Cap I Cultura si influenta acesteia Abordarea diferentelor culturale Cap II Fundamentele managementului - Orientarea mediului a tratat MC internaţ variabile
area mediului a tratat MC internaţ variabile de rezultat, kre includ evaluarea
asupra managementului.
Conceptul de cultura. Cultura apare sub
forma unor straturi. Primul strat, cel
exterior include simbolurile si produsele
culturale k limba vorbita, alimentele,
bauturile, arta , arhitectura, piata. Cel de-
al 2 strat, cel de mijloc e reprezentat de
norme si de valor. Cel de-al 3 strat, cel
interior cuprinde conceptiile de baza
despre viata, despre existenta.
E. Schein defineste cultura drept
modalitatea prin kre un grup de personae
rezolva problemele cu kre se confrunta in
mod obisnuit sau in situati limita.
B. Mallinowski consid cultura un ansam
kre cuprinde unelte si bunuri de consum,
regulamente ale diverselor grupuri sociale,
idei si arte, credinte si obiceiuri.
In sensul cel mai general, cultura s refera
la modul d viata al unui popor, al unei tari,
al unei natiuni. Oameni au urmat
intodeauna anumite cai, modalitati,
concepti, kre au format, cu timpul, modele
culturale, foarte diferite.
Implicand cele 2 dimensiuni-cultura si
evenimentele sociale- dialogul dintre
culturi a fost marcat de 4 etape ce au
provocat schimbari majore: cultura si
cunoastere; cultura si politica; cultura si
dezvoltare; cultura si democratie.
Caracteristici ale culturi:- cultura e un
fenomen intelectual, reflecta in plan
spiritual modul specific de existenta al
grupurilor umane, al comunitatilor, al
natiunilor;
- cultura e influentata de actiunea mai
multor categori de factori, ce determina
mai multe niveluri ale culturi aflate in
interdependenta: nivelul national,
regional, nivel de gen, nivel de generatie,
nivel de clasa sociala si nivel
organizational;
- cultura poate fi privita k un tot integrat,
construit pe mai multe planuri.
Influenta culturi asupra
managementului si asupra managerilor.
Cultura organizationala reprezinta un
factor de succes sau unul de esec pt
organizatie. Poate contribui la succes prin
participarea la supravietuirea organizatie
si a grupurilor de salariati, la adaptarea
organizatie contextului spatial si temporal
al mediului ambiant si la realiz integrari
interne a salariatilor. Cultura
organizationala indeplineste fcti
importante:
- cultura e un cadru de referinta pt angajati
oferindu-le un sens al activitatilor pe kre
le desfasoara;
- cultura reflecta misiunea organizatie si îi
confera un sens al identitati;
- cultura permite implicarea salariatilor in
realizarea obiectivelor organizatie;
- cultura comunica angajatilor un sens al
identitati;
- cultura contribuie la asigurarea stabilitati
organizatie perceputa k sistem.
Cultura organizationala influenteaza in
mod direct deciziile si actiunile
managerilor prin sugerarea cailor sau
modalitatilor de actiune corecte si
adecvate contextului. Influenta culturi
asupra management si a managerilor e
direct proportionala cu forta culturi
organizationale.
Abordarea man structurilor multicult
elaborate de Geert Hofstede. G Hofstede
considera ca toate culturile pot fi caract
prin intermediul a 5 dimensiuni culturale
perechi: individualism/collectivism;
distanta mare fata de putere/ distanta mica
fata de putere; evitarea puternica a
incertitudini/evitarea redusa a
incertitudini; feminitate/masculinitate;
viziunea asupra timpului ( abordare pe
termenlung si scurt).
Premisele individualism/collectivism =
intensitatea relatiilor dintre membri unei
societati, colectivitati, organizati, grupuri.
Premisa distanta mare fata de putere/
distanta mica fata de putere o repr faptul
ca oameni, membri unor societati,
colectivitati, organizati, grupuri se nasc
inegali d.p.d.v. fizic si intellectual.
Premisa evitarea puternica a incertitudini/
evitarea redusa a incertitudini o reprezinta
faptul ca timpul evolueaza intrun singur
sens, de la un trecut cunoscut, printrun
present asumat, la un viitor marcat de risc
si incertitudine.
