Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul cu titlul „ CONSTRUIRE

IMOBIL D+P+1E CU FUNCTIUNI MULTIPLE DE PRODUCȚIE-PROCESARE-

COMERCIALIZARE PĂSTRĂV, AMENAJARE BAZINE EXTERIOARE ȘI
CONSTRUCȚII ANEXĂ, ÎN COMUNA CEAHLĂU, JUD. NEAMȚ”

DATE GENERALE
Date despre agentul economic:
Denumirea solicitantului: S.C. BYTEX INTERNATIONAL S.R.L.
Date de identificare:
- cod unic de inregistrare 41976504
- numar de ordine in Registrul Comertului J22/3648/2019
- cod postal: 700044
- telefon: 0740 250 568
Cod CAEN: activitatea principala este conform CAEN 6201 – Activități de realizare a
soft-ului la comandă (software orientat client);
Obiect de activitate aferent proiectului conform CAEN – 0322 „Acvacultura in ape dulci”.

Sediu social: Str. Grigore Ureche 14 C, Municipiul Iasi, Judetul Iasi

Denumirea obiectivului de investiţii: „ CONSTRUIRE IMOBIL D+P+1E CU

FUNCTIUNI MULTIPLE DE PRODUCȚIE-PROCESARE-COMERCIALIZARE PĂSTRĂV,
AMENAJARE BAZINE EXTERIOARE ȘI CONSTRUCȚII ANEXĂ, ÎN COMUNA CEAHLĂU,
JUD. NEAMȚ”

Locul de desfasurare a activitatii si a investitiei

Locul de desfasurare a proiectului „CONSTRUIRE IMOBIL D+P+1E CU FUNCTIUNI
MULTIPLE DE PRODUCȚIE-PROCESARE-COMERCIALIZARE PĂSTRĂV, AMENAJARE
BAZINE EXTERIOARE ȘI CONSTRUCȚII ANEXĂ, ÎN COMUNA CEAHLĂU, JUD. NEAMȚ”
va fi terenul pe terenul in suprafata de 12.584 mp, conform contractului de vanzare-cumparare cu
incheiere de autentificare nr. 2379/14.12.2020.
Terenul se afla in intravilan Ceahlau, punct ''Poieni'', com. Ceahlau, jud. Neamt

DESCRIEREA ZONEI
Descrierea amplasamentului
Locul de desfasurare a activitatilor propuse prin prezentul proiect si a proiectului
„CONSTRUIRE IMOBIL D+P+1E CU FUNCTIUNI MULTIPLE DE PRODUCȚIE-
PROCESARE-COMERCIALIZARE PĂSTRĂV, AMENAJARE BAZINE EXTERIOARE ȘI
CONSTRUCȚII ANEXĂ, ÎN COMUNA CEAHLĂU, JUD. NEAMȚ” va fi terenul pe terenul in
suprafata de 12.584 mp, conform contractului de vanzare-cumparare cu incheiere de autentificare
nr. 2379/14.12.2020. Terenul se afla in intravilan Ceahlau, punct ''Poieni'', com. Ceahlau, jud.
Neamt. Pe teren sunt realizate constructii in faza de receptie partiala - bazine.
Categoria de folosință a terenului : drum și curți construcții.
 Accesul se realizeaza prin latura de nord. Este posibil accesul pietonal si carosabil,
deopotriva pentru automobile si masini de interventie rapida.

Relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile

Accesul se realizeaza prin latura de nord. Este posibil accesul pietonal si carosabil,
deopotriva pentru automobile si masini de interventie rapida.
Vecinătăți:
Terenul studiat are urmatoarele vecinitati:
• nord - NC51253
• sud - Paraul Martin
• vest - Paraul Martin
• est - NC52213; NC52194

Distanțe de la cea mai apropiată clădire până la limita de proprietate:

- NE – 10.51 m
- SE – 20.32 m
- SV – 14.61 m
- NV – 3.00 m

Orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale

sau construite;
Avându-se în vedere forma poligonală, neregulată, a terenului pe care urmează a se
amplasa construcțiile, prin orientarile acestora s-a urmărit în primul rând folosirea optimă a
amplasamentului. Toate construcțiile au fost pozitionate cu latura lungă pe direcția N-S, paralele
cu latura lungă a terenului. Astfel se exploateză la maxim procentul de ocupare al terenului
pentru optimizarea producției si se incadreaza cladirile in panta terenului.
Totodată, în poziționarea clădirilor s-a urmărit respectarea distanțelor dintre clădiri și
limita de proprietate în conformitate cu prevederile Codului Civil și a documentațiilor de
urbanism specifice zonei. Astfel, nici o construcție nu s-a amplasat la o distanță mai mică de 2,00
m față de limita de proprietate.
De asemenea, s-a urmărit păstrarea unei distanțe între clădiri în conformitate cu
prevederile normativului de siguranță la foc a construcțiilor, P118-99, care impune ca între
clădirile cu gradul II de rezistență la foc (așa cum sunt încadrate cele două constructii propuse în
proiect) să se păstreze o distanță minimă de 5,00 m.
Pentru o organizare fluenta a fluxului tehnologic, s-au prevăzut circulații auto atât în jurul
bazinelor exterioare, cât și in imediata vecinatate a constructiilor, cu o lățime minimă de 3,00 m.
Clădirile propuse nu se găsesc în relație cu nici un punct de interes natural sau construit.
Nu exista cladiri in vecinatate.

Surse de poluare existente în zonă;

În apropierea amplasamentului studiat nu există surse de poluare. Singura posibilă sursă
de poluare este cea survenită din traficul auto, însă cu acest scop construcțiile au fost amplasate
la o distanță de 10,51 m față de drumul situat în partea de nord-est a amplasamentului. Totodată,
nici desfășurarea fluxului tehnologic propus nu reprezintă o posibilă sursă de poluare, întrucât
imobilul cu functiuni multiple de producție-procesare-comercializare păstrăv este prevazut cu
fosa septica ecologica vidanjabila.
Colectarea deseurilor se va face prin intermediul unor europubele amplasate pe o
platforma betonata, evacuarea lor urmand a fi realizata de catre o firma specializata, in baza unui
contract incheiat.

Date climatice şi particularităţi de relief;

1.1. Localizare
Amplasamentul este situat in judetul Neamt, comuna Ceahlau, intravilan Ceahlau, punct
"Poieni", fiind incadrat conform planurilor anexate.

1.2. Geomorfologic, amplasamentul studiat este situat in Carpatii Orinetali, in partea de E a

Muntilor Bistrita.
Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta
doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate (1700-1800 m) si
vai accidentate, in special spre obarsiile paraielor.

1.3. Geologic, partea centrala si de vest a Muntilor Bistrita apartine de zona cristalino-
mezozoica ce alcatuieste nucleul Carpatilor Orinetali, alcatuita din cristalofiliene si din depozite
sedimentare mezozoice.
Zona de est a Muntilor Stanisoara apartine de unitatea flisului vest intern (Panza de Ceahlau),
situata la est de Unitatea Centrala si care incaleca spre est depozite cretacice superior.
Formatiunile Cuaternare sunt acumulate pe versanti si la baza acestora si sunt constituite din
depozite eluviale si deluviale. Pe vaile raului Bistrita si a afluentilor acestuia sunt acumulate
depozite de terasa specifice.

1.4. Clima este temperat-continentala:

- sectorul de provincie climatica cu influenta baltica;
- regiunea climatica de munte josi si mijlocii;
- domeniu topoclimatic de padure si pajisti montane;
- topoclimat principal de versant adapostit fata de circulatia de vest.
Temperatura medie anuala este de 7,3⁰C.
Precipitatiile multianuale sunt de 596 mm.

Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament

Date privind zonarea seismică

1.5. Adancimea de inghet maxima in zona amplasamentului, conform STAS 6054/77 si a

datelor culese din teren, este de (-)110 cm de la cota terenului natural.
1.6. Seismic.
1. Conform Cod de proiectare seismica – partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri
indicativ P100-1/20131 (in vigoare de la data de 1 ianuarie 2014), pentru amplasamentul studiat
avem urmatoarele valori:
- valoarea de varf ale acceleratia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontala a
miscarii terenului) ag = 0,15g, cu intervalul mediu de recurenta de referinta al actiunii
seismice IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani (Figura 3.1);
- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns, TC = 0,7s (Figura 3.2).
Prevederile codului P 100-1/2013 sunt armonizate cu prevederile standardului national SR EN
1998-1.
2. In schema de clasificare a tipurilor de teren din SR EN 1998-1-2004, formatiunile intalnite
sunt de tip tip C, avand νs,30= 180-360m/sec.
3. Conform SR 11100-11/1993 "Zonare seismica - Macrozonarea teritoriului Romaniei", zona
studiata se incadreaza in zona de intensitate seismica gradul 6 pe scara MSK (harta nu se
utilizeaza pentru proiectarea antiseismica, dar poate fi comoda pentru aprecieri generale pe baza
unui singur parametru - intensitatea)

2. STRATIFICATIA TERENULUI2

Pentru verificarea stratificatiei terenului din amplasamentul indicat de beneficiar, au fost

executate investigatii specifice constand din observatii si cartari geologice in teren si in
aflorimente (deschideri geologice) si (avand in vedere si lucrarile anterioare executate in zona,
cat si uniformitatea litologica a formatiunilor geologice) 1 foraj geotehnic pana la adancimea
maxima de 6,00 m, conform planului de situatie.

Lucrarile au fost executate cu instalatia de foraj si penetrare dinamica Nordmeyer GEOTOOL

GmbH, Typ LMSR/VK, seriennr. 42, Baujahr 2007 (instalatie proprietate SC Geo Project SRL),
avand urmatoarele accesorii: prajini Φ32 mm; carotiere:Φext / int 90/56, 60/36, 45/29 mm; mai:
2x20, 1x10 kg.
Interpretarea profesionala a investigatiilor si stabilirea unor parametri de calcul se face prin soft
specializat, achizitionat de la firma GeoStru (Italia) – License_91-19_Dynamic Probing.

Litolostratigrafia, dupa datele din foraje si analizele de laborator, are urmatoarea desfasurare.

Forajul F1
Descriere litologica
Cota strat Grosime Proba
0,00 [m] nr. cota
0.25 0.30 Sol vegetal
1.00 0.75 Pietris si bolovanis in matrice argiloasa nisipoasa
2.00 1.00 Pietris nisipos, bolovanis 1 1.50
6.00 4.00 Pietris nisipos, bolovanis, rar blocuri

1
Conform Ordin 2.465 din 8 august 2013/MO nr. 558 din 3 septembrie 2013.
2
Investigarea terenului de fundare se efectueaza in conformitate cu prevederile NP 074-2014.
 3. DATE HIDROGEOLOGICE

Reteaua hidrografica este tributara raului Bistrita (Lacul Izvorul Muntelui) si afluentilor acestuia,
paraul Martin, paraul Schitu si paraul Durau, identificare prin cod cadastral bazin hidrografic
Siret-Bistrita-Schitu XII.1.053.41.00.00.0.

