Sunteți pe pagina 1din 276

FLORENCE

SCOVEL SHINN

UŞA SECRETĂ
CĂTRE SUCCES

TRADUCERE DIN ENGLEZĂ:


FLORINA PÂRVULESCU














.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a
României
SCOVEL SHINN, FLORENCE
Uşa secretă către succes / Florence
Scovel Shinn ;
trad.: Pı̂rvulescu Florina Manuela. -
Bucureşti : Act şi Politon, 2014
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-93727-8-4
I. Pîrvulescu, Florina Manuela (trad.)
159.9

Copyright © 2014 Editura ACT ș i Politon
pentru traducerea ı̂n limba româ nă . Titlul
original: The Secret Door to Success

Editura ACT ș i Politon - Bucureș ti, Str.
Înclinată, nr 129,
sector 5, cod poș tal 050202, mobil:
0723150590,
e-mail: of ice@actsipoliton.ro,
www.actsipoliton.ro

Traducător: Florina Pârvulescu
Redactor: Apa Mona
Tehnoredactor: Teodora Vlădescu
Coperta: Marian Iordache
Editor: Andrei Ruse

Distribuirea, copierea sau piratarea ı̂n
orice fel a acestei că rț i nu este pedepsită
numai prin lege, dar contravine ș i tuturor
normelor ș i principiilor etice ș i să nă toase
pe care o astfel de carte le promovează . Ce
fel de efect va avea energia pe care vrei să
o dai mai departe, dacă aceasta vine prin
furt, ilegalitate ș i lipsă de respect faț ă de
autor ș i faț ă de toț i cei care au contribuit
la crearea acestei că rț i, astfel ca ea să
ajungă la tine? Impă rtă șeș te cu ceilalț i
informaț iile importante, valorile ș i lecț iile
pe care le-ai a lat din acest material ı̂ntr-
un mod corect și responsabil.
Cuprins

Uşa secretă către succes
Cărămizi fără paie
Iar cinci dintre ele erau înţelepte
Ce aşteptări ai?
Braţul cel lung al Domnului
La răscruce de drumuri
Traversând propria ta Mare Roşie
Păzitorul Porţii
Calea abundenței
Nimic nu-mi va lipsi
Priveşte şi minunează-te
Ţine pasul cu binele tău
Râuri în deşert
Înţelesul ascuns al poveştii Albă-
ca-zăpada şi cei şapte pitici






Uşa secretă către
succes
„Atunci au trâmbiţat preoţii din
trâmbiţe. Şi cum a auzit poporul glasul
de trâmbiţă, a strigat tot poporul
împreună cu glas tare şi puternic şi s-
au prăbuşit toate zidurile împrejurul
cetăţii până în temelie şi a intrat tot
poporul în cetate, iecare din partea
unde era, şi au luat cetatea.”
Iosua, 6, 20


Un om de succes este ı̂ntotdeauna
ı̂ntrebat: „Care este secretul
succesului tău?”
Nimeni ı̂nsă nu-l va ı̂ntreba pe un
ratat: „Care este secretul eşecului
tă u?” Asta este destul de uşor de
văzut şi nu interesează pe nimeni.
Oamenii vor cu toţii să ştie cum să
deschidă uşa secretă a succesului.
Succesul există pentru iecare om,
dar pare a se ascunde ı̂n spatele unei
uşi sau al unui zid. Din lectura biblică ,
am a lat minunatul episod al
prăbuşirii zidurilor Ierihonului.
Bineı̂nţeles că toate episoadele
biblice au o interpretare metafizică.
Acum, vom vorbi despre propriul
tău zid al Ierihonului: zidul care te
desparte pe tine de succes. Aproape
iecare şi-a construit un zid ı̂n jurul
propriului Ierihon.
Această cetate ı̂n care nu reuşeşti
să intri ascunde comori de preţ; ı̂n ea
se a lă succesul tă u menit de la
Dumnezeu, dorinţa sufletului tău!
Tu ce fel de zid ai ridicat în jurul
propriului Ierihon? Deseori este vorba
despre un zid al resentimentului, iar
resentimentele faţă de o persoană
sau faţă de o situaţie te ı̂mpiedică să
prosperi.
Dacă eşti un ratat şi invidiezi
succesul altcuiva, nu faci decâ t să ı̂ţi
ţii la distanţă propriul succes.
Am oferit urmă toarea a irmaţie,
menită să neutralizeze invidia şi
resentimentul.
Ceea ce Dumnezeu a făcut pentru
alţii face acum şi mai mult pentru
mine.
O femeie era plină de invidie,
deoarece prietena ei primise un
cadou. A fă cut această a irmaţie şi
cineva i-a oferit un cadou exact la fel,
şi încă un cadou pe deasupra.
Zidurile Ierihonului s-au pră buşit
atunci câ nd iii Israelului au strigat.
Câ nd faci o a irmaţie a Adevă rului,
zidurile Ierihonului tău se clatină.
I-am oferit urmă toarea a irmaţie
unei femei: Zidurile lipsurilor şi ale
amânării se prăbuşesc acum, iar eu
intru în propria Ţară a Făgăduinţei,
binecuvântată. Ea a avut o imagine
vie, cu ea pă şind peste un zid
dă râ mat şi, aproape imediat, binele
pe care îl aştepta s-a manifestat.
Cuvintele realiză rii sunt cele care
aduc o schimbare ı̂n viaţa ta; că ci
gâ ndurile şi cuvintele sunt o formă a
radioactivităţii.
Dacă eşti preocupat de munca pe
care o desfă şori, şi ı̂ţi place ceea ce
faci, uşa secretă a succesului se va
deschide.
Acum câ ţiva ani, am mers ı̂n
California, pe Canalul Panama, pentru
a vorbi ı̂n diferite centre, şi pe vas am
întâlnit un om numit Jim Tully.
Timp de mai mulţi ani, acesta
fusese un vagabond. Se autointitula
Regele Vagabonzilor.
Era ambiţios şi a reuşit să se
educe.
Avea o imaginaţie bogată şi a
ı̂nceput să scrie povestiri despre
experienţele sale.
A scris despre viaţa lui de
vagabond, i-a plă cut ceea ce fă cea şi a
devenit un autor de mare succes. Imi
amintesc de una dintre că rţile lui,
Outside Looking In (Privind de afară
înăuntru). A fost şi ecranizată.
Acum, el locuieşte la Hollywood şi
este faimos şi prosper. Ce anume a
deschis uşa secretă a succesului
pentru Jim Tully?
Faptul că a scris despre viaţa lui –
a fost interesat de ceea ce fă cea şi a
scos tot ce era mai bun dintr-o viaţă
de vagabond. Pe vapor, am stat cu
toţii la masa că pitanului, lucru care
ne-a oferit ocazia să vorbim.
Doamna Grace Stone era şi ea
printre cei a laţi la bord. Scrisese
c a rt e a Bitter Tea of General Yen
(Ceaiul amar al generalului Yen ) şi
mergea la Hollywood pentru a o
ecraniza. A locuit ı̂n China şi a fost
inspirată să scrie cartea.
Acesta este Secretul Succesului –
să faci ca activităţile tale să ie
interesante şi pentru ceilalţi. Fii tu
ı̂nsuţi interesat şi alţii te vor gă si
interesant.
Buna dispoziţie, un zâ mbet
deschid deseori o uşă secretă .
Chinezii spun că „Cine nu ştie să
zâ mbească să nu deschidă o
prăvălie!”
Succesul zâ mbetului a fost
evidenţiat ı̂ntr-un ilm franţuzesc
numit Avec le sourire (Cu un zâmbet),
în care Chevalier
1
joacă rolul principal. Unul dintre
personaje devenise să rac, posomorâ t
şi era aproape o epavă . Acesta i-a
spus lui Chevalier: „Ce bine mi-a adus
mie onestitatea?” Chevalier i-a
ră spuns: „Nici mă car onestitatea nu
te poate ajuta, ı̂n lipsa unui zâ mbet”,
aşa că personajul se schimbă pe loc,
se ı̂nveseleşte şi devine un om de
mare succes.
Tră ind ı̂n trecut şi plâ ngâ ndu-te de
nenorocirile tale, ı̂ţi ridici un zid gros
în jurul propriului tău Ierihon.
Vorbind prea mult despre ce ai de
fă cut, risipindu-ţi forţele, ajungi ı̂n
faţa unui zid ı̂nalt. Am ı̂ntâ lnit un om
inteligent şi capabil, care era complet
ratat.
Acesta tră ia ı̂mpreună cu mama şi
cu mă tuşa lui, şi am ı̂nţeles că , ı̂n
iecare seară câ nd ajungea acasă , le
povestea acestora la cină tot ce se
ı̂ntâ mplase la serviciu ı̂n timpul zilei;
discuta cu ele despre speranţele,
temerile şi nereuşitele lui.
I-am zis: „Iţi risipeşti forţele
vorbind despre treburile tale. Nu mai
discuta despre asta cu familia ta.
Tăcerea e de Aur!”
Mi-a urmat sfatul. In timpul cinei a
refuzat să mai vorbească despre
afacerile lui. Mama şi mă tuşa lui erau
disperate, pentru că le plă cea mult să
ie la curent cu noută ţile. Tă cerea lui
s-a dovedit însă a fi de aur!
Nu după mult timp, i s-a oferit un
post de o sută de dolari pe
să ptă mâ nă , ı̂n câ ţiva ani ajungâ nd la
un salariu de trei sute de dolari pe
săptămână.
Succesul nu este un secret, este un
Sistem.
Mulţi oameni se a lă ı̂n faţa zidului
descurajă rii. Curajul şi ră bdarea fac
parte din acest sistem. Citim despre
asta ı̂n biogra iile tuturor bă rbaţilor
şi femeilor de succes.
O ı̂ntâ mplare amuzantă m-a fă cut
să constat acest lucru. Am mers la un
cinematograf să mă ı̂ntâ lnesc cu un
prieten.
In timp ce aşteptam, stă team lâ ngă
un tânăr care vindea programe.
Aborda trecă torii, spunâ ndu-le:
„Cumpă raţi un program complet al
ilmului! Conţine fotogra ii ale
actorilor şi informaţii despre viaţa
lor.”
Majoritatea oamenilor treceau pe
lâ ngă el, fă ră a cumpă ra. Spre marea
mea surpriză , tâ nă rul s-a ı̂ntors brusc
spre mine şi mi-a zis: „Spune tu dacă
asta nu-i taie avâ ntul unui bă iat cu
ambiţie!”
Apoi, mi-a ţinut un discurs despre
succes. Mi-a zis: „Majoritatea
oamenilor renunţă exact ı̂nainte să
apară ceva important ı̂n calea lor. Un
om de succes nu renunţă niciodată!”
Desigur, am fost interesată şi i-am
zis: „Data viitoare câ nd am să mai
trec pe-aici, am să -ţi aduc o carte. Se
numeşte The Game of Life and How to
Play It (Jocul Vieţii şi cum să-l joci)2.
Vei i de acord cu multe idei de
acolo.”
După o să ptă mâ nă sau două , m-am
întors cu volumul.
Fata de la ghişeul de bilete i-a zis
tâ nă rului: „Eddie, lasă -mă pe mine s-
o citesc câ t vinzi tu programe.” Cel
care cumpă ra bilete s-a aplecat să
vadă despre ce carte era vorba.
Jocul Vieţii captează tot timpul
interesul oame​nilor.
M-am ı̂ntors la cinematograf cam
ı̂n trei să ptă mâ ni, dar Eddie nu mai
era acolo. Işi schimbase locul de
muncă pentru unul care ı̂i plă cea.
Zidurile Ierihonului să u se
pră buşiseră pentru că el refuzase să
se lase descurajat.
Cuvâ ntul izbândă apare menţionat
de puţine ori ı̂n Biblie, o dată ı̂n
urmă torul fragment din Cartea lui
Iosua:
„Fii dar tare şi foarte curajos, ca să
pă zeşti şi să ı̂mplineşti toată legea pe
care ţi-a ı̂ncredinţat-o Moise, robul
Meu; să nu te abaţi de la ea nici la
dreapta, nici la stâ nga, ca să pricepi
toate câ te ai de fă cut. Să nu se
pogoare cartea legii acesteia de pe
buzele tale, ci că lă uzeşte-te de ea ziua
şi noaptea, ca să plineşti ı̂ntocmai tot
ce este scris ı̂n ea; atunci vei i cu
izbâ ndă ı̂n că ile tale şi vei pă şi cu
spor.”
3
Drumul către succes este o cale
dreaptă şi îngustă; este un drum al
iubirii şi al atenţiei totale.
„Atragi ı̂nspre tine lucrurile la care
te gândeşti foarte mult.”
Aşa că , dacă te gâ ndeşti mult la
lipsuri, atragi lipsurile; dacă te
gâ ndeşti mult la nedreptate, atragi şi
mai multă nedreptate.
Iosua a spus: „Câ nd vor suna din
trâ mbiţa de corn de berbec şi câ nd
veţi auzi sunetul de trâ mbiţă , atunci
tot poporul să strige cu glas tare
deodată , şi câ nd vor striga ei, zidurile
cetă ţii se vor pră buşi. Atunci tot
poporul să nă vă lească ı̂n cetate,
plecâ nd iecare din partea unde se
află!”
4
Inţelesul profund al acestui episod
biblic se referă la puterea cuvâ ntului,
cuvâ ntul tă u care dă râ mă obstacolele
şi înlătură barierele.
Câ nd oamenii au strigat, zidurile s-
au prăbuşit.
Aceeaşi idee, a cuvâ ntului care
deschide o uşă sau despică o stâ ncă ,
o regă sim şi ı̂n folclor sau ı̂n basmele
care ı̂şi au originea ı̂n legende bazate
pe Adevăr.
O regă sim şi ı̂n O mie şi una de
nopţi, ı̂n Ali Baba şi cei patruzeci de
hoţi. Eu am vă zut ecranizarea acestei
poveşti.

Ali Baba are o ascunză toare
secretă , ascunsă , undeva ı̂n spatele
unor stâ nci şi munţi, unde se poate
intra doar rostind o formulă secretă .
Această formulă era „Sesam,
deschide-te!”
Ali Baba stă cu faţa că tre munte şi
strigă : „Sesam, deschide-te!”, şi
stâncile se dau la o parte.

Această povestire este profund
inspiratoare – ı̂ntrucâ t te ajută să ı̂ţi
dai seama că stâ ncile şi barierele
TALE se vor da la o parte, atunci câ nd
rosteşti cuvântul potrivit.

Aşadar, să luăm afirmaţia:
Zidurile lipsurilor şi ale amânării se
prăbuşesc acum, iar eu intru în
propria Ţară a Făgăduinţei,
binecuvântată.


1 Maurice Chevalier (1888–1972),
îndrăgit cântăreţ şi actor francez (n.red.)
2 Jocul Vieţii şi cum să-l joci, Florence
Scovel Shinn, Editura Cristal Life, 2005
(n.red.)
3 Iosua, 1, 7-8 (n.tr.)
4 Iosua, 6, 5 (n.tr.)
Cărămizi fără paie
„Acum, duceţi-vă dar şi munciţi! Paie
nu vi se vor da, dar numărul de
cărămizi rânduit să-l faceţi!”
Ieșirea 5, 18

In capitolul al cincilea din Ieşirea,


ni se prezintă o scenă cotidiană ,
că reia ı̂i vom da o interpretare
metafizică.
Fiii lui Israel erau asupriţi de
Faraon, un tiran crud, conducă tor al
Egiptului. Aceştia erau ţinuţi ı̂n
sclavie, ı̂nconjuraţi de ură şi dispreţ,
şi puşi să fabrice cărămizi.
Moise primise poruncă de la
Dumnezeu să ı̂şi elibereze poporul
din sclavie: „După aceea Moise şi
Aaron au intrat la Faraon şi au zis
că tre dâ nsul: «Aşa gră ieşte Domnul
Dumnezeul lui Israel: Lasă pe poporul
Meu, ca să -Mi facă să rbă toare ı̂n
pustie!»”
5
Faraonul nu doar că a refuzat să ı̂i
elibereze, dar le-a mai spus că avea să
le facă sarcina şi mai grea: vor i
nevoiţi să fabrice că ră mizi, fă ră ca
paiele să le fie furnizate.
„Şi au ieşit că peteniile lor şi
slujbaşii poporului şi au zis că tre
popor: «Aşa zice Faraon: Nu vă mai
dau paie.
Mergeţi voi ı̂nşivă şi vă adunaţi
paie de unde veţi gă si, dar din lucrul
vostru nu vi se va scădea nimic».”
6

Era imposibil să fabrici că ră mizi
fă ră paie. Fiii lui Israel erau zdrobiţi
complet de Faraon, erau bă tuţi
pentru că nu produceau că ră mizi.
Atunci sosi mesajul Domnului
7
:
„Acum duceţi-vă dar şi munciţi!
Paie nu vi se vor da, dar numă rul de
cărămizi rânduit să-l faceţi!”
8
Lucrând cu ajutorul legii Spirituale,
aceştia au putut să fabrice cărămizi
fără paie, ceea ce înseamnă a înfăptui
ceea ce pare imposibil de înfăptuit.
De-a lungul vieţii, oamenii se
confruntă des cu astfel de situaţii.
Agnes M. Lawson, ı̂n Hints to Bible
Students (Sfaturi pentru cei ce
studiază Biblia), spune urmă toarele:
„Viaţa ı̂n Egipt a lată sub asuprire
stră ină reprezintă un simbol al
omului aflat sub dominaţia tiranilor

