Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Agroturismul în judeţul
Caraş-Severin
INTRODUCERE
Pagina 3 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cu atât mai important, cu cât produsele naturale sunt mai naturale, realizate fără folosirea
pesticidelor, deci de cea mai bună calitate. Ţinând cont şi de faptul că judeţul Caraş-Severin
are compoziţia floristică cu o valoare extraordinară singura din ţară care o concurează pe cea
din Obcinele Bucovinei (Vatra Dornei), produsele alimentare au un gust foarte bun, fiind
apreciate în străinătate ceea ce sporeşte calitatea produselor.
Practicarea agroturismului constituie un element benefic şi pentru populaţia
autohtonă, care doreşte să-şi petreacă vacanţele în alte zone decât cele cotidiene, dar
veniturile modeste nu le permite itinerarii costisitoare; preţurile practicate în agroturism sunt
mai mult accesibile decât în turismul clasic, favorizând dezvoltarea unui turism de masă.
Dezvoltarea acestei activităţi ar permite cunoaşterea unei zone cărăşene, agroturismul
putând deveni un ambasador invizibil, facilitând atragerea investitorilor pentru această
ramură a sectorului terţiar sau alte ramuri ale economiei.
Alegerea acestei teme constituie prezentare unei alternative la turismul tradiţional
deoarece prin agroturism se pot dezvolta o serie de zone a căror grad de activitate economică,
la această oră, este limitat. Totodată agroturismul reprezintă o şansă de afirmare pentru tinerii
absolvenţi deoarece promovarea proiectelor concepute în acest domeniu de către aceştia,
poate conduce la dezvoltarea societăţii în ansamblu
Lucrarea este structurată în trei capitole majore care analizează modul de practicare a
agroturismului în judeţul Caraş-Severin (capitolul I), promovarea agroturismului în judeţul
Caraş-Severin, identificându-se întreaga reţea agroturistică a judeţului precum şi promovarea
unor politici de stimulare a agroturismului cărăşan (capitolul II)
În capitolul III al lucrării am realizat o prezentare în ansamblu a potenţialului
agroturistic al satelor cărăşene prezentând sub aspect demografic întreaga zonă rurală
cărăşană, dar şi principalele puncte de atracţie ale acestui judeţ.
Se remarcă faptul că la dezvoltarea acestui tip de servicii trebuie să participe întreaga
societate dar mai ales factorul politic, în special administraţia locală care poate susţine şi
încuraja activitatea agroturistică, în primul rând prin creditări cu dobânzi bonificate şi mai
ales, prin înfiinţarea, în fiecare din zonele analizate a unor ferme agroturistice tip, model de
urmat pentru ceilalţi locuitori, în concordanţă cu protejarea mediului înconjurător
CAPITOLUL I.
MODUL DE PRACTICARE A AGROTURISMULUI ÎN SATELE DIN JUDEŢUL
CARAŞ–SEVERIN
Pagina 4 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 5 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 6 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Piaţa este în expansiune. Dezvoltarea cererii turistice este estimată printr-o creştere
anuală de 3,5 %, pentru turismul internaţional, iar pentru turismul rural o creştere anuală de 4
%.1
Investiţiile sunt mult mai mici decât în turismul clasic. Aceasta pentru că ele presupun
doar modernizări, reamenajări şi dotări adecvate primirii turiştilor.
Nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate greu de dobândit. La nivelul unei
gospodării, obţinerea cunoştinţelor minime necesare sunt posibile în urma efectuării unor
cursuri de scurtă durată.
Activitatea este complementară, ea nu presupune întreruperea activităţilor obişnuite
(agricole).
Se pot valorifica superior produsele obţinute din gospodăria agroturistică. Legea
prevede în mod expres posibilitatea de a vinde produse din propria gospodărie şi valorificarea
lor mai eficientă.
Este o afacere de familie, putându-se realiza de toţi membrii familiei, precum şi prin
rotaţie, după posibilităţile existente.
Statul încurajează această activitate acordând numeroase înlesniri financiare.
Pagina 7 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- planificarea operativă;
- demararea activităţii.
Prima fază este cea mai importantă, pentru că ea conduce în final la decizia de a
practica sau nu noua activitate. Elaborarea şi redactarea planului de afaceri, este o operaţie
complexă, dar necesară, întrucât se defineşte clar obiectivul propriu, strategia care se va
adopta, previziunile asupra activităţii. Demararea activităţii presupune continuarea primelor
două faze, punerea lor în practică.
O pensiune agroturistică poate oferi mai multe servicii turiştilor, numărul şi tipul lor
depinzând de mărimea şi localizarea pensiunii, potenţialul turistic din zonă, creativitatea
gospodarului, etc. principalele elemente sunt însă următoarele:
1. Cazarea. Aceasta constituie elementul central al activităţii agroturistice. Suprafaţa
unei camere este bine să fie cuprinsă între 8 – 16 mp., iar înălţimea de minimum 2,5 m.
Amplasarea poate fi atât la parter, cât şi la etaj şi orientată pe cât posibil spre o privelişte
plăcută. Finisarea pereţilor trebuie realizată în culori deschise, iar aplicarea varului sau
vopselelor se face de preferinţă anual. Aerisirea şi curăţenia trebuie făcută periodic şi foarte
meticulos. Împotriva insectelor trebuie utilizate plase la geamuri, şi eventual aparate pentru
îndepărtarea lor. Mobilierul camerei trebuie să fie puţin şi bine întreţinut. Conform legii,
camera trebuie să conţină, în mod obligatoriu un pat simplu sau dublu, cu saltea
corespunzătoare; un dulap gol, o masă de mici dimensiuni şi două scaune. Camera trebuie
dotată cu instalaţie electrică şi prize pentru aparatură electronică: televizor, uscător de păr,
radio. Pardoseala trebuie să permită curăţirea rapidă şi eficientă. În cameră trebuie să mai
existe un număr de noptiere egal cu numărul paturilor şi lămpi pentru citit. Acest mobilier
poate fi şi rustic, deci tradiţional, dar trebuie să cuprindă elementele obligatorii menţionate.
Grupul sanitar trebuie să fie bine amenajat, el trebuie să fie, conform legii, doar destinat
turiştilor. Grupul sanitar trebuie să cuprindă apă caldă şi rece în permanenţă, vas WC,
chiuvetă. Pentru atingerea acestui obiectiv se pot folosi module – grup sanitar, care conţin
cele trei piese şi pot fi montate pe o podea supra – înălţată. Aceste piese sunt prevăzute cu
racorduri speciale pentru apă rece, apă caldă şi scurgere. Racordurile permit legarea la
instalaţia existentă în gospodărie, precum şi legarea de un modul similar, poziţionat într-o
cameră alăturată. Prin această modalitate există posibilitatea creării unor puncte sanitare în
fiecare cameră. Acest punct sanitar poate fi departajat de restul camerei printr-un perete
despărţitor realizat din panouri celulare din mase plastice (PVC, policarbonat), şi se poate
amplasa în orice încăpere, prevăzută cu orice tip de pardoseală. La intrare se află o scară cu
două trepte care marchează conductele aflate sub podeaua despărţitoare. Întregul spaţiu poate
Pagina 8 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fi ventilat forţat prin intermediul unui sistem cu acţionare automată sau manuală. Acest grup
sanitar respectă strict litera legii, astfel încât nu există riscul retragerii autorizaţiei sanitare de
funcţionare.
2. Servitul mesei este o problemă foarte importantă în activitatea de agroturism. De
aceea, amenajările respective trebuie făcute cu mare grijă. Bucătăria, trebuie conform legii să
aibă un necesar considerat obişnuit: maşină de gătit, frigider (ladă frigorifică), o masă de
lemn, veselă, tacâmuri, chiuvetă, spaţiu de depozitare a gunoiului. Masa trebuie servită într-o
încăpere spaţioasă, iar poziţia mesei trebuie să permită celui care serveşte masa să ajungă în
spatele fiecărui oaspete, pentru a-l servi. Membrii familiei trebuie să servească masa separat.
3. Servicii suplimentare. Fiecare întreprinzător agroturistic trebuie să poată oferi
clienţilor săi şi posibilităţi de a-şi petrece timpul liber într-un mod plăcut. De aceea el trebuie
să se gândească la câteva servicii pe care să le poată pune la dispoziţia turiştilor. Cele mai des
întâlnite astfel de condiţii în mediile rurale sunt: închirierea de biciclete, bărci, organizarea de
excursii călare, însoţirea turiştilor în drumeţii, excursii, plimbări, însoţirea la diferite ateliere
meşteşugăreşti din sat, etc. Prin intermediul acestor activităţi se realizează o mai apropiată
comunicare şi apropiere între oaspeţi şi gazdă şi se permite fidelizarea clienţilor, prin anumite
legături sentimentale.
Orice întreprinzător agroturistic trebuie să cunoască bine şi capcanele care pot apărea,
şi care micşorează şansele succesului acestei activităţi. Cele mai importante dintre ele şi care
trebuie evitate cu orice preţ sunt:
- urmărirea unor câştiguri mari de la început; pentru câştigarea clienţilor preţul este
important în prima etapă a agroturismului;
- evaluarea subiectivă a oportunităţilor agroturistice;
- neglijarea oaspeţilor;
- proasta gestionare a resurselor umane;
- slaba calitate a serviciilor oferite.
Deşi multe din aceste aspecte sunt valabile şi pentru alte activităţi economice, într-o
fază de debut, evitarea lor sunt esenţiale în fidelizarea clienţilor şi desfăşurarea unei activităţi
de succes.
Documentaţia necesară pentru clasificarea pensiunii agroturistice este următoarea:
- cerere – tip;
- copie după actul constitutiv al agentului economic;
- copie după certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;
- autorizaţie sanitară;
Pagina 9 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 10 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 11 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 12 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sunt necesare decât o pompă, pentru scoaterea apei, un boiler, şi obiectele sanitare strict
necesare. Exista gospodării, care şi-au realizat aceste obiective şi prin construirea unui bazin,
de unde prin cădere liberă este folosită apa necesară. Tot pentru activitatea de cazare mai sunt
necesare obiecte legate de dotarea camerelor (pături, lenjerii de pat, prosoape, şervete).
Cheltuielile legate de aceste îmbunătăţiri, ajung, excluzând munca fizică, pe care se
presupune că o face proprietarul, la 500 Є.
În calcul s-a considerat că într-o cameră sunt cazate două persoane, că tariful mediu
este de fapt tariful minim (5 Є), şi că la nivelul gospodăriei gradul de ocupare este de 50 % pe
an. Veniturile obţinute sunt suficiente pentru acoperirea investiţiilor făcute, oferind şi
posibilitatea gospodăriilor rurale de îmbunătăţire a vieţii cotidiene, media lunară fiind situată
cu mult peste salariul mediu pe economie.
Chiar şi activităţile cele mai simple, cele de campare şi cazare de extremă (sălaşe,
poduri, etc.), sunt extrem de rentabile. În acest caz nu se face nici o investiţie, toate încasările
reprezentând venituri nete ale gospodăriilor respective. Întrucât aceste activităţi se pot face
numai în anotimpurile calde, se consideră media zilelor de cazare de 45 (grad de ocupare
50%). Pe de altă parte, turiştii care preferă astfel de drumeţii, în aer curat, pe trasee dificile şi
de durată, sunt grupaţi, media lor fiind de cel puţin trei. Dacă tariful perceput pentru astfel de
servicii este de 0,5 Є, se pot obţine:
3 persoane * 0,5 Є * 45 zile ……………….…….. 67,5 Є
Deşi, la prima vedere suma pare modică, nu trebuie uitat faptul că agroturismul este o
activitate complementară, ea urmărind să acopere timpul liber al gospodăriilor între
activităţile agricole obişnuite. Pe de altă parte, aceste activităţi sunt doar ca excepţii limitate
Pagina 13 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
numai la cazare. În realitate, turiştii doresc să beneficieze şi de alte servicii, completând astfel
în mod eficient veniturile gospodarilor.
B. Activitate de servire a mesei este extrem de complexă, şi dificil de evaluat. Sunt
însă reliefate două aspecte. Unul se referă la valorificarea unor produse din gospodăria
ţărănească, aflate în surplus. Este vorba de lapte, fructe, unele legume, ouă. Aceste produse
sunt supuse de regulă degradării, datorită imposibilităţii populaţiei rurale de a le valorifica.
Unele dintre ele sunt perisabile (laptele şi produsele lactate, de exemplu), altele presupun
deplasarea gospodarilor spre pieţele din oraşe, care însă necesită timp îndelungat, cheltuieli
legate de întreţinere în perioada în care acesta stă în mediul urban pentru a-şi valorifica
produsele. Aceste greutăţi descurajează în special pe cei care nu au cantităţi foarte mari
pentru desfacere, motiv pentru care aceste produse sunt pur şi simplu abandonate în livezi sau
în grădini, sunt valorificate inferior (mâncare pentru animale), etc. Prin practicarea
agroturismului, există posibilitatea ca aceste produse să fie valorificate superior, să aducă
efectiv venituri gospodarilor. Astfel, de exemplu, valorificarea laptelui, presupune obţinerea
următoarelor venituri minime:
2 l lapte / zi * 182 zile * 0,25 Є……………………91 Є
Pagina 14 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cinci camere. Astfel, aceste cheltuieli nu trebuie evidenţiate, cel puţin în prima fază a
dezvoltării agroturistice.
