Utilizarea energiilor regenerabile

Energia solară

Verdele trebuie să primeze în casa ta!

De la aragaz…până la bec!
(slogan al MINISTERULULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE)

Agenţia Internatională a Energiei (AIE) ne avertizează:

Energia clasică - este o sursă care se va epuiza rapid !
Astfel:
 Resursele de petrol se vor epuiza în 40 de ani! (sursa: AIE);
 Gazele naturale mai sunt disponibile pentru încă 60 de ani de acum încolo! (sursa: AIE);
 Consumul actual va duce la epuizarea în 200 de ani a resurselor de cărbune! (sursa: AIE);

In acest context, utilizarea energiilor regenerabile devine o necesitate. Pe lângă conservarea resurselor de energie
clasică, utilizarea energiilor regenerabile oferă şi o mulţime de avantaje (mediu, economice, sociale):
 Mai puţine gaze cu efect de seră;
 Mai puţine deşeuri;
 Reducerea dependenţei energetice;
 Promovarea de tehnologii moderne verzi;
 Noi oportunităţi pentru mediul de afaceri;
 Noi locuri de muncă;

Sursele regenerabile de energie (energie verde) utilizate în prezent sunt:

 energia solară;
 energia eoliană;
 micro-hidroenergia;
 biomasa;
 energia geotermală;

Distribuţia teritorială a energiilor regenerabile pe teritoriul României

 I - Delta Dunării (energie solară);
II - Dobrogea (energie solară, energie eoliană);
III - Moldova (câmpie şi platou: micro-hidro, energie
eoliană, biomasă);
IV - Carpaţii (IV1 - Carpaţii de Est; IV2 - Carpaţii de Sud;
IV3 - Carpaţii de Vest, potenţial ridicat in biomasă, micro-
hidro si eoliana);
V - Platoul Transilvaniei (potenţial ridicat pentru micro-
hidro si biomasa);
VI - Câmpia de Vest (potenţial ridicat pentru energie
geotermică si eoliana);
VII - Subcarpaţii (VII1 - Subcarpaţii getici; VII2 -
Subcarpaţii de curbură; VII3 - Subcarpaţii Moldovei:
potenţial ridicat pentru biomasă, micro-hidro);
VIII - Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermică,
energie solară).

Mă voi referi în acest articol la utilizarea energiei solare.

Dacă am exploata la maxim întregul potenţial solar din ţara noastră:

 am putea substitui in aceasta formă aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau
 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă.
(sursa: MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE)

Harta solară a României

Sursa solară
Durata de viaţă a astrului solar este de 5 miliarde de ani, ceea ce conduce la concluzia că, pe scara noastră a timpului,
el reprezintă o energie inepuizabilă şi deci regenerabilă. Energia totală captată de scoarţa terestră este de 720*106 TWh
pe an. Dar disponibilitatea acestei energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde este captată, de
anotimpuri şi de pătura noroasă.
Energia solară termică se bazează pe producerea de apă caldă utilizată în clădiri, sau în scopul de a permite acţionarea
turbinelor ca şi în cazul centralelor termice clasice, pentru producţia de electricitate. Această tehnică de a produce
electricitate se aplică în cazul centralelor experimentale cu randamentul net momentan mic, de 15%.
Energia solară fotovoltaică se bazează pe producerea directă de electricitate prin intermediul celulelor cu siliciu. Atunci
când străluceşte şi atunci când condiţiile climatice sunt favorabile, soarele furnizează o putere de 1 kW/mp. Panourile
fotovoltaice permit convertirea directă în electricitate a 10 - 15% din această putere. Producţia de energie a unui astfel
de panou variază odată cu creşterea sau scăderea intensităţii solare: 100 kWh/mp/an în Europa de Nord, iar în zona
mediteraneană este de două ori mai mare. Un acoperiş fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de 3kW şi produce 2 - 6
MWh/an.