Gâ ndirea distructivă , Mâ ndria,
Frica, Resentimentul, Reaua-voinţa
etc. Eliberarea condusă de Moise
reprezintă eliberarea omului de sub
dominaţia tiranilor, pe mă sură ce
ı̂nvaţă legea vieţii, că ci nu putem
primi harul divin fă ră să ştim ı̂ntâ i
legea. Legea trebuie fă cută cunoscută
pentru a putea fi împlinită.”
In Psalmul 110 gă sim acest ultim
verset: „Inceputul ı̂nţelepciunii este
frica de Domnul [de legea Lui];
ı̂nţelegere bună este tuturor celor ce
o fac pe ea. Lauda Lui ră mâ ne ı̂n
veacul veacului.”
Acum, dacă citim cuvâ ntul
„Domnul” (lege), o să gă sim ı̂nţelesul
afirmaţiei.
Teama de lege (legea karmică ),
este ı̂nceputul ı̂nţelepciunii (şi nu
teama de Dumnezeu).
Câ nd ştim că tot ceea ce facem
vine ı̂napoi la noi, ı̂ncepe să ne ie
teamă de propriile bumeranguri.
Intr-un jurnal medical, am citit
urmă toarele lucruri despre
bumerangul pe care marele Faraon l-
a primit.
„S-ar pă rea, după relată rile
lordului Monyahan, ı̂n cadrul unei
prelegeri susţinute la Leeds, că trupul
Faraonului tiran moştenea genetic o
afecţiune ce fă cea parte dintr-o lungă
şi veche linie de maladii; această
maladie ı̂i ı̂mpietrea, la propriu,
inima. Lordul Monyahan a prezentat
câ teva fotogra ii remarcabile cu
rezultatele unor proceduri
chirurgicale efectuate cu o mie de ani
ı̂nainte de Hristos; printre acestea se
a la şi o fotogra ie cu resturile
anatomice propriu-zise ale
Faraonului tiran.
Aorta faraonului s-a conservat
ı̂ntr-o stare atâ t de bună , ı̂ncâ t
diverse fragmente au putut i
secţionate şi comparate cu unele
recente. Era imposibil să faci
diferenţa ı̂ntre aortele vechi şi cele
noi. Ambele inimi sufereau de
ateromatoză , o afecţiune care se
manifestă prin depunerea de să ruri
de calciu pe pereţii arterei, fă câ ndu-i
rigizi şi lipsiţi de elasticitate.
Tensiunea arterială extrem de
ridicată a cauzat cedarea arterei;
acest lucru a dus şi la schimbă ri
mentale ı̂ntâ lnite ı̂n cazul unui sistem
arterial rigid: o îngustare a
orizontului, un comportament
restrictiv şi teamă de a lua iniţiative, o
împietrire propriu-zisă a inimii.”
In concluzie, ı̂mpietrirea inimii
Faraonului a dus la ı̂mpietrirea
sufletului său.
Acest lucru este la fel de adevă rat
astă zi, pe câ t era şi acum câ teva mii
de ani – suntem cu toţii chemaţi să
ieşim din Egipt, din Casa Sclaviei.
Indoielile şi temerile sunt cele care
vă ţin ı̂n sclavie; vă confruntaţi cu o
situaţie ce pare fă ră speranţă . Ce
puteţi face? Trebuie, practic, să faceţi
şi voi cărămizi fără paie.
Dar amintiţi-vă spusele Domnului
9
: „Acum duceţi-vă dar şi munciţi!
Paie nu vi se vor da, dar numă rul de
cărămizi rânduit să-l faceţi!”
10
Veţi face cărămizi fără paie.
Dumnezeu găseşte o cale acolo unde
nu este niciuna!
Mi s-a spus povestea unei femei
care avea nevoie de bani pentru a-şi
plă ti chiria – trebuia să ı̂i aibă
imediat şi nu avea nicio resursă ,
epuizase toate căile.
Dar iind un discipol al Adevă rului,
ea a continuat să -şi repete
a irmaţiile. Câ inele ei a scheunat şi
voia să iasă afară , astfel, femeia i-a
pus lesa şi a ieşit pe stradă , mergâ nd
în direcţia urmată de obicei.
Câ inele ı̂nsă a tras de lesă şi a vrut
să meargă în altă direcţie.
Ea l-a urmat, iar ı̂n mijlocul stră zii,
vizavi de un parc mare, s-a uitat ı̂n jos
şi a ridicat un teanc de bacnote, a
căror sumă îi acoperea chiria la fix.
Femeia a că utat printre anunţurile
din ziare, dar nu a gă sit niciodată
posesorul. Nu existau case ı̂n
apropierea locului ı̂n care gă sise
banii.
Mintea raţională , şi intelectul,
reprezintă domnia Faraonului asupra
conştiinţei voastre. Ele repetă
ı̂ntruna: „Nu se poate. N-are niciun
rost!”
Va trebui să scă pă m de asemenea
gâ nduri sumbre cu ajutorul unei
afirmaţii vitale!
Luaţi ca exemplu această
afirmaţie: „Neprevăzutul se întâmplă
şi binele meu aparent imposibil se
înfăptuieşte acum!” Asta opreşte
orice argument al armatei inamice
(mintea raţională).
„Neprevă zutul se ı̂ntâ mplă !” – iată
o idee că reia inamicul nu-i poate face
faţă.
„M-ai plă mă dit mai tare decâ t pe
duşmanii mei.” Gâ ndurile tale
potrivnice, ı̂ndoielile, temerile şi
neliniştile.
Gâ ndeşte-te numai la bucuria de a
i cu adevă rat liber pentru totdeauna,
eliberat de sub tirania Faraonului. Să
ai ixată în subconştient ideea
siguranţei, a sănătăţii, a fericirii şi a
abundenţei. Asta ar ı̂nsemna o viaţă
liberă de orice constrângeri!
Ar i Impă ră ţia despre care Iisus
Hristos ne-a vorbit, unde totul ni se
va oferi de la sine. Spun că ni se va
oferi de la sine, pentru că viaţa este
toată numai vibraţie; câ nd emitem
vibraţii ı̂nspre succes, fericire şi
abundenţă , lucrurile care
simbolizează aceste stă ri ale
conştiinţei vor apă rea concret ı̂n
viaţa noastră.
Simte-te bogat şi plin de succes, şi
dintr-odată vei primi o sumă mare de
bani sau un cadou minunat.
Vă voi spune o poveste care arată
cum funcţionează această lege. Am
fost la o petrecere unde oamenii
jucau diverse jocuri, iar cine câ ştiga
primea un cadou. Premiul era
reprezentat de un evantai minunat.
Printre cei prezenţi se a la şi o
femeie foarte bogată , că reia nu-i
lipsea nimic. Numele ei era Clara. Cei
mai să raci şi mai invidioşi s-au
adunat şi au ı̂nceput să şuşotească :
„Să speră m că nu Clara va câ ştiga
evantaiul.” Bineı̂nţ eles că tocmai
Clara l-a câştigat.
Ea era lipsită de griji şi vibra
ı̂nspre abundenţă . Invidia şi
resentimentul produc un scurt-circuit
între tine şi binele tău şi ţin evantaiele
departe de tine.
Dacă eşti şi tu invidios şi plin de
resentimente, primeşte urmă toarea
afirmaţie: Ceea ce Dumnezeu a făcut
pentru alţii face acum şi mai mult
pentru mine!
Apoi, toate evantaiele şi lucrurile
vor veni la tine.
Nimeni nu se redă sieşi decâ t pe
sine însuşi, şi nimeni nu îndepărtează
de la sine decâ t sinele ı̂nsuşi. The
Game of Life (Jocul Vieţii) este un joc
cu un singur jucă tor; pe mă sură ce tu
te schimbi, se schimbă şi regulile
jocului.
Acum, ne ı̂ntoarcem la Faraonul
tiran; nimeni nu îndrăgeşte tiranii.
Imi amintesc de o prietenă pe care
am avut-o acum mulţi ani, pe nume
Lettie. Tată l ei era destul de ı̂nstă rit
şi le asigura ei şi mamei ei mâncare şi
ı̂mbră că minte, dar nu şi o viaţă
luxoasă.
Mergeam ı̂mpreună la Şcoala de
Artă şi toţi studenţii obişnuiau să
cumpere reproduceri după Victoria
din Samotrace sau Mama artistului de
Whistler sau orice altceva le-ar i
putut aduce arta în casă.
Tată l prietenei mele se referea la
toate aceste reproduceri ca iind
nişte „ciurucuri”. El obişnuia să
spună : „Să nu-mi aduci ı̂n casă vreun
ciuruc.”
Aşa că Lettie a dus o viaţă lipsită
de culoare, fă ră Victoria din
Samotrace pe birou sau mama lui
Whistler pe perete.
Tată l obişnuia să le spună
prietenei mele şi mamei ei: „După
moartea mea, nu o să duceţi lipsă de
nimic.”
Intr-o zi, cineva a ı̂ntrebat-o pe
Lettie: „Tu câ nd pleci ı̂n stră ină tate?”
(Toţi studenţii de la Arte plecau ı̂n
străinătate.)
Ea a ră spuns, veselă : „Nu ı̂nainte
de moartea tatei.”
Aşadar, oamenii abia aşteaptă să
scape de lipsuri şi de tiranie.
Haideţi, acum, să ne eliberă m de
tiranii gândirii negative! Am fost
sclavii ı̂ndoielilor, temerilor şi
fră mâ ntă rilor. Haideţi să ne eliberă m,
aşa cum Moise i-a eliberat pe Fiii lui
Israel! Haideţi să ieşim din Egipt, din
Casa Sclaviei!
Gă seşte gâ ndul care te ı̂nrobeşte
cel mai tare, gă seşte Ghimpele
Suprem.
Primă vara, ı̂n ocolurile silvice,
buştenii sunt trimişi pe râ u ı̂n jos, ı̂n
număr mare.
Câteodată, unii buşteni se pun de-a
curmezişul şi opresc circulaţia.
Lucră torul caută buşteanul
ı̂mpricinat (ei ı̂l numesc Ghimpele
Suprem), ı̂l ı̂ndreaptă şi, astfel,
buştenii continuă să alunece ı̂n josul
râului.
Poate că Ghipele tă u Suprem este
ura, iar ura îţi blochează binele.
Cu câ t ură şti mai mult, cu atâ t vei
avea mai multe de urâ t. In minte ţi se
va forma un fă gaş al urii, fă câ nd ca pe
chipul tă u să se citească tot timpul
numai ură.
Vei i evitat şi vei pierde
oportunită ţile de aur care te aşteaptă
în fiecare zi.
Imi amintesc că , acum câ ţiva ani,
stră zile erau pline de negustorii de
mere.
Aceştia se trezeau devreme,
pentru a prinde cel mai bun loc.
Am trecut de câ teva ori pe lâ ngă
unul dintre ei, pe Park Avenue. Avea
cea mai neplă cută expresie pe care
am întâlnit-o vreodată.
In timp ce oamenii treceau pe
acolo, el striga: „Mere! Mere!”, dar
nimeni nu se oprea să cumpere.
Am cumpă rat un mă r şi i-am zis:
„Dacă nu ı̂ţi schimbi expresia, nu vei
vinde niciodată merele.”
La care el mi-a ră spuns: „Pă i dacă
cel de colo mi-a luat locul!”
„Lasă -l ı̂ncolo de loc! Poţi să vinzi
mere chiar aici dacă ai un aer
amabil”, i-am spus.
„Bine, doamnă ”, mi-a ră spuns, şi
eu mi-am vă zut de drum. In ziua
urmă toare câ nd l-am vă zut, ı̂ntreaga
sa expresie se schimbase. Fă cea o
afacere bună , vâ nzâ ndu-şi merele cu
zâmbetul pe buze.
Aşa că , gă seşte Ghimpele tă u
Suprem (e posibil să ai chiar mai
mulţi) şi, astfel, buştenii succesului,
fericirii şi abundenţei tale vor continua
să alunece pe râu în jos.
„Acum, duceţi-vă dar şi munciţi!
Paie nu vi se vor da, dar numărul de
cărămizi rânduit să-l faceţi!”


5 Ieşirea, 5, 1 (n.tr.)
6 Ieşirea, 5, 10-11 (n.tr.)
7 De fapt, cuvintele nu aparţin lui
Dumnezeu, ci tot Faraonului. (n.red.)
8 Ieşirea, 5, 18 (n.tr.)
9 Din nou, este vorba de cuvintele
Faraonului. (n.red.)
10 Ieşirea, 5, 18 (n.tr.)
Iar cinci dintre ele
erau înţelepte
„Cinci însă dintre ele erau fără minte,
iar cinci înţelepte. Căci cele fără minte,
luând candelele, n-au luat cu sine
untdelemn.”
Matei, 25, 2-3

Subiectul meu este parabola


Fecioarelor înţelepte şi a fecioarelor
fără minte. „Cinci ı̂nsă dintre ele erau
fă ră minte, iar cinci ı̂nţelepte. Că ci
cele fă ră minte, luâ nd candelele, n-au
luat cu sine untdelemn.” Această
parabolă ne ı̂nvaţă că adevă rata
rugă ciune presupune pregă tire
anterioară.
Iisus Hristos a spus: „Şi toate câ te
veţi cere, rugâ ndu-vă cu credinţă, veţi
primi.” (Matei, 21, 22) „De aceea vă
zic vouă : Toate câ te cereţi, rugâ ndu-
vă , să credeţi că le-aţi primit, şi le veţi
avea.” (Marcu, 11, 24) In această
parabolă , ni se arată că doar cei care
sunt pregă tiţi pentru binele lor (deci,
cei cu o credinţă vie) vor face ca
acesta să se manifeste.
Putem spune, parafrazâ nd
Scriptura: Câ nd vă rugaţi, credeţi că -l
aveţi. Câ nd vă rugaţi, COMPORTAŢI-VĂ
de parcă aţi fi primit deja.
Credinţa de fotoliu sau credinţa de
balansoar nu va muta niciodată
munţii din loc. In fotoliu, ı̂n tă cere sau
meditâ nd, eşti plin de minunile
Adevă rului şi simţi că niciodată
credinţa ta nu se va clă tina. Ştii că
Domnul ı̂ţi este Pă stor şi că nu vei
duce lipsă de nimic.
Simţi că Dumnezeul Belşugului va
lua de la tine toate poverile datoriilor
sau ale limită rilor. Apoi ı̂ţi pă ră seşti
fotoliul şi intri ı̂n arena Vieţii. Doar ce
vei face în arenă va conta.
Vă voi da un exemplu care să
ilustreze cum funcţionează legea; căci
credinţa fără acţiune este moartă.
Un bă iat, unul dintre studenţii mei,
avea o dorinţă foarte mare de a pleca
ı̂n stră ină tate. A fă cut urmă toarea
afirmaţie: „Aduc mulţumiri pentru
călătoria mea divin proiectată, divin
inanţată, sub protecţie divină şi
perfect pusă la punct.” Avea foarte
puţini bani, dar cunoscâ nd legea
pregă tirii, şi-a cumpă rat un cufă r. Era
un cufă r foarte vesel, cu o dungă
roşie, mare, de jur-ı̂mprejur. De câ te
ori ı̂l privea, ı̂i dă dea senzaţia
că lă toriei. Intr-o zi, acestuia i s-a
pă rut că a simţit camera mişcâ ndu-
se. Simţea mişcarea unui vas. S-a
ı̂ndreptat spre fereastră pentru a
respira aer curat şi a simţit aroma
docurilor. Cu urechea internă a auzit
ţipă tul unui pescă ruş şi scâ rţâ itul
schelei de acces la bord. Cufă rul
ı̂ncepuse să -şi facă treaba,
insu lâ ndu-i tâ nă rului vibraţia
că lă toriei. Nu mult după aceea, el a
obţinut o sumă mare de bani şi a
plecat ı̂n că lă torie. Câ nd s-a ı̂ntors, a
povestit că aceasta fusese perfectă ,
până la cel mai mic detaliu.
In arena Vieţii, trebuie să ne
pă stră m conectaţi la frecvenţa
armoniei.
Acţionă m motivaţi de teamă sau
de credinţă ? Urmăriţi-vă motivaţia cu
stăruinţă, căci de la ea pornesc
problemele vieţii.
Dacă problema ta este una
inanciară (şi de obicei este), trebuie
să ştii cum să ı̂ţi gă seşti avâ ntul
inanciar şi cum să ı̂l pă strezi
activâ ndu-ţi mereu credinţa. O
atitudine materialistă ı̂n privinţa
banilor este aceea de a avea
ı̂ncredere ı̂n salariul tă u, ı̂n veniturile
şi ı̂n investiţiile tale, care se pot
diminua peste noapte.
O atitudine spirituală ı̂n privinţa
bunurilor este aceea de a avea
ı̂ncredere ı̂n Dumnezeu să -ţi
furnizeze cele de trebuinţă . Pentru a-
ţi putea pă stra bunurile, trebuie să
conştientizezi că ele sunt o
manifestare a lui Dumnezeu. Un vechi
proverb arab spune: „Ceea ce Domnul
oferă nu poate scă dea”, aşadar, dacă
o uşă se ı̂nchide, imediat se va
deschide alta.
Nu da niciodată glas lipsurilor sau
neajunsurilor, pentru că „prin
propriile cuvinte vei i condamnat”.
Te ı̂nsoţeşti cu ceea ce observi, şi
dacă observi mereu eşec şi vremuri
grele, te vei ı̂nsoţi cu eşecul şi cu
vremurile grele.
Trebuie să ı̂ţi formezi obiceiul de a
tră i ı̂n cea de-a patra dimensiune, ı̂n
Lumea Minunilor. Este lumea ı̂n care
nu judeci după aparenţe.
Ţi-ai antrenat ochiul lăuntric să
vadă succesul dincolo de eşec,
sănătatea dincolo de boală şi belşugul
dincolo de lipsuri. Eu ı̂ţi voi oferi
lumea pe care ochiul tă u lă untric o
vede. „Că tot pă mâ ntul, câ t ı̂l vezi, ţi-l
voi da.”
11
Omul care atinge succesul are ı̂n
minte ideea ixă a succesului. Dacă
aceasta se ı̂ntemeiează pe stâ nca
solidă a adevă rului şi a dreptă ţii,
atunci va dă inui. Dacă nu, este clă dită
pe nisip şi mă turată de ape,
ı̂ntorcâ ndu-se ı̂n neantul din care a
luat naştere.
Doar ideile divine pot să dureze.
Ră ul se autodistruge, pentru că nu
este altceva decâ t un contracurent al
ordinii universale, iar calea celor
potrivnici este una anevoioasă.
„Că ci cele fă ră minte, luâ nd
candelele, n-au luat cu sine
untdelemn. Iar cele ı̂nţelepte au luat
untdelemn în vase, odată cu candelele
lor.”
12
Lampa simbolizează conştiinţa
umană . Untdelemnul este cel care
aduce Lumină sau înţelegere.
„Dar mirele ı̂ntâ rziind, au aţipit
toate şi au adormit. Iar la miezul
nopţii s-a fă cut strigare: Iată , mirele
vine! Ieşiţi ı̂ntru ı̂ntâ mpinarea
lui! Atunci s-au deşteptat toate acele
fecioare şi au ı̂mpodobit candelele
lor. Şi cele fă ră minte au zis că tre cele
ı̂nţelepte: Daţi-ne din untdelemnul
vostru, că se sting candelele noastre.”
13
Fecioarele fă ră minte erau lipsite
de ı̂nţelepciune sau de ı̂nţelegere,
adică de ceea ce este ca untdelemnul
pentru conştiinţă , şi atunci câ nd s-au
confruntat cu o situaţie complicată ,
nu au ştiut cum să-i facă faţă.
Iar câ nd le-au spus celor ı̂nţelepte:
„Daţi-ne din untdelemnul vostru”,
cele ı̂nţelepte le-au ră spuns: „Nu, ca
nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi
nici vouă . Mai bine mergeţi la cei ce
vând şi cumpăraţi pentru voi.”
14
Asta ı̂nseamnă că fecioarele fă ră
minte nu puteau primi mai mult decât
se a la în conştiinţa lor, sau decâ t acel
ceva înspre care emiteau vibraţii.
Tâ nă rul a primit că lă toria pentru
că aceasta exista ı̂n conştiinţa lui, ca
o realitate. Credea că deja a primit-o.
Pregă tindu-se pentru că lă torie,
acesta şi-a luat untdelemn pentru
lampă . Prin conştientizare vine şi
manifestarea.
Legea pregă tirii funcţionează ı̂n
ambele direcţii. Dacă te pregă teşti
pentru ce te sperie sau pentru ce nu
vrei, vei ı̂ncepe să atragi aceste
lucruri. Iov spune: „De ceea ce mă
tem, aceea mi se ı̂ntâ mplă şi de ceea
ce mi-e frică tocmai de aceea am
parte.”
15
Auzim oamenii spunâ nd: „Trebuie
să pun bani deoparte ı̂n caz că mă voi
ı̂mbolnă vi.” Aceştia se pregă tesc
intenţionat pentru boală . Sau „Pun
bani deoparte pentru zile negre.”
Zilele negre vor veni cu siguranţă , ı̂n
cel mai nepotrivit moment.
O idee divină pentru iecare om
este abundenţa. Hambarele tale vor i
pline şi cupa ta va da pe dinafară.
Trebuie să ı̂nvă ţă m ı̂nsă să cerem
cum se cuvine.
Să luă m drept exemplu
urmă toarea a irmaţie: Fac apel la
legea îmbogăţirii. Proviziile mele vin de
la Dumnezeu, iar acum încep să curgă
şi să se adune grămadă, prin voia
divină.
Această a irmaţie nu face
nicidecum trimitere la limitare, la
economii sau la boală . Oferă un
sentiment al abundenţei ce ţine de
cea de-a patra dimensiune şi ce
porneşte apoi pe calea directă la
Inteligenţa Infinită.
In iecare zi trebuie să iei o decizie
– vei i ı̂nţelept sau nesă buit? Te vei
pregă ti pentru binele tă u? Vei face
uriaşul salt înspre credinţă? Sau vei
sluji ı̂ndoielii şi fricii şi nu vei lua cu
tine untdelemn pentru lampă?
„Deci plecâ nd ele ca să cumpere, a
venit mirele, şi cele ce erau gata au
intrat cu el la nuntă şi uşa s-a
ı̂nchis. Iar mai pe urmă , au sosit şi
celelalte fecioare, zicâ nd: Doamne,
Doamne, deschide-ne nouă . Iar el,
ră spunzâ nd, a zis: Adevă rat zic vouă :
Nu vă cunosc pe voi.”
16
Vi se va pă rea, poate, că fecioarele
fă ră minte au plă tit foarte scump
pentru că au neglijat să -şi aducă
untdelemn pentru lă mpi, dar avem
de-a face cu legea Karmei (sau legea
ră splă ţii cuvenite). Aceasta a fost
numită şi „ziua judecă ţii”, pe care
oamenii o asociază adesea cu
sfârşitul lumii.
Ziua judecă ţii voastre vine, se
spune, ı̂n şapte unită ţi temporale:
şapte ore, şapte zile, şapte săptămâni,
şapte luni sau şapte ani. Poate veni
chiar şi peste şapte minute. Atunci va
trebui să plă tiţi nişte datorii karmice,
preţul pentru nerespectarea legii
spirituale. Nu te-ai încrezut în
Dumnezeu, nu ai luat cu tine
untdelemn pentru lampă.
Examinaţi-vă ı̂n iecare zi
conştiinţa şi vedeţi pentru ce anume
sunteţi pregă tiţi. Dacă vă e teamă de
lipsuri şi vă agă ţaţi de iecare bă nuţ,
veţi atrage ı̂nspre voi şi mai multe
lipsuri. Folosiţi cu ı̂nţelepciune ceea
ce aveţi şi veţi deschide calea pentru
a primi şi mai mult.
In cartea mea, Your Word Is Your
Wand (Cuvântul este bagheta ta
magică)17, povestesc despre
Să culeţul Fermecat. In O mie și una de
nopți se spune povestea unui om care
avea un să culeţ fermecat. De iecare
dată câ nd banii din să culeţ se
terminau, acesta se umplea imediat
la loc.
Aşa că am fă cut urmă toarea
a irmaţie: Proviziile mele vin de la
Dumnezeu – dețin săculeţul fermecat
al spiritului. Acesta nu poate i
niciodată golit. Imediat cum banii ies
din el, intră alții la loc. Săculeţul meu
este tot timpul burdușit, plin ochi, prin
voia divină, cu desăvârşire.
Asta vă aduce ı̂n minte o imagine
vie: Extrageţi bani de la banca
voastră imaginară.
Unei femei, care nu avea prea
mulţi bani, ı̂i era teamă să -şi
plă tească facturile şi să -şi vadă
contul bancar micşorâ ndu-se. I-a
venit atunci ı̂n minte cu multă
convingere: „Proviziile mele vin de la
Dumnezeu – dețin săculeţul fermecat
al spiritului. Acesta nu poate i
niciodată golit. Imediat cum banii ies
din el, intră alții la loc.” Şi-a plă tit fă ră
teamă facturile şi i-au venit mai
multe cecuri cu sume mari, la care nu
se aştepta.
„Vegheaţi şi rugaţi-vă , ca să nu
că deţi ı̂n ispita” de a vă pregă ti
pentru ceva distructiv, ı̂n loc de ceva
constructiv.
Am cunoscut o doamnă care mi-a
spus că pă stra tot timpul la ı̂ndemâ nă
un vă l lung de crep, pentru
eventualele ı̂nmormâ ntă ri. I-am spus:
„Eşti o ameninţare pentru rudele tale
şi te pregă teşti să ı̂i ı̂mpingi pe toţi
spre groapă , doar ca să poţi
dumneata să porţi acest vă l.” L-a
distrus.
O altă doamnă , care nu avea bani, a
decis să -şi trimită cele două fete la
facultate. Soţul ei a primit această
idee cu dispreţ şi a spus: „Cine o să le
plă tească taxele? Eu nu am bani
pentru asta.” Ea i-a ră spuns: „Ştiu eu
c ă o să apară un bine neprevăzut.” A
continuat să -şi pregă tească fetele
pentru facultate. Soţul ei a râ s din
toată inima şi le-a povestit tuturor
prietenilor că soţia sa ı̂şi trimite
fetele la faculate pe baza unui bine
neprevăzut. O rudă bogată i-a trimis
acesteia, din senin, o sumă mare de
bani. Acel bine neprevăzut chiar a
apă rut, pentru că ea a dat dovadă de
credinţă activă . Am ı̂ntrebat-o ce i-a
zis soţului ei câ nd a sosit cecul. „A, eu
nu-l contrazic niciodată pe George
spunâ ndu-i că am dreptate”, a
răspuns doamna.
Pregă tiţi-vă , aşadar, pentru binele
vostru neprevăzut. Lă saţi iecare gâ nd
şi iecare acţiune să vă exprime
credinţa de neclintit. Fiecare
eveniment din viaţa voastră este o
idee cristalizată . Un lucru pe care l-aţi
invitat ie din teamă , ie din credinţă .
Ceva pentru care v-aţi pregătit.
Aşa că haideţi să im ı̂nţelepţi şi să
luă m cu noi untdelemn pentru lă mpi,
iar câ nd ne vom aştepta mai puţin, să
culegem roadele credinţei noastre.
Lămpile mele sunt acum pline cu
untdelemnul credinţei şi împlinirii.