Există şi alte servicii agroturistice care pot fi lesne un prilej de obţinere a unor
venituri suplimentare, atât pentru familia care cazează turiştii respectivi, cât şi pentru alte
persoane din localitatea agroturistică.
Întrucât, o agenţie de agroturism este absolut necesară pentru o dezvoltare
corespunzătoare a acestei activităţi, evident, este necesară realizarea unui contract între
gospodăria agroturistică şi agenţia respectivă. Conform acestui contract, gospodăria este
obligată să plătească un comision, corespunzător numărului de turişti trimişi de ea. În cazul
de mai sus menţionat, la un comision de 10 %, agenţia poate obţine de la o singură
gospodărie:
5023,2 Є * 10 %……………………………………502,32 Є
Aceste calcule sunt aproximative, întrucât în practică situaţia este de multe ori mai
complexă; astfel, este posibil ca serviciile să nu fie întotdeauna complexe, turiştii să prefere
doar cazare, sau doar o singură masă pe zi, etc. Totuşi, calculele demonstrează eficienţa
teoretică a acestei activităţi, posibilitatea pentru familiile din mediul rural să obţină venituri
semnificative prin practicarea ei, îmbunătăţindu-şi nivelul de trai şi condiţiile de viaţă.
Dacă la nivelul unei localităţi agroturistice, în prima fază a implementării acestei
activităţi există cinci gospodării agroturistice, în decursul unui an, din agroturism se obţin
venituri de:
5023,2 Є * 5 gosp………………………………….25116 Є
Aceste venituri se regăsesc atât în noi investiţii care schimbă aspectul localităţii, cât şi
în creşterea consumului, care atrage dezvoltarea unor alte activităţi.
Organizarea unei activităţi de agroturism oferă posibilitatea dezvoltării activităţii
agroturistice în mod eficient, durabil şi cu reale perspective, şi, în acelaşi timp, oferă noi
locuri de muncă pentru mediul reşiţean, care la rândul său suferă rigorile tranziţiei.
Şi administraţiile locale rurale ar trebui să fie direct interesate de practicarea în bune
condiţii a agroturismului, în primul rând prin sporirea impozitelor pe care le încasează din
forţa de muncă care realizează venituri (atunci când există persoane angajate – impozite pe
salarii, etc.), şi, în al doilea rând, pot introduce o minimă taxă pe vacanţă (0,5 Є), organizând
astfel un fond pe care să îl folosească pentru dezvoltarea localităţii, spre beneficiul întregii
comunităţi. Dezvoltarea, în continuare, a acestei activităţi, atrage, după sine, alte activităţi,
cum sunt cele comerciale, de servicii, etc., angrenând astfel în circuitul economic, într-un
mod firesc, ecologic, întregul sistem rural.
Pagina 15 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Comparând cifrele obţinute din calculele simple de mai sus, cu veniturile reale
obţinute în prezent în satele alese pentru practicarea agroturismului, se pot constata avantajele
activităţii agroturistice, faptul că această activitate poate în mod sigur să constituie o
motivaţie puternică pentru rămânerea în mediul rural, pentru susţinerea cu tărie a acestei
activităţi.
Astfel, venitul mediu din aceste gospodării este de 6,36 mil. lei / an, care reprezintă
334,5 Є, adică mult mai puţin decât venitul ce s-ar putea obţine dintr-o activitate
complementară cum este agroturismul. În mod cert acesta dovedeşte posibilitatea
îmbunătăţirii nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă pentru locuitorii care ar avea
posibilitatea practicării acestei activităţi, odată cu alte aspecte pozitive valabile atât pentru
gospodăria agroturistică, cât şi pentru comunitatea locală respectivă.
Pagina 16 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 17 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 18 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
protejare a mediului ambiant, etc. Pe baza acestor criterii se pot stabili indicatori care să
releve eficienţa socială a activităţii agroturistice într-un cadru geografic dat. Astfel, la nivelul
judeţului Caraş – Severin se poate calcula „gradul de satisfacere al turiştilor”, analizându-se
diversificarea ofertei agroturistice, numărul serviciilor complementare, gradul de confort
predominant la nivelul judeţului; prin intermediul şi cu ajutorul datelor obţinute de la
punctele sanitare existente la nivelul localităţilor rurale se poate calcula numărul
ameliorărilor în sănătatea turiştilor, refacere şi învoire a stării generale a acestora (stabilizare
a tensiunii arteriale, calmare, dispariţia insomniilor, convalescenţe, etc.).
Dezvoltarea agroturismului determină însă, prin efectul său multiplicativ şi consecinţe
indirecte, imposibil de evidenţiat concret, prin stimularea altor activităţi, în special agicultura,
industria alimentară şi transporturilor, dar nu sunt de neglijat nici activităţile micilor
meşteşugari, a artizanalelor şi micilor întreprinzători locali. Aceste aspecte sunt importante
pentru dezvoltarea unei comunităţi locale, în special a uneia defavorizată, cum este cea
montană. De aceea, atunci când se analizează eficienţa economică a acestei activităţi, ea
trebuie să fie corelată şi cu eficienţa socială pentru că petrecerea plăcută şi utilă a timpului
liber, îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, refacerea capacităţii de muncă, satisfacţiile
spirituale posibile, emoţionale sunt, în ultimă instanţă, scopul vacanţelor, ale vieţii în general.
Nu cifrele seci şi impersonale sunt esenţa agroturismului, cifre în sine şi pentru sine, ci ceea
ce ele relevă, adică recreerea, distracţia, refacerea şi capacitatea de a trăi bucuria de a savura
zilele libere în toată frumuseţea lor sunt cele mai importante. Aşadar, eficienţa socială
presupune reflectarea eficienţei economice pe plan social, uman şi ecologic.
CAPITOLUL II
PROMOVAREA AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL
CARAŞ-SEVERIN
Agroturismul care se poate dezvolta în zonele rurale ale judeţului Caraş–Severin are
condiţii naturale deosebit de favorabile, gospodăriile ţărăneşti putând utiliza acest potenţial,
dacă peisajul este menţinut, iar locuitorii rurali fixează ei înşişi orientarea acestei dezvoltări.
Pentru realizarea acestui deziderat se impune a se cunoaşte care sunt aşteptările de la
agroturism atât din partea turiştilor cât şi a gazdelor. Cea mai importantă motivaţie pentru
Pagina 19 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
localnicii în calitate de gazdă organizatoare este aceea că agroturismul poate constitui o sursă
de venituri care depăşesc mult veniturile obţinute din agricultură. O altă motivaţie ar fi
crearea de noi locuri de muncă. Pentru turişti motivaţia esenţială este necesitatea de a petrece
timpul liber departe de aglomerările urbane.
În judeţul Caraş – Severin ideea de agroturism nu a existat în concepţia politică,
economică sau socială. Ca atare, nu există nici o pregătire în domeniu.
Principalele neajunsuri determinate de acest aspect sunt:
locuinţele rurale nu au fost construite pentru o eventualitate turistică;
proiectarea locuinţelor nu a ţinut cont de peisaj;
instalaţiile sanitare nu au făcut obiectul unor preocupări speciale;
încăperile sunt dispuse întâmplător, fără posibilitatea intrărilor separate;
populaţia nu este educată pentru această activitate (sub aspectul comportamentului,
igienei, cunoaşterii unor limbi străine, gestiunii, organizării);
mobilarea camerelor este făcută prin aglomerări de obiecte fără valoare (carpete
arăbeşti, bibelouri de sticlă), în timp ce mobila tradiţională, artizanatul vechi este înlăturat.
Pentru o activitate de succes este necesară eliminarea acestor aspecte negative şi
organizarea corespunzătoare a agroturismului. Este necesar să se afirme ca principal factor
iniţiativa privată, susţinută însă de autorităţile publice. Deci pentru implementarea
corespunzătoarea a structurilor sunt necesare două organizaţii complementare:
1. o organizaţie de drept privat la nivel judeţean care se ocupă de punerea în practică a
măsurilor obligatorii. Această organizaţie trebuie să reprezinte interesele economice ale
agenţilor implicaţi în agroturism şi să transmită aceste interese spre organizaţia statală menită
să creeze cadrul legislativ şi instituţional propice dezvoltării;
2. o organizaţie statală, care să colaboreze cu Ministrul Agriculturii, Agenţia
Naţională de Turism, Ministerul Mediului şi alte instituţii centrale, regionale sau locale.
Această organizaţie trebuie să deţină competenţe complexe în îndeplinirea următoarelor
atribuţii:
- implementarea practică a măsurilor definite în colaborarea cu organizaţia privată de
agroturism;
- protecţia mediului;
- finanţări, creditări;
- dezvoltarea agriculturii şi forestieră.
Pagina 20 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1) Selecţionarea spaţiului rural apt pentru agroturism. La baza acestei selecţii stau o
serie de criterii:
atracţii naturale, culturale, antropice;
mentalitatea locuitorilor faţă de agroturism;
spaţiu fără surse de poluare;
infrastructură adecvată;
oferte de agrement.
La nivelul judeţului Caraş–Severin, zonele cele mai propice dezvoltării agroturismului
sunt:
zona Munţilor Semenic;
zona Munţilor Locvei şi Almăjului;
zona Dunării;
zona Valea Cernei;
zona Caraşului;
zona Munţilor Ţarcu şi Poiana Ruscă.
2) Această etapă presupune alegerea, în spaţiul rural selecţionat a localităţilor în care
se vor pune bazele activităţii agroturistice. Localităţile selecţionate sunt: Coronini, Berzeasca,
Şopotu Nou, Sasca Montană, Dalboşeţ, Eftimie Murgu, Bozovici, Prigor, Slatina Timiş,
Brebu nou, Marga, Rusca Montană, Caraşova.
3) Alegerea gospodăriilor pilot. Acestea trebuie să corespundă exigenţelor practicării
unui agroturism de nivel internaţional. La alegerea lor trebuie avute în vedere câteva criterii
obligatorii:
vârsta gazdelor;
ponderea economică a gospodăriei;
standardul de confort;
disponibilitatea de a se ocupa de această activitate.
În paralel, managementului îi revine sarcina standardizării unor activităţi, precum şi
acţiunile de asistenţă şi consultanţă în vederea pregătirii ofertei şi programelor agroturistice.
Tot acum trebuie realizată procedura de catalogare a potenţialului agroturistic, precum şi
realizarea programelor de marketing.
4) Extinderea activităţii agroturistice de la faza de gospodării pilot la cea de
transformare a ei într-o componentă economică a vieţii rurale. Pentru aceasta trebuie
multiplicate gospodăriile introduse în circuitul agroturistic şi trebuie organizate cursuri de
Pagina 21 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
instruire a viitoarelor gazde, de către specialişti în domeniu. Trebuie avută în vedere acum şi
organizarea corespunzătoare a agroturismului internaţional.
5) Perfecţionarea şi dezvoltarea agroturismului, crearea structurilor organizaţionale
locale, diversificarea activităţilor adiacente agroturismului (servicii turistice).
Pagina 22 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2.1.2.ÎNFIINŢAREA ŞI FUNCŢIONAREA
AGENŢIEI DE AGROTURISM
Pagina 23 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 24 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 25 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
„Marketingul este procesul social prin care o persoană, sau un grup obţin ceea ce
constituie obiectul propriilor necesităţi sau dorinţe, creând şi schimbând produse şi valori cu
alţii.”2
O altă definiţie arată că „marketingul este cel care rezolvă problemele întreprinderii
într-o manieră profitabilă”.
Marketingul înseamnă, pe scurt:
client satisfăcut;
afaceri profitabile.3
Atingerea obiectivelor stabilite necesită acţiuni specifice din partea organizatorilor,
desfăşurate în diverse direcţii: măsurarea pieţei, pătrunderea pe piaţă, fixarea preţurilor,
realizarea comunicării către consumator, etc.
„Toate aceste elemente cuprinse în aşa numita formulă de marketing – mix” alcătuiesc
o multitudine de combinaţii reduse la patru elemente de bază: produs, preţ, distribuţie,
promovare.
Pagina 26 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
activităţi recreative.
În prima etapă, de implementare a agroturismului, se recomandă o strategie de
stabilitate a gamei de produse, urmărindu-se consolidarea produsului agroturistic, întărirea
reputaţiei şi atingerea unor performanţe certe în elaborarea lor.
4
Negruţ C-tin, colaboratori, Iniţiere în marketing, Ed. Augusta, Timişoara, 1997
Pagina 27 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 28 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cataloage;
prospecte;
pliante, broşuri;
calendare.
În agroturism, aceste acţiuni, trebuie desfăşurate concomitent şi la toate nivelurile.