Nivelul hidrostatic al acviferului freatic nu a fost intalnit in investigatiile executate pana la

adancimea de 6,00 m.

4. CONCLUZII SI RECOMANDARI3

4.1. Stabilitate generala si locala

Terenul din amplasamentul indicat de beneficiar este situat in panta in zona in care vor fi
amplasate constructiile, prezinta stabilitate generala si locala, nefiind afectat de fenomene fizico-
geologice actuale (alunecari de teren) sau inundatii.

4.2. Obiectivul se poate construi pe amplasamentul studiat, avand in vedere recomandarile

prezente.
In amonte de amlasament se va executa un sant de garda, cu emisar zona de aval, pentru a
diminua efectul precipitatiilor abundente.

4.3. Cota ± 0,00 a fost considerata nivelul actual al terenului.

4.4. Risc geotehnic si categorie geotehnica

In vederea stabilirii exigentelor proiectarii geotehnice se stabileste categoria geotehnica.
Categoria poate fi verificata si eventual schimbata in fiecare faza a procesului de proiectare si de
executie.
Categoria geotehnica este asociata cu riscul geotehnic (NP 074-2014,Anexa A, A1.2)
Lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus (9 puncte).

Factorii de avut in vedere Punctaj

Conditii de teren4 (NP 074-2014, NP 125-2010, NP 126-2010) Terenuri bune 2
Apa subterana Fara epuismente 1
Clasificarea constructiei dupa categoria de importanta (Cod P Normala 3
100-1)
Vecinatati Fara riscuri 1
Clasificarea dupa zona seismica ag=(0,15÷0,25)g 2
TOTAL PUNCTAJ 9
RISCUL GEOTEHNIC REDUS 6÷9
Categoria geotehnica 1

3 Solutiile propuse nu sunt limitative, proiectantul general/de specialitate poate propune si alte variante, care vor fi
verificate de verificatori atestati la cerintele prevazute de lege si insusite de expertul tehnic.
4 Conditii de teren pentru stratul de fundare (pentru formatiunile litologice intalnite, vezi mai jos).
Exigentele privind investigatiile geotehnice, care trebuie realizate conform anexelor F si G si
metodele de proiectare utilizate, sunt prevazute in tabelul A1.6 (NP 074-2014, Anexa A, A1.4).

4.5. Coloana litologica sintetica5

Cota strat Grosime

Descriere litologica1
0,00 [m]
0.25 0.30 Sol vegetal
1.00 0.75 Pietris si bolovanis in matrice argiloasa nisipoasa
2.00 1.00 Pietris nisipos, bolovanis
6.00 4.00 Pietris nisipos, bolovanis, rar blocuri
1 Suprafata de sedimentare a stratelor prezinta discontinuitati specifice, deci local pot sa-si faca

aparitia mai sus sau mai jos fata de cota specificata.

4.6. Parametrii geotehnici determinati - Analize de laborator

Au fost prelevate probe geotehnice pe care s-au efectuat analize de laborator, pentru
determinarea caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare.
Probele au fost analizate la Laborator de analize si incercari in constructii - Grad II – Geo-
Project SRL (Autorizatia nr. 3297/09.10.2017).

Numarul de probe, adancimea de recoltare a probelor, analizele efectuate si coeficientii

geotehnici determinati pentru fiecare strat in parte se regasesc in anexe.
Coeficientii geotehnici determinati pentru stratul de fundare, se regasesc mai jos.

Specificatie Simbol U.M. Valoare

Pietris nisipos, bolovanis

Argila / Clay < 0,005 mm % 2
Praf / Silt 0,005-0,05 mm % 3
Nisip / Sand 0,05-2,00 mm % 23
Pietris / Gravel 2-70 mm % 50
Bolovanis / Cobbles > 70 mm % 22
Umiditatea naturala / Water content W % 7.51
Unghi de frecare sp. interna / Internal friction angle6 ϕ º 31-37
Coeziunea / Cohesion9 c kPa -
Presiunea conventionala pe teren (NP 112-2014, Tabelul p̅conv kPa 350
D1÷D5, p. 100)
Coeficientul conditiilor de lucru (NP 112-2014, Tabelul H7, ml 1,5-2,0
p. 118) de deformatie liniara (NP 112-2014, Tabelul J1-J2,
Modulul Es kPa 39-50000
p. 121)
Coeficientul lui Poisson (de contractie transv.) (NP 112- νs 0,27-0,30
2014,
Coeficientul deJ3,
Tabelul p. 121)
frecare pe talpa fundatiei (NP 112-2014, μ 0,40-0,50
Tabelul G1, p. 107)

5 Investigarea terenului de fundare se efectueaza in conformitate cu prevederile SR EN 1997-2 ( NP 074).

6
Stas 3300/1-85, Anexa C.
4.7. Tipul de pamant identificat pentru stratul de fundare se incadreaza la conditiile de teren
pentru terenuri bune (NP 074-2014, Tabelul A1.1).

4.8. Apa subterana

Nivelul hidrostatic al acviferului freatic nu a fost intalnit in investigatiile executate pana la
adancimea de 6,00 m.

4.9. Sistemul de fundare recomandat

Dupa modul de transmitere a incarcarilor la teren, natura terenului de fundare si nivelul apei
subterane, se recomanda fundatii de suprafata directe/partial incastrate7 (NP 112-2014, I.1, (2)).
Prevederile normativului de aplica la proiectarea urmatoarelor tipuri de fundatii de suprafata:
a) fundatii izolate;
b) fundatii continue, dispuse dupa una, doua sau mai multe directii;
c) radiere generale.

4.10. Presiunea conventionala si adancimea minima de fundare

Dimensiunile bazei fundatiei se stabilesc pe baza terenului de fundare definit in reglementarea
tehnica de referinta Stas 3300/1-85, respectiv Stas 3300/2-85 (NP 112-2014).
Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel incat presiunile la contactul intre fundatii si teren sa
aiba valori acceptabile, pentru a se impiedica aparitia unor stari limita care sa pericliteze
siguranta constructiei si/sau exploatarea normala a constructiei (NP 112-2014).
In functie de particularitatile constructiei si ale terenului de fundare, presiunile acceptabile pe
terenul de fundare se pot stabili, in cazul fundarii directe, ca presiuni conventionale, Pconv (NP
112-2014).
- ca presiuni care sa asigure indeplinirea conditiilor calcului la starea limita de deformatii (la
SLD.U sau SLD.EN) ;
- ca presiuni care sa asigure indeplinirea conditiilor calcului la starea limita de capacitate
portanta (SLCP).
Conditiile de efectuare a calculului terenului de fundare alcatuit din pamanturi, in vederea
stabilirii unor dimensiuni ale bazei fundatiei care sa conduca la presiuni acceptabile pe teren,
sunt sintetizate in tabelul de mai jos.

Conditiile care trebuie respectate in cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor
conventionale se diferentiaza in functie de tipul incarcarii si de gruparea de incarcare (gruparea
fundamental GF, gruparea speciala GS) (NP 112-2014).

7
- fundatii de suprafata directe: D ≤ 3,00m sau De/B ≤ 1,5;
- fundatii de suprafata partial incastrate: D > 3,00m sau 1,5 < De/B ≤ 1,5,
unde: D - adancimea de fundare, De - adancimea de incastrare echivalenta si B - latura mica a fundatiei rectangulare
sau diametrul bazei fundatiei circulare.
Presiunile conventionale sunt presiuni acceptabile stabilite pe cale empirica tinand seama de
experienta de constructie din tara (NP 112-2014).

Coroborand proprietatile fizico-mecanice ale pamanturilor studiate din amplasamentul indicat de

beneficiar si cele constatate mai sus, se recomanda:

1. Presiunea conventionala
Fundarea constructiilor in stratul de Pietris nisipos, bolovanis, folosind in calcul valoarea de baza
a presiunii conventionale pe teren (NP 112-2014) : p̅conv = 350 kPa.

2. Adancimea minima de fundare

Adancimea minima de fundare se stabileste conform tabelului C.1 din STAS 6054, in functie de
natura terenului de fundare, adancimea de inghet si nivelul apei subterane (NP 112-2014, Anexa
C):
Dpentru teren supus actiunii inghetului ≥ 110adancimea de inghet+10 ≥ 120 cm8;
Dpentru teren ferit de inghet ≥ 50 cm de la cota inferioara a pardoselii,
avand in vedere ca:
- adancimea de inghet, Hi > 70 cm;
- adancimea apei subterane, H ≥ 2,50 m.

Sapaturile pentru conducte se vor face la o adancime medie care asigură protectia la inghet,
Dmedie ≥ 1,50 m.
3. Alte prevederi
a. Talpa fundatiei va patrunde cel putin 20 cm in stratul bun de fundare (NP 112-2014).
b. Suprafata de sedimentare a stratelor prezinta descontinuitati specifice, deci local pot sa-si faca
aparitia mai sus sau mai jos de cota specificata.
c. Se va evita fundarea pe formatiuni diferite, deoarece acestea suporta tasari diferentiate.
d. Valorile de baza ale presiunilor conventionale corespund pentru fundatii avand latimea talpii
B = 1,00 m si adancimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat D = 2,00 m.
Pentru alte latimi ale talpii sau alte adancimi de fundare presiunea conventionala se calculeaza
folosind corectii (NP 112-2014).

4.11. Se vor respecta prevederile din normativul NP 112-2014, privind proiectarea fundatiilor
izolate (inclusiv STAS 10107/0-90), a fundatiilor continue de beton armat sub stalpi si a
radierelor.

8 De la cota terenului sistematizat, CTS.

4.12. Se vor adopta prin proiectare, atat in perioada de executie cat si in timpul exploatarii
constructiilor, masuri pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata, ca de exemplu:
− Sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pentru asigurarea colectarii si evacuarii
rapide catre un emisar a apelor din precipitatii si din pierderile de la retele si instalatii in aer
liber, prin prevederea unor pante de minimum 2 %; se va realiza initial sistematizarea necesara
pentru lucrarile de executie, urmand ca celelalte lucrari de sistematizare sa se termine odata cu
punerea in functiune a obiectivului; in cazul platformelor de constructii pe terenuri cu pante mai
mari de 1:5, se vor prevedea masuri de protectie impotriva apelor care se scurg, prin santuri de
garda a caror sectiune sa asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice; platformele de
constructie se vor nivela in terase cu pante de maximum 1:1, care se vor proteja prin diferite
solutii tehnologice (brazde, inierbare, imbracaminti din materiale locale, geosintetice etc.).
− Evitarea perturbarii echilibrului hidrogeologic si ridicarii nivelului apei subterane: nu vor fi
strapunse orizonturi impermeabile aflate deasupra panzei freatice.
− Colectarea si evacuarea rapida a apei din precipitatii pe toata durata executiei sapaturilor prin
amenajari adecvate (pante, puturi, instalatii de pompare etc.); in situatia in care la cota de fundare
se constata existenta unui strat de pamant afectat de precipitatii, acesta va fi indepartat imediat
inainte de turnarea betonului.
− Evitarea stagnarii apelor in jurul constructiilor, atat in perioada executiei cat si pe toata durata
exploatarii, prin solutii constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului in jurul
constructiilor, executia de strate etanse din argila, pante corespunzatoare, rigole, cavalieri etc.).
In caz de necesitate, pentru protectia retelelor subterane purtatoare de apa sau pentru evitarea
poluarii apelor subterane din cauza pierderilor de substante agresive din instalatii, rezervoare etc.
se vor prevedea solutii
de impermeabilizare (strate etanse din pamant tratat prin diferite procedee sau alte
variante).
− Executia umpluturilor in jurul fundatiilor si peretilor subsolurilor pe masura ce acestea sunt
realizate.
− Trotuarul din jurul constructiilor va avea o latime minima de 1,00 m si se prevede cu o panta
de 5% spre exterior, asezandu-se pe un strat de 20 cm de pamant stabilizat si se prevede la
margine cu un pinten de 20x40 cm.
− Proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuie luate in timpul executiei, printre care
amintim :
- executarea constructiilor sa se faca pe cat posibil intr-un anotimp in care nu sunt de
asteptat variatii mari ale umiditatii pamantului ;
- locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat inainte de inceperea
sapaturilor, astfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice ;
- turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor, pentru a nu se
modifica umiditatea terenului de fundare;
- ultimul strat de 20 cm nu va fii decapat decat inainte de turnarea fundatiilor (dupa
decapare, inainte de turnarea fundatiilor, terenul va fii compactat cu maiul).