11 Facerea, 13, 15 (n.tr.)
12 Matei, 25, 3-4 (n.tr.)
13 Matei, 25, 5-8 (n.tr.)
14 Matei, 25, 9 (n.tr.)
15 Iov, 3, 25 (n.tr.)
16 Matei, 25, 10-12 (n.tr.)
17 Cuvântul este bagheta ta magică (în
volumul Scrieri 1, Jocul Vieţii), Florence
Scovel Shinn, Editura Ligia, 2003 (n.red.)
Ce aşteptări ai?
„După credinţa voastră, fie vouă!”
Matei, 9, 29

Credinţa este aşteptare: „După


credinţa voastră, fie vouă!”
Am putea spune: precum aştepţi,
aşa să primeşti. Aşadar, ce aşteptă ri
ai?
Auzim lumea spunâ nd: „Ne
aşteptă m la ce e mai ră u” sau „Şi ı̂ncă
n-a venit ce e mai ră u!” In mod
intenţionat, ei invită cel mai mare ră u
să se producă.
Pe alţii ı̂i auzim spunâ nd: „Aştept o
schimbare ı̂n bine.” Ei invită ı̂n viaţa
lor nişte circumstanţe favorabile.
Schimbă -ţi aşteptă rile şi ı̂ţi vei
schimba şi circumstanţele.
Cum vă puteţi schimba aşteptă rile,
câ nd deja v-aţi fă cut un obicei din a
vă aştepta la pierderi, lipsuri sau
eşecuri?
Incepeţi prin a vă comporta de
parcă v-aţi aştepta la succes, fericire
şi abundenţă . Pregătiţi-vă pentru
binele vostru.
F a c eţi ceva care să arate că ı̂l
aşteptaţi. Credinţa activă va in luenţa
subconştientul.
Dacă v-aţi hotă râ t că vreţi o casă ,
pregă tiţi-vă imediat pentru ea, ca şi
cum nu aţi mai avea niciun moment
de pierdut. Adunaţi mici obiecte de
decor, feţe de masă şi alte asemenea
lucruri!
Am cunoscut o femeie care a fă cut
marele salt ı̂ntru credinţă , prin
cumpă rarea unui fotoliu. Un fotoliu
ı̂ ns e m na implicare, aşa că ea a
cumpă rat un fotoliu ı̂ncă pă tor şi
confortabil, că ci se pregă tea pentru
bărbatul potrivit. Şi acesta a venit.
Cineva ar putea spune: „Ce faci
dacă nu ai bani să cumperi obiecte de
decor sau un fotoliu?” In acest caz,
uită -te ı̂n vitrinele magazinelor şi
conectează-te în mintea ta.
Simte vibraţiile lor. Câ teodată , aud
oamenii spunâ nd: „Nu intru ı̂n
magazine, pentru că nu ı̂mi permit să
cumpă r nimic.” Dar tocmai pentru
asta ar trebui să intri ı̂n magazine.
Incepe să te ı̂mprieteneşti cu
lucrurile pe care ţi le doreşti sau de
care ai nevoie.
Cunosc o femeie care ı̂şi dorea un
inel. A mers curajoasă ı̂ntr-un
magazin de bijuterii şi a ı̂ncercat mai
multe inele.
Acest lucru i-a oferit o
conştientizare a proprietă ţii atâ t de
profundă , ı̂ncâ t, la scurt timp, o
prietenă i-a dă ruit un inel. „Te
însoţeşti cu ceea ce observi.”
Continuaţi să observaţi lucruri
frumoase şi stabiliţi un contact
invizibil. Mai devreme sau mai tâ rziu,
aceste lucruri vor i atrase ı̂n viaţa
voastră . Asta dacă nu cumva veţi
spune: „Bietul de mine, e prea frumos
ca să fie adevărat!”
„Dar lui Dumnezeu supune-te,
su lete al meu, că de la El vine
ră bdarea mea.” Aceasta este o
a irmaţie extrem de importantă , din
Psalmul 61.
Sufletul este mintea subconştientă,
iar psalmistul ı̂i spunea propriului
subconştient să aştepte totul direct
de la ceea ce este universal, să nu
depindă de alte uşi sau că i: „Că de la
El vine răbdarea mea”.
Dumnezeu nu poate da greş, că ci
„că ile Lui sunt ingenioase, iar
metodele, sigure”.
De la Dumnezeu poţi să te aştepţi la
orice Bine aparent imposibil; dacă nu
îţi limitezi căile de transmisie.
Nu spuneţi cum aţi vrea să fie făcut
sau cum nu ar putea să fie făcut.
„Dumnezeu este Cel care oferă şi
Ceea ce este oferit şi Işi creează
propriile şi uimitoarele Sale că i de
transmisie.”
Faceţi urmă toarea a irmaţie: Nu
pot i separat de Dumnezeu, Cel care
oferă, aşadar nu pot i separat de
Dumnezeu, Cel care este oferit. Ceea ce
este oferit este Dumnezeu în acţiune.
Conştientizaţi faptul că iecare
binecuvâ ntare este Binele în acţiune
şi vedeţi-l pe Dumnezeu ı̂n iecare
chip şi binele ı̂n iecare ı̂mprejurare.
Acest lucru vă face să iţi stă pâ ni pe
orice situaţie.
O femeie a venit la mine şi mi-a
spus că nu avea că ldură ı̂n
caloriferele din apartament şi că
mama ei suferea din cauza frigului. A
adă ugat: „Proprietarul a spus că nu
vom putea avea că ldură pâ nă la o
anumită dată .” Eu i-am ră spuns:
„Dumnezeu este proprietarul vostru.”
Ea a zis: „Asta e tot ce aveam nevoie
să a lu”, şi a plecat gră bită . In acea
seară , că ldura a pornit fă ră ca vreo
cerere să ie fă cută . Acest lucru s-a
petrecut pentru că femeia a
conştientizat faptul că proprietarul
era Dumnezeu în manifestarea Sa.
Aceste vremuri sunt minunate,
pentru că oamenii devin miraculoşi
în gândire; asta se simte în aer.
Citâ nd dintr-un articol de John
Anderson, pe care l-am gă sit ı̂n New
York Journal-American, voi ı̂ntă ri ceea
ce tocmai am spus.
Titlul articolului este „Theatre
Goers Make Hits of Metaphysical
Plays“ („Consumatorii de teatru fac
un succes din piesele metafizice“).
Noaptea trecută , ı̂n timpul unei
discuţii la colţ de stradă , un
producă tor cinic, că ruia ı̂i vom spune
Brock Pemberton, a ı̂ntrebat pe un
ton uşor sarcastic: „Dacă voi ă ştia,
criticii adică , ştiţi atâ t de multe
despre ce ı̂şi doreşte publicul
newyorkez, de ce nu ı̂mi spuneţi ce să
produc? De ce nu mă ajutaţi să ies ı̂n
pro it, şi nu ı̂n pierdere? De ce nu ı̂mi
spuneţi la ce fel de piese vor
consumatori de teatru să meargă ?”
„Ţi-aş spune,” i-am zis, „dar nu m-ai
crede”.
„Te eschivezi”, mi-a zis. „Nu ştii şi
ı̂ncerci să ascunzi asta prefă câ ndu-te
că ştii mai multe decâ t eşti dispus să
spui. Nu ai o idee mai clară decâ t
mine, ı̂n secunda asta, cu privire la
piesele care ar avea succes ı̂n
general.”
„Ba am”, i-am spus, „există o temă
care asigură succesul ră sună tor; o
temă care merge şi a mers
ı̂ntotdeauna, ie că vorbim despre
poveşti de dragoste sau de suspans,
de tragedii istorice etc. nicio piesă de
acest gen nu a fost vreodată un eşec
total, dacă a avut un merit câ t de mic,
şi multe dintre cele slă buţe au fost
mari succese.”
„Iar tragi de timp”, zise domnul
Pemberton, „Despre ce fel de piese
este vorba?”
„Meta izice”, i-am ră spuns,
aruncâ ndu-i ı̂n faţă un cuvâ nt mare şi
aşteptâ nd ı̂n tă cere efectul.
„Meta izice”, zise domnul Pemberton.
„Vrei să spui metafizice?”
Am tă cut o clipă şi, cum domnul
Pemberton nu zicea nimic, i-am
azvâ rlit direct câ teva titluri, ca The
Green Pastures (Păşunile verzi), The
Star Wagon (Maşina timpului), Father
Malachy’s Miracle! (Miracolul
preotului Malachy!) etc. „Câ teva
dintre acestea”, am adă ugat, „au avut
priză la public, ı̂n po ida criticilor de
teatru.” Dar domnul Pemberton
plecase, probabil să întrebe, în fiecare
teatru din oraş, „E vreun meta izician
pe aici?”.
Oamenii ı̂ncep să ı̂şi
conştientizeze puterea propriilor
cuvinte şi gâ nduri. Ei ı̂nţeleg de ce
„ c r e d i n ţ a este esenţa lucrurilor
sperate, dovada lucrurilor nevăzute”.
Putem observa legea aşteptă rilor
funcţionând în ciuda superstiţiilor.
Dacă vei trece pe sub o scară ,
aşteptâ ndu-te să ai ghinion, atunci
vei avea ghinion. Scara este de-a
dreptul nevinovată ; ghinionul a venit
pentru că tu te-ai aşteptat la el.
Putem spune că aşteptarea este
esenţa lucrurilor la care speră m sau
că aşteptarea este esenţa lucrurilor
de care ne temem; „De ce ţi-e frică , de
aia nu scapi!”
Nimic nu este prea bun ca să ie
adevărat, nimic nu este prea minunat
ca să se întâmple, nimic nu este prea
bun ca să dureze, când, pentru binele
tău, te îndrepţi spre Dumnezeu.
Acum gâ ndiţi-vă la binecuvâ ntă rile
care par a i atâ t de ı̂ndepă rtate, şi
ı̂ncepeţi să vă aşteptaţi ca ele să vină
acum, prin voia Domnului, ı̂ntr-un
mod neprevă zut. Că ci misterioase
sunt că ile prin care Dumnezeu ı̂şi
săvârşeşte miracolele.
Mi s-a spus că există trei mii de
promisiuni în Biblie.
Haideţi să ı̂ncepem să ne aşteptă m
ca toate aceste binecuvâ ntă ri să se
ı̂mplinească . Printre altele, ne sunt
promise Bogă ţie, Onoare, Tinereţe
veşnică („Atunci carnea ta va deveni
precum a unui prunc”) şi Viaţă
veşnică („Moartea ı̂nsă şi va i
învinsă”).
Acesta este creştinismul fondat pe
iertarea păcatelor şi pe un mormânt
gol.
Noi ştim acum că toate aceste
lucruri sunt posibile din punct de
vedere ştiinţific.
Fă câ nd apel la legea iertă rii,
suntem absolviţi de greşeli şi de
consecinţele greşelilor. („Deşi
pă catele tale sunt stacojii, ele vor i
spălate, şi tu vei fi mai alb ca lâna.”)
Apoi trupurile noastre vor i
scă ldate ı̂n Lumină şi vor deveni
„trupuri electrice”, incoruptibile şi
indestructibile, esenţă pură , expresie
a perfecţiunii.
Mă aştept la neprevăzut, iar binele
meu glorios acum se înfăptuieşte.

