicabile
programului operaţional şi sunt conforme cu regulile comunitare şi naţionale".

Procesul de evaluare şi selecţie a unui proiect finanţat prin POS CCE se bazează pe un
sistem în trei etape, şi anume:

1) verificarea conformităţii administrative

2) verificarea eligibilităţii

3) selecţia - evaluarea tehnică şi financiară (constând în general atât în evaluarea

relevanţei, calităţii, maturităţii şi sustenabilităţii proiectului, cât şi a capacităţii instituţionale a
solicitantului).

1) Verificarea conformităţii administrative a urmărit, în principal, dacă:

- au fost depuse toate documentele;

- documentele sunt complete şi îndeplinesc toate cerinţele administrative conform

prevederilor din Ghidul Solicitantului – data cererii (documentele sunt depuse în
termenul de valabilitate la data înscrierii online), numărul de copii, semnături autorizate,
ştampile, etc.

2) Verificarea eligibilităţii proiectului s-a realizat de către Ministerul Comunicaţiilor şi

Societăţii Informaţionale numai pentru cererile de finanţare conforme din punct de vedere
administrativ, urmărindu-se îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate. Această etapă a constat în:

- verificarea eligibilităţii solicitantului de finanţare – dacă acesta aparţine categoriei

specificate în Documentul Cadru de Implementare a POS CCE şi în Ghidul Solicitantului
(conform fiecărei Axe Prioritare/Domeniu Major de Intervenţie/Operaţiune) şi dacă îndeplineşte

25
toate criteriile instituţionale, legale şi financiare cerute prin Ghidul Solicitantului (ca de exemplu
profitul din exploatare, lipsa datoriilor la bugetul de stat/local, disponibilitatea co-finanţării).

- verificarea eligibilităţii proiectului presupune atât verificarea modalităţii în care

contribuie el la îndeplinirea obiectivului programului, cât şi aspecte legate de durata de
implementare, valoarea totală, modul în care proiectul contribuie la politicile orizontale:
asigurarea egalităţii de şanse, protecţia mediului, legislaţia în domeniul achiziţiilor publice şi
regulile privind ajutorul de stat.

3) Selecţia - evaluarea tehnică şi financiară a proiectului a fost realizată de comitetul de

evaluare şi selecţie format din personalul angajat în cadrul Organismului Intermediar( MCSI),
reprezentanţi ai Autorităţii de Management(ME) şi experţi independenţi, din afara acestuia.
Aceasta permite aprecierea gradului în care proiectul răspunde obiectivelor POS CCE în
domeniul creşterii competitivităţii economice, a dezvoltării durabile, eficienţei financiare, a
sustenabilităţii şi durabilităţii proiectului. De asemenea, s-a verificat relevanţa, fezabilitatea şi
sustenabilitatea proiectului propus, din punctul de vedere al activităţilor prevăzute, al
cheltuielilor bugetate, al resurselor umane şi de altă natură, prevăzute a fi utilizate.

Criteriile de evaluare şi selecţie vizează următoarele aspecte:

• relevanţa proiectului – rezultată din contribuţia proiectului la obiectivele POS CCE şi la

strategiile specifice naţionale şi regionale (crearea de locuri de muncă, creşterea productivităţii,
structura investiţiei propuse, localizare în poli de competitivitate/poli de creştere, etc.).

• calitatea şi coerenţa proiectului – rezultată din calitatea propunerii tehnice şi financiare:

obiective şi activităţi clare, planificarea adecvată a implementării, coerenţa obiectivelor
planificate cu activităţile propuse, graficul de implementare şi bugetul; identificarea riscurilor
posibile şi a soluţiilor pentru reducerea/evitarea acestora, după caz.

• maturitatea proiectului şi anume gradul de pregătire a proiectului (în ce măsură au fost

întreprinse demersuri pentru realizarea premiselor de implementare ale proiectului);
disponibilitatea terenului, stadiul pregătirii documentelor tehnice, existenţa
autorizaţiilor/permiselor necesare). Rezultă, de exemplu din disponibilitatea

26
studiilor/licenţelor/autorizaţiilor necesare pentru implementarea proiectului, începerea procedurii
de achiziţii publice (unde este cazul).

• sustenabilitatea proiectului – rezultată din capacitatea solicitantului de a asigura

operarea şi menţinerea investiţiei (tehnic, financiar, resurse umane) după terminarea proiectului,
fără sprijin financiar nerambursabil.

