Sunteți pe pagina 1din 9

PRESIUNEA ATMOSFERICA

Coordonator

Conf. Univ. dr. Vasile Monica

Student

Blagoi Daniel

2020
Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Medicina
Asistenta Medicala Generala

CUPRINS
INTRODUCERE.........................................................................................................................2
TEORIE.......................................................................................................................................3
Presiunea..................................................................................................................................3
Atmosfera................................................................................................................................3
Aer...........................................................................................................................................4
APLICATII.................................................................................................................................5
Experiența lui Torricelli..........................................................................................................5
CONCLUZII...............................................................................................................................7
REFERINTE...............................................................................................................................8

2020
1
Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Medicina
Asistenta Medicala Generala

INTRODUCERE

Presiunea atmosferica este un subiect foarte des intalnit in societate, datorat informării
canalelor media despre starea vremii, dar este prea prea puțin sau deloc înțeleasa semnificația,
importanta și modul in care aceasta influențează starea generala a populației. Dificultatea
întâmpinata in înțelegerea presiunii atmosferice este dat de faptul ca presiunea atmosferica
este nesesizabilă in condiții normale, putând fi explicata pe baza experimentul lui Torricelli.

2020
2
Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Medicina
Asistenta Medicala Generala

TEORIE

Presiunea atmosferică reprezintă presiunea exercitată de aerul din atmosferă asupra


scoarței terestre. Atmosfera, care înconjoară globul pământesc, exercită o presiune anumită
asupra suprafeței pământului și asupra tuturor oamenilor, animalelor și obiectelor, care se află
pe el.[CITATION PaW \y \l 1048 ]

Presiunea

Presiunea este o mărime fizica scalara determinata de raportul dintre forța si suprafață.

Figură 1

In formula p reprezinta presiunea; F reprezinta forta aplicata, iar S reprezinta


suprafata.

Atmosfera

Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos = ceață, abur și
σφαῖρα, sfaira = sferă), desemnează învelișul de aer sau alte gaze ale Pământului sau al altui
corp ceresc. Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer,
conține însă și urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori
și, simplu, „aer”.[ CITATION Wik20 \l 1048 ]

2020
3
Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Medicina
Asistenta Medicala Generala
Atmosfera are o masa totala de aproximativ m=4.9× 1018, si este alcătuită in funcție
de temperatura in mai multe straturi aflate la distante diferite fata de scoarța pământului:

Strat De la Pana la
Troposfera 0 km 17 km
Stratosferă 17 km 50 km
Mezosfera 50 km 80 km
Termosfera 80 km 640 km
Exosfera 640 km 1000 km

Aer

Aerul este amestecul de gaze alcătuind straturile inferioare ale atmosferei Pământului.[
CITATION Wik201 \l 1048 ]

Aerul este un lichid care se găsește in atmosfera in forma gazoasa la temperaturi mai
m kg
mari de −1920 C ,densitatea aerului lichid este de: ρ= =960 3 iar masa molara este:
v m
m q
M= =28,96
n mol ¿ .
¿

Aerul conține :

Compoziție Procent
Azot 78 %
Oxigen 21 %
Argon 1%
Dioxid de carbon 0.03 %

Cantitatea de vapori de apă din aer variază considerabil depinzând de vreme, climă și
altitudine.

[°C] [kg/m³]
-25 1.424
0 1.2929
20 1.2047
225 0.7083

2020
4
Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Medicina
Asistenta Medicala Generala

APLICATII

Când vorbim despre aplicațiile presiunii atmosferice, putem începe discuția de la


experiența lui Torricelli.