Braţul cel lung al
Domnului
„Dumnezeu este liman din vremi
străvechi; căci cu braţul Lui cel veşnic
El te sprijină.”
Deuteronomul, 33, 27

In Biblie, braţul lui Dumnezeu


simbolizează mereu protecţie. Cei
care au scris Biblia cunoşteau
puterea unui simbol. Acesta creează o
imagine care impresionează
subconştientul. Ei au folosit
simbolurile pietrei, oii, pă storului,
viei, lă mpii şi alte sute de simboluri.
Cred că ar i interesant de ştiut câ te
simboluri sunt folosite ı̂n Biblie.
Braţul mai simbolizează şi puterea.
„Dumnezeu este liman din vremi
stră vechi; că ci cu braţul Lui cel veşnic
El te sprijină şi din faţa ta gonind
vrăjmaşii, zice: «Stârpeşte-i!»”
Dar cine sunt vră jmaşii „din faţa
ta“? Propriile tale proiecţii mentale
negative pe care ţi le-ai construit ı̂n
subconştient. Vră jmaşii unui om sunt
numai aceia din propria ogradă .
Braţele veşnice ale lui Dumnezeu
gonesc aceste gâ nduri vră jmaşe şi le
nimicesc.
Te-ai simţit vreodată uşurat după
ce te-ai descotorosit de asemenea
proiecţii mentale negative? Poate că
ţi-ai creat o proiecţie mentală a
resentimentului pâ nă ai ajuns să
clocoteşti tot timpul de furie dintr-un
motiv sau altul. Ii ură şti pe oamenii
pe care ı̂i cunoşti şi pe cei pe care nu-
i cunoşti, pe oamenii din trecut, ca şi
pe oamenii din prezent; ș i poţi să ii
sigur că nici cei pe care-i vei ı̂ntâ lni ı̂n
viitor nu vor scăpa de ura ta.
Toate organele corpului sunt
afectate de ură , pentru că atunci câ nd
ură şti, ură şti cu iecare organ al
corpului tă u. Plă teşti pedeapsa cu
reumatism, artrită , nevrită etc., că ci
gâ ndurile acide provoacă aciditate ı̂n
sâ nge. Toate aceste necazuri vin
pentru că , ı̂n loc să laşi lupta pe
seama braţului lung al Domnului, tu o
duci singur.
Am dat urmă toarea a irmaţie
multora dintre cursanţii mei: Braţul
cel lung al Domnului se întinde peste
oameni şi circumstanţe, controlând
situaţia în care mă a lu şi protejându-
mi interesele.
Această a irmaţie conferă
imaginea unui braţ lung, simbolizâ nd
putere şi protecţie. Conştientizâ nd
puterea braţului lung al lui
Dumnezeu, nu te vei mai opune şi nu
vei mai avea resentimente. Te vei
relaxa şi vei lă sa lucrurile să treacă .
Gâ ndurile vră jmaşe din interiorul tă u
vor i nimicite, şi astfel,
circumstanţele potrivnice vor
dispărea.
Dezvoltarea spirituală ı̂nseamnă
abilitatea de a ră mâ ne liniştit, sau de
a ră mâ ne deoparte şi de a lă sa
Inteligenţa In inită să ı̂ţi ia de pe
umeri poverile şi să ı̂ţi poarte luptele.
Câ nd povara resentimentului ı̂ţi este
luată , experimentezi o stare de
uşurare! Ai sentimente de prietenie
pentru toată lumea, şi toate organele
corpului tă u ı̂ncep să funcţioneze
cum trebuie.
Intr-un articol de presă citâ ndu-l
pe Albert Edward Day, gă sim
urmă toarele: „Este bine cunoscut şi
acceptat faptul că iubirea pentru
duşmanii noştri este bene ică pentru
să nă tatea spirituală . Dar faptul că
toate gâ ndurile negative şi emoţiile
otră vitoare distrug să nă tatea psihică
reprezintă o descoperire relativ
recentă . Problema de să nă tate este
deseori una emoţională . Emoţiile
greşite, cultivate şi repetate sunt o
cauză puternică a bolilor. Câ nd
predicatorul vorbeşte despre iubirea
faţă de vră jmaşi, omul de râ nd este
gata să respingă ideea ca iind una
pioasă şi de nesuportat. Dar, de fapt,
predicatorul ı̂ţi spune una dintre
primele legi ale igienei, precum şi ale
eticii. Niciun om nu ar trebui să se
lase ı̂n voia urii, mă car pentru
să nă tatea lui izică . Ura are acelaşi
efect ca o doză repetată de otravă .
Câ nd eşti ı̂ndemnat să te
descotoroseşti de frică , nu asculţi de
un idealist tră snit; mai degrabă
asculţi un sfat legat de să nă tate, la fel
ca cele despre dietă.”
Auzim atâ t de multe despre o dietă
echilibrată , dar ı̂n lipsa unei minţi
echilibrate nu poţi digera mâ ncarea,
fie că aceasta conţine sau nu calorii.
Non-ı̂mpotrivirea este o artă .
Odată dobâ ndită , Lumea este a ta!
Atâ t de mulţi oameni ı̂ncearcă să
forţeze lucrurile. Binele tă u durabil
nu va veni niciodată prin forţarea
voinţei tale.
„Fugi de lucrurile care fug de tine,
Dacă nu-l cauţi, norocul singur
vine.
Ia aminte! Umbra lui e pe podea!
Ia aminte! Se află chiar la uşa ta!”
Nu cunosc autorul acestor versuri.
Lovelock, celebrul atlet englez, a fost
ı̂ntrebat cum am putea ajunge la
viteza şi la rezistenţa lui ı̂n alergare.
El a ră spuns: „Invă ţaţi să vă relaxaţi.”
Haideţi să obţinem şi noi această
odihnă activă . El era cel mai relaxat
atunci când alerga cel mai repede.
De obicei, marea şansă şi marele
succes se strecoară ı̂n viaţa ta câ nd te
aştepţi mai puţin. Trebuie să te
abandonezi ı̂ndeajuns de mult pentru
a putea lă sa marea lege a atracţiei să
funcţioneze. Niciodată nu ai văzut un
magnet neliniştit şi îngrijorat. El stă
drept şi nu are nicio grijă pe lume,
pentru că ştie că acele nu se vor putea
opri din a se arunca ı̂nspre el. Ceea ce
ne dorim pe drept să se ı̂ntâ mple se
va ı̂ntâ mpla doar dacă ne vom
detensiona.
„Nu lăsa ca ceea ce-ţi pofteşte inima
să devină ceea ce-ţi îmbolnăveşte
inima”, spun ı̂n cursul meu prin
corespondenţă . Te demagnetizezi
total atunci când doreşti ceva mult
prea intens. Te ı̂ngrijorezi, ı̂ ţi este
teamă şi ı̂ncepi să te chinui. Există o
lege ascunsă a indiferenţei: „Nimic
din toate astea nu mă tulbură .”
Vapoarele tale vor ajunge cu bine în
port doar navigând pe o mare a
indiferenţei.
Mulţi dintre cei care merg pe calea
Adevă rului se contrazic cu prietenii
lor iindcă sunt prea neră bdă tori ca
aceştia să citească lucră rile şi să
meargă la conferinţe, ı̂ncâ t sfâ rşesc
prin a-i face să li se opună . O prietenă
i-a dus acasă fratelui să u cartea mea,
The Game of Life and How to Play It
(Jocul Vieţii şi cum să-l joci). Bă ieţii
familiei au refuzat s-o citească . Fă ră
„bazaconii” pentru ei. Unul dintre ei
conduce un taxi. Intr-o noapte, a
condus taxiul unui alt bă iat. Câ nd a
fă cut veri icarea maşinii, a gă sit o
carte, ră tă cită ı̂ntr-un colţ. Era chiar
The Game of Life and How to Play It
(Jocul Vieţii şi cum să-l joci). A doua zi
i-a spus mă tuşii sale: „Am gă sit
aseară , ı̂n taxi, cartea doamnei Shinn.
O citesc şi e grozavă ! Sunt foarte
multe lucruri interesante acolo! De ce
nu mai scrie ı̂ncă o
carte?”Misterioase sunt că ile prin
care Dumnezeu ı̂şi să vâ rşeşte
miracolele.
Intâ lnesc oameni nefericiţi şi
câ ţiva oameni recunoscă tori şi
mulţumiţi. Intr-o zi, un bă rbat mi-a
zis: „Am multe motive să iu
recunoscă tor! Am o să nă tate de ier,
destul de mulţi bani şi ı̂ncă nu sunt
căsătorit!”
Psalmul 88 este foarte interesant,
pentru că acolo ı̂ntâ lnim un dialog
ı̂ntre două persoane: cel care câ ntă
psalmul (că ci toţi psalmii sunt
câ ntece sau poeme) şi Domnul
Dumnezeul puterilor, care ı̂i
ră spunde. Este un câ ntec de laudă şi
mulţumire, care preamă reşte braţul
puternic al Domnului.
„Milele Tale, Doamne, ı̂n veac le voi
cânta.”
„Doamne, Dumnezeul puterilor,
cine este asemenea Ţie?”
„Să se ı̂ntă rească mâ na Ta, să se
înalţe dreapta Ta.”
Iar Domnul Dumnezeul puterilor
răspunde:
„Pentru că mâ na Mea ı̂l va ajuta şi
braţul Meu îl va întări.”
„In veac ı̂i voi pă stra mila Mea şi
legământul Meu credincios îi va fi.”
Cuvintele acestea – „ı̂n veac” – le
gă sim doar ı̂n Biblie şi ı̂n basme. In
absolut, omul se a lă ı̂n afara timpului
şi spaţiului. Binele lui dă inuie „din
veac ı̂n veac”. Basmele descind din
vechile legende persane care au la
bază Adevărul.
Aladdin şi lampa fermecată
reprezintă Cuvâ ntul ı̂n iinţat. Aladdin
freacă lampa şi toate dorinţele ı̂i
devin realitate. Cuvâ ntul tă u este
lampa ta. Cuvintele şi gâ ndurile sunt
o formă a radioactivită ţii şi nu se
ı̂ntorc goale. Un om de ştiinţă a spus
că toate cuvintele sunt ı̂nveşmâ ntate
ı̂n lumină . Culegi mereu roadele
cuvintelor tale.
O prietenă mi-a spus că l-a adus la
unul dintre cursurile mele pe un
bă rbat care ră mă sese fă ră loc de
muncă de mai bine de un an. I-am
propus urmă toarea a irmaţie: Acum
este momentul potrivit. Astăzi este
ziua în care norocul îmi surâde. Fraza i
s-a ı̂ntipă rit ı̂n conştiinţă . In curâ nd, a
obţinut un loc de muncă plă tit cu
nouă mii de dolari pe an.
O femeie mi-a spus că atunci câ nd
am binecuvâ ntat donaţiile, am spus
că acestea se vor ı̂ntoarce ı̂nmiit la
cei care le-au fă cut. Ea pusese ı̂n urnă
un dolar. Mi-a spus, ca pe o revelaţie:
„Acel dolar este binecuvâ ntat şi ı̂mi
va aduce o mie de dolari.” Ea a primit,
ı̂n scurt timp, o mie de dolari, ı̂ntr-un
mod cu totul neaşteptat.
De ce unor oameni li se arată acest
Adevă r mult mai grabnic decâ t
altora? Pentru că au urechi de auzit.
Iisus Hristos oferă parabola omului
care a semă nat să mâ nţa bună pe
ţarina sa
18
. Sâ mâ nţa simbolizează cuvâ ntul.
Eu spun: „Ascultă de a irmaţia care-ţi
produce declicul, pentru că aceea îţi va
oferi şi revelaţia. Acea a irmaţie va da
roade.”
Zilele trecute am intrat ı̂ntr-un
magazin pe proprietarul că ruia ı̂l
cunosc foarte bine. Unuia dintre
angajaţi ı̂i oferisem un cartonaş cu o
a irmaţie. I-am zis, glumind: „N-o să
irosesc un cartonaş pe tine. Nu-l vei
folosi!” Acesta mi-a ră spuns: „O, ba
da, te rog, dă -mi unul, ı̂l voi folosi!”
Să ptă mâ na urmă toare i-am adus un
cartonaş. Inainte să plec, bă rbatul a
venit ı̂n grabă la mine şi mi-a zis
entuziasmat: „Am fă cut a irmaţia şi
deja au intrat doi clienţi noi ı̂n
magazin!” Pe cartonaş scria: Acum
este momentul potrivit. Astăzi este
ziua în care norocul îmi surâde.
Afirmaţia a produs declicul necesar.
Atâ t de mulţi oameni ı̂şi folosesc
cuvintele ı̂n a irmaţii exagerate şi
necugetate. Multe dintre subiectele
prelegerilor mele le gă sesc ı̂n
saloanele de ı̂nfrumuseţare. O tâ nă ră
voia să citească o revistă . Ea i-a spus
casieriţei: „Dă -mi ceva teribil de nou
şi ı̂n ioră tor de captivant!” De fapt,
tot ce voia ea era ultimul numă r
dintr-o revistă de cinema. Auzi
oameni spunâ nd: „Imi doresc să se
ı̂ntâ mple ceva teribil de interesant!”
Ei invită ı̂n viaţa lor un eveniment
nefericit, dar interesant. Apoi se
ı̂ntreabă de ce li se ı̂ntâ mplă tocmai
lor.
Ar trebui să existe o catedră de
meta izică ı̂n toate facultă ţile.
Meta izica este înţelepciunea
vremurilor. Este stră vechea
ı̂nţelepciune predată de-a lungul
secolelor ı̂n India, ı̂n Egipt şi ı̂n
Grecia. Hermes Trismegistul a fost
unul dintre marii ı̂nţelepţi ai
Egiptului. Invă ţă turile lui au fost
pă zite cu s inţenie şi ne-au parvenit
după zece secole. El a tră it ı̂n Egipt pe
vremea câ nd rasa umană , aşa cum o
cunoaştem azi, era ı̂ncă la ı̂nceputuri.
Dar dacă citim cu atenţie Kybalion19
vom vedea că acesta conţine
ı̂nvă ţă turile pe care le studiem şi noi
astă zi. Autorul spunea că toate stă rile
mentale sunt acompaniate de
vibraţii. Te însoţeşti cu lucrurile către
care trimiţi vibraţii. Aşa că haideţi să
trimitem cu toţii vibraţii ı̂nspre
succes, fericire şi abundenţă.
Acum este momentul potrivit. Astăzi
este ziua în care norocul îmi surâde.

18 Matei, 13, 24 (n.tr.)


19 Ky b a l i o n – lucrare de iloso ie
hermeneutică din 1908, care pretinde să
conţină ı̂nvă ţă turile lui Hermes
Trismegistul; a fost publicată sub
pseudonimul „Cei trei iniţiaţi”. (n.red.)
La răscruce de
drumuri
„Alegeţi-vă acum cui veţi sluji.”
Iosua, 24, 15

