Statistica

1. Conceptul de statistica: obiect de studiu, metoda, ramuri.

2. Etapele principale ale evolutiei statisticii ca stiinta.
3. Etapele si subetapele cercetarii statisticii (conceptul de cercetare
statistica).
4. Notiuni de baza folosite in cercetarea statistica.
a) Colectivitate statistica;
b) Unitate statistica;
c) Caracteristica statistica;
d) Data statistica;
e) Indicator de statistica;
5. Metode de observare statistica, de culegere a datelor.
6. Planul observarii statisticii.
7. Erorile statisticii.
8. Studiu de caz. Elaborati un plan de observare statistica.
 1. Conceptul de statistica: definitie
STATISTICA – Stiinta sociala care studiaza latura cantitativa a
fenomenelor si proceselor social-economice de masa, in stransa
legatura cu latura lor calitativa, in conditii concrete de spatiu si timp,
exprimand rezultatele cercetarii cu ajutorul unui sistem propriu de
indicatori.

Obiect de studiu

OBIECT

1. Fenomenele si procesele din natura si societate

a) date privind populatia

b) activitatea unitatilor economico-sociale
2. Relatiile intre fenomenele economice si sociale
3. Legaturile cantitative si calitative dintre fenomene
 Ramuri
STATISTICA TEORETICA

(Status = stare de fapt)

- cunoasterea statistica

- observare

- prelucrare

- analiza

-calculul indicatorilor

- marimi relative

- marimi medii

- indici

-redarea continutului si marimii fenomenelor social-economice studiate

STATISTICA ECONOMICA

( De ramura )

Statistica - industriei

- agriculturii si silviculturii

- constructiilor

- transporturilor si telecomunicatiilor

- circulatiei marfurilor

- culturii

- sanitara

- judiciara
 2. Etapele principale ale evolutiei statisticii ca stiinta.

Ca domeniu de activitate, ca metodă sau ca ştiinţă statistica a ajuns

la stadiul actual de dezvoltare, parcurgând diverse etape.
Prima etapă coincide cu apariţia primelor forme de evidenţă. La
primele formaţiuni statale se consemnează forme incipiente de evidenţă a
terenurilor, a numărului şi mişcării naturale a populaţiei, a averilor etc.

O a II-a etapă în evoluţia statisticii o reprezintă delimitarea evidenţei

statistice de evidenţa contabilă. Evidenţele statistice, chiar dacă se
rezumau la simple consemnări de fapte, ofereau datele necesare pentru
informarea organismelor statului, referitoare la aspectele fiscale, militare şi
administrative.

O a III-a etapă apare odată cu dezvoltarea rapidă a vechilor

activităţi, cu apariţia altora, cu extinderea relaţiilor comerciale şi culturale
şi corespunde trecerii de la "simple consemnări de fapte", la analiza
comparativă a datelor, la "descrierea faptelor" în interacţiune.

O a IV-a etapă sau faza aritmeticii politice aparţine perioadei când în Anglia
apare o statistică deosebită, cunoscută sub numele de "aritmetică politică".
Aceasta se ocupa cu analiza, prin procedee matematice de prelucrare a datelor
culese, cu desprinderea regularităţilor şi chiar cu formularea previziunilor.

3. Etapele si subetapele cercetarii statisticii (conceptul de cercetare

statistica).

1. Observarea statistica – culegerea datelor individuale

2. Prelucrarea statistica – calcul indicatori, tabele, serii, grafice
3. Analiza si interpretarea statistica – comparare date, formulare
concluzii, formulare concluzii
 4. Notiuni de baza folosite in cercetarea statistica.

 COLECTIVITATEA (POPULATIA) STATISTICA – totalitatea

elementelor sau faptelor individuale care formeaza obiectul cercetarii
a. (ex. totalitatea agentilor economici cu activitate de comert exterior)

 UNITATEA STATISTICA – elementul individual al colectivitatii.