• capacitatea instituţională a solicitantului sau, după caz, capacitatea solicitantului de

implementare a proiectului (resurse umane corespunzătoare, experienţa anterioară relevantă) -
reprezintă capacitatea de management şi experienţă anterioară în gestionarea şi implementarea
proiectelor de investiţii/de asistenţă/altor proiecte (certificare ISO, numărul, calificarea şi
experienţa relevantă a personalului).

Pentru primele două etape, şi anume conformitatea administrativă şi eligibilitatea, se va

folosi un sistem de verificare cu DA/NU. Numai propunerile care primesc DA la toate rubricile
se califică pentru următoarele etape. Pentru propunerile care primesc NU, solicitanţii vor fi
imediat informaţi asupra acestei decizii. În cazul în care documentele solicitate nu sunt complete,
solicitanţilor li se va cere furnizarea lor într-un interval specificat de timp.

Pentru cea de-a treia etapă, de selecţie, se va aplica un număr limitat de criterii ale căror
sub-criterii vor reflecta specificitatea fiecărei operaţiuni. Pentru fiecare operaţiune, va fi indicat
un prag minim de calitate, obligatoriu pentru aprobarea finanţării proiectului. Selecţia se face în
limita bugetului alocat.

În fiecare etapă de evaluare ME sau MCSI poate solicita informaţii suplimentare sau
clarificări care trebuie transmise de către Primăria Sibiu în condiţiile şi până la termenul limită
precizat de autorităţi. Faptul că beneficiarul nu poate furniza clarificările respective sau le trimite
târziu conduce la respingerea cererii de finanţare. De asemenea, solicitantul este exclus din
procesul de evaluare şi selecţie în situaţia în care se constată că se face vinovat de inducerea
gravă în eroare a autorităţilor sau de trafic de influenţă.

În urma evaluării tehnice şi financiare a tuturor dosarelor care au trecut de etapa evaluării
eligibilităţii, s-a întocmit o listă a proiectelor aprobate în ordinea descrescătoare a punctajului
obţinut care a fost supusă spre avizare Autorităţii de Management. Autoritatea de Managemet

27
acordă avizul asupra proiectelor aprobate în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea listei.
După primirea avizului de la Autoritatea de Management a listei de proiecte aprobate, Ministerul
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a comunicat în scris rezultatul evaluării solicitantului.

C. Implementare

Implementarea constă în derularea propriu-zisă a acţiunilor prevăzute în proiect, în

vederea atingerii obiectivelor prestabilite, cu implicarea tuturor persoanelor şi instituţiilor care au
un interes şi au contribuit la elaborarea proiectului.

Procesul de implementare a acestui proiect a demarat la sfârşitul lui august 2009, atunci
când Primăria Sibiu, în calitate de beneficiar, a semnat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale, în calitate de Organism Intermediar, un contract cu o durată de doi ani.

În urma licitaţiei organizate de Primăria Municipiului Sibiu pentru implementarea

proiectului, firma Industrial Software a fost declarată câştigătoare, iar semnarea contractului a
avut loc în data de 29.01.2010.

Soluţia implementată va permite efectuarea de plăţi prin intermediul Internetului utilizând

carduri bancare pentru toate categoriile de sume datorate bugetului local: impozite şi taxe locale,
chirii, redevenţe, concesiuni, amenzi, etc. Soluţia web de plată electronică va fi accesibilă
oricărui utilizator autentificat prin intermediul portalului Primăriei. Fiecare persoană interesată
care doreşte să utilizeze aceste facilităţi va primi un nume de utilizator şi o parolă ce le va
asigura protecţia datelor cu caracter personal.

D. Monitorizare

Monitorizarea proiectelor se face de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii

Informaţionale în vederea urmăririi realizării fizice a proiectului si a îndeplinirii indicatorilor
stabiliţi prin contract pentru atingerea rezultatelor prevăzute.

Monitorizarea din punct de vedere tehnic constă în urmărirea progresului fizic înregistrat
în implementarea proiectului şi în colectarea şi introducerea în SMIS - CSNR (Sistemul Unic
Informatizat de Management) a tuturor informaţiilor legate de proiect.
28
 Procesul de monitorizare începe din momentul semnării contractului de finanţare şi se
termină la 5 ani după finalizarea proiectului.