4.13. Sapaturile pentru fundatii se pot executa vertical, cu sprijiniri corespunzatoare, conform
normelor.

4.14. Inaintea turnarii betonului, terenul de fundare de pe amplasament va fi avizat de catre

geotehnician.
4.15. Conform Indicatorului de Norme de Deviz TS-1981, categoria terenului din perimetrul
cercetat, dupa modul de comportare la sapat manual sau mecanizat, se incadreaza dupa cum
urmeaza :

Categoria terenului, dupa modul de comportare

Manual Mecanizat Afana-
rea
dupa
Excavator Buldozer Greutatea execu-
Cu lopata, cu lingura Autogre- medie tarea
Nr. cazma, sau echi- der, gre- Moto – in situ (in sapa-
Denumirea pamanturilor tarnacop, pament de der cu screper
crt. Proprietati sapatura) turii
si a altor roci dezagregate ranga draglina tractor cu rotor
TS coezive [ kg/m³] [%]

3 Pamant vegetal Slab coeziv Usor I I I 1200-1400 14-28

Pietris si bolovanis in
matrice argiloasa nisipoasa;
42 Pietris nisipos, bolovanis; Coez. mijl. Foarte tare III III III 1900-2150 8-17
Pietris nisipos, bolovanis,
rar blocuri

4.16. La proiectare, pe timpul executiei si pe toata durata exploatarii se vor respecta prevederile
din stasurile si normativele in vigoare (inclusiv cele referitoare la normele de protectia muncii),
completandu-se cu masurile impuse de specificul conditiilor locale.
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă IMR = 475 ani
Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), TC a spectrului de
raspun
s
Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpada S0,k, kN/m2
 Valori caracteristice ale presiunii de referinţă a vântului mediată pe 10 min., având
50 de ani interval mediu de recurenţă, cu 2% probabilitate anuală de depăşire, kPa

Zonarea teritoriului după adâncimea de îngheţ

Utilitati
Instalatii electrice - alimentarea cu energie electrica se va face conform avizului tehnic de
racordare ce se va elibera de SC DELGAZ GRID SA la solicitarea beneficiarului pe baza datelor
din proiectul tehnic de executie.
Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza prin captarea de izvoarelor existente pe
amplasament.
Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza in fosa septica nou proiectata cu o
capacitate de 6 mc.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

În ceea ce privește partea tehnica, pastrăvăria va funcționa astfel:

1. DATE GENERALE
 La nivelul păstrăvăriei Domeniul Pustnicului se va înmulți și crește peste din familia
salmonidelor, respectiv diferite specii de păstrăv.

Parametrii caracteristici pastravului curcubeu

Creşterea şi dezvoltarea peştilor şi a altor organisme acvatice, presupune stabilirea
anumitor limite ale factorilor de confort şi de viaţă, între o valoare minimă şi maximă.
Între aceste limite se evidenţiază şi condiţiile de confort optim, cînd intensitatea
proceselor fiziologice exprimată prin creştere şi dezvoltare înregistrează nivelul cel mai ridicat.
Pentru fiecare specie de peşti există limite de toleranţă superioare sau inferioare, ce delimitează
de fapt amplitudinea pentru un factor anume.
Amplitudinea de toleranţă a unuia sau a mai multor factori prezintă variaţii de la o specie
la alta, de la o populaţie la alta, speciile de pastravi (salmonide), incadrandu-se in cele cu
tolerante reduse.
Astăzi, în urma numeroaselor studii efectuate, au fost determinate în mare măsură limitele
caracteristicilor fizico-chimice şi a condiţiilor de mediu optime, necesare creşterii populaţiilor
piscicole. Totuşi, piscicultura (în general) şi salmonicultura (în particular) nu sunt ştiinţe exacte,
astfel că specialistul în domeniul creşterii peştilor, este obligat în permanenţă să studieze, să
observe, să măsoare şi să ia decizii în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de mediu
corespunzătoare speciei de cultură. Doar aşa se pot obtine producţiile preconizate la începutul
ciclului de producţie, întrucât se înregistrează adeseori diferenţe ale parametrilor mediali de la o
păstrăvărie la alta, sau limite de toleranţă diferite între populaţii aparţinând aceloraşi specii.
Calitatea apei ca mediu de viaţă, poate fi exprimată prin câţiva parametrii ce
condiţionează existenţa sau nu a faunei piscicole.
Însuşirile fizice ale apei mai importante pentru salmonicultură sunt:
➢ temperatura
➢ presiunea
➢ transparenţa
➢ lumina
➢ greutatea specifică.
Dintre cele mai importante însuşiri chimice ale apei ce influenţează viaţa şi dezvoltarea
pastravilor sunt:
➢ oxigenul dizolvat în apă
➢ salinitatea
➢ duritatea
➢ reacţia chimică a apei (pH-ul)
➢ bioxidul de carbon
➢ turbiditatea
➢ încărcătura de substanţe chimice
➢ conţinutul în diferite substanţe chimice.
Este o specie pretenţioasă la gradul de oxigenare a apei (este în confort la 8-9 mg O2/litru)
şi suportă destul de bine variaţiile de temperatură ale apei. De asemenea, rezistă bine şi în apele
încărcate în suspensii (în urma viiturilor sau ca urmare a unor defecţiuni la sistemele de filtrare a
apei), dar nu perioade foarte lungi.
Temperaturi optime şi critice la diferite categorii de vârstă ale păstrăvului curcubeu
Temperatura apei PUIET ADULTI
0
T de supravietuire 0-26 C 0-250C
 T optima 14-180C 16-190C
T letala Peste 25-270C Peste 260C

Păstrăvul curcubeu este o specie mult mai plastică comparativ cu alte specii de
salmonide, în ceea ce priveşte parametrii mediali.

Valorile medii ale indicatorilor fizico – chimici ai apei pentru exploatarea salmonidelor
SPECIFICARE U/M VALOARE MEDIE LIMITE
o
Temperatura C 14 10-22
Transparenţa cm 100 60-130
Oxigen dizolvat mg/litru. 9 7-12
Bioxid de carbon mg/litru. 4 3-7
Hidrogen sulfurat mg/litru. 0 0
pH –ul 7,5 7-8
Duritatea dHo 10 8-16
Azot mg/ litru. 0,5 0,4-0,6
Amoniac mg/ litru. 0,4 0,3-0,8
Nitraţi mg NO3/ litru. 0,3 0,2-0,4
Nitriţi mg NO2/ litru. 0,3 0,2-0,6
Fosfaţi mg P2O5/ litru. 0,1 0-0,2
Sulfaţi mg SO4/ litru. 4,0 2-7
Fier mg Fe/ litru. 0,7 0,5-0,9
Magneziu mg Mg/ litru. 0,8 0,6-1
Cloruri mg Cl/ litru. 0,4 0,3-0,5
Potasiu mg K/ litru. 2,5 2-3
Salinitate mg NaCl/ litru. 0,4 0,3-0,6

Specia se caracterizeaza prin:

calitati valoroase precum rezistenta deosebita la imbolnaviri;
o mare adaptabilitate la influenta factorilor de mediu;
o deosebita capacitate de valorificare a furajelor prin obtinerea unor sporuri importante de
carne, intr-o perioada scurta de timp.

Pastravul curcubeu se dezvolta extrem de repede in conditii de crescatorie, unde valorifica

cu eficienta furajele granulate.

BIOLOGIA SPECIEI

Spatiul vital al pastravului curcubeu il reprezinta zonele montane.