Pentru că judeţul Caraş – Severin nu a avut până acum activităţi agroturistice, şi nu este
cunoscut pe piaţa turistică, are nevoie de o acţiune concertată, de mare amploare şi foarte
bine pregătită. Această acţiune trebuie să se desfăşoare atât la nivel local, cât şi la nivel
judeţean şi naţional.
Astfel, la nivelul gospodăriei agroturistice este indicat ca aceasta să îşi conceapă un
pliant în care să fie reprezentată cât mai atrăgător, dar fidel, gospodăria respectivă şi
împrejurimile ei. Aceste pliante pot fi dăruite primilor turişti, care au astfel ocazia să
promoveze indirect pensiunea agroturistică respectivă. Pliantul trebuie să conţină şi să
specifice satul din care face parte, judeţul, căile de acces, condiţii de cazare, pensiuni, zone de
agrement, informaţiile privind tarifele practicate, alte elemente care ar putea atrage potenţiali
turişti. Dacă, în prima fază, gospodăria agroturistică nu are mijloace financiare să realizeze
acest pliant, ea poate efectua o fişă agroturistică, cât mai estetic executată, cu aceleaşi
elemente, pe care o poate înmâna turiştilor cazaţi.
La nivel judeţean, promovarea judeţului Caraş–Severin trebuie să fie laborioasă şi de
calitate. Materialul trebuie să cuprindă totalitatea gospodăriilor care practică agroturismul, şi
totodată informaţii privind ansamblul teritoriului, infrastructură, elemente de atracţie turistică,
etc. de aceea cel mai indicat mijloc de publicitate este ghidul turistic, sau caseta video,
diverse broşuri, pliante, cataloage. Cel mai complet este ghidul agroturistic, pentru că el
cuprinde liste şi adrese complete ale tuturor agenţilor care practică această activitate. Totuşi
el fiind de ordin general, trebuie completat cu broşurile motivaţionale, care au rolul de a
stimula interesul potenţialului turist de a vizita locurile promovate. Aceste broşuri pot fi
distribuite în multe direcţii şi ocazii (expoziţii, târguri, manifestări culturale).
La nivel naţional, promovarea produsului agroturistic cărăşan trebuie realizată prin
intermediul Agenţiei Naţionale de Turism, a unor agenţii de turism specializate şi
recunoscute naţional sau internaţional, a ANTREC, a Federaţiei Române pentru Dezvoltare
Montană şi altor instituţii de stat sau private, legătura cu acestea fiind realizată prin
intermediul Agenţiei de Agroturism din Caraş – Severin sau prin intermediul instituţiei
administrative corespunzătoare creată la nivel judeţean. Tot aceste instituţii sunt abilitate să
realizeze o bună publicitate şi la nivel internaţional.
Pagina 29 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 30 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
particularizează, care deci nu se regăsesc pe alte meleaguri. În acest sens se pot lua în calcul
următoarele alternative:
originalitatea peisajului – Cheile Nerei, Pădurea de Făget de pe Semenic, Domogledul
– care au însuşiri neîntâlnite în Europa. Astfel Cheile Nerei sunt complet neamenajate,
intervenţia omului fiind aproape inexistentă, nici o lucrare umană afectând caracterul lor
autentic şi inedit; Pădurea de Făget din Masivul Semenic este unică în Europa, fauna şi flora
din Domogled sunt de asemenea unice, constituind chiar un interesant loc de studiu pentru
specialiştii din acest domeniu; există şi alte peisaje cu caracter de unicat: Dunărea de la
Cazane; morile de pe Valea Rudăriei; peşterile din zona Herculane, etc.
tradiţiile, obiceiurile şi folclorul bănăţean se detaşează net de cele ale ţărilor din
Europa , după cum şi bucătăria din această zonă reprezintă multe puncte de atracţie atât
pentru cei bine specializaţi în domeniul culinar cât şi pentru ceilalţi amatori. Mâncarea
cărăşană , cu influenţe puternice în prepararea ţuicii şi a vinurilor, cu reţete speciale reunite în
prepararea cârnaţilor şi salamurilor constituie un factor important de individualizare a
produsului cărăşan .
preţul poate constitui un elemente de bază în individualizarea produsului turistic
cărăşan, dacă seriozitatea şi dorinţa de afirmare pe piaţa turistică mondială vor fi suficient de
puternice pentru a tempera tendinţele de scumpire nejustificată a tarifelor si, în general a
preţului fiecărui serviciu şi efort turistic. În general salariile românilor sunt mult mai reduse
decât în restul ţărilor europene, motiv pentru care dezideratul preţului redus este perfect
posibil, aşa încât, dacă după modelul japonez, Caraşul va acorda importanţă şi valoare
raportului preţ - calitate, existând premise sigure pentru succese în domeniul agroturismului.
accesul convenabil în judeţ este un alt avantaj net, Caraş–Severin fiind unul din
puţinele din ţară la care se poate ajunge pe şosea, pe calea ferată, pe calea aerului şi a apei.
Astfel, toate aceste posibilităţi oferă potenţialilor turişti multiple posibilităţi de mişcare rapidă
dintr-un loc în altul.
Agenţia de Agroturism, trebuie să analizeze varietatea resurselor turistice din judeţ şi,
ţinând cont de complexitatea activităţii care cuprinde cazare, alimentaţie publică, comerţ,
tratament, agrement, să găsească varianta cea mai bună pentru localitatea analizată. De
exemplu, în privinţa cazării, agenţia poate hotărî mai multe tipuri de cazare:
camere mobilate, care, la rândul lor se pot clasifica pe categorii de confort, în funcţie
de criteriile stabilite de lege;
case de vacanţă, construite şi amenajate special pentru închirieri turistice, sau alte
destinaţii, dar transformată şi amenajată pentru această activitate;
Pagina 31 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
spaţiu simplu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotă), în grădină,
livadă sau curte, gospodarul locuind în apropiere pentru a asigura securitatea turiştilor şi un
minim de cerinţe obligatorii (apă, toaletă, etc);
spaţii secundare din gospodăria ţărănească (colibe, fânare, poduri, sălaşe în punctele
de tranzit şi repaus, în special în locurile greu accesibile şi nelocuite;
spaţii destinate special turiştilor, construite de administraţia locală, asociaţii turistice
săteşti, sau persoane private.
Aceste spaţii diversificate vin în întimpinarea tuturor dorinţelor oricât ar fi de diferite,
precum şi oricăror posibilităţi materiale ale turiştilor satisfăcând gusturile şi pretenţiile
acestora pentru petrecerea într-o ambianţă plăcută a unui sejur. Spaţiile trebuie să fie mobilate
astfel încât să cuprindă minimul prevăzut în normele de clasificare elaborate de Agenţia
Naţională de Turism, care le verifică şi le omologhează. Tarifele practicate pot fi negociate,
dar nu pot depăşi maximele admise pentru categoriile respective de confort.
În ceea ce priveşte servitul mesei şi acesta se poate realiza în mai multe feluri, şi
trebuie aleasă varianta optimă. Astfel:
o pensiune completă la gazda agroturistică. Activitatea presupune atât folosirea unor
produse agroalimentare din gospodărie, cât şi produse ce trebuie achiziţionate.
demipensiunea, care poate să cuprindă doar micul dejun şi o gustare, sau doar prânzul,
după dorinţa turistului.
doar micul dejun, serviciu care se presupune inclus în închirierea camerei. Micul
dejun poate fi servit doar cu produse din gospodăria ţărănească, incluzând lapte şi produse
din lapte, ouă, fructe, diverse salate de legume, sucuri de fructe şi legume, etc.
pensiunea completă sau demipensiunea acordată de o familie din mediul rural
specializată în acest domeniu pentru mai multe familii care locuiesc în gospodării
agroturistice diferite. Este o specializare care aduce avantajele calităţii, personalul care
prestează aceste activităţi fiind, de regulă, bine pregătit, cu ustensile gospodăreşti fiind bună,
aprovizionarea variată.
Dezavantajul constă în deplasarea turiştilor către locul destinat servirii mesei, precum
şi unui program destul de rigid ,care nu sunt întotdeauna pe gustul celor dornici de libertate şi
lipsa oricăror constrângeri.
pensiune completă sau demipensiune la o unitate de alimentaţie publică existentă în
zona rurală respectivă;
activitatea efectivă a turistului, cu produsele şi ustensilele gospodarului.
Pagina 32 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O altă activitate importantă care trebuie bine gândită de agenţia agroturistică este
comerţul general care trebuie să se desfăşoare în satele agroturistice. În perimetrul lor trebuie
să se găsească spre valorificare produse agro–alimentare locale. Această activitate atrage
forţă de muncă activă şi disponibilă şi atrage localităţile rurale în sfera economicului. Pe
lângă aceste activităţi trebuie diversificate şi cele legate de mărfurile industriale –
echipamente sportive, de papetărie, librării, articole foto, obiecte de artizanat, suveniruri,
cosmetice, presă, etc.
Agenţia agroturistică mai are menirea, de pregătire a personalului dispus să-şi
desfăşoare activitatea în acest domeniu. Atunci când cadrul general de desfăşurare a
activităţii agroturistice este realizat, este esenţial ca el să fie completat cu un personal bine
pregătit, astfel încât serviciile destinate turiştilor să fie de cea mai bună calitate. Trebuie pus
accent pe amabilitate, generozitate, bună dispoziţie, care bucură mai mult turistul decât orice
dotare şi confort, dar seci şi impersonale. De altfel, aceasta este şi motivaţia pentru care mulţi
turişti preferă mediul clasic pe cel rural. Acest aspect trebuie îmbinat cu profesionalismul,
atât din partea gazdelor, cât şi a celor care practică servicii adiacente. Formarea şi
specializarea prestatorului de servicii agroturistice, trebuie bine organizată de agenţie, la
început prin înlocuirea motivaţiilor de bază, esenţiale pentru o activitate de calitate, iar pe
parcurs prin cursuri de scurtă durată, prin care acest personal să fie mereu mai bine pregătit,
mai abil, mai capabil să se desăvârşească profesional. Pentru aceste cursuri, trebuie racolaşi
specialişti în domeniu de la diverse unităţi comerciale, instituţii de specialitate, personal adus
din zone cu tradiţie în domeniul agroturismului. În Reşiţa, există Facultatea de Ştiinţe
Economice, secţia Turism – Servicii, ai căror specialişti pot susţine cursuri de specialitate în
acest domeniu. Este posibil, ca pe parcurs, agenţia, prin dezvoltare să-şi poată forma un
compartiment specializat în formare şi management în agroturism, care să poată coordona
eficient toate aceste deziderate.
Agenţia de Agroturism trebuie să-şi elaboreze programul agroturistic. Aceasta este o
latură esenţială a activităţii agroturistice, şi trebuie parcurse următoarele etape:
prezentarea ofertei de cazare;
inventarierea punctelor de atracţie a zonei;
posibilitatea turiştilor de a practica unele activităţi specifice zonei;
prezentare activităţilor recreative şi sportive ce pot fi realizate;
prezentarea excursiilor, vizitelor, drumeţiilor care sunt planificate şi realizate cu ghizi,
îndrumători, etc.
Pagina 33 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Deşi toate aceste aspecte par greu de aplicat în practică, în acest judeţ, agroturism a
existat în permanenţă şi nu constituie o noutate, dar el a fost aplicat spontan şi ocazional, în
concordanţă cu ospitalitatea românească recunoscută din totdeauna. În condiţiile unei
economii de piaţă însă, realizarea acestei activităţi trebuie organizată şi bine pregătită, fiind o
alternativă la rudimentarele activităţii agricole de până acum şi o şansă reală de dezvoltare a
zonelor rurale, cu influenţe benefice atât în cadrul acestor colectivităţi, cât şi la nivelul
întregului judeţ.
Conturarea unei reţele agroturistice la nivelul judeţului Caraş - Severin poate
contribui la dezvoltarea mediului rural, la crearea unei imagini de marcă pentru zona cărăşană
atât atrăgătoare şi ospitalieră. La nivelul judeţului, există, în prezent câteva gospodării de
reprezentare, care dovedesc interesul locuitorilor pentru această activitate, dorinţa lor de a
activa în acest domeniu. Astfel, sunt cu totul deosebite gospodăriile de la Miniş, în număr de
două, una la Canicea (a cunoscutei cântăreţe de muzică populară Stana Izbaşa), una la Brebu
Nou, una la Vîrciorova şi una la Căsoaia. Acestea beneficiază confortul pe care îl poate dori
un turist, având în plus de ambianţă specific ţărănească, atât de apreciată în prezent în
Europa. Ele sunt luate în atenţia Agenţiei Naţionale de Turism în vederea clasificării lor
internaţionale. Trebuie menţionat însă faptul că nu întotdeauna confortul este cel mai solicitat
aspect în agroturism. Astfel, în unele articole apărute în presa germană în anul 1999,
analizându-se potenţialul agroturistic al Banatului, se sublinia că oferta agroturistică oferă
concedii la ţară, casă, masă, pentru turiştii care nu doresc stresul marilor oraşe, ci un concediu
liniştit, într-un decor natural. Pentru aceştia, satul românesc oferă chiar mai mult, o întoarcere
în timp, aproape de evul mediu, o atracţie turistică pe care ţările vestice nu o mai pot oferi.