Pentru realizarea monitorizării fizice a proiectelor, MCSI va desfăşura următoarele

activităţi:

a) verificarea conţinutului documentelor de raportare elaborate şi transmise de către

beneficiar (activităţi desfăşurate/progresul fizic/indicatori);

b) vizite de monitorizare care îşi propun verificarea implementării proiectului la faţa

locului/sediul beneficiarului (anunţate şi ad-hoc).

c) monitorizarea durabilităţii investiţiilor .

a) Verificarea documentelor

Verificările documentelor vor asigura că rapoartele elaborate de către beneficiar sunt

complete şi corecte, că respectă modelul convenit în Contractul de finanţare, că proiectul este
implementat în conformitate cu legile comunitare şi naţionale. De asemenea, vor urmări evoluţia
în timp a indicatorilor stabiliţi prin Contractul de finanţare, realizările faţă de ţintă propusă,
procent de realizare.

Dacă în rapoartele trimise sunt identificate omisiuni, sau sunt necesare clarificări, MCSI
va notifica Primăria Sibiu, printr-o scrisoare, iar acesta este obligat să trimită MCSI toate datele
solicitate în 2 zile lucrătoare de la primirea scrisorii pentru lămuriri.

b) Vizita de monitorizare

Vizita de monitorizare se va realiza prin verificarea la faţa locului a progresului fizic al

proiectului şi a sistemului său de management şi, de asemenea, va permite echipei de
monitorizare să colecteze unele date suplimentare faţă de cele cuprinse în rapoartele de progres,
în vederea aprecierii valorii indicatorilor faţă de ţintele propuse şi a acurateţei informaţiei
furnizate de beneficiar.

Scopul vizitei de monitorizare este:

29
 - să asigure faptul că proiectul progresează fizic, în conformitate cu calendarul
activităţilor inclus în contractul de finanţare;

- să identifice posibile probleme, cât mai curând cu putinţă, şi să emită recomandări de

îmbunătăţire a implementării;

- să identifice elementele de succes ale proiectului;

- să asigure o comunicare strânsă între Primăria Sibiu, ca beneficiar şi MCSI, în vederea

implementării cu succes a proiectului (realizarea tuturor indicatorilor prevăzuţi în contractul de
finanţare).

Primăria Sibiu are obligaţia de a participa la vizită şi de a furniza echipei de monitorizare

toate informaţiile solicitate.

c) Monitorizarea durabilităţii investiţiilor

Durabilitatea investiţiei reprezintă reţinerea contribuţiei fondurilor structurale timp de 5

ani după terminarea proiectului fără a aduce modificări substanţiale infrastructurii create privind
natura sa, condiţiile de implementare, conferirea unui avantaj inadecvat unei întreprinderi sau
unui organism public, schimbarea naturii proprietăţii unui element de infrastructură sau
încetarea unei activităţi de producţie.

Raportarea: procesul de monitorizare este concretizat printr-o raportare în scris şi în

format electronic a unor documente cu sau fără format standard care se elaborează la nivelul
structurilor implicate (Primăria Sibiu, MCSI, MECMA).

E. Rambursare

Pe baza actelor justificative şi a declaraţiei cheltuielilor efectuate, Primăriei Sibiu i s-au

transferat fonduri de către Comisia Europeană, prin intermediul Unităţii de Plată din cadrul
Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

În luna octombrie 2010, Autoritatea de Management pentru POS CCE a aprobat cererile
de rambursare solicitate de către Primăria Municipiului Sibiu, pentru proiectul „ Implementarea

30
 conceptului de administraţie electronică la nivelul Municipiului Sibiu”, sumele urmând să fie
transferate în conturile Primăriei până la sfârşitul lunii respective.

 Ciclul proiectului

Primări Cerere Evaluare- Avizare listă

MCSI MECMA MCSI
a Sibiu
finanţare selecţie proiecte selectate

Încheiere contract
de finanţare
Comisia
Euroepean
ă Rambursare CICLUL PROIECTULUI Implementare
proiect

Monitorizare
C B proiect

MFP A Verificare Cerere de Primăria

MECMA
Unitate de MCSI Sibiu
plată
D cerere de rambursare

Legendă – ciclul proiectului

A – Declaraţie cheltuieli efectuate

B – Declaraţie cheltuieli certificate ACP

C – Transfer fonduri UE

D – Transfer fonduri UE

Rezultate vizate prin implementarea proiectului

Prin implementarea acestui proiect la nivelul municipiului Sibiu se urmaresc
urmatoarele aspecte:

• furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni;

31
• eficientizarea activităţilor interne ale autorităţilor locale, utilizând mijloace specifice
tehnologiei informaţiei, prin implementarea a patru clase de fluxuri noi de lucru, aferente
serviciilor e-administraţie (spre exemplu, în cadrul Primăriei, depunerea actelor/solicitarea
de avize, certificate; înregistrarea petiţiilor, înscrierea în audienţe; consultarea situaţiilor
fiscale şi plata electronică);