In iecare zi trebuie să facem o


alegere (ne a lă m la o ră scruce de
drumuri).
„Să fac aşa sau altfel? Să plec sau să
ră mâ n?” Mulţi oameni nu ştiu ce să
facă . Se gră besc să ı̂i lase pe alţii să
decidă ı̂n locul lor, apoi regretă că le-
au urmat sfaturile.
Sunt alţii care cugetă cu grijă . Ei
ı̂ntorc şi câ ntă resc problema pe toate
pă rţile, de parcă s-ar tocmi la piaţă , şi
sunt surprinşi câ nd nu reuşesc ce şi-
au propus.
Sunt totuşi şi alţi oameni care
urmează calea magică a intuiţiei şi
ajung, câ t ai clipi, ı̂n propria Ţară a
Făgăduinţei.
Intuiţia este o facultate mentală
a lată mult deasupra raţiunii, dar pe
această cale vei ı̂ntâ lni tot ce ı̂ţi
doreşti sau îţi este de trebuinţă.
In cartea mea, The Game of Life and
How to Play It (Jocul Vieţii şi cum să-l
joci), dau multe exemple de obţinere
a succesului folosind această
minunată facultate. Mai spun şi că
rugă ciunea e ca un apel telefonic
că tre Dumnezeu, iar intuiţia, ca un
apel telefonic al lui Dumnezeu că tre
tine. (Cursul prin corespondenţă.)
Aşa că alegeţi chiar această zi
pentru a urma calea magică a
intuiţiei.
In cursurile mele cu ı̂ntrebă ri şi
ră spunsuri vă spun cum să vă
cultivaţi intuiţia.
La majoritatea oamenilor, intuiţia
este o facultate latentă . Aşa că vom
spune: „Trezeşte-te din somnul tă u!
Trezeşte-te ı̂nspre intuiţiile şi
i nd i c i i le tale. Trezeşte-te ı̂nspre
divinitatea ta interioară!”
Claude Bragdon spune: „A tră i
intuitiv ı̂nseamnă a tră i ı̂n cea de-a
patra dimensiune.”
Acum se impune să luaţi o decizie;
vă a laţi la o ră scruce de drumuri.
Cereţi un indiciu de initiv şi neechivoc
şi îl veţi primi.
In Cartea lui Iosua gă sim multe
ı̂ntâ mplă ri care pot i interpretate
metafizic.
„După moartea lui Moise, robul
Domnului, a gră it Domnul cu Iosua,
iul lui Navi, slujitorul lui Moise, şi a
zis: «Moise, robul Meu, a murit.
Scoală dar şi treci Iordanul tu şi tot
poporul acesta, ı̂n ţara pe care o voi
da iilor lui Israel. Tot locul pe care
vor că lca tă lpile picioarelor voastre, ı̂l
voi da vouă, cum am spus lui Moise»”
20
Tă lpile sunt simbolul ı̂nţelegerii,
ceea ce ı̂nseamnă , din perspectivă
meta izică , că tot ceea ce ı̂nţelegem
se a lă sub controlul nostru, ı̂n
conştiinţă , şi ce este ı̂nră dă cinat
acolo nu ne mai poate i luat
niciodată.
Mai departe, Biblia spune: „Nimeni
nu se va putea ı̂mpotrivi ţie, ı̂n toate
zilele vieţii tale. […]; nu Mă voi
depă rta de tine şi nu te voi pă ră si. Fii
tare şi curajos, că tu vei ı̂mpă rţi
poporului acestuia, prin sorţi, ţara pe
care M-am jurat pă rinţilor lor să le-o
dau. Fii dar tare şi foarte curajos, ca
să pă zeşti şi să ı̂mplineşti toată legea
pe care ţi-a ı̂ncredinţat-o Moise,
robul Meu; să nu te abaţi de la ea nici
la dreapta, nici la stâ nga, ca să pricepi
toate câte ai de făcut.”
21
Astfel, a lă m că succesul ı̂l obţinem
iind tari şi foarte curajoşi ı̂n a urma
legea spirituală . Iată -ne ı̂ntorşi din
nou la „ră scrucea de drumuri” – la
necesitatea unei alegeri.
„Alegeţi acum cui veţi sluji”,
intelectului sau îndrumării divine?
Un om celebru, care a ajuns o mare
forţă ı̂n lumea inanciară , i-a spus
unui prieten: „Imi urmez tot timpul
intuiţia şi sunt norocul întruchipat.”
Inspiraţia (adică ı̂ndrumarea
divină ) este cel mai important lucru
din viaţă . Oamenii vin la adună rile
Adevă rului pentru inspiraţie. Eu cred
că , prin cuvâ ntul potrivit, voinţa
divină se va implica ı̂n problemele
lor.
O femeie a venit la mine cu o
problemă ı̂ncurcată . I-am zis: „Lasă -l
pe Dumnezeu să jongleze cu situaţia
asta.” Şi declicul s-a produs. A luat
urmă toarea a irmaţie: „Il las acum pe
Dumnezeu să jongleze cu situaţia
asta.” Aproape imediat a dat spre
ı̂nchiriere o casă , care ră mă sese
neocupată mai mult timp.
Lasaţi-l pe Dumnezeu să jongleze
cu toate situaţiile, pentru că atunci
câ nd ı̂ncercaţi s-o faceţi voi, scă paţi
toate bilele pe jos.
In cursul meu cu ı̂ntrebă ri şi
ră spunsuri, am fost ı̂ntrebată : „Cum
faci să ı̂l laşi pe Dumnezeu să jongleze
cu o situaţie, şi la ce te referi câ nd
spui că nu ar trebui să jonglez eu cu
situaţia respectivă?”
Tu jonglezi cu intelectul. Intelectul
ı̂ţi va spune: „Tră im vremuri grele, nu
există activitate pe piaţa imobiliară .
Nu te aştepta la nimic până în toamna
lui 1958.”
In legea spirituală nu există decâ t
acum. Ţi se va ră spunde ı̂nainte de a
chema, pentru că „timpul şi spaţiul nu
sunt nimic altceva decâ t un vis”, şi
binecuvântarea ta aşteaptă să ie
eliberată prin credinţă şi prin cuvânt.
„Alegeţi-vă acum cui veţi sluji”,
fricii sau credinţei?
Fiecare act iniţiat din frică poartă
cu sine germenele propriei
înfrângeri.
E nevoie de mult curaj şi de multă
tă rie pentru a te ı̂ncrede ı̂n
Dumnezeu. De cele mai multe ori ne
ı̂ncredem ı̂n El ı̂n privinţa lucrurilor
minore, dar atunci câ nd dă m peste o
situaţie mai grea, credem că ne
putem descurca mai bine singuri.
Atunci vin înfrângerea şi eşecul.
Urmă toarele fragmente extrase
dintr-o scrisoare primită de la o
femeie din Vest arată cum se pot
schimba circumstanţele într-o clipită.
„Am avut plă cerea să citesc
minunata cartea The Game of Life and
How to Play It (Jocul Vieţii şi cum să-l
joci). Am patru bă ieţi, de zece,
treisprezece, cincisprezece şi
şaptesprezece ani, şi mă gâ ndesc ce
minunat ar i pentru ei să se deprindă
ı̂ncă de timpuriu cu ı̂nvă ţă turile
dumneavoastră . Şi să ie capabili să
obţină ceea ce le aparţine prin Drept
Divin.”
„Doamna care mi-a ı̂mprumutat
cartea mi-a mai dat şi alte lucruri de
citit, dar asta parcă a avut ceva
magnetic câ nd am ridicat-o, şi n-am
mai putut-o lă sa din mâ nă . După ce
am citit-o, mi-am dat seama că am
ı̂ncercat să tră iesc ı̂n mod divin, dar
nu am ı̂nţeles legea, altfel aş i fost
mult mai avansată acum.”
„La ı̂nceput, mi s-a pă rut destul de
greu să -mi gă sesc un loc ı̂n lumea
afacerilor, după atâ ţia ani ı̂n care am
avut grijă de copii. Dar am luat
urmă toarea a irmaţie: Dumnezeu
găseşte o cale acolo unde nu este
niciuna. Şi El a fă cut asta pentru
mine.”
„Sunt recunoscă toare pentru locul
meu de muncă şi zâ mbesc atunci
câ nd oamenii mă ı̂ntreabă : «Cum
reuşeşti să creşti patru bă ieţi şi să ţii
o casă , după ce ai fost ı̂n spital atâ t de
mult timp, cu operaţii majore, fă ră ca
vreo rudă să-ţi fie alături?»”
Am această a irmaţie ı̂n cartea
mea: „Dumnezeu găseşte o cale acolo
unde nu este niciuna.”
Dumnezeu i-a deschis o cale ı̂n
afaceri, câ nd toţi prietenii ı̂i spuneau
că acest lucru este imposibil.
Omul de râ nd ı̂ţi va spune că
aproape orice e imposibil de făcut.
Mi s-a oferit un exemplu ı̂n acest
sens zilele trecute. Intr-o pră vă lie, am
gă sit un micuţ infuzor de argint
ı̂ncâ ntă tor, cu care puteai prepara o
cană de orice. Entuziasmată , l-am
ară tat prietenilor, gâ ndindu-mă că
este foarte dră guţ, iar unul dintre ei a
zis: „N-o să funcţioneze niciodată !”
Iar un altul: „Dacă ar i al meu, l-aş
arunca!” Dar eu am ţinut partea
micului infuzor, spunâ nd că ştia că o
să funcţioneze, lucru care s-a şi
întâmplat.
Prietenii mei erau exact genul de
oameni de râ nd care spun: „Acest
lucru nu poate fi făcut!”
Toate ideile mari ı̂ntâ mpină
opoziţie.
Nu-i lăsa pe alţii să-ţi înece
corăbiile.
Urmează calea ı̂nţelepciunii şi a
ı̂nţelegerii şi „nu te abate de la ea nici
la dreapta, nici la stâ nga, ca să
prosperi oriunde vei merge”.
In cel de-al treisprezecelea verset
din Capitolul 24 al Că rţii lui Iosua
Navi, gă sim o a irmaţie remarcabilă :
„Şi v-am dat ţara cu care nu v-aţi
ostenit şi cetă ţile pe care nu le-aţi
zidit, şi tră iţi ı̂n ele; din viile şi din
gră dinile de mă slini pe care nu le-aţi
sădit, iată, mâncaţi roade.”
Această a irmaţie arată că omul nu
poate câştiga nimic, binecuvâ ntă rile
ı̂i vin ca daruri. (Daruri cu care
nimeni nu trebuie să se laude.)
Conştientizând abundenţa, primim
darul abundenţei.
Conştientizând succesul, primim
darul succesului, pentru că succesul
şi abundenţa sunt stări mentale.
„Că ci Domnul este Dumnezeul
nostru; El ne-a scos pe noi şi pe
pă rinţii noştri din ţara Egiptului, din
casa robiei.”
22
Ţara Egiptului simbolizează
ı̂ntunericul – casa robiei, acolo unde
omul este robul propriilor ı̂ndoieli şi
temeri, şi credinţei ı̂n lipsuri şi
limită ri, rezultatul urmă rii unei că i
greşite la răscrucea de drumuri.
Ghinionul se datorează neputinţei
de a ră mâ ne ixat asupra lucrurilor pe
care spiritul ţi le-a revelat cu ajutorul
intuiţiei.
Toate lucrurile mă reţe au fost
realizate de oameni care s-au ţinut de
ideile lor măreţe.
Henry Ford era trecut de vâ rsta a
doua câ nd i-a venit ideea
automobilului Ford. A ı̂ntâ mpinat
mari di icultă ţi ı̂n a strâ nge bani.
Prietenii să i au crezut că e o idee
nebunească . Tată l să u i-a spus, cu
ochii în lacrimi: „Henry, de ce ai lăsa o
slujbă bună , plă tită cu două zeci şi
cinci de dolari pe să ptă mâ nă , pentru
a alerga după himere?” Dar nimeni nu
i-a putut scufunda coră biile lui Henry
Ford.
Aşa că , pentru a ieşi din ţara
Egiptului, din casa robiei, trebuie să
luăm decizia corectă.
Odată ajuns la ră scrucea de
drumuri, urmează calea cea dreaptă .
„Fii dar tare şi foarte curajos, ca să
pă zeşti şi să ı̂mplineşti toată legea pe
care ţi-a ı̂ncredinţat-o Moise, robul
Meu; să nu te abaţi de la ea nici la
dreapta, nici la stâ nga, ca să pricepi
toate câte ai de făcut.”
23
Deci, ajungâ nd azi la ră scrucea de
drumuri, haideţi să urmă m
neînfricaţi vocea intuiţiei.
Biblia o numeşte „mica voce
liniştită”.
„Şi urechile tale vor auzi cuvâ ntul
celor ce te că lă uzesc pe tine, zicâ nd:
«Iată calea, mergeţi pe ea!»”
24
Pe această cale se a lă binele, deja
pregătit pentru voi.
Vei gă si acolo „ţara cu care nu v-aţi
ostenit şi cetă ţile pe care nu le-aţi
zidit, şi tră iţi ı̂n ele; din viile şi din
gră dinile de mă slini pe care nu le-aţi
sădit, iată, mâncaţi roade”.
Sunt ı̂ndrumat divin, urmez calea
cea dreaptă de la ră scrucea de
drumuri. Dumnezeu găseşte o cale
acolo unde nu este niciuna.



20 Iosua, 1, 1-2 (n.tr.)


21 Iosua, 1, 5-7 (n.tr.)
22 Iosua, 24, 17 (n.tr.)
23 Iosua, 1-7 (n.tr.)
24 Iosua, 30, 21 (n.tr.)
Traversând propria
ta Mare Roşie
„Spune fiilor lui Israel să pornească.”
Ieşirea, 14, 15

Unul dintre cele mai dramatice


episoade biblice este cel al iilor lui
Israel traversând Marea Roşie.
Moise ı̂i conducea afară din ţara
Egiptului, unde fuseseră ţinuţi ı̂n
robie. Ei erau urmă riţi de că tre
egipteni.
Fiii lui Israel, la fel ca majoritatea
oamenilor, nu se puteau ı̂ncrede ı̂n
Dumnezeu; cleveteau tot timpul. Ii
spuneau lui Moise: „«Nu ţi-am spus
noi, oare, de aceasta ı̂n Egipt, câ nd ţi-
am zis: Lasă -ne să robim Egiptenilor,
că e mai bine să im robi Egiptenilor
decât să murim în pustia aceasta?»
Moise ı̂nsă a zis că tre popor: «Nu
vă temeţi! Staţi şi veţi vedea minunea
cea de la Domnul, pe care vă va face-o
El astă zi, că ci pe Egiptenii pe care ı̂i
vedeţi astă zi nu-i veţi mai vedea
niciodată.
Domnul are să Se lupte pentru voi,
iar voi fiţi liniştiţi!»”
25
Putem spune că Moise le-a insu lat
credinţă fiilor lui Israel.
Ei preferau să ie sclavii vechilor
lor temeri şi ı̂ndoieli (Egiptul
simbolizâ nd ı̂ntunericul), decâ t să
facă marele salt ı̂ntru credinţă , şi să
treacă prin pustie ı̂nspre Ţara
Făgăduinţei.
Există , ı̂ntr-adevă r, o pustie pe
care trebuie s-o stră baţi, pentru a
ajunge ı̂n propria ta Ţară a
Făgăduinţei.
Indoielile şi temerile tale vechi te
ı̂ncercuiesc, dar există tot timpul
cineva care ı̂ţi spune să mergi
ı̂nainte! Mereu este un Moise pe calea
ta. Câ teodată , este un prieten, alteori,
intuiţia!
„Atunci a zis Domnul că tre Moise:
«Ce strigi că tre Mine? Spune iilor lui
Israel să pornească,
Iar tu ridică -ţi toiagul şi-ţi ı̂ntinde
mâ na asupra mă rii şi o desparte, şi
vor trece iii lui Israel prin mijlocul
mării, ca pe uscat.»”
26
„Iar Moise şi-a ı̂ntins mâ na sa
asupra mă rii şi a alungat Domnul
marea toată noaptea cu vâ nt puternic
de la ră să rit şi s-a fă cut marea uscat,
că s-au despărţit apele.
Şi au intrat iii lui Israel prin
mijlocul mă rii, mergâ nd ca pe uscat,
iar apele le erau perete, la dreapta şi
la stânga lor.
Iar Egiptenii urmă rindu-i, au intrat
după ei ı̂n mijlocul mă rii toţi caii lui
Faraon, carele şi călăreţii lui.”
27
„Iar Domnul a zis că tre Moise:
«Intinde-ţi mâ na asupra mă rii, ca să
se ı̂ntoarcă apele asupra Egiptenilor,
asupra carelor lor şi asupra
călăreţilor lor.»
Şi şi-a ı̂ntins Moise mâ na asupra
mă rii şi spre ziuă s-a ı̂ntors apa la
locul ei, iar Egiptenii fugeau
ı̂mpotriva apei. Şi aşa a ı̂necat
Dumnezeu pe Egipteni ı̂n mijlocul
mării.
Iar apele s-au tras la loc şi au
acoperit carele şi că lă reţii ı̂ntregii
oştiri a lui Faraon, care intrase după
Israeliţi ı̂n mare, şi nu a ră mas nici
unul dintre ei.”
28
Acum, amintiţi-vă , Biblia vorbeşte
despre individ. Vorbeşte despre
pustia voastră , despre Marea voastră
Roşie şi despre ţara ce v-a fost vouă
făgăduită.
Fiecare dintre voi are o Ţară a
Fă gă duinţei, o dorinţă a inimii sale,
dar iind atâ t de ı̂nrobiţi de egipteni
(gâ ndurile voastre negative), aceasta
pare foarte ı̂ndepă rtată şi prea
frumoasă ca să ie adevă rată . Vă
gâ ndiţi că a vă ı̂ncrede ı̂n Dumnezeu
este o propunere riscantă . Pustia s-ar
putea dovedi mai primejdioasă decâ t
egiptenii.
Şi cum puteţi şti că Ţară voastră a
Făgăduinţei chiar există pentru voi?
Mintea raţională va ţine tot timpul
partea egiptenilor.
Dar mai devreme sau mai tâ rziu,
ceva ı̂ţi spune să porneşti. De cele mai
multe ori eşti mâ nat de circumstanţe
să mergi înainte.
Vă voi da exemplul unei cursante.
Este o pianistă minunată şi a avut
mare succes ı̂n stră ină tate. S-a ı̂ntors
fericită ı̂n su letul ei şi cu un dosar
plin cu articole decupate din ziare.
Una dintre rudele sale se interesa
de ea şi a zis că o s-o sponsorizeze
pentru un turneu. Au ales un
impresar care să se ocupe de
cheltuieli şi de programul fetei.
După un concert sau două , nu mai
erau fonduri. Impresarul le luase pe
toate. Prietena mea a fost lă sată pe
drumuri, dezolată şi dezamă gită . Cam
pe atunci a ajuns la mine.
Il ura pe acel bă rbat, iar lucrul
acesta o ı̂mbolnă vea. Avea foarte
puţini bani şi ı̂şi permitea doar o
cameră mohorâtă, în care, de cele mai
multe ori, mâ inele ı̂i erau prea reci
pentru a repeta.
Ea se a la, ı̂ntr-adevă r, sub robia
egipteană : ură , resentimente, lipsuri
şi limitări.
Cineva a adus-o la una dintre
ı̂ntrunirile mele, unde mi-a vorbit şi
mi-a istorisit povestea ei.
I-am spus: „In primul râ nd, trebuie
să ı̂ncetezi a-l mai urı̂ pe acel om.
Câ nd vei reuşi să -l ierţi, succesul se
va ı̂ntoarce la tine. Incepe-ţi iniţierea
în iertare.”
Pă rea o sarcină uriaşă , dar ea s-a
stră duit şi a venit constant la toate
întrunirile mele.
Intre timp, ruda ei a intentat un
proces, pentru a recupera banii.
Timpul a trecut şi acesta nu s-a mai
judecat niciodată.
Prietena mea a primit un telefon şi
a plecat ı̂n California. Nu mai era
deranjată de situaţie şi ı̂l iertase pe
acel om.
Pe neaşteptate, cam după patru
ani, a primit o ı̂nştiinţare cum că
procesul avea să se judece ı̂n curâ nd.
La sosirea ı̂n New York mi-a telefonat
şi m-a rugat să rostesc cuvâ ntul care
aduce corectitudine şi dreptate.
Au mers ı̂mpreună cu ruda ei la
data programată şi lucrurile s-au
aranjat ı̂n afara curţii de judecată ,
ı̂mpricinatul restituind banii prin
plăţi lunare.
Ea a venit la mine debordâ nd de
fericire, spunâ ndu-mi: „Nu am mai
avut niciun fel de resentiment pentru
acel om. A fost uimit câ nd l-am
salutat cordial.” Ruda ei a spus că toţi
banii se vor ı̂ntoarce la ea, aşa că s-a
trezit şi cu un cont mare în bancă.
In curâ nd, va ajunge ı̂n propria ei
Ţară a Fă gă duinţei. A ieşit din casa
robiei (a urii şi a resentimentului) şi
a traversat propria-i Mare Roşie.
Bună voinţa pe care i-a ară tat-o acelui
om a fă cut ca apele să se despartă , şi
ea a traversat marea pă şind pe
pământ uscat.
Pâ mâ ntul uscat simbolizează ceva
solid sub tă lpile tale, iar tă lpile
simbolizează înţelegerea.
Moise se distinge ca iind unul
dintre cele mai mă reţe personaje din
istoria biblică.
Moise a fost ales pentru a ieşi cu
poporul să u din Egipt. El nu avea
numai sarcina de a trece peste
indisponibilitatea Faraonului de a-i
elibera pe cei transformaţi ı̂n sclavi
pro itabili, ci şi de a stâ rni revolta ı̂n
poporul care ı̂şi pierduse iniţiativa
sub opresiunea conducătorilor săi.
Era nevoie de un geniu
extraordinar, să poată ı̂mplini aceste
condiţii, iar Moise ı̂l deţinea,
ı̂mpreună cu spiritul sacri iciului de
sine şi curajul de a-şi susţine
convingerile. Sacri iciu de sine! A fost
numit cel mai smerit dintre oameni.
Deseori am auzit expresia: „smerit
precum Moise”. El a fost atâ t de
smerit ı̂n faţa poruncilor Domnului,
ı̂ncâ t a devenit unul dintre cei mai
puternici oameni.
Domnul i-a zis lui Moise: „Iar tu
ridică -ţi toiagul şi-ţi ı̂ntinde mâ na
asupra mă rii şi o desparte, şi vor
trece iii lui Israel prin mijlocul mă rii,
ca pe uscat.”
29
Aşadar, neı̂ndoindu-se niciodată ,
le-a spus iilor lui Israel: „Mergeţi
ı̂nainte!” A fost un gest neı̂nfricat
acesta de a conduce o mulţime de
oameni ı̂n mare, nutrind credinţa de
nestrămutat că nu se vor îneca.
Iată miracolul înfăptuit!
„Şi a alungat Domnul marea toată
noaptea cu vâ nt puternic de la ră să rit
şi s-a fă cut marea uscat, că s-au
despărţit apele.”
30
Acum amintiţi-vă că asta vi se
poate ı̂ntâ mpla şi vouă chiar astă zi.
Gândiţi-vă la problema voastră.
Poate că v-aţi pierdut iniţiativa,
după ce aţi tră it atâ t de mult sub
robia Faraonului (ı̂ndoielile, temerile
şi descurajările).
Spuneţi-vă vouă ı̂nşi v ă : „Mergi
înainte!”
„Şi a alungat Domnul marea toată
noaptea cu vâ nt puternic de la
răsărit.”
Ne vom gâ ndi la acest vâ nt
puternic dinspre ră să rit ca la o
afirmaţie plină de forţă.
Să luă m o a irmaţie vitală a
Adevă rului. De exemplu, dacă aveţi o
problemă inanciară , spuneţi:
„Proviziile mele vin de la Dumnezeu şi
voi avea acum mari şi plăcute surprize
inanciare, prin voia divină, cu
desăvârşire.” Această a irmaţie este
potrivită , pentru că are ı̂n ea şi un
element misterios.
Ni se spune că misterioase sunt
că ile prin care Domnul ı̂şi
ı̂nfă ptuieşte miracolele. Am putea
spune că sunt şi surprinză toare.
Acum că aţi fă cut a irmaţia pentru
provizii, aţi stâ rnit vâ ntul dinspre
răsărit.
Aşa că pă şiţi ı̂nspre propria
voastră Mare Roşie a lipsurilor şi a
limită rilor. O veţi traversa doar prin
ı̂nfă ptuirea unui act care să vă
dovedească neînfricarea.
Vă voi povesti despre o cursantă ,
care a fost invitată ı̂n vizită la
prietenii ei, ı̂ntr-o staţiune de
vacanţă foarte modernă.
Aceasta tră ia de ceva vreme la ţară
şi se ı̂ngră şase, astfel că o mai
ı̂ncă pea doar costumul ei de
cercetaşă . Pe neaşteptate, a primit
invitaţia. Asta ı̂nsemna că ı̂i trebuie
ţinute de seară , panto i şi accesorii,
iar ea nu avea nimic din toate astea şi
nici bani pentru a le cumpă ra. A venit.
Eu am întrebat-o: „Ce presimţire ai?”
Ea a ră spuns: „Mă simt foarte
curajoasă . Presimt că ar trebui pur şi
simplu să mă duc.”
Aşa că s-a ı̂ndesat ı̂n nişte haine de
călătorie şi a plecat.
Câ nd a ajuns la prietena ei, aceasta
a primit-o că lduros, dar gazda ei i-a
spus, uşor stâ njenită : „Poate ceea ce
am fă cut te va jigni, dar ţi-am lă sat ı̂n
cameră nişte haine de seară şi câ teva
perechi de panto i pe care eu nu le
port niciodată. Nu le vrei tu?”
Prietena mea a asigurat-o că i-ar
face mare plă cere să le poarte, şi totul
i s-a potrivit de minune.
Ea a pă şit ı̂ntr-adevă r ı̂nspre
propria ei Mare Roşie şi a traversat-o,
ajungând pe pământ uscat.
Apele Mării mele Roşii se despart,
iar eu traversez, ajungând pe pâmânt
uscat, şi merg înainte înspre propria
mea Ţară a Făgăduinţei.