Aceasta dovedeşte, dincolo de amărăciunea clasificării, faptul că putem transforma tocmai
lipa infrastructurii şi a modernizărilor într-un avantaj faţă de ţările Europene. Ineditul
produsului agroturistic cărăşan, condiţiile existente, baza tehnico-materială, cultura populară
a locuitorilor rurali, dublate de ospitalitate, interes, şi motivaţie, pot impune satul cărăşan pe
piaţa turistică şi îl pot consacra. Optimismul care se degajă în urma analizării potenţialului
turistic al zonei cărăşene, este determinat de avantajele deosebite naturale şi antropice ale
aceste regiuni, prin comparaţie cu altele din Europa, sau din ţările vecine, de modul cum a
fost conservat mediul rural din judeţ, precum şi de baza materială şi populaţia existentă.
Lansarea satului agroturistic cărăşan pe piaţa turistică este posibilă şi necesară, prin
aceasta oferindu-se o alternativă viabilă de dezvoltare a mediului rural cărăşan, de
reorganizare a vieţii economice, sociale şi culturale existente în prezent.
Pagina 34 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Activitatea de agroturism din judeţul Caraş – Severin poate fi stimulată prin două
categorii de acţiuni:
legislative, cuprinzând totalitatea actelor normative care susţin, promovează,
protejează şi încurajează această activitate;
politici guvernamentale, care prin acţiuni combinate, de anvergură naţională, sprijină
această activitate.
Activitatea legislativă în domeniul agroturismului a apărut mai consistentă după 1990,
când s-a încercat restructurarea turismului, prin elaborarea unor pachete de legi şi
mecanismele adecvate, referitoare în primul rând la protecţia mediului şi conservarea lui. Au
apărut astfel, primele acte normative care reglează turismul rural românesc, respectiv HG nr.
102 / 1990 pentru aplicarea normelor lui din D.L. 54 / 1990. Acest D.L. a fost modificat prin
HG nr.364 / 1996 modificând acordurile şi avizele necesare autorizaţiei pentru funcţionare, în
sensul simplificării lor pentru asociaţiile familiale şi persoanele fizice independente, în
anumite condiţii.
Reglementările juridice privind organizarea şi desfăşurare agroturismului sunt
stabilite prin Ordonanţa 62 / 1994 şi aprobată, cu mici modificări prin Legea 145 / 1994.
Aceste acte normative prevăd condiţiile de înfiinţarea şi funcţionare a pensiunilor turistice şi
a fermelor agroturistice, precum şi facilităţile pe care statul le acordă celor care prestează
această activitate. Astfel, se specifică în primul rând posibilitatea de a primi, în dispoziţie,
terenuri disponibile cu scopul constituirii unor ferme agroturistice, fireşte acolo unde
consiliile locale au aceste posibilităţi. În al doilea rând, există prioritatea în instalarea liniilor
şi telecomunicaţiilor (telefon, telex, fax), pentru pensiunile şi fermele agroturistice. Tot prin
lege se stipulează obligaţia specialiştilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Turism şi a celor
aparţinând Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare de a oferi sprijin şi consultanţă
locuitorilor rurali dornici să înceapă această activitate. Aceştia sunt, de asemenea obligaţi să
ia in evidenţă pensiunile si fermele agroturistice, să le urmărească evoluţia si să le cuprindă in
materialele promoţionale si publicitare pe care instituţiile respective le editează. Întrucât
această activitate este susţinută si promovată de stat, acesta se obligă ca, prin instituţiile sale
abilitate, să includă, acolo unde situaţia o impune, şi unde este posibil, în programele de
învăţământ ale instituţiile şcolare din zonă, discipline de specialitate în profilul turism şi
agroturism. O altă facilitate preconizează scutirea de la plata impozitului pe venit pe o
Pagina 35 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
perioadă de zece ani a locuitorilor din zonele rurale, care practică agroturismul. Legislaţia din
1994 mai este importantă şi pentru că denumeşte şi defineşte clar noţiunile de pensiune şi
fermă agroturistică, arătând şi care sunt criteriile minime în selecţionarea şi declararea lor ca
atare. Totuşi actele normative din 1994 au un caracter restrictiv, întrucât preconizează
facilităţi doar pentru zona montană, litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.
Legislaţia a suferit îmbunătăţiri în 1997, când prin Ordonanţa 63 s-a urmărit
extinderea facilităţilor acordate anterior prin Legea 145, şi, în al doilea rând, s-au stabilit
responsabilităţi şi competenţe atât pentru organismele guvernamentale, cât şi
neguvernamentale, implicate în activitatea de agroturism. Conform acestei ordonanţe,
persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect de activitate
agroturismul, beneficiază de facilităţile pe care legea le acordă întreprinderilor mici şi
mijlocii, chiar dacă ele nu îndeplinesc condiţiile legate de cifra de afaceri anuală şi de
numărul de angajaţi pe care îi au. Rămâne în vigoare scutirea de la plata impozitului pe venit
pe o perioadă de 10 ani, pentru o capacitate de cazare de maximum 10 camere. Se acordă de
asemenea, prin Ordonanţă, scutirea de la plata energiei electrice, gazului metan şi serviciilor
de telecomunicaţii la tariful de consum casnic pentru capacităţile de cazare maximum 5
camere; statul se obligă, în continuare să cuprindă în editurile, ghidurile, pliantele editate
oferta turistică a acestor pensiuni şi ferme agroturistice. Rămân în vigoare, de asemenea
facilităţile legate de prioritatea în vizitarea liniilor de telecomunicaţii, precum şi cele de
punere la dispoziţie, de către Consiliile locale, acolo unde este posibil, a unor suprafeţe
necesare construirii de pensiuni şi ferme agroturistice.
Peste doi ani, în 1999, criteriile de clasificare şi criteriile minime de declarare a
pensiunilor agroturistice au fost revizuite şi puse în concordanţă cu realitate mediului rural,
clasificarea făcându-se sub forma margaretelor.
Pentru o mai bună corelare dintre instituţiile statului în coordonarea şi promovarea
activităţii agroturistice, s-a încheiat cu protocol de colaborare între Agenţia Naţională de
Turism şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, care prevede o serie de măsuri de principiu
care să contribuie la o acţiune unitară şi coerentă. Astfel, cele două instituţii sunt ambele
cointeresate să participe la activitatea de verificare a pensiunilor şi fermelor agroturistice,
pentru încadrarea lor corespunzătoare, conform legii, în activitatea agroturistică.
Certificatele de clasificare se eliberează de Agenţia Naţională de Turism, în
conformitate cu Legea 145 / 1994. În acelaşi timp, Centrele Agricole din teritoriu, prin
specialiştii săi au datoria de a depista locuinţele rurale care se pretează la desfăşurarea unor
astfel de activităţi; de a informa locuitorii rurali, de a-i educa şi a le arăta avantajele prestării
Pagina 36 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
unor astfel de servicii. Aceşti specialişti sunt instruiţi şi pregătiţi în comun cu cei aparţinând,
Agenţiei Naţionale de Turism, fiind informaţi atât din punct de vedere teoretic cu toate
aspectele organizării unei activităţi de agroturism, cât şi în ce priveşte strategia autorităţilor
privind dezvoltarea în viitor a acestei activităţi. Întorşi în teritoriul, aceşti specialişti,
împreună cu asociaţiile profesionale din domeniul agroturismului trebuie să asigure asistenţă
tehnică celor interesaţi pentru întocmirea documentaţiei tehnice necesare, după cum trebuie
să asigure sprijin în obţinerea avizelor de specialitate. Întrucât, această activitate presupune
numeroase probleme de ordin tehnic, managerial, economic, de marketing, specialiştii celor
două instituţii au obligaţia de a sprijini reciproc în soluţionarea lor, pentru rezolvarea cu
maximum de operativitate a oricărei situaţii. Totodată, ambele instituţii au obligaţia de a pune
la dispoziţia celor interesaţi a oricăror materiale, documentaţii, situaţii statistice, etc.; precum
şi explicaţii, interpretări ale acestora, pentru informarea lor corectă şi complectă.
Activitatea de reclamă şi publicitate, revin în egală măsură ambelor instituţii, ambele
având obligaţia de a sprijini reciproc în editarea materialelor de publicitate, a ghidurilor
turistice şi a tuturor formelor de promovare a agroturismului, atât pe plan naţional, cât şi
internaţional.
Pornind de la aceste principii legate de problemele ce trebuie rezolvate în domeniul
agroturismului, în beneficiul populaţiei rurale şi nu în ultimul rând al turiştilor toate actele
normative care stipulează cadrul legislativ şi facilităţile economice acordate pentru stimularea
acestei activităţi prevăd măsuri, criterii şi regulamente de organizare, dezvoltare şi
funcţionare a fermelor şi pensiunilor agroturistice, în paralel cu obligaţia şi atribuţiile
organismelor menite să le asigure sprijin şi ajutor.
Politica guvernamentală a urmărit prin activitatea sa legislativă două aspecte
importante. Unul vizează forma de turism care este cel mai bine adoptată mediului rural,
respectiv agroturismul, celălalt vizează determinarea zonelor de interes maxim care se
pretează la aplicarea şi dezvoltare acestei forme de turism. Ambele aspecte dovedesc
interesul statului pentru o alternativă viabilă în mediul rural, adaptată economiei de piaţă, şi
reprezintă un aspect pozitiv, dar ele nu reprezintă decât un început modest, chiar timid,
practic doar primii paşi într-o activitate care poate constitui un atu important în contextul
restructurării economice. Este însă la fel de important ca toate aceste măsuri ale statului să fie
urmate rapid de altele, pentru ca primele să-şi atingă scopul propus.
În primul rând este importantă organizarea eficientă a sistemului de creditare, apoi de
încurajare a investitorilor în această sferă atât de promiţătoare şi nu în ultimul rând,
dezvoltarea şi amenajarea infrastructurii. Analizând dezvoltarea agroturismului în
Pagina 37 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
principalele ţări europene, se poate uşor observa importanţa stimulării locuitorilor din mediul
rural prin acordarea de credite şi alte facilităţi financiare în vederea realizării de capacităţi
agroturistice, reechipării şi modernizării celor deja existente. În ţara noastră, până în prezent
doar resursele proprii de capital au fost baza echipării fermelor şi pensiunilor agroturistice,
statul neangajându-se în finanţarea acestei activităţi. Ori, pentru a începe o astfel de activitate
este nevoie de capital, care, în mediul rural, este totul insuficient.
1. Adevăratul sprijin pe care statul trebuie să-l ofere locuitorilor de rurali constă în
acordarea unor facilităţi de ordin financiar-bancar, în primul rând posibilitatea obţinerii unor
credite preferenţiale cu dobânzi rezonabile, pentru dotări şi amenajări ale gospodăriilor
ţărăneşti, sau pentru construirea unor case de vacanţă în zone de interes agroturistic, care nu
sunt amenajate corespunzător sau care necesită lucrări ce depăşesc posibilităţile financiare ale
locuitorilor din mediul rural.
2. Statul trebuie să ofere posibilităţi financiare pentru amenajarea, repararea,
conservare şi protejarea unor obiective istorice sau culturale cu impact în zonele în care se
practică sau se doreşte a se practica agroturismul.
3. Este importantă, de asemenea, intervenţia statului şi în ceea ce priveşte dezvoltarea
şi modernizarea infrastructurii în zonele de interes agroturistic. Aceste lucrări trebuie să fie
astfel concepute încât să se integreze în peisaj cât mai discret, mai subtil, respectându-se pe
cât posibil modelele originale ale mediului şi în acelaşi timp să asigure perfect realizarea
funcţiilor pentru care a fost concepută. Modernizarea, repararea, înlocuirea canalizărilor,
alimentării cu apă, a căilor de acces, a energiei electrice, gazului metan, nu pot fi realizate în
mediul rural decât prin implicarea statului şi promovarea unor politici de protejare şi
dezvoltare a zonelor cu potenţial turistic. Acesta este un real ajutor şi un sprijin efectiv şi
consistent pe care statul îl poate acorda locuitorilor rurali, astfel încât aceştia să poată acţiona
în vederea construirii unor pensiuni şi ferme agroturistice.
4. Este necesar ca autoritatea publică să impună o serie de facilităţi valabile pentru cei
dornici să investească în zonele cu impact turistic pentru a desfăşura activităţi agroturistice.
Printr-un sistem de creditare eficient, prin dobânzi accesibile, prin acordarea unor perioade de
graţie în rambursarea împrumuturilor, agenţii economici pot fi încurajaţi să-şi îndrepte
interesul şi atenţia spre aceste zone.