Premisa feminitate/masculinitate o repr
repartizarea rolurilor in cadrul societati,
ale femeilor si barbatilor.
Premisa viziunea asupra timpului o repr
modul in care soc interpreteaza faptul ca
fenom si eveniment pot evolua pe termen
scurt sau lung. Pe ter scurte se caract prin:
siguranta si stabilitate, respect fata de
traditie, protejarea obrazului. Pe ter lung
se caract prin: consecventa, organizare
riguloasa, detinerea sentiment de rusine.
elaborata de Fons Trompenaars. Fons
Trompenaars considera ca diferentele
culturale dintre tari, natiuni, organizati
sunt generate de relatiile dintre oameni, de
conceptia asupra timp si de relatiile
omului cu nat.
Relatiile dintre oameni sunt: individualism
/collectivism, universalism/particularism,
specific/difuz, neutru/afectiv, statut
castigat/statut atribut.
Premisa individualism/collectivism e
conflictul dintre ceea ce persoanele doresc
in mod individual sa realizeze si ceea ce
grupurile din care fac parte aceste
persoane au ca obiectiv; intensitatea
relatiilor dintre membri unei sicietati.
Premisa universalism/particularism o repr
identificarea si analiza criteriilor ce
explica modul in care se comporta
componenti unei culturi, la nivel de
societate, organizatie sau grup.
Premisele specific/difuz sunt: gradul de
implicare in viata privata a altor persoane,
gradul de formalizare a relatiilor stab intre
membri societati, organizatie, grupului;
modul in care o pers actioneaza sau se
manifesta in raport cu alte persoane.
Premisele neutru/afectiv sunt determinate
de situatiile in care relatiile dintre indivizi,
membri ai societati se bazeaza pe ratiune,
pe logica, pe argumente sau pe
sentimente, stari emotionale.
Premisa statut castigat/statut atribut o
reprezinta stabilitatea unui tip de statut
aparte fiecarei persoane membra a unei
societati, organizatie sau grup.
Premisa conceptia asupra timpului e
modul in care societatile moderne
abordeaza timpul si rolul lui in cadrul
societatilor, organizatiilor, grupurilor.
Premisa relatiile omului cu natura o repr
atitudinea pe care o are omul, membru al
unei societati, organizatie, grup fata de
natura.
comparat international.
Concept d ma comparat international.
Man com international consta in studierea
proceselor si a relatiilor de management, a
instrumentelor manageriale utilizate in
organiz din diverse tari, regiuni ec si soc
in scopul sesizari identificari, analizari si
valorificari asemanarilor si deosebirilor
dintre ac si pt asig premiselor necesare
realiz transferului reciproc international de
cunostinte manag si avand k efect final ↑
performanţe ec si manag ale organiz.
Orient(abordari) ale M C international.
În evoluţia de circa 5 deceni a MC internaţ
s-au conturat mai multe curente de
gândire, kre au dat naştere unor orientări
în interpretarea disciplinei şi au condus la
cristalizarea unor abordări de MC internaţ.
Principalul elem de diferenţiere a acestor
orientări îl repr ansamblul variabilelor kre
explică modul în kre manag e influenţat
de context, conjunctură, mediu.
Orientari:- Orient dezvoltarii ec are o
viziune macroec în kre se apreciază infl
hotărâtoare şi constantă a man asupra dezv
ec, iar ac influenţă s-a modificat în
decursul istoriei, odată cu evoluţia societ.
Ac a valorificat rolul diviziuni internaţ a
munci, ↑ interdependenţ dintre ţări şi ec
naţionale. Are si dezav, întrucât a tratat
unilateral man, doar prin prisma factorilor
ec ai mediului, a neglijat man la nivel
microec, având aplicabilitate redusă în
cadrul cercetărilor de MC internaţ.
la nivel macroec, având drept caracteristic
faptul că eficienţa şi eficacit man sunt
dependente de mediu, context, conjunctu-
ră. Ac se limitează totuşi la nivel
macrosocial, ignorând man concret real la
niv organizaţiilor, dar şi unele variabile
endogene kre îl pot influenţa.