25 Ieşirea, 14, 12-14 (n.tr.)
26 Ieşirea, 14, 15-16 (n.tr.)
27 Ieşirea, 14, 21-23 (n.tr.)
28 Ieşirea, 14, 26-28 (n.tr.)
29 Ieşirea, 14, 16 (n.tr.)
30 Ieşirea, 14, 21 (n.tr.)
Păzitorul Porţii
„Pus-am păzitori peste voi şi am zis:
Ascultaţi sunetul trâmbiţei!”
Ieremia, 6, 17


Cu siguranţă că avem cu toţii un
pă zitor la poarta gâ ndurilor noastre.
Pă zitorul Porţii este mintea
supraconştientă.
Deţinem puterea de a ne alege
gândurile.
De vreme ce am tră it ı̂n cursa
gâ ndurilor timp de mii de ani, pare
aproape imposibil să le controlă m.
Acestea gonesc prin mintea nostră ca
nişte vite sau oi mânate de panică.
Dar un singur câ ine ciobă nesc
poate mâ na oile speriate şi le poate
aduna în ţarc.
Intr-un reportaj, am vă zut o scenă
cu un câ ine ciobă nesc care mâ na oile.
Le strâ nsese pe toate, ı̂n afară de trei.
Acestea trei se ı̂mpotriveau şi ı̂l
respingeau. Behă iau şi se opuneau
ridicâ nd picioarele din faţă , dar
câ inele s-a aşezat pur şi simplu ı̂n
faţa lor şi nu şi-a luat ochii de la ele.
Nu a lă trat şi nu le-a ameninţat. Doar
a stat şi şi-a ară tat hotă râ rea. In scurt
timp, oile şi-au plecat capetele şi au
intrat în ţarc.
Putem ı̂nvă ţa să ne controlă m
gâ ndurile ı̂n acelaşi fel, printr-o
hotărâre blândă, şi nu prin forţă.
Câ nd gâ ndurile noastre se
dezlă nţuie, luă m o a irmaţie şi o
repetăm încontinuu.
Nu putem să ne controlă m
ı̂ntotdeauna gâ ndurile, dar ne putem
controla cuvintele, iar repetiţia
in luenţează subconştientul, şi atunci
vom deveni stăpâni pe situaţie.
În Capitolul 6 din Ieremia, stă scris:
„Pus-am pă zitori peste voi şi am zis:
Ascultaţi sunetul trâmbiţei!”
Succesul şi fericirea voastră ı̂n
viaţă depind de pă zitorul porţii
propriilor voastre gâ nduri, că ci mai
devreme sau mai tâ rziu, gâ ndurile vi
se vor materializa.
Oamenii cred că , dacă fug de o
situaţie neplă cută , vor scă pa de ea,
dar această situaţie ı̂i va urmă ri
oriunde vor merge.
Se vor ı̂ntâ lni cu aceleaşi
experienţe pâ nă ı̂şi vor ı̂nvă ţa lecţia.
Această idee apare ı̂n ilmul Vrăjitorul
din Oz.
Micuţa Dorothy este foarte tristă
pentru că femeia cea rea din sat vrea
să îi ia câinele, pe Toto.
Ea aleargă disperată la mă tuşa Em
şi unchiul Henry, pentru a le cere
ajutorul, dar aceştia, iind prea
ocupaţi, ı̂i spun să „fugă de-acolo”.
Fetiţa ı̂i spune lui Toto: „Există acolo
sus, undeva deasupra norilor, un loc
minunat, unde nu sunt oameni ră i şi
toată lumea e fericită .” Câ t de mult i-
ar plăcea să fie acolo!
Un ciclon din Kansas vine dintr-
odată , ea şi Toto sunt ridicaţi sus ı̂n
cer şi aterizează în ţinutul lui Oz.
La ı̂nceput, totul pare minunat, dar
ı̂n curâ nd are parte de aceleaşi
experienţe. Femeia rea din sat s-a
transformat ı̂ntr-o vră jitoare
ı̂ngrozitoare, şi ı̂ncă ı̂ncearcă să i-l
răpească pe Toto.
Câ t de mult şi-ar dori să se
întoarcă în Kansas.
I se spune să ı̂l gă sească pe
Vră jitorul din Oz. Acesta este
atotputernic şi ı̂i poate ı̂ndeplini
dorinţa.
Pleacă ı̂n că utarea palatului să u,
din Oraşul de Smarald.
Pe drum, se ı̂ntâ lneşte cu o
sperietoare de ciori. Aceasta este tare
nefericită din pricină că nu are creier.
Mai ı̂ntâ lneşte un om de tinichea,
tare nefericit din pricină că nu are
inimă.
Apoi, ı̂ntâ lneşte un leu, tare
nefericit şi el, din pricină că nu are
curaj.
Ea ı̂i ı̂nveseleşte pe toţi, spunâ ndu-
le: „Vom merge cu toţii la Vră jitorul
din Oz şi acesta ne va da ce ne dorim”
– sperietoarei, un creier, omului de
tinichea, o inimă, și leului, curaj.
Ei trec prin întâmplări teribile, căci
vră jitoarea cea rea este hotă râ tă s-o
captureze pe Dorothy, s-o despartă
de Toto şi să -i ia panto ii de rubin,
care o protejează.
In cele din urmă , ajung la Palatul de
Smarald al Vrăjitorului din Oz.
Ei cer o audienţă , dar li se spune că
nimeni nu l-a vă zut vreodată pe
Vră jitorul din Oz, care tră ieşte ı̂n
palat, înconjurat de mister.
Dar graț ie vră jitoarei celei bune a
Nordului, ei intră ı̂n palat. Acolo,
descoperă că vră jitorul nu e decâ t un
magician fals din oraşul lui Dorothy,
din Kansas.
Sunt toţi disperaţi pentru că
dorinţele lor nu pot fi îndeplinite!
Dar apoi, vră jitoarea cea bună le
arată că dorinţele lor sunt deja
ı̂ndeplinite. Sperietoarea de ciori
că pă tase judecată , iind nevoită să ia
decizii ı̂n peripeţiile prin care
trecuse; omul de tinichea descoperă
că are o inimă , pentru că o iubeşte pe
Dorothy; iar leul a devenit neı̂nfricat,
pentru că fusese nevoit să dea dovadă
de curaj în multele lor aventuri.
Vră jitoarea cea bună a Nordului o
întreabă pe Dorothy: „Ce ai ı̂nvă ţat
din experienţele tale?”, iar Dorothy
ră spunde: „Am ı̂nvă ț at că dorinţa
inimii mele se a lă ı̂n propria mea
casă şi ı̂n propria mea curte.” Aşa că
vră jitoarea cea bună lutură bagheta
magică , şi Dorothy ajunge din nou
acasă.
Se trezeşte şi a lă că sperietoarea
de ciori, omul de tinichea şi leul erau,
de fapt, muncitori la ferma unchiului
ei. Sunt toţi foarte bucuroşi că s-a
ı̂ntors. Această poveste ne ı̂nvaţă că
dacă fugi, problemele vor fugi după
tine.
Arată-te netulburat de o situaţie, şi
aceasta se va pră buşi sub propria
greutate.
Există o lege ascunsă a
indiferenţei: „Nimic din toate astea
nu mă tulbură .” „Nimic din toate
astea nu mă afectează ”, am spune ı̂n
limbaj actual.
Câ nd nu o să mai poț i i tulburat,
orice tulburare va dispă rea din
exterior.
„Câ nd vezi cine ı̂ţi sunt profesorii,
nu mai ai nevoie de ei.”
„Pus-am pă zitori peste voi şi am
zis: Ascultaţi sunetul trâmbiţei!”
Trâ mbiţa este un instrument
muzical, folosit ı̂n vechime pentru a
atrage atenţia oamenilor asupra unui
lucru: o victorie, un ordin.
Vă veț i forma obiceiul de a da
atenț ie iecă rui gâ nd sau cuvâ nt,
odată ce le conştientizaţi importanţa.
Imaginaţia, foarfeca minţii,
decupează constant evenimentele
care urmează să aibă loc ı̂n viaţa
voastră.
Mulţi oameni decupează imagini
teri iante. Vă d lucruri care nu sunt
plănuite divin.
Cu „ochiul unic”, omul vede doar
Adevă rul. Vede dincolo de ră u, ştiind
că din el o să iasă binele. Transformă
nedreptatea ı̂n dreptate şi ı̂şi
dezarmează aşa-zişii duşmani
arătând bunăvoinţă.
În mitologie, citim despre ciclopi, o
rasă de giganţi, care ar i locuit pe
teritoriul Siciliei. Aceşti giganţi aveau
un singur ochi în mijlocul frunţii.
Centrul facultă ț ii imaginative este
situat ı̂n frunte (ı̂ntre ochi). Aș adar,
uriaşii aceştia mitici s-au nă scut din
această idee.
Eș ti, ı̂ntr-adevă r, un uriaș atunci
câ nd ai un singur ochi. Atunci, orice
gâ nd va i un gâ nd constructiv, iar
orice cuvânt, un cuvânt al Puterii.
Lasă cel de-al treilea ochi să ie
păzitorul porţii.
„Lumină torul trupului este ochiul;
de va i ochiul tă u curat, tot trupul tă u
va fi luminat.”
31
Cu ajutorul acestui ochi curat,
corpul tă u izic va i transformat ı̂ntr-
un corp spiritual, ı̂ntr-un „corp
electric”, fă cut după chipul
(ı̂nchipuirea) şi asemă narea lui
Dumnezeu.
Vă zâ nd limpede planul perfect,
putem salva lumea: percepâ nd cu
ochiul nostru interior o lume a pă cii, a
abundenței şi a bunăvoinţei.
„Nu judecaţi după ı̂nfă ţişare, ci
judecaţi judecată dreaptă.”
32
„Nici un neam nu va mai ridica
sabia ı̂mpotriva altui neam şi nu vor
mai învăţa războiul.”
33
Conform legii ascunse a
indiferenţei, tu nu eşti afectat de
aparenţele potrivnice. Te ţii strâ ns de
gândurile constructive, care câştigă.
Legea spirituală transcende legea
karmei.
Aceasta este atitudinea mentală
care trebuie menț inută de că tre
vindecă tor sau practician faţă de
pacientul lui.
Fiind indiferent la aparenț a
lipsurilor, pierderilor sau bolii, el
aduce schimbarea ı̂n minte, ı̂n corp şi
în treburile de zi cu zi.
Permiteţi-mi să vă citez din
Ieremia, Capitolul 31. Cheia ı̂n care
trebuie să citim acest verset este una
a celebră rii. Oferă o imagine a
individului eliberat de gâ ndirea
negativă.
„Că va veni vremea câ nd stră jile de
pe muntele Efraim vor striga:
«Sculaţi-vă să ne suim ı̂n Sion, la
Domnul Dumnezeul nostru!»”
Pă zitorul porţii nu se odihneşte şi
nici nu doarme. Este „ochiul care
veghează asupra Israelului”.
Dar individul, care tră ieşte ı̂ntr-o
lume a gâ ndurilor negative, nu este
conştient de acest ochi interior.
Din câ nd ı̂n câ nd, el poate avea
lică riri de intuiţie sau iluminare, apoi
cade din nou în universul haosului.
Pentru a veri ica gâ ndurile şi
cuvintele, este nevoie de hotă râ re şi
de o eternă vigilenţă . Gâ ndurile
despre temeri, eşec, resentimente
sau rea-voinţă trebuie spulberate şi
disipate.
Luaț i urmă toarea a irmaţie: „Orice
plantă care nu e să dită de tată l meu
ceresc trebuie smulsă din rădăcini.”
Această a irmaţie vă oferă o
imagine vie a plivirii buruienilor din
gră dină . Acestea sunt aruncate
deoparte şi se usucă ı̂n lipsa solului
hrănitor.
Hră niţi gâ ndurile negative
acordâ ndu-le atenţie. Folosiţi-vă de
legea ascunsă a indiferenţei şi
refuzaţi să vă ară taţi interesul faț ă de
ele.
In curâ nd, veţi elimina prin
ı̂nfometare „armata stră ină ”. Ideile
divine vă vor invada conştiinţa, ideile
false vor dispă rea, şi vă veț i dori doar
ceea ce Dumnezeu doreşte prin voi.
Chinezii au un proverb: „Filosoful
lasă croiala costumului să u pe mâ na
croitorului.”
Aşa că lasaţi şi voi planul vieţii
voastre pe mâ na Creatorului divin şi
veţi descoperi că toate ı̂mprejură rile
vor fi mereu perfecte.
Pământul pe care stau este un
pământ sfânt. Acum, eu mă extind cu
repeziciune înspre planul divin al vieţii
mele, unde toate împrejurările sunt
mereu perfecte.




31 Matei, 6, 22 (n.tr.)
32 Ioan 7, 24 (n.tr.)
33 Isaia 2, 4 (n.tr.)
Calea abundenței
„Atunci aurul tău îl vei preţui drept
ţărână.”
Iov, 22, 24

