Anul XII. Arad, Marţi, 8|21 Ianuarie 1908 Nr. 6.

ABONAMENTUL
REDACŢIA
! Pe un an . 24 Cor.
ÍPe jum. an. 12 « şi ADMINISTRAŢIA
fPe 1 lună . 2 c Deák Ferenc-utcza 20.
Nrul de Duminecă INSERŢIUNILE
ţ Pe un an 4 Cor. — Pen­ se primesc Ia adminis­
ii 1re România şi America traţie.
10 Cor.
Manuscripte nu se îna­
I Nrul de zi pentru Ro-
I nânia şi străinătate pe
an 40 franci. Ï poiază.
Telefon pentru oraş şî
comitat 502.

N e aşteptam chiar, ca ei să fie sărbăto­ puşcat de jandarm şi valahul ciopârtit de

Interpelarea lui Maniu. riţi ! De ce nu ? Dacă Tisza a trimis cu­
nună pe cosciugul sergentului de jandarmi
honvezi...
In felul acesta se mijloceşte cultura apu­
(*) O aşteptam de mult, delà începutul care Ia Aleşd despicase căpăţâna unui »va- seană, domnule conte? Cum se împacă
actualei sesiuni parlamentare. Ba datorim Iah«, de ce să nu ajungă şi cei trei viteji aceasta cu cele scrise în cartea dtale?
adevărului s'o spunem, că aproape ne im secui în albumul eroilor »natiei ?« Par'că Dar dacă un conte maghiar cu apuseană
jpacientasem şi nu mai înţelegeam de ce pot naşte mamele secuience în fiecare an cultură cultivă astfel cinismul, ce să n i s e
iatâta trăgănare ! Sunt anume chestii, a astfel de fii : cari trag de pe car pe româ­ mai pară neruşinat în purtarea unui Nagy
căror rezolvare dacă se prea amână, pierd nul plecat în pace la ţarină, pe femeia care György ori Somogyi Aladár? •
din importanţă şi efect fac numai dacă se erà în culcuş şi au crăpat atâtea capete Şi ce hal, spre ce prăpastie se mână un
stăruie asupra lor atunci, îndată, când s'au valahe, încât bietul doctor din Blaj o săp­ popor cu astfel de — cârmaci ? !
üvtt în discuţiunea publică. tămână întreagă a tot avut ce coase şi *
Iar sălbătăciile delà Pănade alarmaseră cârpi.
In sfârşit, graţie celor şepte vieţi ce, aşa Cu atât mai mângâiaţi putem să fim
:obştea română, pasionaseră spiritele şi inte­
se vede,' are fiecare român, n'a murit nici însă noi, fraţii celui ce în afacerea naţio­
resaseră chiar străinătatea în aşa măsură, în nală se distinge prin atâtea virtuţi!
:cât par'că ne-ar fi plăcut ca atunci, în mij- unul dintre zecimele de răniţi. Că au stat
[Jocul lunei lui August, să fie dietă şi nu cu săptămânile în pat, ologiţi unii pe viaţa Cum ne-am şi aşteptat şi cum se şi po­
triveşte chestiei mari ce trata, deputatul
lunul, ci toţi deputaţii noştri să i arunce întreagă, — ce atâta gură ? C e l doare pe
Maniu şi pe ceilalţi » agitatori ?« De aia-i Maniu s'a mai ridicat în opinia publică'
[generalului Jekelfalussy în faţă isprăvile vi
secuiul soldat, să se obicinuiască niţel cu rornânescă prin interpelarea sa de Sâmbătă.
itejilor săi honvezi.
