Examenul național de bacalaureat 2021

Proba E. c)
Istorie
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

1. SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Relațiile politice dintre Imperiul Otoman, pe de o parte, și Moldova și Țara Românească, pe de
altă parte, își găsesc începuturile în ultimul deceniu al secolului al XIV-lea. Nici nu apucaseră bine
Principatele să se formeze [...] că existența lor a și fost primejduită de puterea militară otomană în
ascensiune la sud de Dunăre. Oștile otomane înfrânseseră nobilimea feudală sârbă în bătălia de la
Kossovopolje (Câmpia Mierlei) din 1389 și au desăvârșit ocuparea Bulgariei [...] în 1393. [...] Primele
contacte politice între Țara Românească și otomani nu pot fi datate cu precizie. [...] O plată a unui tribut a
fost efectuată în 1417 din cauza unei expediții militare în Țara Românească a sultanului Mahomed I [...].
Aceste plăți nu par să fi redus Țara Românească la statutul de vasal. Mai curând, așa cum pretindea Mircea
cel Bătrân (1386-1418), ele reprezentau înțelegeri între egali, întrucât, în schimbul tributului, sultanul
accepta să împiedice oștile otomane să treacă Dunărea în incursiuni de jaf și pentru luarea de robi. Cu toate
acestea, Țara Românească avea să fie de aici înainte supusă unor presiuni otomane neîncetate. [...] În 1462,
Mahomed al II-lea [...] îl îndepărtează pe domnitorul Vlad Țepeș [...] de la tron [...] și îl instalează în locul
acestuia pe Radu cel Frumos [...].” (K. Hitchins, Românii, 1774-1866)