• declararea, notificarea şi efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice

privind taxele şi impozitele datorate de către persoanele fizice şi juridice la bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondului
naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale;

• servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate;

• servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare;

• servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul

comerţului;

• servicii în legătură cu evidenţa informatizată a populaţiei;

• servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la

achiziţionarea unui nou vehicul;

• servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal;

• servicii privind înscrierea în audienţă, transmiterea de sesizări, petiţii;

• servicii privind notificarea electronică a cetăţenilor cu privire la stadiul diverselor

demersuri iniţiate de aceştia din urmă;

• crearea unei platforme comune la nivelul instituţiilor locale, care să faciliteze comunicarea
dintre acestea;

• implementarea portalului de e-administraţie, care să realizeze legăturile cu aplicaţiile

Primăriei;

• introducerea de camere video în anumite zone ale municipiului;

32
 • implementarea unor puncte de informare şi plată electronică la
nivelul municipiului;

• îmbunătăţirea şi adaptarea site-urilor instituţiilor locale la nevoile

cetăţenilor.

2.5. Stadiul actual al implementǎrii proiectului

Pana in prezent echipa care implementează proiectul a reuşit să finalizeze următoarele

etape ale acestuia:

a) recepţia echipamentelor şi licenţelor standard;

b) instalarea infrastructurii ;
c) etapa de analiză pentru identificarea situaţiei existente şi a fluxurilor de lucru
existente;
d) etapa de proiectare a sistemului.
În prezent, proiectul se află în etapa de dezvoltare a aplicaţiilor informatice, care vor
asigura funcţionarea sistemului, în baza specificaţiilor de proiectare. Dintre serviciile pe care
autorităţile urmăresc să le realizeze prin proiect, au fost finalizate:

 pe site-ul Primăriei sunt puse la dispoziţie o serie de servicii electronice on-line,

care însă sunt parţial funcţionale, în sensul că cetăţenii au posibilitatea descărcării
formularelor necesare diverselor acţiuni, dar nu le pot completa şi trimite în
acelaşi mod;

 portalul se află în stadiul de dezvoltare;

 au fost introduse camere video în unele zone ale municipiului;

33
  site-urile instituţiilor publice au fost îmbunătăţite sub aspectul design-ului, al
serviciilor online disponibile, facilităţilor prevăzute pentru persoane cu deficienţe.
Din vara anului 2011, sibienii vor putea să îşi plătească taxele, impozitele, amenzile şi
alte dări către Primărie, fără să mai stea la cozi, ci doar din faţa calculatorului.

Concluzii

Problema accesǎrii fondurilor europene este extrem de importantǎ pentru dezvoltarea

economicǎ a Romaniei şi pentru trecerea cu bine peste criza economica mondiala care ne
afecteaza şi pe noi.
Avand în vedere cǎ accesarea fondurilor europene reprezintǎ un obiectiv fundamental
pentru Romania, în perioada care a mai rǎmas pana în 2013, importanţa acestui proiect este
justificatǎ din toate punctele de vedere.
Dupǎ cum am observat pe parcursul lucrǎrii, prin acest proiect se urmareste dezvoltarea
serviciilor publice la nivelul Municipiului Sibiu, în acord cu progresul tehnologic şi evoluţia
societǎţii care impune eficientizarea activitǎţii instituţiilor publice, şi facilitarea relaţionǎrii
dintre cetǎţeni şi instituţiile publice.
Referitor la aceste aspecte, proiectul în cauzǎ contribuie la îmbunătăţirea furnizǎrii
informaţiilor şi serviciilor publice către cetăţeni, eliminand procedurile birocratice, simplificand
metodologiile de lucru şi îmbunătăţind eficacitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor publice.
Mai mult, implementarea acestui proiect ofera posibilitatea cetatenilor de a fi intotdeauna
informati in timp util despre serviciile publice de care pot beneficia, de a fi interconectati in
permanenta. Acest lucru permite facilitarea comunicarii intre persoane, între cetateni si
administratia publica ducand la imbunatatirea mediului de afaceri.

34
 BIBLIOGRAFIE

 Petre Brezeanu, Finante Europene, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2007;

 Dumitru Oprea, Gabriela Mesnita, Fonduri Europene pentru Romania in perioada 2007-
2013, Editura Sedcom Libris, Iasi.

WEBOGRAFIE

 www.sibiu.ro

 www.gov.ro

 www.europa.eu

 www.eufinantare.info

 http://amposcce.minind.ro/

 www.inforegio.ro

35