Experiența lui Torricelli


În anul 1641, fântânarii Marelui Duce din Florența căutau să construiască o pompă
aspiratoare care să ridice apa la o înălțime mai mare de 32 de picioare. Pe atunci nu se știa
care este forța ce urcă apa în corpul unei pompe și o menține acolo. Ei au construit pompa, dar
apa nu s-a urcat mai sus, fapt ce i-a determinat să apeleze la renumitul savant Galileo Galilei,
pentru a-l întreba unde rezidă greșeala. Faptul că nu se urca mai sus de 32 de picioare era în
contrazicere cu principiul admis pe atunci că „natura are oroare de vid”. Galileo demonstrase
că aerul este greu, dar nu s-a gândit să folosească acest fapt ca să explice insuccesul
grădinarilor. Se spune că, nedumerit, le-ar fi răspuns foarte vag că „natura nu are oroare de vid
decât numai până la înălțimea de 32 de picioare”.

Preocupat de această problemă, Galileo a încredințat-o lui Torricelli (1608-1647), un


renumit fizician italian. Acesta a găsit răspunsul abia în 1643, la un an după moartea lui
Galileo, bazându-se tocmai pe descoperirea acestuia din urmă, și anume că nivelul atins de
apă în pompa aspiratoare este echilibrat de către greutatea masei de aer care apasă pe
suprafața exterioară. Discutând problema aceasta cu Viviani (1622-1702, matematician și om
de știință italian), s-au hotărât amândoi să repete experiența, cu condiția ca să folosească
mercur în loc de apă. Aceasta deoarece mercurul, fiind de 14 ori mai greu ca apa se va ridica
la o înălțime de 14 ori mai mică.

Viviani a construit un tub lung de trei picioare, închis la un capăt, și a procurat


mercurul. Când totul a fost gata, ei au umplut tubul cu mercur și apoi, ținându-l bine astupat
cu degetul, l-au cufundat într-o cuvă cu mercur. Și, într-adevăr, mercurul din tub a coborât
până la distanța prevăzută de ei. Tot Viviani a purtat apoi tubul cu mercur la diferite înălțimi
și astfel au stabilit un mijloc de măsurare a presiunii atmosferice; cu alte cuvinte, se născuse
barometrul.[ CITATION Wik202 \l 1048 ]

2020
5
Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Medicina
Asistenta Medicala Generala

Barometrul cu mercur măsoară presiunea atmosferica, prin măsurarea înălțimii pana la


care urca mercurul in vasul vidat la un capăt, si liber in bolul cu mercur in care se afla, de aici
si denumirea de mm coloana de mercur. Presiunea exercitata pe suprafața mercurului liber, va
susține nivelul de mercur, acesta din urma fiind la un nivel mai ridicat sau scăzut in funcție de
forța presiunii atmosferice.

Figură 2

Acest experiment a demonstrat de asemenea si existenta vidului, fapt care si astăzi este
dezbătut cum vidul poate reprezenta ceva si in același timp fiind considerat nimic sau spațiu
gol.

2020
6
Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Medicina
Asistenta Medicala Generala

CONCLUZII

Efectele presiunii atmosferice au o influenta asupra sunetelor care le auzim, culorilor


pe care le vedem, temperaturii si asupra razelor solare. Prin acest experiment s-a demonstrat
ca aerul este materie, fiind format din aproximativ 20 de gaze, implicit are greutate. Datorita
atmosferei, planeta Terra este singura planeta care poate susține viața.

2020
7
Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Medicina
Asistenta Medicala Generala

REFERINTE
Wikipedia, 2020. wikipedia. [Interactiv]
Available at: https://ro.wikipedia.org/wiki/Aer
[Accesat 14 12 2020].

Wikipedia, 2020. Wikipedia. [Interactiv]


Available at: https://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune_atmosferic%C4%83
[Accesat 14 12 2020].

Wikipedia, 2020. Wikipedia Enciclopedia Libera. [Interactiv]


Available at: https://ro.wikipedia.org/wiki/Barometru
[Accesat 14 12 2020].

Wikipedia, 2020. Wikipedia Enciclopedie Libera. [Interactiv]


Available at: https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfera_P%C4%83m%C3%A2ntului
[Accesat 14 12 2020].

2020
8