Păstrăvul este o specie de pește care trăieste în special în apele de munte, ape cu
temperatura relativ scăzută și în timpul verii, dar poate fi găsit și în zonele mai joase,
submontane și de deal, cu condiția ca apele să fie puternic oxigenate.
Poate fi găsit și la altitudini de 250-300 m, însă principalul său habitat îl reprezintă apele
de la altitudini de peste 1000 m.
 Atinge 25-30 cm lungime și 0,8-1,6 kg greutate, ajungând excepțional la 50-90 cm lungime
și 15 kg greutate. În România cele mai mari exemplare, pescuite în lacul Bicaz, cântăresc în jur
de 6 kg.
Forma corpului pastravului curcubeu este de fus turtit lateral, fiind putin mai lat decat la
celelalte salmonide cu solzi ceva mai mari decat ai pastravului indigen.
Musculatura este dezvoltata, lucru vital pentru a se misca in voie in apele repezi de munte.
Pe spate se poate distinge dorsala adipoasa, caracteristica salmonidelor.
De-a lungul liniei laterale are circa 135-150 solzi mici. Il distinge fata de alte salmonide,
inotatoarea caudala, care la pastravul curcubeu prezinta o scobitura pronuntata.
Dimensiunile obisnuite – lungimea 25-30 cm, greutatea 0,2 – 1,6 kg.
Colorit: Partea dorsala a pastravului curcubeu este gri-albastruie sau verzuie inchis cu
flancurile argintii, regiunea abdominala de culoare inchisa. Pe suprafata dorsala si pe flancuri
intalnim numeroase pete mici, neregulate de culoare neagra, acestea regasindu-se si pe
inotatoarele dorsala si caudala. De la opercule si pana la caudala, pe ambele parti laterale se
intinde cate o dunga roscat-sidefie, cu reflexe specifice curcubeului, de unde si denumirea
speciei.
In apele naturale, locurile preferate ale pastravului curcubeu se afla in jurul pietrelor, a
diferitelor obiecte mai mari (picioare de pod, stalpi, etc) din apa, sub malurile spalate ale raurilor.
Daca apa nu ii aduce hrana indestulatoare, paraseste aceste locuri, trecand la vanatoare.
Inmultirea pastravului curcubeu reprezinta o caracteristica si anume aceea ca se reproduce
primavara. Faptul ca pastravul curcubeu isi depune icrele in februarie-aprilie mai favorizeaza in
buna masura reproducerea lui pe cale artificiala. Se hraneste cand temperatura apei este intre 8-
20 grade Celsius.
In conditii optime de temperatura si printr-o hranire permanenta, cu ratii calculate, furaje
granulate de calitate foarte buna, pastravul curcubeu poate ajunge la greutate de 0,250 – 0,350
kg/buc intr-o perioada de 11-13 luni.
Pastravul curcubeu, ca peste rapitor, prezinta particularitati distincte in structura si
fiziologia aparatului digestiv. Lungimea redusa a tubului digestiv impune ca principiile
alimentare sa fie intr-o forma cat mai accesibila, hrana sa contina vitamine, in cantitati suficiente,
neexistand posibilitatea sintetizarii acestora din microflora bacteriana intestinala. La pastravul
curcubeu, necesarul de proteina, de valoare biologica mare este foarte ridicat. Datorita rolului lor
esential de elemente constitutive prin care se realizeaza cresterea, proteinele trebuie sa contina
cantitati corespunzatoare necesitatilor pestilor, aminoacizi esentiali in cantitati si raporturi foarte
bine stabilite. Cantitativ, nivelul proteic din furaje trebuie sa fie intre 30 si 45%. Gradul de
digestibilitate al pastravului curcubeu, variaza intre 70-90% astfel incat din 100 gr proteina
ingerata se obtin 280-300 gr proteina corporala.
Furajele realizeaza indici de conversie de 1-1,2 la recepturile pentru pastravul de consum.
Valorile minimale ale indicilor de conversie se realizeaza in conditiile existentei unor parametri
normali de habitat, iar valorile maximale sunt atinse cand acesti parametri se modifica in sens
negativ, indicii de conversie realizandu-se in functie de indicatorii fizico-chimici ai sursei de
alimentare cu apa ai pastravariei, mentinerea parametrilor de crestere in bazine, potentialul
productiv al materialului piscicol si de profesionalismul personalului de servire.
Fiecare tip de furaje este corespunzator cerintelor fiziologice a celor “3P”- ( 3 perioade)
distincte din viata unui lot de pesti.
Acest concept asigura o armonizare superioara intre cerintele nutritive ale materialului
biologic si tendintele tehnico-economice ale producatorului.
 Avantajele conceptului “3P”- (3 perioade) in fiziologia nutritiva a pastravului curcubeu:
- timp redus de hranire;
- dimensiunea uniforma a pestilor;
- reducerea stresului nutritional;
- rate bune de conversie si de crestere;
- protectia mediului inconjurator;
- reducerea perioadei de crestere;
- productivitate superioara.

La temperaturi sub 6 grade C se va furaja in functie de apetit, iar la temperaturi de peste 18

grade in functie de concentratia de oxigen din apa.
Toate sortimentele de furaje indeplinesc normele CE privind emisiile in mediul exterior de
azot (N) si fosfor (P).
Sub aspectul temperaturii optime de crestere, salmonidele fac parte din categoria pestilor
stenotermi de apa rece, deci iubitori de apa cu temperature scazute. Valorile termice optime variaza in
functie de specia introdusa in cultura sau in functie de specia dominanta. Temperaturile pot fi mai ridicate
pentru crestere si dezvoltare si mai reduse pentru reproducere.
Valoarea optima a temperaturii pentru crestere la pastravul curcubeu este de 15-19°C.
Pentru crescatoria de pastrav, temperatura apei poate sa fie ceva mai ridicata, fara insa sa
depaseasca vara 23°C, dar nici sa scada sub 11°C. Aceasta, deoarece procesul de crestere se
incetineste, iar valorificarea hranei pierde din eficienta la temperaturi stresante. Schimbarile
bruste de temperatura sunt greu de suportat de catre categoriile tinere de pastravi, precum si de
adulti.
Viteza de curgere a apei este importantă în funcţie de specia de peşti care se dezvoltă în
apa respectivă. Organul de percepere este reprezentat de linia laterală. Efectele vitezei de curgere
a apei asupra peştilor se împart în directe şi indirecte. Cele directe se referă la: deplasarea,
transportul peştilor; transportul icrelor şi larvelor, iar cele indirecte, puternic resimţite de peşti,
se referă la: modificarea regimului hidrologic, modificarea temperaturii apei, modificarea
oxigenului dizolvat, modificarea salinităţii, producţia de fito şi zooplancton.
Duritatea apei, apreciata prin grade germane (dH°), are valoare optima de 10 dH° pentru
pastravul curcubeu.
Transparenţa apei depinde de cantitatea de suspensii, de natura fundului apei şi de
adâncimea acesteia. Apa tulbure are asupra peştilor efecte directe (împiedică respiraţia,
blochează branhiile, produce moartea peştilor prin asfixie) şi indirecte prin modificările pe care
le produce asupra apei: diminuarea luminozităţii, reducerea fotosintezei, creşterea temperaturii
prin intensificarea absorbţiei calorice, reţinerea în apă a unei cantităţi mai mici de oxigen,
diminuarea productivităţii ecosistemelor. Valoarea optima a transparentei apei pentru pastravi
este de cca. 100 cm pentru bazinele de crestere a puietului si a pastravului pentru consum.
Însuşirile chimice (chimismul apei) pot acţiona direct asupra peştilor prin tulburări şi
stări patologice la peşti, dar şi indirect prin influenţa pe care o au asupra bioagresorilor sau
crearea disconfortului care este generator de stres. Din caracteristicile chimice ale apei
menţionăm: reacţia apei (pH-ul), salinitatea, fierul, clorul activ, nitraţii, nitriţii, amoniul,
oxigenul dizolvat.
Este bine cunoscut ca temperatura apei influenteaza continutul acesteia in oxigen
dizolvat. Cu cat temperatura este mai scazuta, continutul in oxigen dizolvat este mai ridicat, si
invers.
 Se considera ca o apa este buna pentru o pastravarie daca contine cel putin 9 mg O 2/l la
temperatura de 18-19°C. Desigur, continutul in oxigen dizolvat se mai poate creste si prin unele
amenajari hidrotehnice de tipul cascadelor podite sau simple sau prin achizittia de aeratoare. Se
impune urmarirea continutului in oxigen dizolvat la iesirea din izvoare, unde este necesara
sporirea masurilor amintite mai sus.
Pe scara exigentei fata de continutul de oxigen dizolvat, pastravul curcubeu se situeaza
ultimul intre speciile de pastrav (de munte, indigen, fantanel).
Reactia chimica a apei, exprimata prin concentratia ionilor de hidrogen (sau pH-ul apei),
are influenta asupra proceselor metabolice din organismul pestilor si a organismelor acvatice
care le constituie hrana. Cea mai buna apa pentru salmonide este cea cu valorile pH-ului
cuprinse intre 7 si 8, adica apele neutre sau usor alcaline, apele acide cu pH-ul sub 6 sau cele cu
pH-ul peste 8,5 fiind improprii.
Substanţele azotate din apă cu influenţe negative asupra peştilor sunt: amoniacul, nitriţii
(NO2-) şi uneori nitraţii (NO3-). Aceste substanţe rezultă în apă din descompunerea materiei
organice moarte, din reducerea nitraţilor şi nitriţilor, din diverse surse de poluare cum ar fi:
folosirea îngrăşămintelor minerale sau organice, sau pot fi produşi de metabolism (ex.
amoniacul). Amoniacul (NH3) în apă sau lichide biologice ale peştelui este prezent sub formă
moleculară, nedisociat (NH3) sau disociat, sub formă de ion de amoniu (NH4+), împreună
formând amoniul total. Sărurile de amoniu disociază în apă după reacţia: NH4+ + OH - ↔ NH3 +
H20 Raportul dintre cele două forme de amoniac depinde de pH-ul şi temperatura apei. Cu cât
temperatura şi pH-ul sunt mai ridicate, cu atât ionul de amoniu se transformă în amoniac. Odată
cu creşterea valorii pH-ului, creşte şi cantitatea de amoniac liber şi invers, la scăderea pH-ului
creşte cantitatea de ioni de amoniac. Toxicitatea ionilor de amoniu depinde de prezenţa în apă a
moleculelor de amoniac, iar disocierea lor este în funcţie de pH. Astfel, toxicitatea creşte
proporţional cu ridicarea pH-ului apei. Toxicitatea mai depinde şi de cantitatea de CO2 liber din
apă, şi acesta putând influenţa pH-ul. Creşterea cantităţii de CO2 liber din apă duce la scăderea
toxicităţii amoniacului.
Optimul de incarcatura a apei cu substante chimice este de 0,5 mg/l - azot, 0,4 mg/l -
amoniac, 0,3 mg/l NO2 - nitriti si 0,3 mg/l NO3 – nitrati.
Dupa implementarea proiectului , S.C. BYTEX INTERNATIONAL S.R.L. va obține puiet și
creste pastrav pana la stadiu de pastrav de consum, respectiv pana la o greutate de aprox. 400-500
grame/exemplar.

In vederea aplicarii acestui flux tehnologic S.C. BYTEX INTERNATIONAL S.R.L. pune la
dispoziția proiectului terenul și următoarele investiții realizate din surse proprii, dintre care o parte vor fi
constituite ca aport în natură (a se vedea raportul de evaluare emis de expert independent ANEVAR).
Pentru a asigura funcționarea păstrăvăriei, prin proiect se propun următoarele investiții:
- utilarea bazinelor U1, U2, U3 care alimenteaza toate bazinele din pastravarie prin adaugarea a
multiple filtre mecanice din diverse materiale
- oxigenarea apei in bazinele de utilare
- reutilizarea apei din bazine prin curatarea, oxigenarea si pomparea ei inapoi in
alimentare/primenire
- posibilitate de oprire a apei de primenire din sursa de apa principala atunci cand turbiditatea este
mare, pentru a proteja pestele existent in bazine
- automatizarea inchiderii apei de primenire in priza si deznisipator prin senzori specific
- cresterea puietului de pastrav de la icra la 24g- puiet pentru populare bazine.
 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICI AI PĂSTRĂVĂRIEI

Denumire UM Valoare

Numar bazine creștere valoare 10

Volum mediu bazin - mc mc 123,80

Volum bazin - mc TOTAL mc 1238

Procent pierdere- crestere % 10%

Densitate la populare kg/mc 2.90

Densitate recoltare kg/mc 46.76

Greutate la populare bazine grame 24

Greutate la comercializare grame 430

2. DESCRIEREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE ȘI A MODULUI DE

ALIMENTARE CU APĂ

➢ Sursa de apa
Pentru asigurarea necesarului de apă (umplere bazine si primenire) folosită la pastravarie,
se propune captarea apei din paraul Schit, aflat în imediata apropiere a pastravariei.
Priza de apa este de tip tirolez, este inglobata intr-un prag deversor executat din beton
in apropierea albiei paraului. Pragul este de 0,9m fata de talveg, in el se afla un canal acoperit cu
gratar metalic din inox. Acest canal este paralel cu axa paraului, apele captate din el fiindi direct
conduse prin 2 tevi de 315 intr-un deznisipator orizontal.
Caracteristicile constructive ale prizei sunt urmatoarele:
• lungime prag : 7,00 m;
• latime prag : 2.5 m;
• adancime de fundare : -1,20 m fata de cota talvegului;
• inaltimea pragului : 0,90 m fata de cota talvegului.
 Aductiunea apei de la priza de apa la deznisipator: se realizeaza gravitational prin 2
conducte din PE ( D= 315 mm, L=14m) conducta este prevazuta cu vana de linie la intrarea in
deznisipator;