5. Un alt aspect important care vizează atenţia statului, atât sub aspect legislativ, cât şi
efectiv îl reprezintă ansamblul masurilor de sistematizare şi amenajare a teritoriului astfel
încât conservarea patrimoniului cultural, etnografic, arhitectural să fie cât mai bine realizată.
Întrucât practicarea agroturismului implică de cele mai multe ori reamenajări şi lărgiri ale
Pagina 38 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
spaţiului de locuit, este foarte important ca aceste modernizări să se facă în acord deplin cu
ambianţa locală păstrându-se specificul şi tradiţionalul, atât în ceea ce priveşte construcţia
respectivă, cât şi în ceea ce priveşte materialele de construcţie folosite. Reproducerea fidelă a
arhitecturii tradiţionale poate constitui un punct forte al activităţii agroturistice, iar statul este
dator că printr-o politică adecvată să supravegheze pe acest aspect şi să acţioneze energic
pentru ca specificul local să fie perfect conservat. În acest sens, autorităţile locale pot
interveni prin autorizarea modernizărilor şi construcţiilor care corespund acestui obiectiv şi
prin respingerea fermă a celor care modifică şi deteriorează armonia şi aspectul tradiţional
local.
6. Printr-o politică adecvată, statul trebuie să urmărească permanent conservarea şi
protejarea mediului înconjurător. Este ştiut, că împrejurimile mediului rural au avantajul
lipsei totale de eroziune. Acest avantaj trebuie păstrat, iar grija pentru mediu trebuie să
constituie un element esenţial atât organismelor publice locale, cât şi a celor naţionale, care
printr-o legislaţie cu referire expresă la mediul agroturistic, trebuie să descurajeze, orice
acţiune menită să distrugă sau să degradeze flora şi fauna atât de atrăgătoare din acest mediu.
Este uşor constituit unele fonduri în bugetele locale din taxe pe sat turistic din care să se
poată interveni rapid şi eficient în conservare, păstrare, protejare a mediului înconjurător
zonei rurale.
7. Un alt aspect asupra căruia doar printr-o legislaţie corespunzătoare şi o atenţie
naţională se poate interveni, priveşte resursele umane destinate acestei activităţi. În general,
succesul unei activităţi nu poate fi asigurat decât printr-o calitate adecvată a factorului uman.
De aceea, este foarte important în acest domeniu impunerea unor politici şi mecanisme care
să permită dezvoltarea corespunzătoare a factorului uman din zonele cu activităţi
agroturistice, pregătirea, educarea şi instruirea lui corespunzătoare. Acest domeniu presupune
mai multe aspecte care trebuie abordate:
Un prim aspect vizează o campanie naţională lansată de stat, în vederea modificării
opticii prezente legate de noţiunea de turism şi realizării unei opinii favorabile turismului în
general, şi agroturismului în special. Prin diverse procedee, trebuie arătate atât avantajele
acestei forme de turism cât şi evoluţia agroturismului pe plan mondial, concepţia modernă
despre, agroturism în statele puternic dezvoltate.
Al doilea aspect vizează construirea unei reţele umane capabile să desfăşoare o astfel
de activitate la o înaltă ţinută calitativă. Acest lucru necesită însă un efort deosebit din partea
statului, care trebuie să conceapă un sistem de învăţământ eficient şi foarte bine corelat între
diferitele nivele de instruire: şcoala primară, gimnazială, liceală, universitară. Numai astfel,
Pagina 39 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
tânăra generaţie, poate să se manifeste pe acest segment al pieţei muncii, perfect calificată şi
bine pregătită pentru orice situaţie de mediu. În ceea ce priveşte generaţia care a depăşit
vârsta şcolară, datorită restructurării accentuate a economiei româneşti, piaţa muncii are un
puternic aflux de forţă de muncă disponibilitate, o bună parte a ei locuind în mediul rural. În
acest sens, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu Ministerul Educaţiei pot
organiza cursuri de calificare, recalificare prin care cei care doresc să-şi îndrepte eforturile în
direcţia practicării activităţii agroturistice să primească cunoştinţele necesare precum şi
îndrumări permanente, în vederea depăşirii obstacolelor create de neştiinţă. Este adevărat,
pentru aceasta sunt necesare mijloace financiare importante, totuşi există posibilitatea
procurării acestora, prin programele existente în România în aceşti ani, care nu sunt folosite
decât într-o măsură foarte mică (programul Phare, de exemplu).
Al treilea aspect legat de resursele umane vizează formarea managerială, care
constituie o verigă slabă în ţara noastră, determinând practic reculul activităţii economice din
ultimul deceniu. Pentru aceasta, este evidentă necesitatea colaborării cu organismele
internaţionale, ţările puternic dezvoltate beneficiind de avantajele revoluţiei manageriale pe
care au suportat-o şi pe care România, ca şi celelalte ţări foste socialiste a pierdut-o, spre
marele său dezavantaj. Este însă evident, că dezvoltarea activităţii agroturistice, necesită
politici unitare, coerente, strategii şi măsuri adecvate, care presupune o activitate managerială
competentă. La nivelul unei regiuni agroturistice, pentru o dezvoltare eficientă a acestei
activităţi, trebuie să existe un cadru instituţional care prin acţiuni bine conturate să acţioneze
în sprijinul ei. Altfel, agroturismul se poate desfăşura doar haotic, periodic, nesistematizat, şi
fără rezultate spectaculoase. Pentru reuşita activităţii agroturistice este absolut necesară
activitatea legislativă a factorilor locali (care pot rezolva problemele legate de evoluţia
socială, culturală, economică), cât şi a asociaţiilor zonale (mai ales a celor profesionale).
Toate acestea însă pot acţiona corect doar printr-o formaţie managerială competentă şi bine
motivată.
8. Statul are datoria de interveni şi prin realizarea unor cercetări, studii, lucrări,
proiecte, prin care să analizeze oportunitatea practicării agroturismului în diversele zone ale
ţării, să calculeze eficienţa acestei activităţi în situaţii concrete şi să încerce valorificarea
potenţialului turistic al zonelor care până în prezent nu sunt cunoscute şi nu au pătruns pe
piaţa turistică. Nimeni altcineva decât statul ar putea oferi astfel, o şansă unor regiuni puţin
dezvoltate, dar care beneficiază de un peisaj atrăgător sau factori antropici interesanţi,
rezolvând astfel multiple probleme de interes economic şi social care sunt în ultimă instanţă,
de competenţa sa.
Pagina 40 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 41 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL III.
POTENŢÍALUL AGROTURISTIC
AL SATELOR CĂRĂŞENE
Pagina 42 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
(începutul epocii bronzului) găsite la Rudăria şi Bănia, cele ale bronzului timpuriu de la
Selişte, din hotarul comunei Borlovenii – Vechi, descoperirile de la Grădiştea, descoperirile
arheologice da la dealul Colţan, care arată prezenţa fragmentelor ceramice aparţinând culturii
Baden Pecsel (perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului, aproximativ 2500 –
2200 î. H.), uneltele de piatră şi os, figuri de ceramică, aşezarea umană din epoca comunei
primitive de la Izvorul Rece, toporul perforat descoperit întâmplător la Câlnic şi care aparţine
epocii bronzului, aşezarea neolitică din locul denumit „Odăi de la Şoşdea”, aparţinând
perioadei daco-romane, cronica Notarului anonim care menţionează voievodatului lui Glad,
cuprinzând întreg Banatul dintre Dunăre şi Mureş, documentele de cancelarie din sec. al
XIV-lea care atestă districtul românesc Almăj sunt dovezi de netăgăduit ale vechimii,
permanenţei şi continuităţii vieţii populaţiei statornicite aici.
Dezvoltarea economică accentuată a judeţului, îndeosebi în minerit şi prelucrarea
metalelor a creat condiţiile apariţiei primelor centre urbane în a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea: Reşiţa şi Oraviţa. Vocaţia urbană a judeţului este totuşi afirmată mult mai târziu,
mai precis în ultimele patru decenii ale secolului nostru, adevărata cultură fiind născută şi
îmbogăţită de mediul rural. În prezent judeţul cuprinde 308 localităţi: două municipii din care
dintre care Reşiţa este reşedinţă de judeţ, şase oraşe, o comună suburbană (Ocna de Fier), 298
localităţi rurale din care 69 comune, 209 sate şi 20 sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.
În teritoriu, localităţile sunt aşezate în funcţie de forma de relief şi de resursele
favorabile unei dezvoltări normale. Cele mai multe localităţi sunt aşezate în zonele de deal şi
munte (aproximativ 225). Ele s-au constituit de-a lungul cursurilor de ape şi de-a lungul
căilor de comunicaţie tradiţionale.
Caracteristicile aşezărilor rurale din judeţul Caraş – Severin sunt următoarele:
1. Localităţile rurale sunt foarte diferite sub aspect demografic, limitele minime şi
maxime variind între 20 şi 3000 de locuitori. Acest fapt se datorează pe de o parte
particularităţilor reliefului care a determinat modul de organizare a aşezărilor rurale şi pe de
altă parte faptului că intervenţia statului în amenajările teritoriale a fost de mică intensitate,
vechea structură a cătunelor fiind în continuare des întâlnită. În astfel de localităţi, populaţia
este redusă ca număr şi dispersată teritorial. În preajma oraşelor există sate cu populaţie
numeroasă, între 2500 – 3000 locuitori, cu un grad de dezvoltare economică mai ridicat.
2. La nivelul judeţului predomină localităţile rurale medii şi mici, localităţile mari
fiind în număr mic. Astfel, din cele 298 localităţi rurale, 221 au populaţii cuprinse între 60 şi
700 locuitori, totalizând un număr de 96048 locuitori din 154397 cât cuprinde zona rurală
cărăşană.
Pagina 43 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3. Cele mai multe localităţi rurale sunt aşezate în zonele de deal şi munte (aproximativ
225),. Ele s-au construit de-a lungul cursurilor de apă şi de-a lungul căilor de comunicaţie
tradiţionale.
4. Deşi majoritatea localităţilor rurale sunt aşezate în zona montană şi premontană, ele
nu sunt izolate. Există doar un număr mic de localităţi un grad mare de izolare (7 %), cele
mai multe localităţi având un grad mediu de izolare (45 %), iar 48 % dintre localităţi au un
grad mic de izolare, sunt uşor accesibile şi cu flux de circulaţie ridicat.
5. Aşezate şi construite în funcţie de relieful zonelor, cele mai multe dintre localităţi
(52 %) sunt compacte, 22 % fiind compacte cu densitate mare, 16 % sunt cu grad mare de
dispersie, fiind alungite de-a lungul apelor curgătoare, 3 % sunt puternic dispersate, având
caracter împrăştiat, restul având alte caracteristici.
6. Toate aşezările rurale sunt astfel construite încât s-au mulat perfect pe formele de
relief. Astfel, satele de câmpie, sunt concepute după sistem stradal rectangular, uşor de
urmărit, iar construcţiile sunt uşor tipizate. Aceasta este o sistematizare specifică sec. al
XVIII-lea, aşezările respective păstrându-şi într-un mod conservator aspectul fără modificări
esenţiale. Caracterul lor este predominant agricol şi au în general o bază economică solidă.
Cele mai dezvoltate localităţi rurale din această categorie sunt: Iaz, Obreja, Glimboca,
Berzovia, Grădinari. Satele de deal, aşezate de-a lungul apelor curgătoare de o parte şi de alta
a acestora, au o dispunere lejeră, fără pretenţii şi geometrizări rigide, ca cele de câmpie.
Această caracteristică le conferă un aspect plăcut, inedit. În perimetrul lor sunt implementate,
din necesitate unele elemente naturale, cum sunt: oraşele, torentele, care nu permit
valorificarea, în întregime a terenurilor din localităţi. Casele sunt dispuse atipic, cel mai
adesea urmărind firul apelor. Localităţile au astfel forme diferite, fie tentaculare, fie şerpuite
sau liniare. Construcţiile sunt simple şi austere, dar confortabile şi funcţionale. Porţiile
gospodăriilor sunt înalte şi cuprinzătoare, ascunzând privirii întreaga gospodărie. Ele sunt cel
mai adesea sculptate, ornamentele făcând trimitere la motivele populare tradiţionale. Satele
de munte, dispuse pe versanţii occidentale ai catenei montane Ţarcu – Godeanu şi mai rar în
Munţii Semenic şi Almăjului, au un grad ridicat de împrăştiere a gospodăriilor pe alveole
mari, în jurul unui centru puţin mai populat. În realizarea construcţiilor, datorită necesităţii de
adaptare la condiţiile toponimice şi climatice ale zonei de munte, s-au adoptat soluţii
eteroclite de modulare pe teren, care conferă localităţilor un aspect original şi o linie plină de
personalitate. Cele mai semnificative localităţi sunt: Cornereva, Sicheviţa, Şopotu Nou.
7. Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor sunt creşterea animalelor şi pomicultura.