- unitati simple ( ex. persoana )
- unitati complexe
- mai multe unitati simple
1. ( ex.familia )

 CARACTERISTICA STATISTICA –insusirea comuna tuturor unitatilor

colectivitatii. (ex. starea civila, varsta, sexul)

D. INDICATORUL STATISTIC – expresia numerica cu continut real si o

forma specifica de exprimare, obtinuta in urma efectuarii unei cercetari
statistice- 4 elemente-continut, timp, spatiu, expresia numerica (ex. PIB)

5. Metode de observare statistica, de culegere a datelor.

1. RAPORTARILE STATISTICE – observari totale ce permit

caracterizarea fenomenelor si proceselor in desfasurarea lor, fiind
aprobate anual, cu revizuire periodica.

Se prezinta ca documente oficiale, obligatorii in forma si la termen, pe

format tipizat, care contin:
a) informatii generale de identificare( titlul, simbolul, nr de
exemplare, perioada de referinta, etc)
b) continut ( totalitatea indicatorilor ce caracterizeaza unitatea
economico-sociala)
 2. RECENSAMANTUL – observare statistica de mare amploare, totala si
periodica – fenomene la un moment dat – populatie, stocuri, animale, etc.
Principii de organizare si desfasurare:
- simultaneitatea - stabilitatea - periodicitatea

3. OBSERVAREA SELECTIVA (PRIN SONDAJ) – esantion (mostra ), cu

extensia rezultatelor pentru intreaga colectivitate.
Avantaje: economica la cheltuieli, mai operativa, erori de observare
mai mici.
Aplicatii: controlul calitatii marfurilor, bugetele de familie
-> indicele preturilor de consum

4. ANCHETA STATISTICA – observare partiala, bazata pe completarea

benevola a unor chestionare, pentru stabilirea unor tendinte in
manifestarea colectivitatii.

5. MONOGRAFIA STATISTICA – studiul amanuntit asupra unei singure

unitati complexe( unitate economica, localitate, zona geografica ), cu
scopul cunoasterii elementelor nou aparute. Munca se desfasoara in
echipe de specialisti.

În practică culegerea datelor se realizează prin:

Observări totale (exhaustive), de exemplu rapoartele statistice şi
recensămintele.

Observări parţiale. Acestea presupun înregistrarea după criterii

bine stabilite a unui număr mai redus de unităţi din colectivitatea
generală.

Observări curente. Acestea constau în înregistrarea sistematică,

permanentă, pe măsură ce se produc caracteristicile fenomenelor analizate la
nivelul unităţilor colectivităţii.

Observări periodice. În acest caz, înregistrarea datelor asupra

unităţilor se efectuează la intervale de timp bine stabilite.

Observări directe. Acest tip de observare se realizează prin înregistrarea

nemijlocită a datelor către operator (cercetător) la unităţile colectivităţii.
Observări indirecte. Astfel de observări se întâlnesc atunci când
înregistrarea datelor se realizează pe baza unor surse care au consemnat
anterior fenomenul studiat

Principalele metode de culegere a datelor sunt:

Recensământul. Aceasta este cea mai veche metodă de observare

statistică. Prin recensământ (al populaţiei, animalelor, mijloacelor fixe, pomilor
fructieri etc.) se culeg datele de la toate unităţile colectivităţii.

Rapoarte statistice. Acestea sunt observări totale, permanente

prin intermediul lor se culeg datele statistice referitoare la diferitele
fenomene şi procese economice din domeniile de activitate ale agenţilor
economici.

Sondaje statistice. În cazul în care observările statistice nu pot fi

organizate (din diferite motive) atunci se apelează la observări parţiale de
tipul sondajelor statistice.

Ancheta statistică. este o formă de observare care spre deosebire

de sondaje nu presupune reprezentativitatea eşantionului.

Observarea părţii principale (masivul principal sau panelul).

Este o metodă operativă, parţială, de culegere a datelor numai de la cele mai
semnificative (masivul principal) unităţi ale colectivităţii.

Monografia. Această este o metodă de observare aprofundată a

fenomenelor şi progreselor ce au loc în activitatea unui agent economic sau
grup de agenţi economici.