➢ Deznisipatorul - este o cuva din beton armat realizat semiingropat (L=14 m, I= 8

m, h =2 m ) prevazut cu racord de intrare PE ( 2 x Dn= 315 mm) , racord iesire spre bazinele
piscicole PE, 2 x 315mm, conducta de golire si curatare PE ( Dn= 400 mm, L= 90 m ) ;
Pentru masurarea debitelor captate inainte de intrarea in deznisipator intr-o sectiune utila
se va monta un deversor rectangular.
Aductiunea apei de la deznisipator spre bazinele piscicole se realizeaza gravitational prin
conducta ( 2 x Dn= 315 mm, Ltotal= 130 m) care asigura transportul apei de umplere si
primenire la bazinele de crestere si vindere/tratamente.
➢ Generator curent: 3 buc turbine cu jet,cu capacitate de 1,75 Kw fiecare

➢ Bazine piscicole
o 7 bazine longitudinale pentru creştere păstrăvi realizate din beton, având
următoarele dimensiuni: B1-B7 (1.2 mx 2.4m x 24m X 2 cuve, 138 mc
util/bazin)
o 3 bazine circulare pentru creştere păstrăvi realizate din beton, având
următoarele dimensiuni: B8-B10 (2 bazine cu diametrul de 9 m, h=1,2 m,
75 mc util/bazin, 1 bazin cu diametrul de 11,5 m, h=1,2 m, 122 mc
util/bazin).

S-au construit 3 bazine de utilare cu dimensiunile in plan 5,2 x 6 m.

Investitii propuse prin proiectul POPAM:
In aceste camine se vor monta dispozitivele de inchidere-deschidere, prin care se opereaza
intrarea-distribuirea apei in bazine, echipamentele de filtrare si oxigenare si echipamentele de
pompare pentru recircularea apei.
Pentru a optimiza cresterea pastravului in anotimpul rece si pentru a-l proteja de boli in
anotimpul cald se propun acoperirea bazinelor cu corturi industriale.

Fluxul apei de primenire

Fluxul apei de primenire este dinspre deznisipator spre cele 3 bazine de utilare.
De la bazinele de utilare astfel: Bazinul de utilare U1 va alimenta bazinele B1, B3, B5, bazinul
de utilare U2 va alimenta bazinele B2, B4, B6 si bazinul de utilare U3 va alimenta bazinele B8,
B9, B10 in cadere, fara pompare. In cadrul bazinului de utilare se va colecta apa din bazinele
aferente, se va filtra, se va oxigena, se va ridica si varsa in fluxul de primenire.
Bazinul de creștere B7 nu va avea optiune de recirculare, se va baza doar pe apa de primenire.

➢ Luciu de apa (lagunare)

In aval de cele 10 bazine de pastravi se propune amenajarea unui luciu de apa (lagunare), avand
o suprafata de cca. 478 mp si o adancime de 1,5÷1,8 m, ce se va excava si se va taluza
corespunzator (pamant batut,si pietruit cu mortar). Alimentarea cu apa a acestui lac se va realiza
din bazinele de pastravi, printr-o conducta PE Dn 315 mm.

➢ Evacuarea apelor din bazine

După ce apa traversează bazinele – deoarece o crescătorie de păstrăvi trebuie să beneficieze de
apă curgătoare – aceasta este evacuata în luciul de apa (lagunare) prin intermediul a două
conducte Dn 315 mm.
Golirea lagunei se va realiza prin conducta PE 315 mm, L=15 ml direct in cursul de apa Schit, ,
gura de evacuare fiind situata la cca. 265 m fata de priza de captare a pastravariei.
Conducta de evacuare si supraplin de la deznisipator are diametrul Dn 315 mm, L=25 ml, cu
evacuare finala în cursul de apa Schit.
Apele pluviale se scurg liber la suprafata terenului.
Cantitatile de apa ce se vor evacua in cursul de apa Schit sunt apropate egale cu cele captate, mai
putin cantitatile de apa evaporate (15%)
lndicatorii de calitate a apelor evacuate se vor incadra in limitele stabilite prin N.T.P.A. 001/2002
Cele noua bazine B1÷B6 si B8÷B10 amplasate in paralel sunt concepute pentru cresterea
pastravilor. Bazinul B7 este pentru de vindere/tratamente .

Cerinţe ale creşterii păstrăvilor curcubeu

- apa trebuie să conţină minim 7 mg / l oxigen şi un pH = 7 (neutru) sau usor alcalină
fără mult fier;
- alimentarea cu apă a bazinelor trebuie să asigure o primenire totală a apei;
- temperatura apei trebuie să fie pentru puiet de 8 ÷ 100C, iar pentru păstrăvării în
creştere de 180C;
- este important ca apa să aibă contact cu aerul atmosferic suficient de mult timp pentru
a se îmbogăţi cu oxigen;
- prin cădere de apă, prin formare de valuri, şuvoaie sau vârtejuri, apa are ocazia de a
se îmbogăţi şi mai mult cu elementul oxigen – element vital păstrăvului.

Volumul util total al bazinelor de crestere si tratamente: 1238 mc

Necesarul de apa pentru umplere bazine crestere si tratamente: 1238 mc

Pentru umplerea si primenirea lagunei necesarul de apa va fi asigurat din bazinele
piscicole de crestere.

Necesarul de apa pentru primenire bazine piscicole:

Necesarul de apa se calculeaza astfel incat sa asigure primenirea completa a apei din
bazine de maxim 7 ori pe zi.
Q zi necesar= 7x1238 mc = 8666 mc/zi =0,100 mc/s =100 l/s
Conform adresei cu nr. 19884/25.11/2020, debitul mediu lunar multianual este de 0,293 mc/s.
Conform studiului hidrologic intocmit de INGHA, cu nr. 814/25.02.2021, debitul de servitute
care este egal cu debitul ecologic este de 0,161 mc/s.
Cu debitul posibil de captat Q captat (Q mediu multianual - Q serv/ecologic) = 0,293 – 0,161
=0,132 mc/s= 132 l/s, bazinele isi pot primeni zilnic volumul de apa din cuve .
Necesarul de apă – tehnologică:
a) Debite
o Debit maxim zilnic =8666 mc/zi = 0,100 mc/s =100 l / s
o Debit mediu zilnic =6933 mc/zi =0,08 mc/s = 80 l / s
o Debit minim zilnic =4939 mc/zi = 0,057 mc/s= 57 l / s
b) Volume
o Anuale
▪ maxime = 3163090 mc / an
▪ medii = 2530545 mc / an
▪ minime = 1802735 mc / an
Debitul maxim zilnic este corespunzator situatiei in care primenirea bazinelor se realizeaza
complet de 7 ori pe zi, fara a porni recircularea.
Debitul minim zilnic este corespunzator situatiei in care primenirea bazinelor se realizeaza
complet doar de 4 ori pe zi, in rest se face doar recirculare.

Restituţii apă – tehnologică (85% din necesar):

a) Debite
o Debit maxim zilnic =7366 mc/zi = 0,085 mc/s =85 l / s
o Debit mediu zilnic =5893 mc/zi =0,068 mc/s = 68 l / s
o Debit minim zilnic =4198 mc/zi = 0,048 mc/s= 48 l / s
b) Volume
o Anuale
▪ maxime = 2688590 mc / an
▪ medii = 2150945 mc / an
▪ minime = 1532270 mc / an

3. FLUXUL DE CREȘTERE ȘI ÎNMULȚIRE A PĂSTRĂVULUI

Proiectul va ajuta in implementarea cresterii pastravului de la icra la procesare /

consumare, respectiv:
• Pastravul va fi introdus in ferma la stadiul de icra in demisoul cladirii cu functiuni
multiple (aclimatizarea icrelor achizitionate, incubarea lor, dezvoltarea de la stadiul de
embrion la 5-10g gata de a fi scos in bazinele exterioare
o Incepe cu asezarea dupa aclimatizare a icrelor embrionate in sertarele incubator.
In modul normal ecloziunea va incepe dupa cel mult 12 zile si va dura cel mult 48
de ore. In aceasta perioada trebuiesc supravegheate de 3 – 4 ori pe zi si curatate de
cele care se albesc. Numarul acestora va fi notata zilnic in REGISTRUL DE
 FERMA. Dupa ecloziune , pana la consumarea sacului Vitelin (max.12 zile cu
apa la 8- 10 gr. Celsius) . Activitatea de supraveghere , scoaterea si notarea
mortalitatilor continua.
• o data prezent in bazinele exterioare pastravul este hranit cu mancare speciala conform
greutatii, atent monitorizat si sortat periodic dupa dimensiune in diverse bazine; bazinele
se vor curati periodic pentru a oferi un mediu prielnic de crestere
TABEL PRIMAR DE FURAJARE ( SEMIINTENSIV)

Greutate corp.alev. Marime furaj Temp.8 gr.C Temp.10 gr.C

< 0,2 gr 0,3 – 0,5 2,9 % 3,5 % / zi
0,2 – 0,5 gr 0,5 – 0,8 2,6 % 3,2 % / zi
0,5 – 2 gr 0,8 – 1,2 2,1 % 2,5 % / zi
2 – 4 gr 1,2 – 1,5 1,7 % 2,1 % / zi

Necesar furaje pentru 100.000 alevini sa treaca de bariera biologica ( 5 gr / buc).

Marime furaj Cantitate kg. Timp de

administrare
0,3 – 0,5 6 8- 10 zile
0,5 – 0,8 25 10-12 zile
0,8 – 1,2 175 55 – 60 zile
1,2 – 1,5 190 18 – 20 zile

In aceasta perioada furajarea se face de 5 ori pe zi la intervale de 4 ore.

Orele : 6 – 10 – 14 – 18 – 22
Furajarea se face manual cu atentie sporita la apetitul alevinilor. Curatarea si scoaterea
mortalitatilor se va face de 2 ori pe zi. Ultima perioada de predezvoltare se va face in
vivierele din bazinul de suprafata prin furajare manuala de 4 ori pe zi cu intervale de cate 4
ore.
Oxigenarea aditionala din con se face la fiecare furajare timp de 2 – 3 ore.