Acest aspect este determinat şi de condiţiile naturale existente. Astfel, din totalul de 398128
Pagina 44 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ha. suprafaţă agricolă deţinută de zona rurală cărăşană, 249008 ha. o constituie păşuni şi
fâneţe (62,5 %), iar 13284 ha. pomi şi vii (3,31 %). Zona rurală montană deţine o suprafaţă
agricolă de 189969 ha. (47,7 %) din care 151521 ha. păşuni şi fâneţe, şi 6513 (3,4 %) pomi şi
vii.
8. Gospodăriile ţărăneşti sunt slab asigurate din punct de vedere a bazei tehnico–
materiale, cele mai mari deficienţe înregistrându-se în zona montană, unde se constată că:
- gradul de mecanizare a lucrărilor agricole este scăzut, fapt datorat în primul rând
reliefului, dar şi condiţiilor materiale precare:
utilajele agricole sunt insuficiente şi neadaptate terenului montan;
transportul produselor (mai ales al fânului) se face în perioade scurte (câteva zile) şi
pe distanţe lungi, ceea ce determină un grad de încărcare a utilajelor ridicat;
animalele de muncă au un rol predominant în realizarea muncilor agricole.
3.1.1.ASPECTE DEMOGRAFICE
Pagina 45 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
lucrează în cadrul localităţii, cea mai mare parte dintre ei (72 %) în agricultură. Ca urmare a
acestui fapt, majoritatea produselor alimentare se pot produce în sate, totuşi existând
necesitatea aprovizionării zonelor cu unele produse alimentare din reţeaua de comerţ.
Aspectul negativ este determinat de sporul negativ atât natural, cât şi migratoriu,
constituind un semnal de alarmă pentru starea populaţiei rurale, care se află într-un continuu
proces de descreştere şi îmbătrânire. Având în vedere evoluţia economică, care presupune
restrângerea activităţii marii industrii, este de aşteptat ca o parte a populaţiei din mediul urban
să migreze în localităţile rurale, determinând astfel schimbarea structurii populaţiei din
mediul rural.
Este necesar a sublinia migraţia populaţiei de naţionalitate germană, spre ţara de
origine, determinând chiar depopularea masivă a unor localităţi cum ar fi Brebu Nou, Gărâna,
Măureni, Lindenfeld (care constituie un caz aparte rămânând cu un singur locuitor).
Tabelul nr. 3.1
POPULAŢIA STABILĂ ÎN MEDIUL RURAL LA 01. 07. 1998
Pagina 46 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 47 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sub aspectul etniilor, în judeţul Caraş - Severin, există câteva puternice şi dinamice.
Cea mai cunoscută este cea croată, care cuprinde aproximativ 6500 - 6700 persoane stabilite
în special în zona Caraşova şi Lupac. Etniile cehă şi slovacă sunt şi ele bine reprezentate
cuprinzând circa 4500 persoane, iar etnia germană, în continuă scădere mai numără
aproximativ 2000 persoane. Mai sunt reprezentate la nivelul judeţului, etniile maghiară,
ucraineană, etc.
Resursele minerale ale judeţului sunt multiple, multe din ele nefiind exploatate sau
exploatate insuficient. Astfel, există rezerve însemnate de nisipuri şi pietrişuri (în 24
localităţi), calcare (în 20 localităţi), argile (în 17 localităţi), granodiorite (8 localităţi),
marmure şi tuf calcaros (câte 3 localităţi pentru fiecare), talc şi gresie (câte 2 localităţi pentru
fiecare). Practic, exceptând petrolul, apar cantităţi însemnate de rezerve de bilanţ
reprezentând 130 de zăcăminte omologate, din care 64 zăcăminte de cărbuni şi minereuri, 50
zăcăminte de substanţe nemetalifere şi roci utile şi şase zăcăminte de ape industriale,
termominerale şi plate. De remarcat sunt rezervele de marmură de la Ruschiţa, care se
aseamănă cu apreciata marmură de Carrara.
Zăcămintele de cărbuni au fost descoperite la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi se
găsesc în zonele Reşiţa - Moldova Nouă şi în bazinele Rusca Montană, Caransebeş şi Almaj.
Zăcămintele metalifere exploatate din vechi timpuri au stat la baza apariţiei centrelor
metalurgige în secolul al XVIII-lea de la Bocşa, Oraviţa, Sasca Montană, şi Reşiţa.
Minereurile de fier localizate în zona Ocna de Fier, Docnecea sunt epuizate în cea mai
mare parte; minereuri de mangan există încă la Delineşti; minereuri de cupru ce-au constituit
în trecut una din principalele bogăţii ale Munţilor Banatului se găsesc la Ocna de Fier,
Moldova Nouă, Dognecea, Oraviţa; zăcăminte de aur şi argint sunt întâlnite în zonele Bocşa,
Dognecea, Oraviţa.
Zăcămintele nemetalifere, deşi larg răspândite pe teritoriul judeţului au fost puţin
exploatate, principalele rezerve fiind: azbest (Almaj, Brădişooru de Jos, Voislova, Borlova);
mică albă (Târnova şi Secu ); talc ( Marga, Voislova ); feldspat ( Teregova, Armeniş, şi
Globu Craiovei ); cuarţite (Ocna de Fier, Caraşova, Moniom, Clocotici); cuarţ (Delineşti,);
caolin (Sicheviţa şi Nermet); argile refractare (Anina); pământuri colorate (Gârnic, Pescari,
Tirol, Fârliug, Ezeriş, Târnova); nisipuri metalurgice (Doclin şi Surduc); calcar (Reşiţa,
Pagina 48 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3.1.2.1. AGRICULTURA
Pagina 49 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 50 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 51 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 52 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3.1.2.2. INDUSTRIA
Pagina 53 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
o localitate rurală neatingând nivelul maxim de dezvoltare din acest punct de vedere. Există
10 localităţi (Teregova, Bozovici, Zăvoi, Pojejena, Iablaniţa, Berzeasca, Rusca Montană,
Mehadia, Armeniş, Băuţar), care sunt la nivel mediu, iar restul localităţilor, care reprezintă
85,5 % au un nivel scăzut de dezvoltare industrială. Astfel, gospodăria montană va trebui să
hrănească în continuare această forţă de muncă în situaţie de şomaj industrial şi să-i asigure
mijloace de trai.
În ceea ce priveşte infrastructura, din totalul comunelor, 17 au reţea de canalizare cu
apă, funcţională, 6 nefuncţională, în 7 localităţi reţeaua aste în curs de execuţie, iar pentru 5
localităţi, s-a câştigat licitaţia internaţională (în anul 1998) pentru introducerea reţelei de
alimentare cu apă conform H.G.687 / 1997, urmând a intra în funcţiune. Alimentarea cu gaze
naturale funcţionează în 4 comune din care în 2 reţeaua aste în extindere, iar în 4 reţeaua se
află în faza de execuţie.
Din punct de vedere al reţelei rutiere, electrificări şi mijloace de comunicaţie, se
disting trei grupe de localităţi:
- grupa 1 - comune cu infrastructură slab dezvoltată (reţea rutieră), care au în
componenţă sate neelectrificate şi sate fără mijloace de comunicaţii (grad maxim de
defavorabilitate): Cornereva, Sicheviţa, Şopotu Nou, şi Băuţar;
- grupa a 2 a – comune cu reţea slab dezvoltată şi cu sate fără mijloace de
comunicaţie: Copăcele şi Dognecea; comune cu sate nelectrificate şi fără mijloace de
comunicaţii: Armeniş;
- grupa a 3 a – comune cu reţea rutieră slab dezvoltată : Doclin, Berlişte, Gârnic,
Vrani, Brebu Nou şi Sasca Montană; comune cu sate neelectrificate: Ocna de Fier; comune
fără mijloace de comunicaţii: Bozovici, Buchin, Caraşova, Cornea, Dalboşeţ, Fârliug,
Forotic, Păltiniş, Ramna, Slatina Timiş, Târnova, Turnu Ruieni, Zăvoi, şi Cărbunari.
Din punct de vedere al reţelei sanitare, gradul de dotare (dispensare, cabinete
medicale, case de naşteri, policlinici, spitale) şi acoperirea cu cadre sanitare, împart comunele
în trei categorii:
- comune corespunzătoare din punct de vedere sanitar – 52 % din total, ceea ce
înseamnă în cifre absolute 36 de localităţi;
- comune cu nivel satisfăcător de asistenţă sanitară- 40 % din total, reprezentând 28 de
localităţi;
- comune cu asistenţă sanitară nesatisfăcătoare- 8 % din total, adică 5 localităţi.
Sistematizând datele, se observă că un procent de 13 % din comunele judeţului, adică
9 comune, sunt favorizate din toate punctele de vedere, 57 %, adică 39 de localităţi rurale,
Pagina 54 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sunt de nivel mediu, 17 % dintre ele sunt defavorizate, iar 13 % sunt foarte defavorizate sub
aspectul stării actuale generale.
Pagina 55 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
practica şahul, biliardul şi tenisul de masă. Unităţile de cazare sunt constituite din vile şi
cabane deschise tot timpul anului. Posibilităţi de valorificare turistică sunt:
practicarea sporturilor de agrement;
drumeţii spre Baia Vulturilor, Biserica Maramureşeană, poiana Izvoarele Nerei,
izvoarele La Fântână;
excursii spre Cantonul Comarnic, Vila Klauss, etc.
Subzona lacurilor cuprinde:
lacul Văliug;
lacul Secu;
Lacul Gozna.
Lacul Văliug situat în apropierea localităţii cu acelaşi nume, a fost construit între anii
1907 – 1909, printr-un baraj cu lungimea de 91 m şi înălţimea de 27 m. Localitatea Văliug,
înfiinţată în sec. al XVIII – lea, pe vatra unei aşezări de cărbunari ce s – a dezvoltat luând
forma actuală după anul 1960. Ea are ca punct de atracţie turistică Biserica ortodoxă şi cea
catolică, foarte vechi, dar bine întreţinute şi interesante mai ales prin comparaţie. La capătul
lacului se găseşte staţiunea Crivaia, alt punct turistic apreciat, şi Vila Klauss. Staţiunea
Crivaia este situată la o distanţă de 20 Km. de Reşiţa şi la o altitudine de 600 m, având
amenajări speciale pentru agrement: plajă, sporturi nautice, pescuit sportiv. Vila Klauss este
amenajată ca o tabără pentru tineret.
Lacul Secu, situat la 7 Km în amonte de Reşiţa, a fost construit în 1963 şi are o
suprafaţă de 201 ha., un volum de 15 mil. Mc., înălţimea de 136 m. Scopul iniţial al
construirii lacului a fost realizarea unei surse de alimentare cu apă potabilă a Reşiţei şi o
pavăză contra inundaţiilor. Ulterior, s – a trecut la amenajarea unor obiective turistice, cum
sunt: un debarcader, un tobogan acvatic, spaţii pentru activităţi sportive de mică anvergură,
două terase, patru cabane, precum şi tabără pentru copiii de la Râul Alb. Se pot practica aici:
sporturi nautice;
pescuit;
drumeţii;
excursii.
Accesul în zonă se face pe D.J. 582 Reşiţa – Văliug, care este asfaltat până la primul
capăt al lacului, restul nefiind modernizat.
Pagina 56 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aceasta cuprinde, împreună cu munţii Locvei, cea mai mare şi mai compactă
suprafaţă calcaroasă din România. Ea cuprinde 807 Km. Din care 600 Km. Aparţin Munţilor
Aninei. Zona se subîmparte în:
sub – zona Mărghitaş – Buhui;
Cheile Carşului;
Valea Minişului.
Sub – zona Mărghitaş – Buhui, constituită în jurul lacului de acumulare cu acelaşi
nume, oferă condiţii bune pentru agrement. Lacul Buhui, situat la 640 m altitudine a fost
construit pentru aprovizionarea cu apă potabilă şi industrială a localităţii Anins. Lucrările s-
au finalizat în anul 1908; lacul are o suprafaţă de 11 ha. Şi o adâncime de 18 m. Lacul
Mărghitaş este tot un lac artificial deosebit de lacul Buhui prin apele sale mai puţin adânci.
Aici amenajată staţiunea Mărghitaş.
Cheile Caraşului cuprind obiective ca: peşterile Comarnic, Tolosu, Liliecilor, Peştera
cu apă, Popovăţ, precum şi obiective care reprezintă interes complex peisagistic, botanistic,
geografic şi speologic. Peştera Comarnic este declarată monument al naturii, iar Peştera
Popovăţ este rezervaţie naturală. Cheile Carşului, care încep de la ieşirea din satul Caraşova
se desfăşoară pe circa 9 Km. Şi pe versnţii calcaroşi ce s – au format, datorită climei cu
influenţe mediteraneene, păduri de liliac. Tot în această zonă se pot include şi complexul de
mori de pe Globu, amplasate pe Cheile Globului.
Valea Minişului este uşor accesibilă datorită şoselei care uneşte Anina cu Bozovici.
Traseul cuprinde Cheile Minişului, tăiate pe o distanţă de 14 Km.