vărsarea de sânge, fie chiar şi numai la Ea n'a fost un act, aşa, de mântuială, să
Să nu ne pară însă rău că interpelarea
manevre !... Şi, în definitiv : orice şovinist, nu se spună că nu I a făcut, ci păşirea lui
•s'a făcut numai Sâmbătă. Am ajuns astfel plină de demnitate, curajul ca.e n'a slăbit
care se respectă, pe cine să considere de
|la o dovadă preţioasă, pe care printr'o in­ o singură clipă, claritatea ce a dominat
vrăjmaş mai al dracului decât pe — valah,
terpelare mai grăbită n'am fi ajuns o care — vorba lui Bartha Miklós — se spo­ peste întreaga sa vorbire, puterea cu care
Í Să ne explicăm. reşte ca troscoţelul pe cărare, pe când se­ a veştejit infamiile săvârşite, — toate îm­
! Dacă interpelarea se făcea încă astă- cuii pier, deşi toate guverneîe-i umflă cu preună alcătuiesc pe luptătorul podoabă!
ttoamnă, ia deschiderea parlamentului, invec ţeava, să nu le piară viţa scumpă?!... E trist, că deputaţilor noştri l i s e dă prilej
Itivele şi cinizmul partidelor maghiare faţă sä se distingă în lupte de asemenea na­
Iată de ce e firesc că haita kossuthistă
[de interpelator lumea mare le explica ori tură, când mai edificator ar fi să vedem
delà spatele lui Jekelfalussy să aplaude cu
fie punea în socoteala agitaţiunei spiritelor ciocniri de ideii
delir.pe ministrul care d e s ^ e străpungerea
jşi dintr'o parte şi dintr'alta.
»valahilor« a vorbit caşî când honvezii ar Ce ne-am face însă şi la câtă sărăcie
După interpelarea de Sâmbătă însă, nu fi tras nişte bostani pe baionetă, iacă aşa, s'ar reduce vieaţa noastră ca neam, dacă
se mai poate invoca această scuză, ci pur- din glumă... Iată de ce e firesc, ca ziarele în învălmăşeala atâtor patimi n'am avea
jtarea cinică atât a ministrului cât şi a par­ maghiare întreţinute de oligarhi, să facă haz bărbaţi cari să afirme cu toată căldura şi
adelor cari îi stau la spate, trebue taxată de nobila revoltă a celui mai astâmpărat la convingerea sufletului lor solidaritatea între
ptept ceeace s'a manifestat : o seîbătăcie fire român, alui Maniu, care în accente ce toţi românii, cari prin fapte să demonstreze
bit moravuri, demnă de cea mai grea osândă, sunt proprii numai fiilor aleşi ai unui po­ că cehii mai sus pus român comoară
Іртртіе a revolta pe ori ce om cu dem­por, a demascat moravurile primejdioasa ale scumpă-i este picătura de sânge a celui mai
nitate. actualilor heghemoni, şi a condamnat fără de jos frate ; că dacă înţelegem să luptăm
Surprinşi n'am fost însă. După cele pe­ apel de autorii intelectuali şi material ai oro­ pentru idei mari şi generoase, nu pregetăm
trecute cu prilejul interpelării lui Hodja în rilor ce vor rămânea o vecinică pată în să combatem tirania, sub orice formă s'ar
afacerea măcelului delà Cernova, când con­ viaţa de stat a ţării noastre.. maHiîesta ea !
tele negru a răspuns cu un cinizm care Iată de ce mai puţin ne pot surprinde Deputatul Maniu primească din par­
s'ar potrivi numai în gura unui satrap din sbierătele şi întreruperile intempestive ale te-ne frăţeşti urări de bine. Trăiască,
stepele aziatice, răspunsul ministrului de dulăilor kossuthişti... Când lui Hodja i-se să poată respinge şi atacuri, dar să şi dea
honvezi e floare la ureche. strigase: »pscai că n'aí fost şi tu acolo« lovituri celor ce şi bat joc de îegi şi de cel
Dacă ministrul de interne a avut curagiul (între cei culcaţi la pământ de gloanţele mai elementar sentiment umanitar, de sen­
să apere pe subalternii săi, cari au pus în jandarmilor), de ce le am cere să aibă mai timentul milei, pe care cine nu-I are, e cu­
Boliu un neam întreg ş'a făcut să se in- multă consideraţie pentru un valah. A tót rată fiară sălbatică.