Inainte de a popula bazinele cu alevin sau peste, acestea se vor curata bine cu solutii bio
care sa ajute la evitarea bolilor viitoare din aceasta pricina.
Apa va fi constant monitorizata (turbiditate, oxigen, ph). Toate aceste valori se vor pastra
istoric intr-o baza de date pentru a putea face o analiza lunara sau anuala. In afara de actiunile
automatizate, responsabilul de ferma va lua actiuni concrete in functie de valoarea acestor
senzori.
Popularea bazinelor se va face in 2 cicluri anuale iar fluxul pestelui in bazine va fi in
functie de dimensiunea pestelui prin pompe si sortare automata. Pestele va fi de asemenea
numarat automat pentru a tine o evidenta clara a situatiei din FERMA.
Furajarea lor se va efectua cu produse tip peleti extrudati, ce contin subproduse din peste,
substante din seminte oleaginoase, cereale, uleiuri, etc., se certifica ca apele evacuate vor avea
impact pozitiv asupra emisarului prin cresterea moderata a continutului de material organic,ce
asigura dezvoltarea biosferei acvatice. Dupa popularea bazinelor cu pastravi se vor efectua de
catre beneficiar, analize ale apei, pentru confirmarea acestui fapt.
 Periodic se vor lua monstre de peste pentru a fi analizate.
Pestele gata de consum va fi intre 400-500 de grame, cu posibilitatea de ajunge si la 800
de grame, in functie de preferintele clientilor, si va fi sortat corespunzator.
Procesarea pestelui se orienteaza in principal in zona de afumare (vindere directe la kg
sau in cobza de brad). Conservarea acestuia se va realiza prin ajutorul proiectului fie in caserole
fie direc vidat, conform masinilor de vidat adaugate in proiect.
Comercializarea pestelui se va realiza direct, la poarta fermei, dar si prin intermediari fie
en-detail fie en-gross in zona Municipiilor Piatra Neamt, Iasi, Suceava si limitrof, in magazine
specializate sau in colaborare. Ne vom orienta catre prospetimea pestelui ca si brand, un peste
recoltat la ora 5 dimineata din bazine si cumparat de client dupa ora 9 in aceeasi zi in magazinele
partener.
Produse obtinute si comercializate: - pastrav viu proaspat, pastrav afumat (vidat, vidat la
caserola, pastrav afumat in cobza de brad -cu sau fara mirodenii).

4. REGULI GENERALE DE EXPLOATARE SI IGIENA

Este utila si recomandata tinerea unui registru electronic in care se vor inregistra zilnic
temperaturile apei, pH-ul, continutul de oxigen, numarul de mese si cantitatile de furaje
administrate, mortalitatile, interventiile tehnologice etc. Rezultatele la pescuirile de control si
modificarea ratiilor vor fi, de asemenea, consemnate.
Pe toata perioada de crestere se vor lua masuri de profilaxie, respectiv asigurarea unui
debit optim, mentinerea oxigenului si pH-ului in limite normale, precum si a celorlalti parametri
ca amoniu, nitriti, substante in suspensie etc. Al doilea lucru extrem de important este asigurarea
de furaj corespunzator calitativ, in cantitati suficiente, conform graficelor de furajare si
temperaturii de lucru.
Cea mai importanta masura profilactica este mentinerea unei curatenii exemplare in
cadrul fermei piscicole.
Respectarea acestor masuri, precum si accesul strict controlat al personalului constituie
baza prevenirii imbolnavirilor bacteriene sau parazitare.

5. PLANUL DE PRODUCȚIE PE O PERIOADĂ DE 5 ANI

După finalizarea proiectului, la nivelul păstrăvăriei din com. Ceahlău, jud. Neamț se vor
obține cantitățile din tabel de păstrăv, pe o perioada 5 ani. Cantitatile pot varia in functie de
conditiile atmosferice si vreme. Valoarea de 46,76 kg / mc este calculata pe baza experientelor
din alte pastravarii din tara. Valoarea este dublata la nivel anual, respectiv 2 cicluri pe an.

PRODUCȚIA ANUALĂ OBȚINUTĂ

CENTRALIZATOR PLAN PRODUCTIE BAZINE DE CREȘTERE (an 1)
Denumire UM Valoare
Număr total puiet de păstrăv la populare pentru bazine buc/ an 149592.00
Cantitate de puiet produs pentru bazine kg/ an 3590.21
Producție totală de păstrăv de consum recoltată din bazine pe an tone/ an 57.89
Producție totală anuală de pește - echivalent crap (1 tonă crap =
1,5 tone păstrăv) tone/ an 86.84
 CENTRALIZATOR PLAN PRODUCTIE BAZINE DE CREȘTERE (an 2 - an 5)
Denumire UM Valoare

Număr total puiet de păstrăv la populare pentru bazine buc/ an 299184.00

Cantitate de puiet produs pentru bazine kg/ an 7180.42

Producție totală de păstrăv de consum recoltată din bazine pe an tone/ an 115.78

Producție totală anuală de pește - echivalent crap (1 tonă crap =
1,5 tone păstrăv) tone/ an 173.68

BIOLOGIA SPECIEI
Spatiul vital al pastravului curcubeu il reprezinta zonele montane.
Păstrăvul este o specie de pește care trăieste în special în apele de munte, ape cu
temperatura relativ scăzută și în timpul verii, dar poate fi găsit și în zonele mai joase,
submontane și de deal, cu condiția ca apele să fie puternic oxigenate.
Poate fi găsit și la altitudini de 250-300 m, însă principalul său habitat îl reprezintă
apele de la altitudini de peste 1000 m.
Atinge 25-30 cm lungime și 0,8-1,6 kg greutate, ajungând excepțional la 50-90 cm
lungime și 15 kg greutate. În România cele mai mari exemplare, pescuite în lacul
Bicaz, cântăresc în jur de 6 kg.
Forma corpului pastravului curcubeu este de fus turtit lateral, fiind putin mai lat
decat la celelalte salmonide cu solzi ceva mai mari decat ai pastravului indigen.
Musculatura este dezvoltata, lucru vital pentru a se misca in voie in apele repezi
de munte.
Pe spate se poate distinge dorsala adipoasa, caracteristica salmonidelor.
De-a lungul liniei laterale are circa 135-150 solzi mici. Il distinge fata de alte
salmonide, inotatoarea caudala, care la pastravul curcubeu prezinta o scobitura
pronuntata.
Dimensiunile obisnuite – lungimea 25-30 cm, greutatea 0,2 – 1,6 kg.
Colorit: Partea dorsala a pastravului curcubeu este gri-albastruie sau verzuie
inchis cu flancurile argintii, regiunea abdominala de culoare inchisa. Pe suprafata
dorsala si pe flancuri intalnim numeroase pete mici, neregulate de culoare neagra,
acestea regasindu-se si pe inotatoarele dorsala si caudala. De la opercule si pana la
caudala, pe ambele parti laterale se intinde cate o dunga roscat-sidefie, cu reflexe
specifice curcubeului, de unde si denumirea speciei.
In apele naturale, locurile preferate ale pastravului curcubeu se afla in jurul
pietrelor, a diferitelor obiecte mai mari (picioare de pod, stalpi, etc) din apa, sub
malurile spalate ale raurilor. Daca apa nu ii aduce hrana indestulatoare, paraseste
aceste locuri, trecand la vanatoare.
 Inmultirea pastravului curcubeu reprezinta o caracteristica si anume aceea ca se
reproduce primavara. Faptul ca pastravul curcubeu isi depune icrele in februarie-
aprilie mai favorizeaza in buna masura reproducerea lui pe cale artificiala. Se
hraneste cand temperatura apei este intre 8-20 grade Celsius.
In conditii optime de temperatura si printr-o hranire permanenta, cu ratii
calculate, furaje granulate de calitate foarte buna, pastravul curcubeu poate ajunge
la greutate de 0,250 – 0,350 kg/buc intr-o perioada de 11-13 luni.
Pastravul curcubeu, ca peste rapitor, prezinta particularitati distincte in
structura si fiziologia aparatului digestiv. Lungimea redusa a tubului digestiv impune
ca principiile alimentare sa fie intr-o forma cat mai accesibila, hrana sa contina
vitamine, in cantitati suficiente, neexistand posibilitatea sintetizarii acestora din
microflora bacteriana intestinala. La pastravul curcubeu, necesarul de proteina, de
valoare biologica mare este foarte ridicat. Datorita rolului lor esential de elemente
constitutive prin care se realizeaza cresterea, proteinele trebuie sa contina cantitati
corespunzatoare necesitatilor pestilor, aminoacizi esentiali in cantitati si raporturi
foarte bine stabilite. Cantitativ, nivelul proteic din furaje trebuie sa fie intre 30 si
45%. Gradul de digestibilitate al pastravului curcubeu, variaza intre 70-90% astfel
incat din 100 gr proteina ingerata se obtin 280-300 gr proteina corporala.
Furajele realizeaza indici de conversie de 1-1,2 la recepturile pentru pastravul de
consum. Valorile minimale ale indicilor de conversie se realizeaza in conditiile
existentei unor parametri normali de habitat, iar valorile maximale sunt atinse cand
acesti parametri se modifica in sens negativ, indicii de conversie realizandu-se in
functie de indicatorii fizico-chimici ai sursei de alimentare cu apa ai pastravariei,
mentinerea parametrilor de crestere in bazine, potentialul productiv al materialului
piscicol si de profesionalismul personalului de servire.
Fiecare tip de furaje este corespunzator cerintelor fiziologice a celor “3P”- ( 3
perioade) distincte din viata unui lot de pesti.
Acest concept asigura o armonizare superioara intre cerintele nutritive ale
materialului biologic si tendintele tehnico-economice ale producatorului.
Avantajele conceptului “3P”- (3 perioade) in fiziologia nutritiva a pastravului
curcubeu:
- timp redus de hranire;
- dimensiunea uniforma a pestilor;
- reducerea stresului nutritional;
- rate bune de conversie si de crestere;
- protectia mediului inconjurator;
- reducerea perioadei de crestere;
- productivitate superioara;
La temperaturi sub 6 grade C se va furaja in functie de apetit, iar la temperaturi
de peste 18 grade in functie de concentratia de oxigen din apa.
 Toate sortimentele de furaje indeplinesc normele CE privind emisiile in mediul
exterior de azot (N) si fosfor (P).
Sub aspectul temperaturii optime de crestere, salmonidele fac parte din categoria
pestilor stenotermi de apa rece, deci iubitori de apa cu temperature scazute. Valorile
termice optime variaza in functie de specia introdusa in cultura sau in functie de specia
dominanta. Temperaturile pot fi mai ridicate pentru crestere si dezvoltare si mai reduse
pentru reproducere.
Valoarea optima a temperaturii pentru crestere la pastravul curcubeu este de 15-19°C.
Pentru crescatoria de pastrav, temperatura apei poate sa fie ceva mai ridicata,
fara insa sa depaseasca vara 23°C, dar nici sa scada sub 11°C. Aceasta, deoarece
procesul de crestere se incetineste, iar valorificarea hranei pierde din eficienta la
temperaturi stresante. Schimbarile bruste de temperatura sunt greu de suportat de
catre categoriile tinere de pastravi, precum si de adulti.
Viteza de curgere a apei este importantă în funcţie de specia de peşti care se
dezvoltă în apa respectivă. Organul de percepere este reprezentat de linia laterală.
Efectele vitezei de curgere a apei asupra peştilor se împart în directe şi indirecte.
Cele directe se referă la: deplasarea, transportul peştilor; transportul icrelor şi
larvelor, iar cele indirecte, puternic resimţite de peşti, se referă la: modificarea
regimului hidrologic, modificarea temperaturii apei, modificarea oxigenului dizolvat,
modificarea salinităţii, producţia de fito şi zooplancton.
Duritatea apei, apreciata prin grade germane (dH°), are valoare optima de 10
dH° pentru pastravul curcubeu.
Transparenţa apei depinde de cantitatea de suspensii, de natura fundului apei
şi de adâncimea acesteia. Apa tulbure are asupra peştilor efecte directe (împiedică
respiraţia, blochează branhiile, produce moartea peştilor prin asfixie) şi indirecte
prin modificările pe care le produce asupra apei: diminuarea luminozităţii, reducerea
fotosintezei, creşterea temperaturii prin intensificarea absorbţiei calorice, reţinerea
în apă a unei cantităţi mai mici de oxigen, diminuarea productivităţii ecosistemelor.
Valoarea optima a transparentei apei pentru pastravi este de cca. 100 cm pentru
bazinele de crestere a puietului si a pastravului pentru consum.
Însuşirile chimice (chimismul apei) pot acţiona direct asupra peştilor prin
tulburări şi stări patologice la peşti, dar şi indirect prin influenţa pe care o au asupra
bioagresorilor sau crearea disconfortului care este generator de stres. Din
caracteristicile chimice ale apei menţionăm: reacţia apei (pH-ul), salinitatea, fierul,
clorul activ, nitraţii, nitriţii, amoniul, oxigenul dizolvat.
Este bine cunoscut ca temperatura apei influenteaza continutul acesteia in
oxigen dizolvat. Cu cat temperatura este mai scazuta, continutul in oxigen dizolvat
este mai ridicat, si invers.
Se considera ca o apa este buna pentru o pastravarie daca contine cel putin 9
mg O2/l la temperatura de 18-19°C. Desigur, continutul in oxigen dizolvat se mai
poate creste si prin unele amenajari hidrotehnice de tipul cascadelor podite sau
simple sau prin achizittia de aeratoare. Se impune urmarirea continutului in oxigen
dizolvat la iesirea din izvoare, unde este necesara sporirea masurilor amintite mai
sus.
Pe scara exigentei fata de continutul de oxigen dizolvat, pastravul curcubeu se
situeaza ultimul intre speciile de pastrav (de munte, indigen, fantanel).
Reactia chimica a apei, exprimata prin concentratia ionilor de hidrogen (sau
pH-ul apei), are influenta asupra proceselor metabolice din organismul pestilor si a
organismelor acvatice care le constituie hrana. Cea mai buna apa pentru salmonide
este cea cu valorile pH-ului cuprinse intre 7 si 8, adica apele neutre sau usor alcaline,
apele acide cu pH-ul sub 6 sau cele cu pH-ul peste 8,5 fiind improprii.
Substanţele azotate din apă cu influenţe negative asupra peştilor sunt:
amoniacul, nitriţii (NO2-) şi uneori nitraţii (NO3-). Aceste substanţe rezultă în apă din
descompunerea materiei organice moarte, din reducerea nitraţilor şi nitriţilor, din
diverse surse de poluare cum ar fi: folosirea îngrăşămintelor minerale sau organice,
sau pot fi produşi de metabolism (ex. amoniacul). Amoniacul (NH3) în apă sau lichide
biologice ale peştelui este prezent sub formă moleculară, nedisociat (NH3) sau
disociat, sub formă de ion de amoniu (NH4+), împreună formând amoniul total.
Sărurile de amoniu disociază în apă după reacţia: NH 4+ + OH - ↔ NH3 + H20 Raportul
dintre cele două forme de amoniac depinde de pH-ul şi temperatura apei. Cu cât
temperatura şi pH-ul sunt mai ridicate, cu atât ionul de amoniu se transformă în
amoniac. Odată cu creşterea valorii pH-ului, creşte şi cantitatea de amoniac liber şi
invers, la scăderea pH-ului creşte cantitatea de ioni de amoniac. Toxicitatea ionilor
de amoniu depinde de prezenţa în apă a moleculelor de amoniac, iar disocierea lor
este în funcţie de pH. Astfel, toxicitatea creşte proporţional cu ridicarea pH-ului
apei. Toxicitatea mai depinde şi de cantitatea de CO 2 liber din apă, şi acesta putând
influenţa pH-ul. Creşterea cantităţii de CO2 liber din apă duce la scăderea toxicităţii
amoniacului.
Optimul de incarcatura a apei cu substante chimice este de 0,5 mg/l - azot,
0,4 mg/l - amoniac, 0,3 mg/l NO2 - nitriti si 0,3 mg/l NO3 – nitrati.
 DESCRIERE CONSTRUCTII CE VOR FI REALIZATE:

