Resurse administrative
1.94. Ce înseamnă utilizarea resurselor administrative în campania 2.4. Agitaţia electorală poate
electorală?
Prin utilizarea resurselor administrative se subînţelege:
-atragerea forţată, în special, a funcţionarilor publici In rîndurile de partid
sau forţarea altor persoane, sub presiunea ameninţării cu eliberarea din
funcţie, să renunţe la calitatea de membru al unui partid de opoziţie;
- presiunile exercitate de către autorităţile publice centrale şi locale asupra
reprezentanţilor business-ului cu scopul obţinerii mijloacelor financiare
necesare pentru campania electorală a concurenţilor favoriţi;
- apariţia excesiv de frecventă a persoanelor cu funcţii publice in mijloacele
audiovizuale finanţate de la buget în perioada premergătoare alegerilor;
- transformarea de către unele persoane cu funcţii publice a unor
manifestări ordinare cu caracter economic, social sau de altă natură în
acţiuni cu tentă electorală;
- obstrucţionarea înregistrării de către persoanele sau instituţiile
responsabile a unor potenţiali candidaţi/concurenţi puternici;
• ameninţarea candidaţilor cu posibilitatea reluării unor urmăriri penale,
ruinării afacerilor pe care le deţin;
- înaintarea propunerii de a renunţa la cursa electorală în schimbul unor
favoruri materiale, profesionale etc.;
- sprijinirea de către putere a unor candidaţi şi marginalizarea celorlalţi;
- acordarea unui grad sporit de atenţie unor candidaţi şi ignorarea altora de
către mass-media publice;
- crearea obstacolelor pentru unii concurenţi să găsească săli încăpătoare
pentru organizarea întîlnirilor cu alegătorii;
- înlăturarea din cursa electorală prin decizie judecătorească, în preajma
alegerilor, a unui concurent cu raiting electoral înalt;
- luarea de măsuri menite să îngrădească accesul cetăţenilor la unele
informaţii publicate în presa scrisă;
- crearea unor impedimente de către organele de poliţie in detrimentul
bunei desfăşurări a activităţilor de voluntariat organizate în interesul unui
concurent electoral;
• exercitarea de presiuni asupra funcţionarilor electorali de toate nivelurile;
- sugerarea de către funcţionarii publici a concurentului care trebuie votat;
- îngrădirea accesului observatorilor independenţi la procedura
numărare a voturilor.
2. Agitaţia electorală
2.1. Ce este agitaţia electorală?
Agitaţia electorală o constituie acţiunile de pregătire şi difuzare a informaţiei,
care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi
concurenţi electorali.
(Codul electoral, art.1)
2.2. Cine are dreptul de a face agitaţie electorală?
Cetăţenilor Republicii Moldova, partidelor şi altor organizaţii social-)
politice, blocurilor electorale, candidaţilor şi persoanelor de încredere ale ■
candidaţilor li se oferă dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toatei
aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile!)
politice, profesionale şi personale ale acestora, precum şi de a face agitaţiej
în favoarea sau în defavoarea candidaţilor în cadrul adunărilor, mitingurilor,?
întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masa
sau altor forme de comunicare ce exclud încălcarea ordinii publice şj
normelor etice.
(Codul electoral, art.47 alin.(1))
2.3. Care este durata desfăşurării agitaţiei electorale
pentru mass-media?
Codul electoral include două noţiuni referitor la termenele desfăşurăm
agitaţiei electorale: i
-
perioadă electorală - perioadă de timp cuprinsă între ziua aduceni la
cunoştinţă publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele finale
alegerilor sînt confirmate de către Curtea Constituţională; |
- campanie electorală - perioadă de activitate care se desfăşoară а scopul
de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile pentru aleger» unui
sau altui concurent electoral şi care începe, pentru fiecare concurşjjr
electoral, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Central
şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sauiî ziua
votării. *
(Codul electoral, art. 1, art.47 alin.(1), art.89 alin.(2)) l
de educaţia civică a alegătorilor şi informarea populaţiei asupra desfăşurării
1
începe concomitent cu l
anunţarea datei alegerilor?
Agitaţia electorală începe, pentru fiecare concurent electoral, la data înregistrării
acestuia de către Comisia Electorală Centrală. (Codul electoral, art.47 alin.(1))