Această zonă cuprinde masivul Muntele Mic, Ţarcu şi Godeanu. În această zonă sunt
staţiuni în care se practică un turism de agrement în ambele sezoane. Lipsa unor cabane care
să asigure un confort minim şi cazare organizată nu face accesibilă organizarea turismului de
masă.
Complexul turistic Muntele Mic este situat la o altitudine de 1545 m, fiind accesibil
printr – un telescaun - cel mai lung din ţară (3,5 Km), care porneşte de la Borlova. Pentru
schiori s – a construit un teleschi, pentru cazare fiind construite un hotel şi şase cabane. La
sud – vest de masivele Ţarcu şi Muntele Mic, relieful scade din înălţime fiind acoperit cu
Pagina 57 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
păduri de foioase şi conifere. Râul Hideg are debit mare şi este bogat în peşte, în special
păstrăvi.
Poiana Mărului s-a construit la o altitudine de 500 m şi 25 Km de Oţelu Roşu, fiind
accesibilă printr-o şosea asfaltată. Principala bază de cazare este constituită din hotelul
Scorillo şi câteva vile.
Munţii Poiana Ruscă, situaţi în partea de nord-est a judeţului, sunt împăduriţi şi bogaţi
în metale şi marmură. Cel mai înalt vârf este Padeşul, care atinge 1378 m. Un punct de
atracţie în acest masiv îl constituie exploatarea de marmură de la Ruschiţa. Tngent acestei
zone se află oraşul Caransebeş, la intersecţia unor magistrale de tranzit turistic. Puncte de
atracţie turistică sunt: staţia meteorologică Cuntu, Valea Craiului, Poiana Mărului, staţiunea
Tomeasca, piatra Scrisă, Feneş, Sarmisegetusa. Traseele turistice oferă posibilitatea
practicării drumeţiilor, excursiilor, iar condiţiile naturale permit practicarea, în sezonul de
iarnă a sporturilor albe, atât pentru începători cât şi pentru avansaţi.
Pagina 58 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
confluenţa lor se află lacul Ochiul Beu. Acesta are o adâncime de 4 m şi având un izbuc
submers, fundul apei fierbe permanent.
Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor de mijloc care se înscrie într-un
culoar tectonic. Ea separă Munţii Godeanu şi Munţii Cernei de Munţii Mehedinţului. Valea
cuprinde, pe lungime aproximativ 85 Km, numeroase chei: cheile Stunului, cheile
Herminosului, ale Cernişoarei, ale Ţăsnei, ale Pecinişcăi. Se află aici două cascade deosebite:
cascada Roşeţii şi cascada Vânturătoarea. Zona cuprinde un număr mare de peşteri, dintre
care cele mai cunoscute sunt: Peştera lui Adam (169 m), Peştera de la despicătură (105 m),
Peştera Hoţilor (143 m), Peştera Alpiniştilor (188 m), Peştera Ungurului (249 m). Dintre
toate, Peştera Haiducilor din Băile Herculane are o valoare deosebită sub aspect istoric,
speologic şi arheologic. Peştera lui Adam are stalactite şi stalagmite flexibile, care au caracter
de unicitate în lume. În apropierea Băilor Herculane se găsesc peşteri fierbinţi, în care
temperatura aerului depăşeşte 30 0C, fenomen unic în ţară şi foarte rar pe glob. Alte puncte
de atracţie turistică sunt: Cascada Cociu (120 m cădere liberă), cheile Ţăsnei, masivul
Domogled. Acesta din urmă cuprinde două vârfuri Domogledul Mic şi Domogledul Mare şi
constituie mijlocul rezervaţiei naturale Domogled, declarată pe baza Hotărârii Comisiei
Mediului 1149 / 1932 şi H.G. 8 / 1994. Rezervaţia este recunoscută mondial datorită faunei
bogate în lepidoptere (peste 2000 specii).
Traseele turistice se întind între Orşova şi Moldova Veche şi poate fi parcură atât cu
vaporul pe Dunăre, cât şi pe şosea. Fluviul Dunărea mărgineşte la sud judeţul Caraş – Severin
pe o lungime de 78 Km, de la confluenţa Nerei şi până în aval de localitatea Colza, spre
Orşova, străbătând cel mai pitoresc defileu din Europa, numit şi „Clisura Dunării”. Punctele
cele mai importante de atracţie turistică sunt: Tabula Traiana, Cazanele Mari, Cheile
Penicovei, Peştera Penicovei, ruinele cetăţii Tri Cule, Peştera „Gaura cu Muscă” şi Gaura
Chindei care este monument de artă rupestră, unic în România. La km 96 se poate vizita
Cetatea Golubac, consemnată de cronici din sec. al XIV-lea. Pe lângă aceste puncte turistice,
Pagina 59 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mai există posibilitatea efectuării excursiilor şi drumeţiilor pe văile afluenţilor care se varsă
în Dunăre, cele mai cunoscute şi spectaculoase fiind Cheiele Rudăriei şi Valea Mraconiei.
Analizând acest potenţial, se poate afirma că judeţul Caraş – Severin este înzestrat cu
un relief atrăgător, oferind posibilitatea creării şi organizării unor puncte agroturistice de un
real interes.
Teritoriul rural cărăşan prezintă o mare varietate de valori cultural – istorice – artă
populară, etnografie, tradiţii, vestigii istorice – un cadru natural deosebit de pitoresc, un fond
peisagistic variat dar armonios. Toate acestea sunt valenţe speciale ale agroturismului. De
fapt, agroturismul se practică în această zonă (ca de altfel în toată ţara) din totdeauna, dar
spontan, sporadic, întâmplător şi mai ales neorganizat.
Judeţul Caraş - Severin are mari posibilităţi de dezvoltare a turismului în spaţiul rural,
iar practicarea agroturismului este necesară în etapa actuală. Veniturile realizate din aceste
activităţi prin închirierea de locuinţe şi comercializarea produselor naturale sau antrenarea
turiştilor la activităţi agricole ori casnice pot contribui în mare măsură la ridicarea nivelului
de trai şi civilizaţie, la fixarea tineretului în localităţile rurale, adică chiar dezideratele
esenţiale care se impun în această etapă istorică.
Configuraţia geografică a judeţului oferă condiţii ideale atât pentru turismul propriu-
zis, cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă (dar nu numai), constituind o reală rezervă la
potenţialul practic nevalorificat până în prezent, cu atât mai importantă cu cât reprezintă o
posibilă sursă de venituri valutare, care bine gospodărită, poate fi pusă în valoare în termen
relativ scurt şi cu investiţii minime.
Este imperios necesar ca agroturismul în Caraş - Severin să-şi evalueze rapid şansele
de lansare şi să devină una din ramurile prioritare ale economiei judeţului. Prin aceasta s-ar
realiza o serie de efecte pozitive, remarcabile şi anume: crearea de noi locuri de muncă,
transferul geografic din punct de vedere resurse, amenajarea şi sistematizarea teritorială,
echilibrarea balanţei de plăţi, integrarea mai rapidă prin turism a României în Uniunea
Europeană. Trebuie, de asemenea, luat în calcul şi faptul că agroturismul are un impact mai
mare decât altă activitate la dezvoltarea şi a altor ramuri economice. Este necesar a se realiza
o analiză succintă pentru a determina principalele priorităţi pentru dezvoltarea turismului
Pagina 60 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
rural şi a agroturismului în judeţul nostru, mai ales că acesta se confruntă în ultimii ani cu
profunde mutaţii impuse de procesul de tranziţie la economia de piaţă.
Pentru agroturism, calitatea ofertei este deosebit de importantă, cunoscut fiind faptul
că introducerea în circuitul turistic a unor structuri care prestează servicii de slabă calitate,
poate compromite definitiv întreaga activitate. Oferta spaţiului cărăşan, alcătuită din
componente naturale de peisaj, reprezintă un potenţial turistic valoros şi poate juca un rol
important în dezvoltarea economică a judeţului. Elementele care trebuie puse în valoare în
acest spaţiu sunt:
1. cadrul natural. Acesta are spaţii montane şi premontane largi şi bine conservate. Se
pot valorifica astfel:
valoarea recreativă a zonei cărăşene;
valoarea estetică şi peisagistică a unor zone unice în România;
- bogăţia elementelor naturale şi accesibilitatea lor: peşteri, grohotişuri, cascade, chei,
clenţuri, doline, lapiezuri, avene, ponoare, izbucuri, etc;
varietatea deosebită faunistică şi floristică.
2. valoarea curativă a climatului din judeţul Caraş – Severin.
Staţiunea Băile Herculane este cunoscută încă din antichitate pentru calităţile ei atât
sub aspectul ozonului concentrat, cât şi a apei cu calităţi terapeutice deosebite. Localitatea
Gărâna este şi ea recunoscută pentru bioclimatul benefic în tratarea bronşitelor cronice, a
răcelilor căilor respiratorii. Zona montană în general, este recomandată pentru vindecarea
asteniilor, oboselilor, anemiilor şi unor boli ale sistemului nervos.
3. existenţa unor condiţii bune pentru pregătirea sportivilor profesionişti. Pot fi
practicate în bune condiţii sporturi ca: alpinismul, caiac-canoe, toate sporturile de iarnă. Băile
Herculane a devenit un punct tradiţional pentru competiţiile şahiste.
4. valoarea cognitivă a zonelor cărăşene. În acest judeţ există trei parcuri naţionale, un
parc natural, 50 rezervaţii, precum şi importante monumente ale naturii, cuprinzând floră,
faună, arbori seculari şi izvoare termo – minerale.
5. calitatea şi varietatea patrimoniului arhitectural: specificul construcţiilor cărăşene,
porţile înalte şi sculptate, biserici, mănăstiri, capele;
6. bogăţia tradiţiilor rurale şi artizanale.
Ansamblul patrimonial cărăşan este atuul major pentru dezvoltarea agroturismului în
acest judeţ. Deşi zona este în cea mai marte parte intactă, acest potenţial trebuie protejat, fiind
obiectul unei atenţii constante care să vizeze refacerea, protejarea şi reabilitarea mediului
Pagina 61 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 62 din 80
Nr. Crt. Specificare Din care Neagricolă Supraf.
Din care
Totală Supraf. Supraf. Agricolă Arabil Pomi Vii Păşuni Fâneţe
Tabelul nr.3.3.
I. TOTAL Judeţ 851976 399599 127427 12189 1095 182842 76046 452377
II. TOTAL ZONĂ RUR 750320 398128 127427 12189 1095 177271 71737 384744
III. ZONĂ RUR. MONT. 468289 189969 31935 6480 33 101486 50035 278320
1. CORONINI 2556 1922 1080 32 4 558 248 634
Pagina 63 din 80
6. EFTIMIE MURGU 9871 3493 965 344 X 1706 478 6378
7. BOZOVICI 18555 7316 1173 323 X 4302 1518 12239
8. PRIGOR 30138 7690 2100 297 X 3592 1701 22448
9. SLATINA TIMIŞ 15088 6360 1198 292 X 1984 2886 8728
10. BREBU NOU 3456 3171 32 X X 1674 1465 285
11. MARGA 5441 2004 250 86 X 386 1282 3437
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dimensiunea exploataţiei
Nr.
Sub 1-3 3-5 5-7 7-9 9- 11- Peste Total
Crt. SPECIFICARE
1 ha. ha. ha. ha. 11 13 13 exploataţii
ha. ha. ha. ha.
1. CORONINI 146 40 181 58 30 6 X X 461
Pagina 64 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- Localităţile selectate sunt bine populate, cinci dintre ele cu populaţie cuprinsă între
1000 şi 2000 locuitori, 3 depăşind 2000 locuitori şi 4 având peste 3000 locuitori. Singura
localitate Brebu Nou are 105 locuitori. În cadrul populaţiei rurale selectate, cea mai mare
pondere o are populaţia activă, cuprinsă între 18 şi 60 de ani. Există şi o rezervă importantă a
populaţiei active, persoanele sub 18 ani având şi ele ponderi semnificative în totalul
populaţiei respective. Sub aspectul pregătirii profesionale, ponderea cea mai mare este
ocupată de agricultori şi muncitori. Toate localităţile au intelectuali în ponderi cuprinse între
2,18 şi 18, 36 procente. Există de asemenea o pondere importantă a pensionarilor (între 19,46
şi 37, 62), precum şi o categorie dezavantajată a celor fără ocupaţie, în procente cuprinse între
1,72 % şi 6,52 %. Singura localitate Brebu Nou nu are pensionari între populaţia existentă.
din care
Nr.
Între Peste
Crt. SPECIFICARE
TOTAL Femei Bărbaţi Sub 18 18 - 60 60
populaţie ani ani ani
I.
TOTAL Judeţ 357034 207079 149955 13422 94279 128532
3
II.
TOTAL 153115 88807 64308 56652 58182 38281
ZONĂ
RURALĂ
III.