- Orientarea comportamentului analizează
nivelul microec, al organiz şi firmelor.
Această abordare a demonstrat nu numai
faptul că există diferenţe între culturi, dar
şi faptul că acestea se explică prin
intermediul atitudinilor, credinţelor, sist
de valori, ierarhiilor informale sau al
practicilor d man. În schimb, abordarea
comportamentului a ignorat preocupările
privind eficienţa şi eficacit organiz, nu a
explicat noţiunea de cultură şi nu a adaptat
instrumentele folosite şi pt cercetări
transnaţionale.
- Orientarea sist deschise. Conform acestei
abordări organiz e un sist deschis, organic,
adaptiv, având multiple conexiuni cu
mediul exogen.Fiind ea însăşi componentă
a mediului, eficienţa organiz depinde de
interacţiunea dintre variabilele mediului,
context şi conjunctură şi activităţile desfăş
în cadrul ac, şi asupra cărora intervine
man. Cu toate acestea, orientarea nu a
definit integral variabilele considerate şi
mai ales pe cele culturale.
- Orientarea axată pe rolul central al
culturi. Conform acestei orientări cultura,
k structură d gândire şi k modalitate de
acţiune, influenţează comportamentul
organizaţional şi deci managementul şi
performanţele organiz. Ea stă la baza celor
mai cunoscute cercetări în domeniu:
abordarea man structurilor multiculturale
şi abordarea diferenţelor culturale.
- Orientarea axată pe rolul esenţial al
cunoştinţelor în general şi al valorificări
superioare a informaţiilor în special, în
realizarea MC internaţ, kre se manifestă
pregnant în ultimul deceniu mai ales în
ţările dezvoltate d.p.d.v. ec şi în regiunile
în kre ritmurile d dezvoltare ec şi socială
sunt foarte avansate, graţie globalizări şi
internaţionalizări activit organizaţiilor.
Modele de MC internaţional.
Cele mai cunoscute 5 modele de MC
internaţ recomandate pt cercetările
desfăşurate în acest domeniu sunt:
1. Modelul R. Farmer şi B. Richmann.
Modelul e un rezultat al cercetărilor real
pe baza orientări mediului, fiind prima
încercare de formalizare a unei teori
coerente privind MC internaţ. Modelul
analizează 4 concepte: eficienţa
managerială, particularităţile man,
constrângerile mediului şi eficienţa
rezultată din activitatea managerială.
Premisa modelului o reprez considerarea
man k o variabilă dependentă, iar a
mediului k o variabilă independentă, în fcţ
d kre evoluează particularităţile man, dar
şi eficienţa rezultată din activit
managerială. Aceasta din urmă infl
eficienţa de ansam a organizaţiei şi
ulterior eficienţa sist ec şi social. Ac
viziune consideră man element pasiv şi
doar mediul element activ →
subaprecierea rolului managementului.
2. Modelul A. Negandhi şi S. Prasad.
Model e un rezultat al cercetărilor real pe
baza orientări sist deschise. Model analiz
4 concepte: filosofia man; mediul ambiant
al organiz; categoriile mediului ambiant,
urmare a abordări diferenţiate a acestuia, k
mediu organizaţional, instrumental ; fcţi
man, în complexitatea lor. Filosofia man
se referă la atitudinea acestuia faţă de
deţinători de interese ai organizaţiei.
Mediul ambiant e abordat în
complexitatea sa, cu toate element
determinante. Mediul organizaţional cupr
toate elem de caracterizare a organiz,
mediul instrumental se referă la atitudinea
man faţă de deţinători de interese ai
organiz, iar mediul societal reprezintă
macromediul, cu aceleaşi elemente
determinante k micromediul, dar tratate la
o altă scară, adică la nivelul ţări, naţiuni,
societăţi în ansamblu. Man organiz e infl
direct d atitudinea organizaţiei faţă de
deţinători de interese şi d mediul ambiant
în ansamblu. Împreună cu ac determină
ulterior eficienţa propriei activităţi, dar şi
eficienţa organizaţiei în ansamblu.