Calea abundenț ei este o stradă cu


sens unic.
După cum spune o veche zicală :
„Nu poţi să mergi pe două că ră ri
odată.”
Ori te ı̂ndrepț i spre lipsuri, ori te
ı̂ndrepț i spre abundenț ă. Omul cu o
conştiinţă bogată nu merge pe
aceeaşi cale mentală cu omul cu o
conştiinţă săracă.
Există provizii generoase,
plani icate divin pentru iecare
individ.
Cel bogat se conectează imediat la
ele, deoarece gâ ndurile bogate
produc împrejurări îmbelşugate.
Schimbă -ţi gâ ndurile şi toate
ı̂mprejură rile ţi se vor schimba câ t ai
clipi. Lumea ta este o lume a ideilor
cristalizate şi a gâ ndurilor
cristalizate.
Mai devreme sau mai tâ rziu vei
culege roadele cuvintelor şi
gândurilor tale.
„Cuvintele sunt trupuri sau forţe
care se mişcă ı̂n spirală şi se ı̂ntorc la
timpul potrivit pentru a ieşi ı̂n
drumul celor care le-au creat.”
Oamenii care vorbesc tot timpul
despre lipsuri şi neajunsuri vor
culege lipsuri şi neajunsuri.
Nu poţi intra ı̂n Regatul
Abundenț ei, dacă ı̂ţi deplâ ngi
încontinuu soarta.
Cunosc o femeie care a fost tot
timpul limitată ı̂n ideile sale despre
prosperitate. Işi tot ajusta hainele
vechi pentru a-i veni bine, ı̂n loc să -şi
cumpere altele noi. Era foarte grijulie
cu banii pe care-i avea şi ı̂l sfă tuia
mereu pe soţul ei să nu cheltuie prea
mult. Repeta tot timpul: „Nu vreau
nimic din ce nu-mi pot permite.”
Nu ı̂şi permitea multe, aşa că nu
avea multe. Dintr-odată , toată lumea
ei s-a pră buşit. Soţul a pă ră sit-o, să tul
de cică leală şi de mintea ei ı̂ngustă .
Era disperată , câ nd, ı̂ntr-o zi, a dat
peste o carte de meta izică . Aceasta
explica puterea gâ ndurilor şi a
cuvintelor.
Şi-a dat seama că , gâ ndind ı̂ntr-un
mod eronat, a invitat singură iecare
experienţă neplă cută ı̂n viaț a ei. S-a
amuzat copios pe seama greşelilor ei
şi s-a decis să pro ite de pe urma lor.
S-a hotă râ t să pună ı̂n aplicare legea
abundenței.
Şi-a folosit toţi banii, neı̂nfricată ,
pentru a-şi ară ta credinţa ı̂n
proviziile ei invizibile. S-a bazat pe
Dumnezeu ca sursă a prosperită ţii ei.
Nu a mai dat glas lipsurilor sau
neajunsurilor. A continuat să se simtă
şi să arate ca o persoană prosperă.
Vechii ei prieteni dacă abia o mai
recunoşteau. O apucase pe calea
abundenț ei. A obţinut mai mulţi bani
decâ t avusese vreodată . I s-au
deschis uşi despre care nu auzise
niciodată ‒ canale uimitoare fuseseră
eliberate. A obț inut un succes foarte
mare ı̂ntr-o muncă pentru care nu
avea nicio pregătire.
S-a trezit a lâ ndu-se pe un teritoriu
miraculos. Ce se întâmplase?
Işi schimbase calitatea cuvintelor
şi a gâ ndurilor. Il acceptase pe
Dumnezeu, ı̂n credinţa ei şi ı̂n toate
treburile ei. A avut multe momente
de cumpă nă , dar proviziile au venit
mereu, pentru că ı̂şi ı̂ndeplinea
datoriile şi aducea mulţumiri fă ră să
şovăie.
De curâ nd, cineva m-a sunat şi mi-
a zis: „Imi caut cu disperare un loc de
muncă.”
I-am ră spuns aș a: „Nu că uta cu
disperare, caută aducâ nd laude şi
mulţumiri, că ci Iisus Hristos, cel mai
mare dintre meta izicieni, ne spune
să ne rugă m aducâ nd laude şi
mulţumiri.”
Mulţumirile şi laudele deschid
porţile, pentru că anticiparea câ ştigă
întotdeauna.
Bineı̂nţeles, legea este
impersonală , şi o persoană
necinstită , care are gâ nduri de
ı̂mbogă ţire, va atrage bogă ţia, dar,
după cum spune Shakespeare, „un
lucru mâ rşav că pă tat nu are mare
dă inuire”. Va i de scurtă durată şi nu
va aduce fericire.
Trebuie doar să citim ziarele
pentru a vedea că drumul celor
necinstiţi e greu.
De aceea este atâ t de necesar să
apelaţi ı̂n mod corect şi cinstit la
Proviziile Universale şi să cereţi ce
este al vostru prin drept divin, din
voia Domnului, cu desăvârșire.
Unii oameni atrag prosperitatea,
dar nu o pot şi pă stra. Câ teodată ,
mintea li se ı̂ntunecă , iar alteori o
pierd din pricina temerilor şi grijilor.
La unul dintre cursurile mele cu
ı̂ntrebă ri ș i ră spunsuri, un prieten a
istorisit următoarea întâmplare.
Câ ţiva oameni din oraşul să u natal,
care fuseseră să raci dintotdeauna, au
descoperit că aveau petrol ı̂n curte.
Le-a adus mari bogă ţii. Tată l familiei
a ı̂nceput să meargă la un club de golf.
Nu mai era tâ nă r, iar miș carea a fost
prea solicitantă pentru el, şi a murit
pe terenul de golf.
Acest lucru a umplut de groază
ı̂ntreaga familie. S-au gâ ndit că ar
putea avea cu toț ii probleme cu
inima, aș a că acum stau ı̂n pat, iar
asistente cali icate le veri ică iecare
bătaie a inimii.
In cursa gâ ndurilor, oamenii
trebuie să se ı̂ngrijoreze mereu
pentru ceva.
Pentru că nu ı̂şi mai fă ceau griji ı̂n
privinţa banilor, şi-au ı̂ndreptat
grijile către sănătate.
Vechea credinţă era că „nu le poţi
avea pe toate”. Dacă obţii un lucru,
pierzi un altul. Oamenii spuneau
mereu „Norocul tă u nu o să dureze”,
„E prea frumos ca să fie adevărat”.
Iisus Hristos a zis: „In lume [lumea
gâ ndurilor] necazuri veţi avea; dar
ı̂ndră zniţi. Eu am biruit lumea
[gândul]!”
34
In Supraconştiinţă (Hristosul
lă untric) există provizii
ı̂ndestulă toare, pentru orice cerere,
iar binele tă u este perfect şi
permanent.
„Dacă te ı̂ntorci la Cel puternic şi te
smereşti, dacă depă rtezi nedreptatea
de cortul tău,
Atunci aurul tă u ı̂l vei preţui drept
ţă râ nă şi comorile O irului, drept
pietricele,
Pentru că Cel Atotputernic va i
pentru tine sloi de aur, şi gră mezi de
argint.”
35
Ce tablou al bogă ţiei! Rezultat al
ı̂ntoarcerii la Cel Atotputernic (ı̂n
conştiinţă).
Este foarte greu să clă deș ti o
conştiinţă bogată unei persoane
mediocre (care, pentru un timp
ı̂ndelungat, a fost ı̂nvă ţată să se
gândească la lipsuri).
Am avut o cursantă care a atras
succesul de partea ei fă câ nd
urmă toarea a irmaţie: „Eu sunt iica
Regelui! Tatăl meu cel bogat coboară
acum abundența asupra mea: sunt
iica Regelui! Totul se dă la o parte din
calea mea!”
Mulţi oameni ı̂ndură condiţii
limitative pentru că sunt prea leneşi
(din punct de vedere mental) să vadă
dincolo de ele.
Trebuie să -ţi doreşti foarte mult
libertatea inanciară , trebuie să te
simţi bogat, să te vezi pe tine ı̂nsuţi
ca iind o persoană bogată , trebuie să
ii mereu pregă tit pentru bogă ţie. La
fel ca un copil mic, joacă -te de-a omul
bogat. Astfel, ı̂ţi vei programa
subconştientul să anticipeze.
Imaginaţia este atelierul omului,
foarfeca minţii, cu ajutorul că reia, el
ı̂şi decupează constant evenimentele
din viaţa lui!
Supraconştiinţa este tă râ mul
inspiraţiei, revelaţiei, ilumină rii şi
intuiţiei.
Intuiţia este cunoscută , de obicei,
ca presimţire. Nu trebuie să mă mai
scuz pentru cuvâ ntul „presimț ire”.
Acum, el igurează ı̂n toate
dicționarele, am verificat.
Supraconştiinţa este tă râ mul
ideilor perfecte. Geniul mă reț ı̂şi
preia gândurile din supraconştiinţă.
„Fă ră o viziune [imaginaţie],
oamenii mei pier.”
Câ nd oamenii ı̂și pierd puterea de
a-şi imagina propriul bine, ei „pier”
(sau se ruinează).
Este interesant de comparat
traducerea franceză a Bibliei cu cea
engleză . In Versetul 21, din Capitolul
22, al Că rț ii lui Iov, citim: „Fii
conştient de existenţa Lui şi ı̂mpacă -
te cu El: astfel, binele va veni la tine.”
In Biblia franceză citim: „Ală tură -te
Domnului şi vei avea pace. Astfel, tu
te vei bucura de fericire.”
Versetul 23: „Dacă te ı̂ntorci la Cel
Atotputernic, vei i reı̂ntă rit, vei
prigoni nedreptatea departe de
templul tă u.” In traducerea franceză
citim: „Vei i reabilitat dacă te vei
ı̂ntoarce la Cel Atotputernic, punâ nd
nedreptatea departe de sălaşul tău.”
Pentru Versetul 24 gă sim o nouă şi
uimitoare traducere. Biblia engleză
spune: „Trebuie să aș terni aurul ca pe
praf, iar aurul din O ir ca pe pietrele
din râ u.” Biblia franceză spune:
„Aruncă aurul ı̂n nisip şi aurul lui
Or ir printre pietrele râ ului; şi Cel
Atotputernic va i aurul tă u, argintul
tău şi bogăţiile tale.”
Asta ı̂nseamnă că , dacă oamenii
depind exclusiv de resursele lor
vizibile, este şi mai bine să le arunce
pe toate şi să se ı̂ncreadă pe deplin ı̂n
Cel Atotputernic, ı̂n ceea ce priveşte
aurul, argintul şi bogăţiile.
Vă dau ca exemplu o poveste pe
care mi-a spus-o un prieten.
Un preot mersese să viziteze o
mă nă stire de maici din Franţa, unde
erau hră niţi mai mulţi copii. Una
dintre mă icuţe i-a spus disperată
preotului că nu mai aveau mâ ncare;
copiii vor ră mâ ne lă mâ nzi. A mai
spus că nu mai aveau decâ t o monedă
de argint (aproape de valoarea unui
sfert de dolar). Aveau nevoie de haine
şi de hrană.
Preotul a spus: „Dă-mi moneda.”
Mă icuţa i-a ı̂nmâ nat-o, iar el a
aruncat-o pe fereastră.
„Acum”, a zis el, „ı̂ncrede-te pe
deplin ı̂n Domnul.” La scurt timp, au
sosit niș te prieteni cu hrană
îndestulătoare şi cu daruri bănești.
Asta nu ı̂nseamnă că trebuie să ne
aruncă m banii pe care ı̂i avem, ci că
nu trebuie să depindem de ei.
Depinde de proviziile tale invizibile,
de Banca Imaginaţiei.
Haideţi, acum, să ne ı̂ncredinţă m
Domnului şi să tră im ı̂n pace. El va i
aurul nostru, argintul nostru şi
bogăţiile noastre.
Inspiraţia venită de la Cel
Atotputernic va i apărarea mea şi voi
avea parte de argint din belşug.

34 Ioan, 14, 33 (n.tr.)


35 Iov, 22, 23-25 (n.tr.)
Nimic nu-mi va lipsi
„Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va
lipsi.”
Psalmi, 22, 1

Psalmul 22 este cel mai cunoscut


din toţi psalmii – am putea spune că
în el stă mesajul-cheie al Bibliei.
Aici i se spune omului că nu va
duce lipsă de nimic, câ nd
conştientizează (sau se convinge) că
Domnul ı̂l paș te: conştientizarea că
Inteligenţa In inită satisface orice
nevoie.
Dacă vei că pă ta această
convingere astă zi, orice trebuinţă ı̂ţi
va i satisfă cută , acum ș i ı̂n veci; vei
atrage, instantaneu, din abundenţa
sferelor, orice vrei sau ı̂ţi doreşti;
pentru că ceea ce ı̂ţi trebuie se a lă
deja în calea ta.
O femeie a conştientizat dintr-
odată : „Domnul mă paşte şi nimic nu-
mi va lipsi.” Ea pă rea să -ș i i atins
propriile provizii invizibile,
simţindu-se ı̂n afara Timpului şi a
Spaţiului, fă ră a se mai baza pe nimic
din exterior.
Prima dovadă care i s-a dat a fost
una mică , dar necesară . Avea
neapă rată nevoie de nişte agrafe
mari de prins hârtia, dar nu avea timp
să meargă la papetă rie să le cumpere.
In timp ce că uta altceva, a deschis
un sertar pe care nu ı̂l prea folosea,
iar ı̂n el a gă sit aproape o duzină de
agrafe mari. A simţit că legea
funcţionează şi a adus mulţumiri.
Apoi, i-a parvenit o sumă de bani de
care avea nevoie şi multe alte lucruri
mari şi mici i-au apărut în cale.
De atunci, s-a bazat pe această
a irmaţie: „Domnul mă paşte şi nimic
nu-mi va lipsi.”
Auzeam oamenii spunâ nd: „Nu
cred că este corect să ı̂i cer lui
Dumnezeu bani sau alte lucruri.”
Dar ei nu conştientizează că acest
Principiu Creativ se a lă ı̂n interiorul
iecă ruia dintre noi (Tată l lăuntric).
Adevă rata spiritualitate ı̂l numeşte
pe Dumnezeu ca iind sursa
proviziilor noastre de zi cu zi, şi nu
doar din când în când.
Iisus Hristos cunoştea această
lege, că ci orice ı̂şi dorea sau cerea Ii
apă rea imediat ı̂n cale, pâ ini, peşti
sau bani iviţi în gurile peştilor.
Odată cu această conştientizare,
grijile legate de strâ ngerea banilor
vor dispărea.
Asta nu ı̂nseamnă că nu trebuie să
aveţi un cont mare sau investiţii, ci că
nu trebuie să mai depindeţi de ele,
pentru că , dacă veţi pierde dintr-o
parte, veţi câştiga din alta.
Intotdeauna „jitniţele tale se vor
umple de grâ u şi mustul va da afară
din teascurile tale”
36
.
Dar, cum poate cineva să ia contact
cu aceste provizii invizibile? Făcând o
afirmaţie care aparţine Adevărului, ce
oferă un declic al conştientizării.
La acest lucru nu au acces doar cei
câ ţiva aleşi, ci „tot cel ce va chema
numele Domnului se va mântui.”
37
Domnul te paș te, mă paș te şi ne
paște pe toți.
Dumnezeu este Inteligenţa
Supremă devotată satisfacerii
nevoilor umane. Explicaț ia este aceea
că omul este Dumnezeu ı̂n acţiune.
Iisus Hristos a spus: „Eu şi cu tată l
suntem una.”
Putem parafraza această a irmaţie
spunâ nd: Eu şi marele Principiu
Creativ al universului suntem unul şi
acelaşi.
Omul duce lipsă de lucruri doar
câ nd pierde contactul cu acest
Principiu Creativ, ı̂n care trebuie să
se ı̂ncreadă ı̂ntru totul, pentru că
reprezintă Inteligenţa Pură şi
cunoaşte calea împlinirii.
Raţiunea şi voinţa personală
produc un scurt-​circuit.
„Nă dă jduieşte
în El şi El va împlini.”
38
Câ nd nu există nimic ı̂n exterior de
care să se agaţe, majoritatea
oamenilor sunt plini de nelinişti şi
temeri.
O femeie a venit la un practician şi
a zis: „Sunt doar o femeie sărmană, de
care numai lui Dumnezeu ı̂i mai
pasă .” Practicianul i-a spus: „Dacă lui
Dumnezeu ı̂i pasă de dumitale, atunci
nu trebuie să -ț i faci griji pentru că tot
ceea ce ı̂mpă ră ţia cerurilor ı̂şi poate
permite este al dumitale!”
O femeie m-a sunat odată şi mi-a
spus, aproape plâ ngâ nd: „Sunt atâ t de
ı̂ngrijorată ı̂n legă tură cu situaţia
afacerii mele!” I-am ră spuns: „Relaţia
cu Dumnezeu ră mâ ne aceeaşi:
Domnul vă paşte şi nimic nu vă va
lipsi.” „Dacă o uşă se ı̂nchide, o alta se
va deschide în loc.”
Un om de afaceri de mare succes,
care ı̂şi conduce toate afacerile după
metoda Adevă rului, a spus:
„Problema cu majoritatea oamenilor
este că ajung să se bazeze pe anumite
condiţii. Nu au destulă imaginaţie
pentru a avansa, pentru a deschide
noi canale.”
Aproape iecare succes mare este
întemeiat pe un eşec.
Mi s-a spus că Edgar Bergen şi-a
pierdut rolul dintr-o producţie de pe
Broadway pentru că producă torii nu
mai voiau marionete. Noel Coward l-a
luat la emisiunea radiofonică Rudy
Vallee, şi astfel, el şi Charlie McCarthy
au devenit celebri peste noapte.
La una dintre adună rile mele, am
spus povestea unui om care era atâ t
de să rac şi lipsit de speranţă , ı̂ncâ t şi-
a luat viaţa. Câ teva zile mai tâ rziu, i-a
sosit o scrisoare prin care era
înștiințat că moştenise o mare avere.
Unul dintre bă rbaţii de la adunare
a zis: „Asta ı̂nseamnă că atunci câ nd
ı̂ți doreș ti să mori, demonstraț ia e la
trei zile distanţă .” Da, nu vă lăsaţi
păcăliţi de întunericul de dinaintea
zorilor.
Este bine ca din câ nd ı̂n câ nd să
priviț i ră să ritul, pentru a vă convinge
de infailibilitatea sa. Asta ı̂mi
aminteşte de o experienţă pe care am
trăit-o acum câţiva ani.
Aveam o prietenă care locuia ı̂n
Brooklyn, aproape de Prospect Park.
Ii plă cea să facă lucruri neobişnuite şi
mi-a zis: „Vino să mă vizitezi, ne vom
trezi devreme şi vom merge să
vedem răsăritul în Prospect Park.”
La ı̂nceput, am refuzat-o, apoi am
intuit că ar putea i o experienţă
interesantă.
Era vară . Ne-am trezit pe la patru
dimineaţa – prietena mea, fetiţa
acesteia şi cu mine. Era ı̂ntuneric
beznă , dar am reuşit să stră batem
strada până la intrarea în parc.
Câ ţiva poliţişti ne-au privit
intrigaţi, dar prietena mea le-a spus,
mâ ndră : „Am venit să vedem
ră să ritul!”, şi asta a pă rut să -i
mulţumească . Am mers prin parc
ı̂nspre minunata gră dină de
trandafiri.
O linie vagă , de un roz pal, a apă rut
la orizont, apoi, dintr-odată , am auzit
o rumoare teribilă . Ne a lam lâ ngă
gră dina zoologică şi toate animalele
salutau ivirea zorilor.
Leii şi tigrii ră geau, hienele
râ deau, se auzeau icnete şi ţipete:
iecare animal avea ceva de zis, că ci o
nouă zi urma să înceapă.
A fost un moment cu adevă rat
inspirator. Lumina se strecura
printre copaci, totul avea o ı̂nfă ţişare
nepământească.
Apoi, cu câ t lumina creştea,
umbrele ajungeau din spate ı̂n faţa
noastră. Se iveau zorii unei noi zile!
Aceș tia sunt zorii minunaț i care se
ivesc pentru iecare dintre noi, după
o perioadă întunecată.
Vor sosi cu siguranţă şi zorii tă i
aducă tori de succes, fericire şi
abundență.
Fiecare zi e importantă , după cum
a lă m dintr-un poem sanscrit:
„Priveşte cu atenţie spre această zi,
pe care zorii o salută.”
În această zi, Domnul este pă storul
tă u! In această zi, nu vei duce lipsă de
nimic; pentru că tu eşti una cu marele
Principiu Creativ.
Psalmul 33 este, de asemenea, un
psalm al asigură rii. Incepe cu o
preaslă vire a Domnului
„Bine voi cuvânta pe Domnul în toată v
pururea lauda Lui în gura mea.”
„[C]ei ce-
L caută pe Domnul, nu se vor lipsi de
tot binele.” Că utarea Domnului
ı̂nseamnă că omul trebuie să facă
primul pas. In Epistola sobornicească
a Sfâ ntului Apostol Iacov se spune:
„Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi Se va
apropia şi El de voi.”
Că utaţi-l pe Domnul fă câ nd
a irmaţiile corespunză toare,
pregă tindu-vă şi aşteptâ ndu-vă
binele.
Dacă cereţi succes şi vă pregă ţiţi
pentru eşec, veţi primi lucrul pentru
care v-aţi pregătit.
In cartea mea, The Game of Life and
How to Play It (Jocul Vieţii şi cum să-l
joci), povestesc despre un bă rbat care
mi-a cerut să rostesc cuvâ ntul care
să-i facă datoriile să dispară.
La sfâ rşitul şedinţei, acesta a zis:
„Acum mă gâ ndesc ce le voi spune
oamenilor câ nd nu le voi putea
ı̂napoia banii.” Niciun fel de
tratament nu va merge, dacă nu vei
avea ı̂ncredere ı̂n el, deoarece
ı̂ ncrederea şi aşteptă rile imprimă ı̂n
mintea subconştientă o imagine a
împlinirii.
In Psalmul 22 citim: „Su letul meu
l-a ı̂ntors, povă ţuitu-m-a pe că ile
dreptă ţii.” Su letul tă u este mintea
subconştientă , şi aceasta trebuie
restaurată cu ideile potrivite.
Orice simț i ı̂n profunzime este
imprimat ı̂n subconştient şi se
manifestă în tot ceea ce faci.
Dacă eşti convins că nu eşti bun de
nimic, nu vei i bun de nimic, pâ nă
câ nd ı̂ţi vei imprima ı̂n subconştient
convingerea că vei avea succes.
Acest lucru se realizează fă câ nd
a irmaţia care să -ţi ofere „declicul”
necesar.
La una dintre adună ri, o prietenă
mi-a zis că i-am oferit a irmaţia exact
câ nd pă ră sea ı̂ncă perea –„Solul pe
care te a li este un sol fertil.” Tot ce se
ı̂ntâ mplase pâ nă atunci la adunare o
plictisise, dar această a irmaţie i-a
oferit un declic.
„Sol fertil, sol fertil” a continuat să -i
ră sune ı̂n urechi. Imediat au ı̂nceput
să i se ı̂ntâ mple lucruri bune şi să
aibă parte de surprize plăcute.
Este necesar să rostiţi o a irmaţie,
pentru că repetiţia o imprimă ı̂n
subconştient. La ı̂nceput, nu-ţi poţi
controla gâ ndurile, dar ı̂ţi poţi
controla cuvintele, iar Iisus Hristos a
spus: „Din cuvintele tale vei i gă sit
drept, şi din cuvintele tale vei i
osândit.”
39
Alege cuvintele potrivite şi
gândurile potrivite în fiecare zi!
Facultatea imaginativă este chiar
facultatea creativă : „Din ı̂nchipuirile
inimii vin problemele vieţii.”
Avem cu toţii o bancă de la care
putem retrage: Banca Imaginaţiei.
Haideţi să ne imagină m cu toţii
bogaţi, să nă toşi şi fericiţi: să ne
imagină m toate treburile noastre
divin ordonate, dar să lă să m calea
ı̂nfă ptuirii pe seama Inteligenţei
Infinite.
„El are arme de care voi nu aveţi
cunoştinţă ”, El are că i care vă vor
surprinde.
Unul dintre cele mai importante
pasaje ale Psalmului 23 este acesta:
„Gă tit-ai masă ı̂naintea mea,
împotriva celor ce mă necăjesc.”
Asta ı̂nseamnă că pâ nă şi în faţa
situaţiilor potrivnice, aduse de
ı̂ndoielile, temerile sau
resentimentele voastre, o cale de
scăpare este pregătită pentru voi.
Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va
lipsi.
36 Solomon, 3, 10 (n.tr.)
37 Fapte, 2, 21 (n.tr.)
38 Psalmi, 36, 5 (n.tr.)
39 Matei, 12, 37 (n.tr.)
Priveşte şi
minunează-te
„Adusu-mi-am aminte de lucrurile
Domnului şi-mi voi aduce aminte de
minunile Tale, dintru început.”
Psalmi, 76, 11