TOTAL 87051 49619 37432 35518 29771 21762
ZONĂ
MONTANĂ
din care
Pagina 65 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4,36
4,86
2,64
6,52
3,67
2,83
5,13
3,54
4,04
3,56
1,74
4,31
X
Pagina 66 din 80
Nr. Crt. SPECIFICARE TOTAL persoane adulte Agricultori Muncitori Intelectuali Pensionari
ocupaţie Fără
2. BERZEASCA 2343 984 41,99 460 19,63 120 5,12 665 28,39 114
3. ŞOPOTU NOU 1284 727 56,61 180 14,01 28 2,18 315 24,53 34
6. EF. MURGU 1694 848 50,05 314 18,53 53 3,12 431 25,44 48
Pagina 67 din 80
7. BOZOVICI 2763 791 28,62 614 22,22 315 11,40 901 32,60 142
8. PRIGOR 2513 1145 45,56 417 16,59 114 4,53 748 29,76 89
9. SLATINA TIMIŞ 2717 1225 45,08 520 19,13 94 3,45 768 28,26 110
11. MARGA 1207 524 43,41 230 19,05 48 3,97 362 29,99 43
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
12. RUSCA MONT. 1837 921 50,13 410 22,31 116 6,31 358 19,48 32
Rusa Montană care pe cele 10 ha. teren arabil cultivă cartofi şi legume, însă producţiile
- localităţile selectate cultivă pe suprafaţa arabilă în primul rând cereale (grâu, orz,
ovăz, porumb), apoi plante furajere şi pe suprafeţe reduse cartofi şi legume. Excepţie face
13. CARAŞOVA 2642 1232 46,63 482 18,24 148 5,60 666 25,20 114
Nr. Crt. SPECIFICARE U/M Arabil TOTAL din care
Cartofi Legume
Plante Furaj.
Pagina 68 din 80
7. BOZOVICI ha 1173 666 180 10 50 40 30 437
Vânz. piaţă Stoc TOTAL carne Cons. intern Vânz. piaţă Stoc Pâine % Vânz. % Stoc %
semnificative.
ÎN ANUL 1999
196 50 94 61 33 X 218* 218* X
Pagina 69 din 80
740 250 229 169 60 X 248* 248* X
X X 78 15 63 X X X X
X X 169 93 76 X X X X
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
X 20 92 65 27 X X X X
2187
1750
1635
1056
1456
1804
1522
4727
2416
350
3627
X
X
Producţia vegetală (cereale)
1606/2551
1476/1996
1605/2095
1837/1936
1560/2296
1880/2389
1845/2512
4716/5541
1980/2720
-/-
350/350
-/-
3492/4397
MARGA
CORONINI
SASCA MONT.
BOZOVICI
PRIGOR
RUSCA MONT.
BERZEASCA
ŞOPOTU NOU
EF. MURGU
9. SLATINA TIMIŞ
BREBU NOU
CARAŞOVA
DALBOŞEŢ
Specificare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
10.
11.
12.
13.
Nr. Crt.
A. Industria
Analizând situaţia localităţilor rurale, se poate constata că doar şapte localităţi
(Topleţ, Rusca - Montană, Teregova, Sasca - Montană, Obreja, Bozovici, Berzeasca) au unele
oportunităţi pentru industrie, un număr de 17 localităţi (Armeniş, Bănia, Băuţar, Buchin,
Caraşova, Ciclova Română, Constantin Daicoviciu, Domaşnea, Dognecea, Glimboca, Marga,
Mehadia, Prigor, Sicheviţa, Slatina Timiş, Turnu Ruieni, Zăvoi) sunt de oportunitate medie,
iar cea mai mare parte fiind fără mari perspective din punct de vedere, industria rămânând a
se dezvolta în centrele urbane ale judeţului. Bogăţiile subsolului precum şi marea diversitate a
resurselor minerale situează judeţul printre primele din ţară din acest punct de vedere,
calitatea acestora oferind suficiente garanţii diverşilor agenţi economici pentru a fi exploatate
şi valorificate în condiţii tehnico – economice rentabile. Investiţiile în acest domeniu ar putea
asigura crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii comunelor, ridicând implicit şi
nivelul de trai al acestora. Apreciind calitatea şi calităţile care pot fi exploatate în aceste
zăcăminte, specialiştii geologi apreciază ca oportună crearea unei industrii prelucrătoare în
Pagina 70 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
principalele oraşe ale judeţului, precum şi în comunele Topleţ şi Bozovici, care să permită
gaterisirea şi şlefuirea blocurilor industriale de roci ornamentale (calcarul ornamental,
marmura, andezitul, granitul, dioritul, surpentinitul, travertinul, tuful calcaros). De mare
importanţă este popularizarea şi atragerea de investitori străini şi autohtoni pentru
valorificarea unor zăcăminte ca marmura (Ocna de Fier, Rusca Montană), calcarul
ornamental (Caraşova), granitele (Sicheviţa, Surduc), travertinul şi tuful calcaros (Lăpuşnicul
Mare).
Un efect favorabil l-ar putea avea exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor de râu, în
special al calor de pe albia majoră şi minoră a râurilor Nera şi Timiş, care conţin importante
cantităţi de aur (tehnologia de concentrare şi valorificare este relativ simplă). De asemenea,
este oportună atragerea de investitori pentru exploatarea superioară şi eficientă a unor
substanţe nemetalifere (mica, cuarţ, talc).
Una dintre cele mai mari oportunităţi ale judeţului Caraş – Severin, este silvicultura.
Strâns legată de agricultură, ea poate avea o funcţie economică de bază în anumite zone cu
condiţia exploatării raţionale şi ecologice a fondului forestier. Astfel, se pot dezvolta mici
întreprinderi de exploatare forestieră şi de prelucrare primară şi superioară a lemnului în
localităţile unde există suprafeţe mari de păduri. De remarcat este faptul că în judeţul Caraş -
Severin este concentrată circa 65 % din întreaga masă lemnoasă de fag din ţară. Mai este
necesar a se menţiona că unele zone de pădure sunt greu accesibile datorită masei lemnoase
crescute în exces, fără a fi curăţate şi îngrijite. O activitate de exploatare raţională a lemnului
ar duce chiar la curăţirea pădurilor, la crearea unor drumuri de acces, la întreţinerea ei, deci
cu un dublu avantaj. Există unele iniţiative în acest sens, la nivelul unor comune, dar din lipsa
mijloacelor financiare nu pot fi realizate. Există comune cu suprafeţe mari de pădure,
cuprinse între 11000 ha. şi 22000 ha., cum ar fi Mehadia, Bozovici, Băuţar, Bănia,
Cornereva, Rusca Montană, Zăvoi, Teregova, Berzeasca, Prigor.
B. Agricultura
În ceea ce priveşte agricultura, există oportunităţi care sunt valabile numai în
condiţiile reformării actualei dimensiuni a exploatării agricole, fie ea vegetală, pomicolă sau
zootehnică şi aducerea ei la dimensiuni de competitivitate prin diverse forme (asociere,
arendare, cumpărare) în funcţie de zona de relief în care aceasta se situează.
C. Turismul
Cadrul natural al judeţului oferă însă cele mai mari şanse turismului, cu condiţia
creării unei infrastructuri adecvate, accesibilităţi pentru turişti, amenajarea unor baze turistice
Pagina 71 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
în localităţile rurale, dar mai ales, crearea unei baze materiale necesare practicării
agroturismului. Conform specialiştilor din cadrul Prefecturii Caraş – Severin, şi a Direcţiei
pentru Agricultură, la nivelul judeţului există 13 localităţi rurale (Văliug, Şopotu Nou,
Eftimie Murgu, Dognecea, Caraşova, Brebu Nou, Turnu Ruieni, Sasca Montană, Rusca
Montană, Pescari, Ocna de Fier, Mehadia, Marga) cu mari oportunităţi în acest domeniu, 20
de comune sunt cu o oportunitate medie, şi doar o mică parte au oportunităţi mici sau
inexistente. Există numeroase iniţiative la nivelul localităţilor rurale, atât din partea
Consiliilor locale, cât şi din partea micilor întreprinzători autohtoni, care nu se pot realiza din
cauza lipsei mijloacelor financiare.
De exemplu, în localitatea Valeapai, societatea I.S.C. Nanu S.R.L. doreşte amenajarea
peşterii Turnu Turcesc, peşteră situată într-o zonă împădurită extrem de atrăgătoare, şi
amenajarea unui vechi castel care este în proprietatea firmei. Din păcate costurile estimative
de 650 mil. lei au descurajat iniţiativa.
Societatea MIRALD” OR S.R.L. doreşte valorificarea potenţialului turistic din
împrejurimile Oraviţei: cel mai vechi teatru din ţară, Mănăstirea Călugăra (sec. al XVIII-lea);
Biserica Catolică Ciclova Montană (sec. al XVII-lea); Castrul roman Iliada; prin construirea
unui mini hotel de 40 locuri, pe amplasamentul din proprietatea firmei. Costurile estimative
sunt de 1000 mil. lei pe care firma nu le poate obţine.
Consiliul local al comunei Dognecea doreşte valorificarea potenţialului turistic din
jurul comunei: două lacuri, din care Lacul cu nuferi este considerat monument istoric (nufărul
alb), trasee interesante. Consiliul local are în administrare o cabană pe malul lacului mare, pe
care doreşte să o amenajeze corespunzător, să amenajeze căile de acces, să doteze lacurile cu
hidrobiciclete. Costurile unui asemenea proiect se ridică la aproximativ 300 mil. lei pe care
comuna nu îi are.
Consiliul local al comunei Rusca Montană doreşte valorificarea potenţialului turistic
şi a poziţiei sale geografice: situată la poalele Munţilor Poiana Ruscă cu căi de acces spre
judeţele Timiş şi Hunedoara, are suprafeţe întinse de păduri de foioase şi răşinoase cu un fond
cinegetic bogat. Pe raza comunei există Monumentul Turistului – unicat în lume – vechi de
60 ani care şi neamenajat şi fără publicitate atrage aproximativ 200 – 300 turişti anual.
Comuna doreşte amenajarea unui motel, amenajarea unei pârti de schi, captarea şi amenajarea
unor izvoare de apă potabilă. Din păcate aceste lucrări presupun investiţii de aproximativ
1500 mil. lei, care nu pot fi obţinute.
Consiliul local al comunei Ocna de Fier are un potenţial turistic deosebit: două lacuri
de agrement apreciate de turişti, în comună funcţionează Muzeul de Mineralogie Esttică a
Pagina 72 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 73 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
zone trebuie să reprezinte şi locul natal al generaţiilor viitoare, care trebuie să-l găsească
conservat şi bine întreţinut, aceasta fiind de fapt adevărata moştenire pe care o lăsăm copiilor
noştri. Printr-un studiu atent este posibil să fie depistate şi criterii de conjunctură, care să
mărească şansele de dezvoltare ale agroturismului pe raza judeţului. Astfel, este posibilă o
colaborare cu Inspectoratul Silvic al judeţului, care ar putea pune la dispoziţie, prin închirieri
sau alte forme, cabane care le aparţin, care sunt dispersate pe întreg teritoriul montan, sunt
foarte bine întreţinute, dar de cele mai multe ori nu sunt folosite. Amplasate în cele mai
frumoase colţuri de pădure, construite temeinic şi cu mult gust, ele pot constitui o posibilitate
de cazare pentru week-end-uri sau întâlniri de afaceri şi protocol. Există şi posibilitate
folosirii unor foste linii de funiculare cărora li se pot da diverse întrebuinţări, după cum
interesant ar fi de refăcut vechea linie de cale ferată, construită între Oraviţa şi Baziaş în 1856
(cea mai veche din ţară). Toate acestea nu fac decât să sporească farmecul acestor locuri, să
determine creşterea interesului pentru judeţul Caraş – Severin, şi în acelaşi timp să creeze noi
oportunităţi pentru desfăşurarea agroturismului în cele mai bune condiţii.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
Pagina 74 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 75 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 76 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Anexa nr.1
PROGRAM AGROTURISTIC
PROGRAM AGROTURISTIC
Pregătirea ofertei de cazare:
- evaluarea
gospodăriei
- atestare
- Baza de date
Promovare ofertă cazare - Integrarea microentităţilor cu atuurile
prin catalogare, includere şi zonale
formare reţea locală - Pachete de servicii
- Promovare zonală şi servicii
Anexa nr.2 agroturistice
CRITERII PENTRU CLASIFICAREA
FERMELOR AGROTURISTICE
Elaborare,
Criterii privind spaţiile promovare şi implementarea
de cazare
programelor turistice
Număr maxim de locuri (paturi) într-o cameră – 4;
Suprafaţa minimă a camerelor:
1 loc – 8 mp.
2 locuri – 11mp.
3 locuri – 14 mp.
4 locuri – 16 mp.
Dormitor în apartament – 11 mp.
Salon în apartament – 11 mp.
Grup sanitar compus din:
1 cabină WC la 10 locuri;
1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă şi rece la 10 loc.
Dotări
Pat cu saltea;
Pagina 77 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Perne mari;
În garsoniere şi apartamente – scaune tapiţate;
Pagina 78 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 79 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Anexa nr.3
MODELE DE MENIURI
Pagina 80 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 81 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 82 din 80