2.5. Ce prevede instruirea civică a alegătorilor? \
Mass-media pot fi o sursă eficientă a instruirii civice a alegătorilor prin
difuzarea informaţiei despre importanţa participării la votare, despre
aceea cum, unde, cînd trebuie de votat, despre secretul votării.
\
Un alt aspect ţine de difuzarea informaţiei necesare pentru înţelegerea de
către alegători a esenţei programelor (platformelor) partidelor politice.
2.6. Cine e obligat să asigure desfăşurarea întîlnirilor
cu alegătorii?
Concurenţii electorali pot organiza întîlniri cu alegătorii.
Consiliile şi birourile electorale şi autorităţile administraţiei publice locale sînt
obligate să asigure desfăşurarea unor astfel de întîlniri în i termene şi în condiţii
egale.
(Codul electoral, art.47 alin.(W))
2.7. Cînd pot fi expuse afişele electorale?
Din momentul înregistrării de către Comisia Electorală Centrală concurenţii
electorali au dreptul să expună afişe electorale, al căror conţinut nu poate să
contravină legii şi normelor etice.
(Codul electoral, art.47 alin.(12))
2.8. Cum este repartizat spaţiul pentru afişele
de
electorale?
Autorităţile adminstraţiei publice locale sînt obligate ca, în termen de
5 zile de la data înregistrării concurentului electoral, să stabilească şi să
garanteze un minim de locuri speciale de afişaj electoral.
Spaţiul de afişaj oferit concurenţilor electorali trebuie să fie egal pentru
toţi.
(Codul electoral, art.47 alin.(13))
2.9. Care sînt formele şi metodele de adresare ale
candidaţilor/partidelor către alegători?
Reprezentanţii partidelor sau candidaţii apar mai frecvent direct în eter. De
asemenea, sînt utilizate videoimprimările. De regulă, acestei emisiuni reflectă
programele candidaţilor sau partidelor politice.
Programele cu adresări directe dau posibilitate alegătorilor de a compara
opiniile, viziunile concurenţilor politici şi de a-şi face o părere despre
caracterul şi potenţialul acestora.
2.10. Agitaţia electorală este permisă în instituţiile de
învăţămînt?
I
j în Republica Moldova sistemul de învăţămînt este deideologizat.
Se interzice cultivarea şi propagarea în şcolile de toate gradele a oricăror idei
f de program şi sarcini ale partidelor sau ale altor organizaţii social-politice.
(Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice, art. 11)
i
1 2.11. Apelul de a nu participa la alegeri poate fi
considerat drept agitaţie electorală?
Nu, deoarece un astfel de apel nu cade sub incidenţa noţiunii „agitaţie
electorală".
ф (Codul electoral, art.1, art.47 alin.(1))
2.12. Pînă la demararea propriu-zisă a campaniei
electorale, ce fel de materiale cu caracter electoral
poate difuza/publica mass-media?
în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor Comisia Electorală
Centrală conlucrează cu mass-media la organizarea manifestărilor ce ţin
57
procesului electoral.
 Instituţiile publice ale audiovizualului şi presa, finanţate de stat,
difuzează/publică gratuit materialele Comisiei Electorale Centrale ce ţin de educaţia
civică şi/sau informarea cetăţenilor cu privire la alegeri.
(Codul electoral, art.22 lit.f), art.35 alin.(7))
în aceasta perioadă mass-media sînt în drept să difuzeze/publice
emisiuni/articole de informare şi educare civică a alegătorilor, inclusiv
spoturi/materiale publicitare cu caracter electoral general, fn cadrul acestor
emisiuni/publicaţii mass-media asigură, în spiritul drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, informarea completă, veridică şi operativă a
cetăţenilor privind: sistemul electoral, condiţiile de efectuare a votării şi
drepturile cetăţenilor în campania electorală, în acest scop instituţiile mass-
media, publice sau de stat, expun în emisiunile/publicaţiile lor conţinutul
Constituţiei Republicii Moldova, Codului electoral, transmit gratuit, prioritar şi
obligatoriu comunicatele informative, spoturile publicitare şi informaţiile ce
parvin de la Comisia Electorală Centrală privind în mod exclusiv organizarea şi
desfăşurarea alegerilor.
2.13. Care sînt drepturile concurenţilor electorali privind accesul la
mass-media?
Concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală,
beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv
a radioului şi televiziunii, finanţate de la buget.
(Codul electoral, art.46 alin.(1))
în conformitate cu standardele internaţionale ale alegerilor libere şi