B. „Supunerea Moldovei față de Imperiul Otoman a urmat același tipic, însă a survenit mai târziu, în parte
cel puțin datorită distanței mai mari care o despărțea de centrele otomane de putere. Prima mare încleștare
între oștile moldovene și otomane a avut loc în 1420, când flota turcă întreprinde un atac nereușit asupra
Cetății Albe (Akkerman), port aflat sub stăpânirea Moldovei. Ulterior, domnii Moldovei au stabilit în
general relații pașnice cu sultanul prin plata unor sume de bani. Turcii se refereau la acestea ca daruri [...] și
se pare că nu au compromis independența acestui principat. Moldova a început să plătească tribut în 1456 ca
răspuns la un ultimatum dat de Mahomed al II-lea domnitorului Petru Aron [...]. Cu toate acestea
conducătorii Moldovei, în special Ștefan cel Mare(1457-1504), au evitat vasalitatea prin alternarea
negocierilor cu rezistența armată. Totuși, pe vremea urmașilor lui Ștefan cel Mare, situația Moldovei a
devenit din ce în ce mai nesigură. Independența a luat sfârșit în 1538, când sultanul Soliman I [...] l-a
îndepărtat de la domnie pe Petru Rareș [...].” (K. Hitchins, Românii, 1774-1866)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Cetatea Albă. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domnitor din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că statul medieval românesc a
început să plătească tribut din a doua jumătate a secolului al XV-lea. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara
celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea
– începutul secolului al XVII-lea. 4 puncte
2. SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „[Iancu de Hunedoara] luase parte la lupta de la Semendria din 1437, la luptele de la Dunăre, din
1441, cu paşa Isak, în jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed paşa la Sântimbru (18 martie 1442) şi
repurtase [...] o strălucită biruinţă asupra lui. În toamna aceluiași an, distrusese la Poarta de Fier un
detaşament turcesc [...] şi sfărâmase, pe Ialomiţa, în Țara Românească, grosul armatei duşmane, luându-i o
pradă ușoară [...]. Încurajat de aceste succese, întreprinsese marea expediție din 1443 care a dus armatele
creştine până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor. În cursul ei, avusese mai multe biruinţe împotriva
Imperiului Otoman, luând mii de prizonieri şi o sumă de steaguri. O menţiune deosebită merită, în această
expediţie, luptele din jurul Nişului [...] precum şi cele de la trecătoarea Kunoviţa, în timpul retragerii, între
Sofia şi Niş (5 ianuarie 1444). Din nefericire, a doua mare expediţie, din toamna anului 1444, care trebuia să
ducă la izgonirea turcilor din Europa şi la ocuparea Constantinopolului, se isprăvi în chip tragic, în
vecinătatea oraşului Varna. [...] Nici în 1445, cu prilejul expediţiei pe Dunăre, nu se putu ajunge la un
rezultat general apreciabil.” (C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
B. „Țările Române caută să profite de slăbirea Porții și să se emancipeze de sub suzeranitatea
acesteia. În Moldova, cărturarul Dimitrie Cantemir, care ajunge domn (1710-1711), încheie o alianță cu
Rusia lui Petru cel Mare. Armatele ruso-moldovene sunt înfrânte însă la Stănilești, pe Prut (11/22 iulie
1711), iar Dimitrie Cantemir va fi silit să-și petreacă restul zilelor în Rusia [...]. În condițiile ofensivei
habsburgice și rusești, turcii nu mai au încredere în principii aleși din rândul boierilor locali. Ca urmare, trec
la un alt sistem, de compromis între autonomie și administrație directă, acela al numirii unor domni din
rândul grecilor din Fanar (cartier al vechiului Constantinopol) [...] sau din familii românești fanariotizate
[...]. Domnii devin dregători ai Porții și la numire sunt învestiți ca atare. Se instaurează astfel, în 1711 în
Moldova (începând cu Nicolae Mavrocordat) și în 1716 în Țara Românească (începând cu același Nicolae
Mavrocordat ), regimul fanariot. Regimul [...] va însemna o sensibilă reducere a autonomiei celor două Țări
Române și o creștere masivă a obligațiilor lor față de Imperiul Otoman. Sub fanarioți, Principatele pierd
orice inițiativă în politica externă. Domnii nu sunt altceva decât funcționari ai Porții, numiți și revocați după
bunul ei plac.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un domnitor al Moldovei precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la luptele din 1442. 2 puncte
3. Menționați două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că armatele creștine au ajuns în zona
Balcanilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spațiul românesc. 6
puncte
7. Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-
lea. 4 puncte
1. SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„După experiențe militare în Serbia, Croația și în Ducatul Milanului, Iancu de Hunedoara
ajunge voievod al Transilvaniei în 1441, iar din 1446 și guvernator (regent) al Ungariei. [...] În 1442,
voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania și obține o mare victorie asupra lor pe
cursul superior al Ialomiței [...]. Între noiembrie 1443 și ianuarie 1444 întreprinde «o lungă campanie»
contra otomanilor în Peninsula Balcanică, până la Adrianopol. Iancu de Hunedoara ia parte la bătălia
de la Varna din 10 noiembrie 1444, pierdută de creștini [...].Cea mai strălucită victorie obținută de Iancu de
Hunedoara rămâne aceea de la Belgrad din 22 iulie 1456, victorie care, la trei ani după căderea
Constantinopolului, va opri pentru 70 de ani înaintarea turcească spre centrul Europei. Cetatea este asediată
între 4 și 21 iulie 1456. Turcii încearcă blocarea cetății și dinspre Dunăre, dar flota lor e înfrântă de flota lui
Iancu de Hunedoara la 14 iulie, ceea ce îngăduie garnizoanei să primească întăriri. La 21-22 iulie sultanul
pornește un asalt general care e respins, și contraatacul condus de Iancu de Hunedoara îi pune pe fugă pe
turci. [...] Victoria din 1456 contribuie la redresarea moralului Europei după căderea Constantinopolului. [...]
Eforturile lui Iancu de Hunedoara sunt continuate de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești.[...] În iarna din
1461-1462 atacă fortărețele turcești de la sud de Dunăre. [...] În 1462 refuză să mai plătească tribut
Imperiului Otoman. Ca urmare, sultanul Mehmed II pătrunde cu o puternică armată în Țara Românească.
[...] Vlad Țepeș, care nu avea suficiente forțe [...], preferă, în locul confruntării deschise, războiul de
hărțuială, în care se dovedește iscusit.” (I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi voievodul Transilvaniei precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o cauză a conflictului dintre acesta și otomani, la care se
referă sursa dată. 6 puncte
4.Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile militare din perioada 1442-1444.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la bătălia de la Belgrad, susţinându-l cu două
informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XIV-lea sunt organizate
instituții centrale în spațiul românesc extracarpatic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
2. SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„ În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a
Imperiului Otoman, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de intervenţie
militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziţia Moldovei se agravează, tătarii fiind forţa războinică de
temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei (şi ale Valahiei). În vara lui 1476, cei
care atacă primii pe Ştefan cel Mare sunt tătarii, obligându-l pe [domnitor] să-şi rupă oastea în două pentru a
putea face faţă deopotrivă acestora şi înaintării otomane. Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge
pe Ştefan [cel Mare] la Războieni (26 iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetăţile ei rezistă asediilor
otomane, iar teama de o intervenţie a Ungariei […] îl sileşte pe Mehmed II să se retragă. Ştefan [cel Mare]
urmăreşte îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Ţara Românească şi o readuce în tabăra
antiotomană (1476). Trimite apoi soli la Veneţia şi la Roma, încercând să reanime coaliţia antiotomană. […]
O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, de la
Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei şi «cheile» drumurilor comerciale dinspre
Marea Neagră spre Ungaria şi Polonia. De acum înainte, Marea Neagră devine un «lac turcesc», iar
Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porţii
Otomane, aşteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităţilor.” (I. Bulei,O istorie a românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi domnitorul Moldovei precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi lupta din 1476 și o acțiune desfășurată de otomani în contextul acestei acțiuni militare, la care
se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la tătari. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele din perioada 1484-1487,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului medieval
Moldova s-a realizat în secolul al XIV-lea și prin acțiuni desfășurate în plan intern. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc din Sudul Carpaților, în
secolele al XIII-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
- menționarea a două caracteristici ale autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților,
în secolul al XIII-lea;
- precizarea statului medieval românesc din Sudul Carpaților și prezentarea acțiunii militare din prima
jumătate a secolului al XIV-lea care a contribuit la întemeierea acestuia;
- menționarea unei acțiuni referitoare la constituirea statului medieval românesc de la Sud de Carpați,
desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a unei caracteristici a acestei acțiuni;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale a statului medieval românesc
din Sudul Carpaților, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.