*
{ iigneze parlamentul din Viena şi întreaga nem ember (slovacul n u i om!) zice pro­
urne cultă să se cutremure, cum putea ra­ verbul unguresc, — iar » valahii « nu-s nici Mai avem un cuvânt de z is : la adresa
ioane mai pe jos un general, şi încă ungur ei mai presus de slovaci!... ministrului Jekelfalussy. Pentru a scuza, de­
neaoş, viteaz în virtutea meseriei sale ? Pentru ilustrarea spiritului ce s'a intro­ sigur, sălbăticia celor trei eroi secui, ori
Dacă Andrássy a lăudat » patriotismul « ce- dus în dietă şi ce st întinde printre unguri cinizmul propiu, dl general a citat —
Sw cari în numele »ordinei de stat» au ca pecinginea, mai nknerit ar fi de altfel >Tribuna«, care scrie violent, sălbatic —
Iras în slovaci ca în nişte câni, cum nu era să se reproducă, pentru străinătate, între­ despre cazul delà — Pănade...
să rămână încântat de isprava honvezilor ruperile unor deputaţi unguri şi însuş răs­ Asta e tocmai caşî când te ai supăra pe
săi ministrul Jekelfalussy ? punsul ce ministrul honvezilor a dat inter­ cel ce strigă pentrucă-i tai în carne vieşi-i
Mai ales că într'adevăr, ei au uimit lu­ pelării lui dr. Maniu! pui sare pe unde l'ai crestat... Dar, d le
nea. Cruzimi, bestialităţi, se pot produce adică general: > Tribuna a scris aspru nu contra
închipuiţi vă adică: trei, numai trei hon- în orice ţară... Criteriul de judecată a spi­ naţiei maghiare, ci contra unor fapte de
fezt au sărit asupra românilor, aşa afirmă ritului dominant din ţară sunt însă măsu­ sălbătăcie săvârşite de păzitorii ţării. Tri-
»ancheta oficioasa«, iar trei honvezi sa sperie rile ce guvernele iau contra celor vinovaţi... buna« a scris dupăce s'a făcut o vărsare
un sat întreg şi să rănească atâta s a l ă de După opinia publică exprimată de An­ de sânge ce nu se poate scuza prin nimi­
jameni, nu e o privelişte de toate zilele drássy, Jekelfalussy şi întreaga presă oii- ca... Şi dacă i-a fost uşor dlui general în
p a \ r a sunetele maghiare. garhă, ia noi vinovat rămâne slovacul îm­ cameră să provoace aplauzele partizanilor,
 Pag. 2 »TRIBUNA 21 Ian. n. 1908

îl asigurăm că înaintea justiţiei n u i va tească, partidul independist îşi d maschează deja Kecskemét oştire maghiară independentă, Ia Do
succede să ne amuţească glasul, ci cu măr­ fără ruşine sfintele instincte: a se sătura, a în­ briţin bancă naţională independenta ; la Kutyi
ghiţi tot, a cuprinde orice funcţie bună şi stal bagos micşorarea cvotei, la Szilasbolhás sufragii
turii vom demonstra că nu puteam scrie
gras, puterea statului s-o folosească, până la ul universal. Afară d e asta ai făgăduit birăului din
cu aghiasmă despre nişte fapte sânge­ tima picătură, pentru scopuri politice. Folosesc Féllegyhàza crucea pentru merite, învăţătorului
roase. puterea, par'că ar fi o h o r d ă balcanică, care a delà Sztgyörgy o catedră universitară, rabinărulul
Şi dacă d-sa nu s'a genat să ducă afa­ reuşit să cuprindă un edificiu de stat. delà Sadagora episcopia delà Oradea Mare. Ei
cerea la curtea cu juraţi, îl asigurăm că Nici o urmă de cultură şi a respectului de bine, acum, când te vei duce între ei, o să vini
lege ori toleranţă faţă de cei cu altă părere. Pu­ să ţi ceară îndeplinirea făgăduinţelor. Ce o si
nici noi n o să ne dăm îndărăt delà dove-
terea este prada lor! Pe cel ce i-ar ataca, pur şi zică atunci, Excelenţa Ta ?