democratice, instituţiile audiovizualului vor garanta concurenţilor electorali, în
principal, următoarele drepturi:
- tratament egal, care implică reflectarea echitabilă, echidistantă şi imparţială a
alegerilor în cadrul tuturor programelor;
- să procure şi să utilizeze în condiţii egale, stabilite în baza unor principii şi
proceduri transparente, timp de antenă gratuit şi/sau timp de antenă pentru
publicitate electorală contra plată:
- să facă agitaţie electorală după înregistrarea lor de către Comisia Electorală
Centrală;
- să participe la dezbaterile electorale, organizate de instituţiile publice
58
şi private ale audiovizualului, sau să informeze instituţiile despre neparticiparea lor
până în ziua dezbaterilor electorale.
2.14. în campania electorală o importanţă deosebită au
mesajele partidelor/candidaţilor. Care sînt criteriile
unul mesaj eficient?
Unu: să fie succint.
Doi: să fie real şi credibil. Pe parcursul ultimului deceniu alegătorii au auzit cele mai
diverse şi sofisticate slogane, multe declaraţii fiind fanteziste şi neargumentate.
Trei: să fie racordat la experienţa deja acumulată de candidat şi la programul său
de viitor.
Patru: să conţină o bună înţelegere a unor probleme-cheie.
Cinci: să fie bine direcţional Mesajele prea generale pot avea efectul de
bumerang, de aceea ele trebuie orientate la categorii concrete de alegători.
Şase: să fie convingător şi să se refere la probleme ce ţin de interesele zilnice ale
alegătorilor.
Şapte: să conţină elemente de contrast între autorul mesajului şi oponenţii
electorali.
Opt: să fie clar difuzat, într-un limbaj simplu, dar corect din punct de vedere
lingvistic şi stilistic.
Nouă: să fie emotiv şi sincer.
Zece: să fie repetat de mai multe ori, fără a-i schimba conţinutul, altfel efectul
poate fi invers.
2.15. Mass-media străine şi televiziunea prin cablu au
dreptul să reflecte campania electorală?
Există mai multe opinii, între da şi nu.
2.20. Cînd "tăcerea" mass-media despre campania electorală este
îndreptăţită?
2
59
Esenţial e, fnsă, dreptul general din art. 10 al Convenţiei pentru apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale: "Orice persoană are
dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie
şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul
autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere".
Orice motive s-ar găsi pentru imixtiunea statului în realizarea acestui drept
în perioada campaniei electorale, aceasta ar fi în detrimentul libertăţii de
exprimare, fapt care ar genera aplicarea cenzurii directe, ar stimula
autocenzura.
2.16. Există anumite reglementări în privinţa reflectării
campaniilor electorale prin Internet?
Nu. Unicul aspect problematic, din punct de vedere juridic, e reflectarea,
pînă la încheierea votării, a rezultatelor sondajelor de opinie la ieşirea din
secţiile de votare.
2.17. Se consideră agitaţie electorală relatările despre
activitatea partidului, întîlnirile cu alegătorii?
Da. Codul electoral prevede o restricţie în această privinţă: în perioada
desfăşurării dezbaterilor electorale, în afara timpului de antenă gratuit, nu se
admite difuzarea materialelor publicitare despre activitatea concurenţilor
electorali sau cu participarea acestora şi a persoanelor lor de încredere, a
reportajelor televizate sau radiofonice de la întîlnirile concurenţilor electorali cu
alegătorii, despre vizitele de lucru ale concurenţilor din rîndul conducătorilor de
rang republican sau raional în colectivele de muncă.
Nici un concurent electoral nu va trebui să aibă priorităţi în virtutea funcţiei
pe care o ocupă.
(Codul electoral, art.47 alin.(4))
2.18. Care sînt genurile principale de reflectare a
campaniei electorale în mass-media?
Alocuţiunea - adresarea personală (monologul) a candidatului/
reprezentantului concurentului electoral cu expunerea programului
electoral.
Interviul - răspunsurile candidatului /reprezentantului concurentului electoral,
altor participanţi la procesul electoral la întrebările puse de jurnalişti.
Conferinţa de presă - expunerea de către candidaţi/reprezentanţi ai
concurenţilor electorali a programelor electorale şi răspunsurile la întrebările
ziariştilor.
Dezbaterile electorale - schimbul public de opinii între doi sau mai mulţi
candidaţi/reprezentanţi ai concurenţilor electorali privind un cerc larg de