A. CONSTRUIRE IMOBIL D+P+1E CU FUNCTIUNI MULTIPLE DE

PRODUCȚIE-PROCESARE COMERCIALIZARE PĂSTRĂV

La parter se afla zona de productie primara a pastravului, care se realizeaza in niste bazine. Tot la
parter se afla camera tehnica si un spatiu pentru curatenie. La parter se afla zona de procesare si
vanzare. Astfel, se remarca un flux separa al personalului care intra in vestiare prevazute cu
dusuri si grupuri sanitare si apoi are acces in spatiul de procesare al pestelui. Pestele procesat
este dispus in camere frigorifice, este transportat in spatiul de ambalare cobze si apoi este afumat
in spatiul procesare afumare, aflat in anexa. Totodata, produsele sunt vandute in spatiu de
vanzare peste si produse procesate, care beneficaza de acces din spatiul de procesare, grup
sanitar personal si spalator lazi. Etajul este un spatiu administrativ destinat angajatilor, aici
aflandu-se birou inginer piscicol, birou aprovizionare facturare, birou resurse umane, spatiu
servire a mesei + oficiu si receptie cu zona de asteptare.

B. CONSTRUIRE ANEXA AFUMATOARE (PROCESARE)

La parter se afla o depozitare si un spatiu pentru afumatoare.

C. AMENAJARE BAZINE EXTERIOARE

Exista o serie de bazine care necesita realizarea unor corturi pe structura metalica zincata si
prelata 100% impermeabilă din poliplan care sa protejeze pestii de intemperii. Corturile asigura
un sistem de tensionare pentru a menține prelata mereu întinsă. Forma rotunjită reduce efectul
forței încărcărilor la vânt și zăpadă oferind protecție maximă la intemperii. Corturile se dispun pe
structura de beton armat a bazinelor.

D. AMENAJARE CURTE

ALEE CAROSABILA SI/SAU PIETONALA SI PARCARE

Se propune realizarea unei alei carosabile si/sau pietonale, conform planului de situatie si o
parcare auto pentru 10 locuri, din care 1 loc pentru persoane cu dizabilitati.

Obiectivul propus prezinta urmatorii indicatori urbanistici:

NC52320; NC52215
SUPRAFATA TOTALA TERENURI = 12.584 mp.
SUPRAFATA TOTALA 52320= 2.000 mp.
SUPRAFATA TOTALA 52215= 10.584 mp.
ARIA CONSTRUITA EXISTENTA = 0 mp.
 ARIA CONSTRUITA DESFASURATA EXISTENTA = 0 mp.
ARIA CONSTRUITA PROPUSA = 294 mp.
ARIA CONSTRUITA DESFASURATA PROPUSA = 730 mp.
POTexistent = 0%
CUTexistent = 0
POTpropus raportat la suprafata NC 52320+NC52215 = 2.33 %
CUTpropus raportat la suprafata NC 52320+NC52215 = 0.06
POTpropus raportat la suprafata NC 52320 (2000 mp) = 14.7 %
CUTpropus raportat la suprafata NC 52320 (2000 mp) = 0.37
REGIM DE INALTIME IMOBIL CU FUNCTIUNI MULTIPLE - DEMISOL +
PARTER + ETAJ
REGIM DE INALTIME ANEXA PROCESARE AFUMARE- PARTER
H MAX DE LA CTN 9.06 m

A. CONSTRUIRE IMOBIL D+P+1E CU FUNCTIUNI MULTIPLE DE

PRODUCȚIE-PROCESARE COMERCIALIZARE PĂSTRĂV

I.PLAN DEMISOL - 6.00m - CLADIRE CU FUNCTIUNI MULTIPLE - ZONĂ

PRODUCȚIE PISCICOLĂ ȘI SPAȚII ANEXE (DEMISOL SI ETAJ)

1. Hol 2.72 mp
2. Curatenie 3.06 mp
3. Casa scarii 10.69 mp
4. Camera Tehnica 14.32 mp
5. Zona productie primara peste 152.55 mp

INALTIMEA LIBERA LA NIVELUL DEMISOLULUI : 2.80 M

SUPRAFATA UTILA DEMISOL 183.34 mp
SUPRAFATA CONSTRUITA DEMISOL 215 mp

II.PLAN PARTER - 3.00m: - CLADIRE CU FUNCTIUNI MULTIPLE - ZONĂ DE

PROCESARE - COMERCIALIZARE (PARTER)

1. G.S. 3.61 mp
2. SAS 4.09 mp
3. Camera frigorifica 13.1 mp
4. Hol 10.64 mp
5. Casa scarii 10.92 mp
6. Spalator lazi 12.40 mp
 7. Vestiar femei 15.06 mp
8. Spatiu ambalare cobze 16.80 mp
9. Vestiar barbati 19.28 mp
10. Spatiu eviscerare si procesare 24.93 mp
11. Spatiu de vanzare peste si produse procesate 53.5 mp

INALTIMEA LIBERA LA NIVELUL PARTERULUI: 2.80 M

SUPRAFATA UTILA PARTER 184.33 mp
SUPRAFATA CONSTRUITA PARTER 221 mp

III.PLAN ETAJ 1 +/0.00m - CLADIRE CU FUNCTIUNI MULTIPLE - ZONĂ

PRODUCȚIE PISCICOLĂ ȘI SPAȚII ANEXE (DEMISOL SI ETAJ)

1. Depozitare 1 1.84 mp
2. Depozitare 2 1.88 mp
3. Grup sanitar 4.56 mp
4. Arhiva 4.57 mp
5. Baie 4 5.50 mp
6. Baie 3 5.50 mp
7. Hol 9.65 mp
8. Casa scarii 10.69 mp
9. Birou inginer piscicol 17.72 mp
10. Birou aprovizionare - facturare 24.45 mp
11. Birou resurse umane 26.73 mp
12. Receptie+zona asteptare 29.45 mp
13. Spatiu servire a mesei + oficiu 38.91 mp
14. Terasa partial acoperita 83.90 mp

INALTIMEA LIBERA LA NIVELUL ETAJULUI 1 : 2.80 M

SUPRAFATA UTILA ETAJ 1 181.45 mp
SUPRAFATA UTILA CU TERASE SI BALCOANE ETAJ 1 265.35 mp
SUPRAFATA CONSTRUITA ETAJ 1 241 mp

ARIA CONSTRUITA PROPUSA = 241 mp

ARIA CONSTRUITA DESFASURATA PROPUSA = 677 mp
ARIA UTILA TOTALA = 549.12 mp
ARIA UTILA TOTALA CU TERASE = 633.02mp

VOLUM CLADIRE = 3000 mc

VOLUM UTIL CLADIRE = 1535 mc
 DIMENSIUNI CLADIRE 12.80 x 18.20 m

• Finisaje interioare
o tamplaria interioara se confectioneaza din lemn si PVC;
o pardoseli: gresie portelanata rectificata; parchet, linoleum
o peretii interiori: vopsitorie cu vopsele lavabile;
o faianta rectificata in bai pana la cota 1.80; faianta in zona chiuvetelor
o tavane: toate incaperile au tavanul finisat cu vopsea lavabila alba.