virea tuturor celor ce am afirmat... simplu i'ar Iovi în cap, pentruca primejdueşte
»Tribuna« îşi face un titlu de mândrie prada. Ori şi cine este duşman, dacă nu face O ironie mai crudă, dar mai potrivii
din întreaga atitudinea pe care a avut-o parte din bandă. spusa, n'am cetit de mult.
faţă de orice fărădelege. >Pe dinafară se prezintă de tot comic: ca şi Cei din »bandă« se cunosc bine.
când ar fi europeni. Fac pe omul cultural, graţie
Iar la Pănade — deputatul Maniu a de­ croitorului lor. Haina de salon cu adevărat se
monstrat-o definitiv — fărădelege s'a să­ revoltă însă de cuprinsul ce acopere. Costum
vârşit ! balcanic, cu hanger sclipitor şi câteva pistoale
li-s'ar potrivi mai bine. întâmplarea soartei crude Revizuirea camerei.
aşa a vrut, ca horda flămândă să ajungă la pu­ > B u d a p e s t i Hirlap< delà 19 c. aduce ştirea
»Dreptul electoral plural «. Sub acest tere. De atunci nu mai avem cultură. Unde se că în sânul coaliţiei nu domneşte tocmai cea mă
mai sf ă remăşiţe de cultură şi respect de lege,
titlu » Budapesti Napló « delà 18 c. scrie un acolo se prepară asaltul selbatic al flămânzilor lăudabilă înţelegere în ce priveşte proiectul dt
lung primarticoi, ocupânduse de desvălirile asupra prâzel proaspete. Trebue ca ţara întreagă revizuire al regulamentului camerii.
ziarului > Népszava , pe cari le am rezumat să fie a lor. Privitor Ia motiviîe cari determină pe guven
şi noi. Şi mai interesant este însă chipul cum să facă această revizuire, scrie :
Iată cum începe articolul: se batjocoresc între sine ceice chiar şi acum >Kossuth a arătat pe larg cum are să se for
»De pe un atentat împotriva drepturilor stau pe acelaş scaun al puterii. Iată cum meze viitorul parlament şi a ajuns Ia concluzii
omeneşti şi a cinstei în politică a tras 'Nép­ »Alkotmany« îşi bate joc de Kossuth: că naţionalităţile se vor foarte întări. El a arătal
szava* masca. Atentatul acesta îl plănueşte 8 tabele statistice, dintre cari una — afirmative
>In cele 17 odăi delà stradă ale lui Kossuth, — ar arăta că în ţară cercuri electorale curaţi
guvernul sub pretext că reformează legea
şeful de partid, domneşte o linişte adâncă. Tre­ maghiare nu sunt de cât 150. Iată de ce ar f
electorală. împotriva cinstea publice se pă- când printre armata lacheilor cu ciorapi de mă­
necesar dreptul electoral plural şi revizuirea re
cătueşte, pentruca în faţa îumei coaliţia a tase, am ajuns la pragul cămării dedurmit a ma­ gulamentului.
luat asupră-şi îndatorirea ca sufragiul uni­ relui bärbat. In pat d t culoare roza, cu balda­ >Apponyi s'a rostit şi el azi asupra aceste
versal sä i facă cei puţin în măsura cum îl chin, pe perini moi de mătase împodobite cu chestii.
panglici în culoarea micşunelei, dormita el.