probleme majore de importanţă socială, rezolvarea cărora este prevăzută în
respectivele programe electorale.
"Linia fierbinte"-răspunsurile candidaţilor la întrebările ascultătorilor/
telespectatorilor, puse în cadrul emisiunilor în direct.
"Masa rotundă" - schimb de opinii, întrebări, răspunsuri între
candidaţi/reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi ziarişti, ascultători/
telespectatori, cititori în cadrul agitaţiei electorale.
Publicitate politică - difuzarea de către participanţii la procesul electoral,
prin intermediul mass-media, a informaţiei despre candidaţi/ reprezentanţi ai
concurenţilor electorali, cu utilizarea mijloacelor şi procedeelor caracteristice
materialelor publicitare (prioritatea influenţei emotive faţă de conţinut,
laconismul, elementele memorabile, contrastul, succesiunea etc.).
2.19. Care sînt restricţiile pentru mass-media în ziua alegerilor şi în
cea precedentă acesteia?
în ziua alegerilor, mijloacele de informare în masă, pînă la închiderea
secţiilor de votare, nu vor difuza rezultatele chestionării alegătorilor privind
votarea „pro" sau „contra" sau nevotarea concurenţilor electorali.
în ziua alegerilor şi cea precedentă ei nu se admite nici un fel de agitaţie.
în ziua alegerilor, pînă la închiderea secţiilor de votare, se interzice a da
publicităţii în mijloacele de informare în masă materiale, inclusiv interviuri cu
alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe
parcursul zilei şi despre şansele lor.
(Codul electoral, art.47 alin.(8), (14) şi art.64 alin.(3))
în perioada de la anunţarea datei alegerilor pînă la înregistrarea concurenţilor
electorali, în ziua precedentă alegerilor şi cea a alegerilor. Astfel, cu o zi înainte
de scrutin sînt excluse orice informaţii referitor la alegeri - nu se organizează
mitinguri, întîlniri, nu se difuzează spoturi publicitare şi slogane, iar liderii
partidelor nu trebuie să apară la televizor.
Cel puţin pentru o zi cetăţenii sînt scutiţi de agitaţie electorală şi li se oferă timp
pentru meditaţie.
Scopul "zilei de reflecţie" e protecţia dreptului la meditaţia individuală liberă de
imixtiunea excesivă în ajunul alegerilor. E vorba de ziua care o precede pe cea a
alegerilor, cînd se interzice difuzarea oricăror mesaje electorale pentru ca
alegătorii să aibă posibilitatea de a analiza informaţia acumulată pe parcursul
campaniei şi de a decide cum să voteze fără a fi supuşi presiunilor
informaţionale în faza finală.
de comunicare în masă independente şi autonome (pluralism structural), precum
şi a unei diversităţi a tipurilor de mijloace de comunicare în masă şi a
conţinuturilor (puncte de vedere şi opinii) propuse publicului.
E vorba, deci, de faptul că pluralismul se manifestă prin diversitatea producţiilor
mass-media oferite publicului.
"Pluralismul politic" se bazează pe necesitatea de a reprezenta, în interesul
democraţiei, un spectru larg de opinii şi opţiuni politice diferite în mass-media.
Democraţia e într-adevăr în pericol acolo unde o anumită voce pune stăpînire de
una singură pe mass-media, avînd puterea de a propaga un singur punct de
vedere.
Orice măsură privind activitatea mass-media trebuie să respecte principiul
fundamental al independenţei editoriale a acestora, în aceeaşi ordine de idei, o
valoare deosebită au măsurile de autoreglementare, adoptate de către mass-
media.

în Franţa timpul de "reflecţie" constituie 7 zile, în Italia şi Suedia - 24 de

ore pînă la începutul votării. La fel e şi în Danemarca, deşi aici se
procedează în virtutea tradiţiei.

în Marea Britanie este exclusă, de asemenea, benevol şi tradiţional,

agitaţia în ziua alegerilor. în Israel este interzisă difuzarea la televiziune
(nu şi la radio) a materialelor privind campania electorală cu minimum 30
de zile pînă la ziua alegerilor.

2.21. Mai ales în cadrul campaniilor electorale, deosebit de des

se vehiculează noţiunile de "pluralism în mass-media" şi
"pluralism politic". Care e sensul lor?

în conformitate cu prevederile Recomandării nr. R (99) 1 a Comitetului

de Miniştri al Consiliului Europei cu privire la măsurile de
promovare a pluralismului mijloacelor de comunicare în masă,
"pluralismul în mass-media" trebuie înţeles în sensul unei diversităţi a
ofertei, reflectată, de exemplu, în existenţa unei pluralităţi a mijloacelor
62 63