3. Modelul elaborat de R. Tung.
E un rezultat al cercetărilor realiz pe baza
orientări sist deschise. Model utiliz următ
4 concepte: variabile extraorganizaţionale,
de mediu, puternic contextualizate şi
conjuncturale; variabile intraorganizaţio-
nale, specifice mediului intern şi kre
generează procesele d man şi de execuţie
desfăşurate în cadrul organiz; variabile de
personal, specifice RU din organizaţi,
inclusiv climatul organizaţional şi
motivaţia salariaţilor în activit desfăşurate
ec a eficienţ şi eficacit organizaţiei, dar şi
evaluarea neeconomică a finalităţi activit
organiz.Variabilele organizaţionale infl
direct celelalte 3 categ, iar ac din urmă se
influenţează succesiv, de la mediul intern,
prin intermediul RU spre rezultatul activit
organiz. Model surprinde şi influenţe
indirecte ale unor variabile kre pot infl
comportamentul RU. Acest model e unul
dintre cele mai complexe,fiind întrebuinţat
frecvent în cercetările de MC internaţ,
întrucât facilitează transferul internaţional
de cunoştinţe manageriale
4. Modelul H. Koontz. Autorul considera
ca activit unei organiz sunt manageriale dc
imbraca forma unor strategi, politici,
planuri, dar si nonmanageriale daca iau
forma activit de reproiectare, intretinere si
reparati sau finan. Ambele categori de
activit sunt considerate variabile
dependente de: stiinta man, fctiile si activit
organiz, resurs complexe ale organiz si
ansam factorilor mediul ambiant
contextual. Influenta ac e directa asupra
practicilor manageriale si indirecta asupra
practicilor nonmanag. Eficienta organiz
rezulta din combinarea celor 2 tipuri de
practici si e generata de factori de man si
de factori nonmanag.
5. Modelul J. Child. E axat pe rolul
central al culturi. Principale probl
identificate au fost reprezent d: definirea
fara riguare stiintifica a conceptului de
cultura; nesuprapunerea frontierelor
culturale cu granitele nationale; tratarea
elem culturale doar cu variabile ce infl
man organiz; interpretarea culturi k sursa
de explicare a evolutiilor manageriale. Ac
teorie genereaza modalitati specifice de
organizare a activit man, iar k urmare a
convergentei cu mediul ambiant, induce si
anumite caracterist sist de man in ansam,
dar mai ales componentei organizatorice.
Utilitatea MC internaţional.
Dezv MC internaţ se poate analiza din 2
p.d.v.: teoretic şi pragmatic, al practicii
manageriale. D.p.d.v. teoretic, MC a
evidenţiat existenţa şi rolul asemănărilor şi
deosebirilor din man practicat în diverse
ţări, a identificat variabile comune sau
diferite kre repr factori de influenţă pt
man, a evidenţiat rolul culturi în ec şi în
man şi a propus metodologi pt analiza
variabilelor. D.p.d.v. pragmatic utilitatea
MC e şi mai evidentă şi mai cuprinzătoare.
Ac se manifestă în toate domeniile vieţi ec
şi sociale: managerial, educaţional, social,
economic, politic, administrativ-
instituţional.
Pe plan managerial, conceptele de MC
internaţ = un set de informaţi necesare kre
pot modifica practica managerială din
ţările kre îşi propun să participe la
circuitul mondial de valori culturale şi ec.
Pe plan educaţional,contribuie la dezv niv
de pregătire a managerilor şi a specialişti-
lor atât d.p.d.v. teoretic, cât şi aplicativ.
Pe plan social, propune concepte kre pot
contribui la un climat de muncă şi de
activit econom şi socială adecvate unor
realităţi în continuă schimbare, generate de
globalizare şi de liberul schimb.
Pe plan ec, conduce la ↑ eficienţei şi a
eficacit activit economice din ţările în kre
transferul de cunoştinţe manageriale e nu
numai permis, dar şi încurajat.
Pe plan politic, infl niv superior al man,
concepţiile şi acţiunile fact de decizie pol
din diverse ţări sau regiuni sociale sau ec.
Pe plan administrativ-instituţional, oferă
posibilitatea creări unor instituţi ale
statului de drept sau dezvoltări
funcţionalităţi acelora kre deja există să
folosească elem de man dovedite deja k
viabile în democraţi stabile, puternice şi
eficiente.