• Finisaje exterioare
1 - tamplarie exterioara PVC cu geam triplu termoizolant culoare gri antracit RAL 7016
2 - placaj piatra naturala culoare maro-gri inchis
3 - glafuri exterioare din tabla de aluminiu
4 - balustrada si mana curenta metalica
5 - pardoseala exterioara piatra
6 - fatada ventilata lemn tratat cu lazura groasa de exterior
7 - atic din tabla zincata culoare gri antracit RAL 7016

Cladirea se incadreaza in:

- categoria C de importanta
- clasa III de importanta
- grad de rezistenta la foc II – risc mic de incendiu

B. CONSTRUIRE ANEXA AFUMATOARE (PROCESARE)

I. PLAN PARTER +/-0.00m:

1. Depozitare 8.60 mp
2. Anexa procesare afumare 32.47 mp
3. Terasa 16.65 mp

INALTIMEA LIBERA LA NIVELUL PARTERULUI: 2.80 M

SUPRAFATA UTILA PARTER 41.07 mp
SUPRAFATA UTILA CU TERASE = 57.72 mp
SUPRAFATA CONSTRUITA PARTER 53 mp

ARIA CONSTRUITA PROPUSA = 53 mp

ARIA CONSTRUITA DESFASURATA PROPUSA = 53 mp
ARIA UTILA TOTALA = 41.07 mp
 ARIA UTILA TOTALA CU TERASE = 57.72 mp

VOLUM CLADIRE = 239 mc

VOLUM UTIL CLADIRE = 115mc
DIMENSIUNI CLADIRE 10.50 x 5.00 m

GRAD DE REZISTENTA LA FOC II

CATEGORIA DE IMPORTANTA D - REDUSA
CLASA DE IMPORTANTA IV

• Finisaje interioare
o tamplaria interioara se confectioneaza din PVC;
o pardoseli: gresie portelanata rectificata;
o peretii interiori: vopsitorie cu vopsele lavabile;
o faianta in zona chiuvetelor;
o tavane: toate incaperile au tavanul finisat cu vopsea lavabila alba.

• Finisaje exterioare
1 - tamplarie exterioara PVC cu geam triplu termoizolant culoare gri antracit RAL 7016
2 - placaj piatra naturala culoare maro-gri inchis
3 - glafuri exterioare din tabla de aluminiu
4 - pardoseala exterioara piatra
5 - fatada ventilata lemn tratat cu lazura groasa de exterior
6 - atic din tabla zincata culoare gri antracit RAL 7016

Cladirea se incadreaza in:

- categoria D de importanta
- clasa IV de importanta
- grad de rezistenta la foc II – risc mic de incendiu

C. AMENAJARE BAZINE EXTERIOARE

Exista o serie de bazine care necesita realizarea unor corturi pe structura metalica zincata
si prelata 100% impermeabilă din poliplan care sa protejeze pestii de intemperii. Corturile
asigura un sistem de tensionare pentru a menține prelata mereu întinsă. Forma rotunjită reduce
efectul forței încărcărilor la vânt și zăpadă oferind protecție maximă la intemperii. Corturile se
dispun pe structura de beton armat a bazinelor.
 D. AMENAJARE CURTE

ALEE CAROSABILA SI/SAU PIETONALA SI PARCARE

Se propune realizarea unei alei carosabile si/sau pietonale, conform planului de situatie si
o parcare auto pentru 10 locuri, din care 1 loc pentru persoane cu dizabilitati.

Alei carosabile pavate:

Pavajul utilizat este unul din piatra.
Suprafata are o textura rugoasa, ce previne alunecarea chiar si cand sunt umede.
Sistemul de fundare pentru aleile pavate va avea urmatoarea stratificatie:
- pavaj piatra naturala
- 5 cm strat de margaritar 4-8mm conform STAS 6400;
- 40 cm. balast conform SR 662, STAS 6400;
- teren compactat (minim 95%).
Pentru realizarea incadrarii suprafetelor pavate vor fi utilizate borduri prefabricate din beton.
Bordurile vor fi montate pe o fundatie din beton C12/15.

Totodata, se propune un iluminat de-a lungul aleii si o balustrada de aproximativ 240m

pentru protectia utilizatorilor pe zona de dig.

DESEURI PRECONIZATE

Nici construirea obiectivelor propuse prin prezenta investiție, și nici desfășurarea fluxului
tehnologic nu prezină un impact asupra factorilor de mediu.
Pe perioada execuției, șantierul va fi delimitat și împrejmuit. Drumurile de acces și
lucrările vor fi executate cu utilaje speciale care la sfârșitul zilei vor fi parcate pe platforme
special amenajate pentru a nu influența factorii de mediu. Accesul in incinta santierului este
permis numai persoanelor autorizate si echipate corespunzator.
Totodată, nici desfășurarea fluxului tehnologic propus nu reprezintă o posibilă sursă de
poluare, întrucât evacuarea apei din bazinele exterioare în emisarul din zonă (râul Bistrița), se
face prin intermediul unui decantor existent.
De asemenea, sistemul recirculant al apei utilizate in primele trei perioade de crestere a
pestelui (in hala) permite un control asupra tuturor parametrilor apei (fizico si chimici),
diminuand in acest fel riscul de poluare prin desfasurarea fluxului tehnologic de crestere a
pestelui.
Apele reziduale rezultate atat din procesarea pestelui, cat si de la grupurile sanitare se vor
colecta in bazinul vidanjabil ce se va realiza prin investitie, de evacuarea caruia se va ocupa
firme autorizate in domeniu. Astfel, aceste ape reziduale nu vor constitui o sursa de poluare a
mediului.
Colectarea deseurilor (cele menajere, cele rezultate din procesarea pestelui si cele
rezultate din cresterea pestelui) se va face prin intermediul unor europubele amplasate pe o
platforma betonata, evacuarea lor urmand a fi realizata de catre o firma specializata, in baza unui
contract incheiat.
 ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU AFECTATI
Poluarea solului
Solul din zona de amplasare va fi afectat doar in faza de constructie, urmand ca dupa
terminarea constructiei sa se reface solul de catre constructor (nivelare, aport pamant fertile,
plantare de plante si arbori).

Poluarea apelor de suprafata si subterane

Realizarea lucrarilor de constructii va fi strict supravegheata de catre dirigintele de
santier, iar materialele ce vor fi utilizate vor fi astfel organizate pe amplasament astfel incat sa se
evite riscul de poluare accidentala.
Se vor impune masuri eficiente de limitare a interactiunii dintre organizarea de santier si
mediul inconjurator.
Beneficiarul va supraveghea permanent respectarea de către constructor a tuturor
parametrilor initiali ai factorilor de mediu.
Din analiza datelor de pe amplasament si hidrologia zonei rezulta ca apele de suprafata se
gasesc la distante relativ mari fata de amplasament, iar panza subterana este localizata la
adancime mare.
Atat procesul de crestere a pestelui, cat si cel de procesare a pestelui implica utilizarea de
apa, insa datorita progresului tehnic ce va fi utilizat nu vor rezulta produsi poluanti care sa
afecteze mediul acvatic din zona, societatea incheind si contracte cu firme specializate pentru
deseurile obtinute si pentru apele uzate rezultate.

Poluarea atmosferei
Se estimeaza ca poluarea aerului ar putea interveni in faza de constructie a investitiei prin
mijloacele de transport si utilajele de constructii care utilizeaza motoare cu ardere interna.
Din fluxul tehnologic de crestere a pestelui si din fluxul tehnologic de procesare a
pestelui nu rezulta substante care sa polueze atmosfera.

EVALUAREA ACTIVITATII DESFASURATE IN CADRUL FERMEI

Indicatori sociali
Se vor crea un număr de 6 locuri de muncă cu caracter permanent.
Indicatori pentru sanatate
Se estimeaza ca populatia din zona amplasamentului nu va fi afectata de realizarea
investitiei. Nu vor fi afectati semnificativ principalii factori de mediu (sol, apa, aer).
Indicatori de cultura
Proiectul nu are impact asupra monumentelor istorice, arheologice sau a locurilor de
recreere.
 Indicatori ecologici
Conform mentiunilor de la capitolele anterioare, rezulta ca nu vor fi afectati semnificativ
principalii factori de mediu (sol, apa, aer) si nici flora si fauna din zona.
De asemenea, in ceea ce priveste fauna, aceasta va fi protejata si ca urmare a realizarii
iluminatului si imprejmuirii, care va avea drept rezultat si impiedicarea animalelor sa intre in
incinta.
Impactul asupra biodiversitatii
In faza de executie va fi afectata o mica parte a vegetatiei, care se va reface la terminarea
lucrarilor de constructii.
Protectia fondului forestier
Nu este cazul. Realizarea investitiei nu are implicatii asupra fondului forestier.
Protectia ecosistemelor
Ecosistemul actual nu va fi afectat ca urmare a faptului ca investitia va fi imprejmuita
partial, iar existenta acesteia nu va influenta ecosistemele din zona.
Gestionarea deseurilor
Deseurile vor fi stocate si apoi transportate de firme specializate in locatii special
amenajate.
Gestionarea substantelor toxice si periculoase
Nu este cazul intrucat activitatea care se va desfasura in cadrul fermei nu va genera
substante toxice si periculoase, fiind utilizate doar in faza de constructii doar sub forma de
combustibili si lubrifianti la motoarele cu ardere interna.

CONCLUZII
- Solul amplasamentului va fi afectat doar in perioada de realizare a lucrarilor de
constructii – montaj.
- Sursele de apa de suprafata si cele subterane nu vor fi afectate ca urmare a activitatilor
desfasurate;
- Factorul social este pozitiv ca urmare a crearii de noi locuri de munca;
- Factorii ecologici, culturali si sanatate nu sunt afectate de realizarea investitiei si a
activitatii desfasurate in cadrul acesteia.

ÎNTOCMIT,
Arh. Calin Lambrache

__________________
Mst. Urb. Timotei Fecioru

_________________________