6. Planul observarii statisticii.

Scopul observarii - clar, cocis, complet

Obiectul observarii – colectivitatea statistica
Unitatea de observare – simpla sau complexa, in functie de
scop( persoana, familia )
Programul observarii – totalitatea caracteristicilor pentru care
se vor culege date ( intrebari)
 Timpul si locul observarii – un moment sau o perioada
(momentul critic-momentul de raportare)
- locul producerii fenomenului
Formularele de inregistrare –imprimate tipizate
Instructiunile – pe imprimat, brosuri
Masurile organizatorice – instruirea personalului,
popularizarea actiunii,organizarea teritoriului

7. Erorile statisticii.

ERORI: A. INTAMPLATOARE

- neintelegerea intrebarilor

- neatentia

Se produc in ambele sensuri, dar se compenseaza reciproc,in cazul cand

observarea se refera la un numar mare de unitati.

B. SISTEMATICE

- ex.recensamantul animalelor

- denatureaza realitatea intr-un singur sens

- influenteaza rezultatele intregii cercetari.

CONTROLUL AUTENTICITATII:

1. CANTITATIV – completarea tuturor formularelor, a tuturor rubricilor,

verificarea calculelor ( totaluri, diferente )

2. CALITATIV (LOGIC )- compararea in timp si spatiu a raspunsurilor

primite la doua sau mai multe intrebari intre care sunt legaturi logice. (valori
aberante )
 Plan de observare statistica

1.Scopul observarii
Primaria Municipiului Iasi efectueaza un plan de observare statistica cu privire
la autorizatiile de constructii acordate persoanelor fizice respectiv agentilor
economici in comparatie cu lunile precedente respectiv anii anteriori.

2.Obiectul observarii

Evidentierea constructiilor relativ noi, pentru a facilita pe viitor procesul de

acordare a autorizatiilor, incurajand astfel investitiile in domeniu.

3.Unitatea de observare

Studiul se adreseaza tuturor celor care au un proiec de constructie.

4.Programul observarii

Autorizatiile de constructie eliberate pentru cladiri, in luna august si perioada

1.01 – 31.08.2010
Autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri
în luna august şi perioada 1.I – 31.VIII.2010
În luna august 2010, s-au eliberat 4670 autorizaţii de construire pentru clădiri
rezidenţiale, în
creştere cu 9,5% faţă de luna iulie 2010 şi cu 0,4% faţă de luna august 2009.
În perioada 1.I – 31.VIII.2010, s-au eliberat 28763 autorizaţii de construire pentru clădiri
rezidenţiale, în scădere cu 12,9% faţă de perioada corespunzătoare a anului
precedent.
Autorizaţii de construire eliberate
TOTAL 4652 4266 4670 18 10 20 808 655 712
Mediul urban 1677 1556 1629 15 9 16 372 311 344
Mediul rural 2975 2710 3041 3 1 4 436 344 368

August 2010 comparativ cu iulie 2010

În luna august 2010 s-au eliberat 4670 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale,
din care
65,1% sunt pentru zona rurală.
Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire
eliberate
pentru clădiri rezidenţiale în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai importante creşteri
s-au
înregistrat în regiunile: Nord-Est (+272 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+125 autorizaţii) şi Sud-
Est
(+113 autorizaţii). Scăderi ale numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri
rezidenţiale s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Centru, Vest şi Nord-Vest.

August 2010 comparativ cu august 2009

În luna august 2010 s-au eliberat cu 18 mai multe autorizaţii de construire eliberate pentru
clădiri
rezidenţiale decât în aceeaşi lună a anului precedent, creştere reflectată în următoarele
regiuni de
dezvoltare: Nord-Est (+150 autorizaţii), Sud-Est (+60 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (+35
autorizaţii) şi
Sud-Vest Oltenia (+20 autorizaţii). Scăderi ale numărului de autorizaţii eliberate pentru
construirea de clădiri rezidenţiale s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Vest, Sud-
Muntenia, Centru şi Vest.
Autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale, pe regiuni de dezvoltare,
august 2010 comparativ cu august 2009
August 2009

5.Timpul si locul observarii

In intervalul prezentat mai sus, se efectueaza verificarea stadiului de lucru al

santierului.

6.Instructiuni

Completarea documentelor cat mai corect si instiintarea investitorilor cu privire

la simplificarea procesului de acordare a autorizatiei de constructie

7.Masuri organizatorice

Organizarea personalului in teritoru