Transf internaţ de cunoştinţe manageri
repr , cea mai importantă menire a MC
internaţ. Dar, ac informaţi şi cunoştinţe
esenţiale, relevante, kre pot genera progres
economic şi social nu sunt disponibile, din
diverse motive, tuturor ţărilor, societăţilor
sau organiz kre au nevoie de ele, iar, pe de
altă parte, din diverse raţiuni, nici membri
unei ţări, unei societăţi sau ai unei
organizaţi nu utiliz informaţiile deţinute în
mod creator, performant, pt progres şi
eficienţă. → certe şi puternice diferenţe în
privinţa informaţiilor esenţiale de kre ar
avea nevoie ţările, societăţile, organizaţiile
sau membri acestora. Atenuarea, chiar şi
numai parţială a acestor diferenţe se poate
realiza prin intermediul transferului
internaţional de cunoştinţe manageriale.
Acesta depinde de mai multe variabile:
- gradul de deschidere a ţări, societăţi,
organizaţiei spre informaţi de orice natură 
- nivelul general de pregătire şi de
instruire culturală şi profesională a
populaţiei unei ţări sau societăţi  - Dezv abordărilor manageriale de tip
- stilul de man practicat în mod dominant holistic. Ac orientare se manif prin mai
şi gradul de control şi chiar de supunere a multe modalităţi: utilizarea de instrumente
populaţiei  manageriale de tip sistemic, holistic,
- Limbile străine cunoscute şi folosite în multidisciplinare; elaborarea şi punerea în
activitatea ec şi socială curentă de către practică de strategi globale, kre tratează
partea activă a populaţiei unei ţări organizaţia k sistem; conceperea, pt
- Mobilitatea, libertatea de mişcare, organizaţiile nou înfiinţate, respectiv
asumarea responsabilă de către fiecare reconceperea, pt organizaţiile kre
membru al unei naţiuni a viitorului funcţionează, a sistem d man în ansamblu.
personal - Utiliz pe scară largă a metodologiilor, a
- Dimensiunea organizaţiilor. modelări, a procedurilor si standardelor.
Orientări moderne în dom manag org Ac orientare se manif prin: fundamentarea
Pe plan mondial,în domeniul man organiz, activit de man pe metodologi şi elemente
s-au conturat câteva orientări moderne, standardizate; utilizarea metodologiilor pt
kre reprezintă modalităţi prin kre se poate proiectarea de strategi şi politici;
amplifica impactul transferului internaţ de - Intensificarea preocupărilor pt asigurarea
cunoştinţe manageriale. pregătiri managerilor si specialiştilor din
Aceste orientari sunt : organiz prin intermediul educaţiei
- ↑ rolului previziunilor şi a rolului permanente. Ac orient se poate real prin:
anticipativ al man în contextul exercitări preocuparea constantă pt ↑ continuă a niv
în ansamblu a fcţiilor man la fiecare nivel: general de pregătire a specialiştilor, a
de ţară, de societate, de organizaţie sau de salariaţilor, dar mai ales a managerilor;
grup. Ac orientare se manifestă prin: înfiinţarea de compartimente de pregătire
infiinţarea în structura organizatorică a şi de perfecţionare a pregătiri salariaţilor;
firmelor şi a instituţiilor a unor utiliz unor instrumente specifice de man
compartimente distincte de planificare, kre să conducă la efecte pozitive asupra
strategi, dezvoltare; utilizarea pe scară salariaţilor şi a capacităţi acestora de a
largă în activit previzional-anticipativă a contribui la performanţele organizaţiei.
strategiilor şi a politicilor; schimbarea - Intensificarea preocupărilor pt
modului de a gândi şi de a reacţiona a informatizarea man organizaţiilor. Ac
managerilor, dar şi a salariaţilor în sensul orientare se poate real prin: folosirea
dezvoltări unei mentalităţi de tip previzi- informaticienilor k o categorie distinctă de
onal, de anticipare a evoluţiilor posibile, colaboratori moderni ai man; folosirea
fie ele pozitive sau negative; dezvolt sist unor instrumente manageriale bazate pe
de man în ansam şi a celui informaţional; utiliz constantă a computerelor; adaptarea
- Dezvolt caracterului inovaţional al man. stilului de muncă al managerilor la noile
Ac orientare se manifestă prin: utilizarea cerinţe impuse de utilizarea computerelor.
