PROIECT DIDACTIC

UNITATEA ŞCOLARĂ: ………………………………………….

PROFESOR: ……………………………………………….
OBIECTUL: Limba şi literatura română
UNITATEA: Curente literare în poezia secolului al XX-lea
TIPUL LECŢIEI: de consolidare a cunoștințelor
SUBIECTUL LECŢIEI: Textul argumentativ
CLASA: a X-a
DATA: …………………………

I. ÎNAINTE DE A ÎNCEPE LECŢIA

Se aleg cele mai adecvate metode pentru evocarea cunoştinţelor elevilor despre situația de
comunicare, factorii și funcțiile comunicării, astfel încât să stimuleze elevii şi să participe în număr cât
mai mare la oră, în egală măsură.

Motivaţia

Lecţia este foarte importantă întrucât urmărește consolidarea cunoștințelor elevilor despre textul
argumentativ, esențială fiind capacitatea elevilor de a se exprima oral și scris, de a emite opinii și de a
susține cu argumente anumite puncte de vedere. De asemenea, valoarea lecției rezultă și din perspectiva
tratării la examenul de bacalaureat a unui subiect de tipul I, cerința B, conform modelelor oferite de
Serviciul Naţional de Evaluare, deoarece eseul argumentativ a apărut recurent în variantele oferite în
ultimii ani, precum şi în modelele propuse.

Competenţe generale

 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite

situaţii de comunicare
 Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte
literare şi nonliterare
 Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
1
Competențe specifice
3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii
3.1. Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului
I.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale
sau scrise
I.3. Folosirea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog

Competenţe derivate
 Enumerarea elementelor situaţiei de comunicare;
 Definirea eseului argumentativ;
 Identificarea componentelor unui eseu argumentativ;
 Simularea unui eseu argumentativ;
 Identificarea regulilor pe care trebuie să le respecte un eseu argumentativ;
 Relevarea rolului elementelor paraverbale şi nonverbale în comunicare.

Valori şi atitudini
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare

Evaluare
 Observarea sistematică a activităţii la clasă
 Exercițiul
 Autoevaluarea
 Interevaluarea (discuții în cadrul grupelor)

2
Strategie didactică: mixtă
Moduri de abordare: învăţarea prin identificare; învăţarea prin analogie, învăţarea prin cooperare,
învățarea pe orizontală.
Metode şi procedee: exercițiul de spargere a gheții (ice breaking), ciorchinele, conversaţia euristică,
problematizarea, explicația, jocul didactic (profesor pentru 5 minute), învățarea prin descoperire,
investigația, predarea reciprocă.
Suporturi didactice: fișe de lucru, caiete, tablă, cretă, flip chart.
Forme de organizare: frontale, microgrupale (în perechi, pe grupe), colective, individuale.

Resurse:
 Pedagogice:
Duda, Gabriela, Analiza textului literar. Textul argumentării. Editura Humanitas, Bucureşti,
2002
Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Bucureşti, 2005
Secrieru, Mihaela, Didactica Limbii Române, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006.
 Psihologice: Clasa este relativ omogenă din punctul de vedere al capacităţilor receptive şi de
învăţare; interesul pentru studiu este, în general, mediu, dar creşte atunci când sunt folosite metode
activ-participative sau când sunt valorificate inteligenţele multiple.
 Spaţiale: sala de clasă.
 Temporale: 50 minute (ora de curs).

II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI PROPRIU-ZISE:

EVOCAREA

Profesorul şi elevii se prezintă spunându-şi prenumele şi caracterizându-se cu un adjectiv care

începe cu aceeaşi literă cu care începe prenumele, aducând și un argument. (Spre exemplu: Mă numesc
Ioana și sunt ingenioasă, deoarece găsesc soluții în aproape orice situație).
Profesorul evidențiază importanța susținerii unui punct de vedere și a corectitudinii construirii
unui mesaj lingvistic, introducând titlul și scopul lecției curente.

3
REALIZAREA SENSULUI

Folosind flip chartul, profesorul reamintește elevilor tipurile de comunicare, insistând asupra
modului de constituire a unui mesaj, asupra regulilor ce asigură reușita transmiterii unui mesaj. În
privința comunicării verbale, se accentuează relevanța argumentării unui punct de vedere. Pentru a-i
scoate pe elevi din tiparul obișnuit al fiecărei lecții, profesorul le propune să schimbe rolurile și să
devină ei, pentru 5 minute, profesori.
Le împarte fișe de lucru cu sinteza informațiilor despre textul argumentativ, elevii având aceste
achiziții din anul școlar trecut. Discutând în pereche, cu colegul de bancă, fiecare elev încearcă ipostaza
de profesor, oferă explicații, primește întrebări, încearcă clarificări. Elevul care se simte pregătit sau cel
numit de profesor este invitat în fața clasei, pentru a deveni profesorul zilei și pentru a sistematiza în
scris, pe tablă, informații despre structura textului argumentativ, despre conectori.
Profesorul, devenit elev, poate adresa întrebări, induce răspunsuri, sublinia importanța
conectorilor, a modului de construire a ipotezei etc.
Toți elevii primesc fișe de lucru cu teze pe care urmează să le susțină în echipă, fiind grupați în
patru echipe, primesc și grile de evaluare a textului argumentativ. Timpul de lucru alocat rezolvării
sarcinilor permite profesorului să observe comportamentul elevilor, modul în care comunică și
colaborează în echipă, să intervină, dacă este cazul. Grilele de evaluare îi ajută pe elevi în procesul de
redactare a textului, contribuie la autoevaluare.
Cele patru grupe vor prezenta punctele de vedere în mod argumentat, iar prin raportare frontală,
se vor sublinia punctele tari, punctele slabe ale fiecărei argumentări. În acest mod, se vor consolida
informațiiile despre componentele unei argumentări, despre valoarea exemplelor folosite, despre
conectori etc.

REFLECŢIA se realizează printr-o interogație adresată de profesor: Când ați fost nevoiți ultima dată,
în afara lecției de astăzi, să vă argumentați o opinie, în viața reală? Elevii pot furniza răspunsuri
legate de situații de la școală, din familie, cu prietenii etc., profesorul accentuând importanța
structurilor argumentative în transmiterea unui punct de vedere.

EXTENSIA: Elevii vor avea ca temă realizarea unui text argumentativ de minimum 150 de cuvinte
despre importanța temelor pentru acasă în consolidarea cunoștințelor dobândite la școală.
4