contemplase Kristóffy<. >— Dinaintea sufragiului universal — a zii
> 0 oglindă de Venezia аэіі :ată în tavan, Ia ministrul — nu ne mai putem da îndărăt. Prii
Dupăce arată cele ce plănuesc oligarhii, mijlocul celor patru ziduri, refiecta în mii de cu­
esclamă : urmare trebue să ne ocupăm cu chestia asta ş
lori şi colţuri mutra încântătoare a înţeleptului cu întrebarea: Cum va fi faţa dietei după aceast
-Atentat mai mişeîesc nu s'a plănuit d'o care aţipise iar în cele patru colţuri ale patului reformi Eu din datele statistice aşs văd, că afan
mie de ani în capul vre-unui guvern ma­ nişte coade de păun ce se mişcau p ' u n rezort, de cei 40 croaţi, vor mai fi în dietă 40 naţio
produceau ră:oare şt impresia închinării. Jur îm­ nalişti şi 40 socialişti, va să zică 120 deputat
ghiar !<;
prejur erau lămâi şi portocali cari desfătau pri­ cari nu ţin cu no'. Numărul acesta este destul
virea, iar ia umbra unui pom de lămâi, credin de însemnat şi noi trebue să ne apărăm, lată di
ciosul tainic, îmbrăcat în trico de mătase în cu- ce este necesară revizuirea regulamentului diete
.Ei î n t r e © I I oare portocalie, acompaniat de chitară, cetea
stlpanului său. »Dar dacă, totuşi, se va înşghebă o majoritat
Vázsonyi Vilmos, deputat al Budapestei, naţionalistă ?
»Când m'a văztit, vizirul întâiu de toate şi-a 4

care a lături de contele Andrássy şi ceilalţi luat de pe obraz rosbeafstecul jumătate sânge »— La asta să nu ne gândim. Asta nu se vi
întâmplă.
din coaliţie, a luptat pentru dărâmarea delà pus acolo pentru a i ţinea fragedă mutra, apoi
» Datele statistice nu ne sunt favorabile?
putere a liberalilor, iată cum îi descrie pe ca un semn graţios dar hotă.ît al piciorului său
stâng, mi-a făcut semn sa mă apropiu. » — Datele statistice nu vor decide, — a zi
actualii stăpânitori :
>Şi am cuvântat astfel : Appoiîyi. Simt doar destule cercuri, în cari m
^Societatea aceasta de flămânziţi, care în cele — Măria Ta, nainte de aceasta cu ani de zile, ţionalitaţiîe au majoritate, totuşi cercul trimite dt
din urmă a ajuns Ia putere, din graţia împără­ ai fagăduit la Czegléd comandă maghiară, la putat maghiar în parlament.

FOIŢĂ ORIGINALĂ A »TRIBUNEI«.

viţeii ca 'n poveşti. Pe-aici coboară noaptea zâna In chilie.
Argeşului.,, Un lăuntru alb şi curat ca un suflet de pruni
Ferestre ferecate şi vatră de poveşti. Unt pat vt
„Convorbiri de Luni". Hei, ce scumpe a:nintiri se leagă de grădinile chiu cu scoarţă. Intre ferestre o candelă de ai
voastre, locuri cereşti! gint, Maica Precista »Prodromiţa« şi mătănii roaa
— In locuri d e linişte. — Ziua ne cântau privighetorile, noapte ne po- Sub icoană o masă. Pe ea, o Biblie veche, Psalmii
— însemnări într'o chilie. — vestia pădurea şi tulnicele apelor, iar noi cule­ Vieţele sfinţilor, Shakespeare al meu, Pescarii Is
geam roze de aur în grădinile din poveşti ale landei de Loti şi Vergilius Maro. Un vraf di
Schitul »Maguricei« e o bisericuţă, mică, ve­
dragostei şi visam acolo sub naramzi, la fântâna hărţii, jurnale şi însemnările mele.
che şt albă, cu morminte uitate împrejur şi cu
îngerilor Iui Apollo. Pe un părete un chilim de Argeş. De-asupr
chilioare bătrâne strânse la olaltă pe o măgură
de flori, între meri cu roade de aur. Numai iubirea ridică vălul tainei de pe dulcea »Obsteasca adunare a Valahiei din 1830« şi dou
poezie a firet. icoane atonice.