în mod consecvent a tehnicilor de - Profesionalizarea man. Ac orient reprez
stimulare a creativităţii personalului din exercitarea activit manageriale de către
organiz de către man de nivel mediu şi pers selecţionate atent şi kre folosesc în
inferior, la kre efectele posibil de obţinut mod curent în activitatea pe kre o
sunt max; dezvoltarea la manageri a unui derulează concepte oferite de ştiinţa man,
comportament kre să valorizeze inovaţia, în scopul ↑ performanţelor organizaţiei.
creativitatea şi schimbarea; schimbarea - Dezv dimensiuni internaţionale a man.
metodelor şi tehnicilor de man utilizate în Ac orientare se manif prin: utilizarea de
cadrul organizaţiilor şi alegerea acestora instrumente manageriale rezultate din
în concordanţă cu rolul lor în inovarea transferul internaţional de cunoştinţe
organizaţională; manageriale; valorificarea conceptelor
- ↑ flexibilităţii abordărilor manageriale şi furnizate de MC internaţ; realizarea de
a sist de man în ansamblu. Ac orientare se strategi şi de politici kre să valorifice
manif prin: adaptarea în sens de ↓a evoluţiile internaţionale kre pot asigura un
dimensiuni echipei manageriale la avantaj competitiv la niv de ţară, societate
dimensiunea mică sau mijlocie a organiz; sau organizaţie; pregătirea prin programe
crearea în cadrul organizaţiilor a unor adecvate a unor specialişti sau manageri
compartimente cu caracter funcţional sau kre să poată realiza activit internaţionale.
de stat major; ↑ vitezei cu kre se modifică
dimensiunea şi structura sist de man al
organiz; realiz unei planificări în evoluţie,
glisantă,pt a preîntâmpina şi evita şocurile
- Dezv man de tip motivaţional şi
amplificarea fcţiei d antrenare a man. Ac
orientare se poate realiza prin acţionarea
conştientă şi constantă de către man prin
mai multe modalităţi: acceptarea idei k
motivare în sens restrâns, dar şi k
motivare în sens larg trebuie să facă
obiectul unor strategi şi politici speciale;
crearea în organizaţi a unor compartimen-
te de natură să analizeze profilul
psihologic şi sociologic al salariaţilor;
pregătirea, prin cursuri adecvate, a
managerilor şi în domeniul psiho-
sociologic; utiliz acelor sisteme, metode şi
tehnici de man kre pot valorifica în mod
creator, complex, potenţialul RU din
organizaţi; înfiinţarea de societăţi de
consultanţă în domeniul man RU.
- Utilizarea pe scară largă a man
participativ. Ac orientare se poate realiza
prin: crearea şi asig funcţionări în cadrul
organizaţiilor de organisme participative
de man, fie de natură consultativă, fie de
natură deliberativă; luarea în considerare a
intereselor materiale şi emoţionale ale
partenerilor de afaceri ai organiz, pe baza
unei metodologi specifice; utilizarea de
către manageri a unui stil participativ de
management, a unui climat organizaţional
favorizant implicări salariaţilor în
stabilirea obiectiv, dar şi în găsirea
modalităţilor pt realizarea acestora, a unei
culturi organizaţionale kre să stimuleze
comunicarea şi munca eficientă în echipă;
utilizarea unor sist, tehnici şi metode de
man cu caracter participativ sau cel puţin
consultativ.
- Conturarea şi dezv societăţii bazată pe
cunoaştere. Ac orientare necesită realiz
câtorva măsuri: accelerarea ritmului
inovărilor de noi produse sau servici, şi
modificarea ritmului în kre se produc
schimbările de natură culturală, socială, ec
şi politică; implicarea organismelor
statului în realizarea unei societăţi a
cunoaşteri; descentralizarea activităţilor
ec şi sociale; ↑ rolului autorităţilor publice
locale în utiliz cunoştinţelor oportune;
conştientizarea necesităţii de a soluţiona
complexele probleme ecologice generate
de activit econ şi socială.