Principalele obstacole în utilizarea pe scară largă a energiei solare fotovoltaice (şi termice) le reprezintă, pe de o parte
disponibilul de putere furnizată, care constrânge la stocarea electricităţii pentru o funcţionare autonomă sau la utilizarea
de soluţii energetice complementare, iar pe de altă parte competitivitatea economică.

Radiatia Solara

Soarele emite in mod continuu cantitati uriase de energie. O parte din aceasta radiatie ajunge pe Pamant. Cantitatea de
energie ce ajunge pe Pamant intr-o zi este mai mare decat intregul consum al Pamantului pe durata unui an intreg.
Totusi, nu toata energie Soarelui ajunge pe solul Pamantului. O parte este absorbita de atmosfera sau reflectata inapoi
in spatiu.
Variatia radiatiei solare in timp este in general diametral opusa necesitatilor energetice casnice.
Energia termica pentru incalzire este necesara iarna iar iluminatul este necesar pe timp de noapte si iarna, cand durata
zilei lumina este mica.
 

Intensitatea luminii ce ajunge pe Pamant variaza in functie de perioada zilei, locatia si conditiile meteorologice. Radiatia
solara ce ajunge pe Pamant se masoara in Wh/m2 pe zi sau KWh/m2 pe an. Pentru a simplifica calculele si a avea o
baza comuna de calcul, s-a decis ca standard o putere de 1000Wh/m2 timp de o ora pentru o zi insorita. Aceasta putere
se regaseste intr-o zi de vara pe o suprafata de un metru patrat unde Soarele este perpendicular pe aceasta.
Radiatia solara ce cade pe sol variaza atat cu perioada zilei, dar poate varia considerabil in functie
de locatie, mai ales in zone de munte. Iradiatia solara variaza intre 1000KWh/m2 pe an in tarile din
Europa de Nord si 2000 – 2500 KWh/m2 pe an in zonele cu desert. Aceste variatii intre locatii sunt
date de diferentele de latitudine si conditiile meteorologice.

Cum functioneaza panourile fotovoltaice?

 
Pentru a avea energie electrica de la soare, aveti nevoie de un panoul solar ce are o celula solara sau
mai multe celule. Celula solara absoarbe o parte din particulele de lumina ce cad pe aceasta, numite
si fotoni. Fiecare foton contine o cantitate mica de energie. Atunci cand un foton este absorbit,
acesta elibereaza un electron din materialul celului solare. Deoarece fiecare parte a celulei solare
este conectata la un cablu, un curent va trece prin acesta. Celula va produce electricitate ce poate fi
folosita instantaneu sau inmagazinata in acumulatori.
 

1. Lumina (fotoni)
2. Suprafata frontala
3. Strat negativ
4. Strat izolator
5. Strat pozitiv
6. Suprafata posterioara
 
 
 
Energia electrica este produsa atat timp cat panoul este expus la lumina. Materialele din care sunt
fabricate celulele solare sunt semiconductoare si au o durata de viata de cel putin 20 de ani.
Randamentul panourilor solare va scadea in timp. Ritmul de scadere in timp al randamentului este
garantat de fiecare producator de panouri solare. Uzura panourilor este data de mediul inconjurator
si modalitatea de montaj a acestora.
 
Celule solare

Celulele solare sunt de mai multe tipuri: monocristaline, policristaline, amorfe, film subtire, CIS
(copper indium diselenide) si CdTe (cadmium telluride), CIGS, etc. Diferenta intre aceste celule
consta in structura si modul cum sunt aranjati atomii. Acest lucru va da si un aspect specific fiecarei
celule solare. Diferenta cea mai mare consta totusi in eficienta. Eficienta celulei se masoara in
procentul de energie luminoasa transformata in energie electrica. Celulele solare monocristaline si
policristaline au aproape aceasi eficienta fiind si cea mai mare din multitudinea de celule solare
comerciale existente pe piata.
 
In ultimul timp, celulele solare CIS si CdTe au inceput sa fie disponibile pe piata in cantitati
reprezentative.