Trei văi scurte se închid la poalele ei : »Stauest«
Cine n'a iubit, n'a văzut cerul. Pe alt părete »Palestina vechec de Kozenn \
»Codrul« şi Ilioic.
»Stanca« şi » Codrul < sunt în pădure, — pă­ * câteva taolouri şterse: Bătălia delà Zara, Veneţii
dure veche de stejari, aitar de privighetori. Pe- Dimineaţa, zori de foc; seara apusuri de aur. Isus pe mare, Kremlinul şi Flagelaţiunea Iui Kris
aici a plâns cândva, pe vremea lui Neagoe-Vodă, Templu de artişti. Ce Barbizon frumos pentru Sub ele un jilţ de mahon. Pe un braţ al jiiţult j
un păstor de capre care tânjà după ochii unei pictorii noştri!. Poezia nordului şi lumina dulce nişte mătănii de măslin şi un şal de Damasc c
fete de crai, zămislită dintr'o dragoste cuo zână. a ţărilor cu palmieri se găsesc la o'altă în gră­ o relicvă ; iar în jilţ o pisică galbenă, frumoas
într'o dimineaţă când florile îşi umplu potirul cu dina ţărei noastre. La noi se înfrăţeşte pământul din vită de Angora.
miere şi flueră pietruşelul cu aripioare de foc, peisagiului lui Ruysdael şi Hobbema, cu cerul Pe jos scoarţe vărgate. 1

şi-a strâns păstorul caprele lângă el şî cu ochii meridional al loi Lorrain şi Corot. Eu cetesc...
în ochii lor a pus tulnicul ia gură şi le a cântat Colţ de cer! Focul arde. Canarul piruie în colivia de su
o poveste de-au plâns toate ; apoi, s'a culcat în­ * grindă. Pe ferestre printre florile roşii din ele, si ;
tre ele, s'a lipit a dragoste de fiecare, a sărutat Toaca... şi în suflet picură mărgăritarele lini- deschide largă o vedere imensă : dimineaţa, duri '
ochii unui ied şi lăsându-le singure sărăcuţele a ştei evanghelice. gile de rubin ale zorilor aprind muscelele de din
plecat plângând cu tulnicul la gură. De-atunci, Pădurea se roagă şi peste creştetul copacilor coio de apa » Doamnei « şi lumini de trandaf
nu s'a mai întors... Bietele capre însă îl caută şi se Iasă ca un »epetrahir« sfinţit poala de aur a umplu chilia cuvioasă.
azi prin pădure. Ele nu se văd, dar s'aude clo­ cerului. Seară.
poţelul delà gâtul iedului. Când s'aprinde luna Pe muchia »IiioiuiuU un păstor smerit, stă în Dincolo de dâlma »IiioiuiuU lumina de aur
şi piruie privighetorile înîăunîru pădurei, ci că o Ioc, se descoperă şi ascultă toaca. Par'că ar fi apusului par'că povesteşte de u n foc uriaş, d
zână ar paşte caprele frumoase, şi numai păstorii » icoana evlaviei « zugrăvită pe pânza de lumină a o răsmiriţă grozava, departe peste pădurile bă
virgini pot să le vază. cerului. trâne ale muscelelor.
»IHoiuU strânge în braţe un fir nervos de apă Visez... Cerul e o vâlvoare. /
şî malurile i s două grădini de flori pe cari se Ce dulce e sborul în cerul credinţei ! Bătălii teribile, care sfârîmate, baricade, tăietjr \
tălănesc a dor fetele frumoase şi pasc în juru-le de săbii, trupuri sdrobite, fum şi sânge, un val