Cuvintele minune şi minunat sunt


folosite de multe ori ı̂n Biblie. In
dicţionar, cuvâ ntul „minune” este
de init ca „un motiv de surpriză ,
uimire, un miracol, o minunăţie”.
In cartea sa, Tertium Organum 40,
Uspenski numeşte lumea celei de-a
patra dimensiuni ca iind „Lumea
Minunilor”. Şi-a dat seama
matematic, că există un loc unde
toate condiţiile sunt perfecte. Iisus
Hristos îl numea Împărăţia.
Am putea spune: „Că utaţi mai ı̂ntâ i
ı̂mpă ră ţia Lui. Şi toate acestea se vor
adăuga vouă.”
41
Putem ajunge la acestea doar
printr-o stare de conştiinţă.
Iisus Hristos a spus că pentru a
intra ı̂n Impă ră ţia Cerurilor, trebuie
să devenim „precum un prunc”. Copiii
se a lă ı̂ntr-o stare permanentă de
fericire şi minunare!
Viitorul conț ine promisiunile unui
bine misterios. Orice se poate
întâmpla peste noapte.
I n A Child′s Garden of Verses
(Grădina de versuri a unui copil),
Robert Louis Stevenson spune: „Pe
lume totul prisoseşte, cu siguranț ă
toți putem să ne bucurăm regeşte.”
Aşa că haideţi să ne minună m,
privind la ceea ce se a lă ı̂n faţa
noastră . Această a irmaţie mi-a fost
oferită acum mai mulţi ani şi am
menţionat-o ı̂n cartea mea, The Game
of Life and How to Play It (Jocul Vieţii şi
cum să-l joci).
Pierdusem o oportunitate şi am
simţit că ar i trebuit să iu mai
vigilentă ı̂n privinţa binelui meu. In
ziua urmă toare, am rostit a irmaţia
dimineaţa devreme: „Privesc şi mă
minunez de ceea ce se a lă ı̂n faţa
mea.”
La prâ nz, a sunat telefonul şi
propunerea anterioară mi s-a fă cut
din nou. De data asta am acceptat-o,
şi, ı̂ntr-adevă r, am privit minunâ ndu-
mă , că ci nu mai mă aşteptam ca acea
oportuinitate să mi se mai ivească
vreodată.
O prietenă mi-a spus, acum câ teva
zile, la una dintre adună rile mele, că
această a irmaţie a avut pentru ea
rezultate minunate. Umple conştiinţa
cu așteptări fericite.
Copiii au numai aș teptă ri fericite
pâ nă câ nd adulţii ș i experienţele
neplă cute ı̂i conduc afară din lumea
minunăţiilor.
Haideţi să privim ı̂n urmă şi să ne
amintim de ideile descurajante care
ne erau impuse: „Mă nâ ncă ı̂ntâ i
mă rul bă tut!”, „Să nu ai aşteptă ri
mă reţe, ca să nu ii dezamă git”, „Nu le
poţi avea pe toate ı̂n viaţă ”, „Copilă ria
este cea mai frumoasă perioadă din
viaţa ta”, ”Nimeni nu ştie ce-i rezervă
viitorul.” Ce început de viaţă!
Acestea sunt câ teva dintre
concepţiile deprinse din copilărie.
La vâ rsta de şase ani aveam un
extraordinar simţ al responsabilităţii.
În loc să privesc cu uimire la ce se a la
ı̂naintea mea, priveam cu teamă şi
suspiciune. Mă simt mult mai tâ nă ră
acum, decâ t atunci câ nd aveam şase
ani.
Am o poză cu mine, fă cută cam pe-
atunci, ı̂n care culegeam o loare,
avâ nd ı̂nsă o expresie mă cinată de
griji şi lipsită de orice speranţă.
Lăsasem lumea minunilor în urmă!
Tră iam acum ı̂n lumea realită ţilor,
aşa cum ı̂mi spuseseră cei mai mari
decâ t mine, şi aceasta era departe de
a fi minunată.
Copiii din vremurile noastre
bene iciază de un privilegiu
extraordinar, iind ı̂nvă ţaţi ı̂n spiritul
Adevă rului de la naştere. Chiar dacă
nu sunt învăţaţi metafizică adevărată,
mediul le este umplut cu aș teptă ri
îmbucurătoare.
Incă de la vâ rsta de şase ani, poţi
deveni o Shirley Temple sau un
Freddy Bartholomew sau un mare
pianist care plecă în turnee.
Acum ne a lă m cu toţii ı̂napoi ı̂n
lumea minunilor, unde orice se poate
ı̂ntâ mpla peste noapte, pentru că
atunci câ nd vin, minunile vin foarte
repede!
Aşa că haideţi să ne dezvoltă m
Conştiinţa Miracolelor: ne pregă tim
pentru miracole, aşteptă m miracole
și le invităm în viețile noastre.
Poate ai nevoie de un miracol
inanciar! Există o resursă pentru
orice cerere. Prin credinţă activă ,
cuvâ nt şi intuiţie, putem să eliberă m
aceste resurse invizibile.
O să dau un exemplu. Una dintre
cursantele mele a ajuns aproape fă ră
un ban şi avea nevoie de o mie de
dolari. Pe vremuri, avusese destui
bani şi multe posesii valoroase, dar
acum nu ı̂i mai ră mă sese decâ t un
mantou din blană de hermină . Niciun
negustor de blă nuri nu-i oferea prea
mult pe el.
Am rostit cuvâ ntul, spunâ nd că va
i vâ ndut persoanei potrivite, pentru
suma potrivită , sau că banii vor veni
pe altă cale. Era necesar ca banii să
apară pe loc, nu mai era timp pentru
griji sau cugetat.
Fata mergea pe stradă , spunâ ndu-
şi ı̂n gâ nd a irmaţiile. Era o zi
furtunoasă . „O să dau dovadă de
credinţă activă ı̂n proviziile mele
invizibile şi am să iau un taxi.” Era o
intuiț ie foarte puternică . Ajunsă la
destinaţie, pe câ nd cobora din taxi, o
femeie aştepta să intre ı̂n aceeaşi
maşină.
Era o prietenă mai veche, o
prietenă foarte, foarte inimoasă . Era
pentru prima dată ı̂n viaţa ei câ nd lua
un taxi, şi asta pentru că Rolls Royce-
ul ei se stricase în acea după-amiază.
Cele două femei au stat de vorbă şi
prietena mea i-a povestit despre
mantoul din blană de hermină .
Prietena i-a zis: „Hei, dar ı̂ţi dau eu o
mie de dolari pe el!” Iar ı̂n acea după -
amiază a şi avut cecul.
Căile Domnului sunt ingenioase, iar
metodele Lui, sigure.
O cursantă mi-a scris acum câ teva
zile că foloseşte această a irmaţie:
Căile Domnului sunt ingenioase, iar
metodele Lui, sigure. Un şir de
ı̂ntâ mplă ri neprevă zute a dus la
producerea unei situaț ii pe care ș i-o
dorea. Ea s-a minunat de bunul mers
al legii.
De obicei, dovezile ne vin „ı̂ntr-o
fracț iune de secundă ”. Totul este
p r o g r a m a t cu extraordinară
acurateţe în Mintea Divină.
Cursanta mea a ieşit din taxi exact
câ nd prietena ei ı̂l oprea să intre. O
secundă mai tâ rziu, şi aceasta ar i
oprit un alt taxi.
Rolul omului este să ie foarte
conştient de indiciile şi de intuiț iile
sale; că ci pe calea magică a Intuiţiei
se află tot ce îşi doreşte sau cere.
In ghidul de lectură modernă al
Bibliei, semnat de Moulton, Psalmii
sunt recunoscuţi a i forma
desăvârşită a poeziei lirice.
„Meditaţia muzicală , esenţa
versurilor, nu poate gă si un domeniu
mai ı̂nalt decâ t spiritul devotat, care,
ı̂ntr-o clipă , se ı̂nalţă ı̂n slujba
Domnului, şi se revarsă ı̂nspre
diversele laturi ale vieţii active şi
contemplative.”
Psalmii sunt totodată şi
documente umane, iar eu am ales
Psalmul 76 pentru că oferă o imagine
a omului cuprins de disperare, care
este reabilitat ı̂ntru credinţă şi
siguranţă , pe mă sură ce contemplă
minunile lui Dumnezeu.
„Cu glasul meu că tre Domnul am
strigat, cu glasul meu că tre
Dumnezeu, şi a căutat spre mine.
In ziua necazului meu pe
Dumnezeu am că utat; chiar şi
noaptea mâ inile mele stau ı̂ntinse
ı̂naintea Lui şi n-am slă bit; su letul n-
a vrut să se mângâie.
Oare ı̂n veci mă va lepă da Domnul
şi nu va mai binevoi în mine?
Oare va uita să Se milostivească
Dumnezeu? Sau va ı̂nchide ı̂n mâ inile
Lui îndurările Sale?
Şi am zis: Acum am ı̂nceput să
ı̂nţeleg; aceasta este schimbarea
dreptei Celui Preaînalt.
Adusu-mi-am aminte de lucrurile
Domnului şi-mi voi aduce aminte de
minunile Tale, dintru început.
Şi voi cugeta la toate lucrurile Tale
şi la faptele Tale mă voi gândi.
Dumnezeule, în sfinţenie este calea
Ta. Cine este Dumnezeu mare ca
Dumnezeul nostru?
Tu eşti Dumnezeu, Care faci
minuni!
Cunoscută ai fă cut ı̂ntre popoare
puterea Ta.”
Aceasta este o imagine asupra
ı̂ncercă rilor prin care trece un
cursant obişnuit al Adevă rului, atunci
câ nd se confruntă cu o problemă .
Este asaltat de gâ nduri ale ı̂ndoielii,
fricii şi disperării.
Apoi, o a irmaţie a Adevă rului ı̂i va
apă rea ı̂n conştiinţă : „Că ile Domnului
sunt ingenioase, şi metodele Lui,
sigure.” Işi aminteşte de alte
di icultă ţi peste care a reuşit să
treacă şi ı̂ncepe din nou să se
ı̂ncreadă ı̂n Dumnezeu. Va gâ ndi:
„Ceea ce Dumnezeu a fă cut pâ nă
acum pentru alț ii va face ș i mai mult
pentru mine!”
Nu demult, vorbeam cu o prietenă
care-mi spunea: „Aş i o toantă să nu
cred că Dumnezeu ı̂mi va rezolva
problema. Mi s-au ı̂ntâ mplat atâ tea
lucruri minunate pâ nă acum, ştiu că
mi se vor ı̂ntâ mpla şi de acum
încolo.”
Aşadar, putem rezuma Psalmul 76
ı̂n acest fel: „Ceea ce Dumnezeu a
fă cut pâ nă acum pentru alţii va face ș i
mai mult pentru mine!”
Este un lucru bun să ı̂ţi spui, atunci
câ nd te gâ ndeşti la succesele tale, la
fericirea ta sau la bună starea ta din
trecut, că toate pierderile pe care le-
ai suferit au venit din ı̂nchipuirile tale
zadarni ce, frica de pierderi s-a
strecurat ı̂n conştiinţa ta, ai că rat
poveri şi ai purtat bă tă lii,
airaț ionalizat, ı̂n loc să ră mâ i pe calea
magică a intuiţiei.
Insă , câ t ai clipi, totulı̂ți va i redat,
că ci, aşa cum se spune ı̂n Orient,
„Ceea ce Allah a dă ruit nu poate i
micşorat.”
Şi acum, întorcându-ne la starea de
spirit a unui copil, e bine să iţi plini
de simţiri miraculoase, dar aveţi grijă
să nu tră iţi ı̂n copilă ria voastră
trecută.
Cunosc oameni care nu se pot
gâ ndi decâ t la zilele fericite ale
copilă riei lor: ı̂şi amintesc şi ce haine
purtau! De atunci, cerul nu a mai fost
atâ t de albastru şi nici iarba atâ t de
verde. Prin urmare, ei ratează
oportunităţile prezentului miraculos.
Vă voi spune o poveste amuzantă a
unei prietene care s-a mutat din
oraşul ı̂n care locuise ı̂n copilă rie,
ı̂ntr-un altul. Se gâ ndea mereu la casa
ı̂n care locuise prima dată ; pentru ea
ră mă sese un loc fermecat, larg,
spaţios şi plin de strălucire.
După mulţi ani, ajunsă la vâ rsta
maturită ț ii, a avut ocazia să viziteze
această casă . A fost deziluzionată : i s-
a pă rut mică , ı̂nghesuită şi urâ tă .
Idealul ei de frumuseţe se schimbase
total, pentru că ı̂n curtea din faţă era
un câine din fier.
Dacă te ı̂ntorci ı̂n trecut, nu va mai
i la fel. Aşa că , ı̂n familia acestei
prietene, reı̂nvierea trecutului a
că pă tat numele de „plimbarea
câinelui din fier”.
Sora ei mi-a spus şi ea o poveste
despre propriul ei „câ ine din ier”. Pe
câ nd avea aproape şaisprezece ani, a
ı̂ntâ lnit ı̂n stră ină tate un tâ nă r
fermecă tor şi romantic, un artist.
Povestea de dragoste nu a durat mult,
dar ea i-a vorbit mereu despre asta
bărbatului cu care s-a căsătorit.
Anii au trecut, şi tâ nă rul romantic
şi fermecă tor a ajuns un artist foarte
cunoscut şi a venit ı̂n ţară cu o
expoziţie de fotogra ie. Prietena mea
a fost ı̂ncâ ntată şi l-a urmă rit pentru
a-şi reı̂nnoi prietenia. A mers la
expoziţie, ș i a ză rit intrâ nd un om de
afaceri, care nu mai aducea deloc cu
tâ nă rul romantic şi fermecă tor. Câ nd
i-a povestit soţului ei, acesta a zis
doar atât: „Plimbi câinele din fier.”
Amintiţi-vă , acum este momentul
potrivit! Azi este ziua! Binele vostru se
poate petrece peste noapte!
Priviţi minunâ ndu-vă la ceea ce se
află în faţa voastră!
Suntem plini de aș teptă ri divine:
„Şi vă voi da ani de belşug ı̂n locul
anilor în care au mâncat lăcustele.”
42
Acum haideţi să ne gâ ndim, iecare
dintre noi, la binele care pare atâ t de
di icil de obţinut. Poate să ie vorba
despre să nă tate, avere, fericire sau
perfecta exprimare a sinelui.
Nu vă gâ ndiţi cum ar putea i
acestea obţinute, doar aduceţi
mulţumiri că aţi primit deja planul
i n v i z i b i l şi „astfel, paşii că tre
ı̂mplinire vor i de asemenea
asiguraţi”.
Fiţi foarte atenţi la semnalele pe
care vi le trimite intuiţia şi, pe
neaș teptate, veţi ajunge ı̂n propria
Ţară a Făgăduinţei.
„Privesc minunându-mă la ceea ce
se află în faţa mea.”
40 Piotr Demianovici Uspenski (1878

1947), matematician, ilosof şi mistic rus;
a publicat a doua sa carte, Tertium Organum,
în 1912. (n.red.)
41 Luca, 12, 31 (n.tr.)
42 Ioil, 2, 25 (n.tr.)
Ţine pasul cu binele
tău
„Şi înainte de a Mă chema pe Mine, Eu
le voi răspunde, şi grăind ei încă, Eu îi
voi fi ascultat.”
Isaia, 65, 24

Ţine pasul cu binele tă u! E un nou


mod de a spune: „Şi ı̂nainte de a Mă
chema pe Mine, Eu le voi răspunde.”
Binele tă u te precede, ajunge acolo
ı̂naintea ta. Dar cum faci să ţii pasul
cu el? Va trebui să ai ochi de vă zut şi
urechi de auzit, pentru că altfel ı̂ţi va
scăpa printre degete.
Unii oameni nu reuşesc niciodată
să ţină pasul cu binele lor; ei spun:
„Viaţa mea a fost tot timpul plină de
greută ţi, n-am avut niciodată parte
de noroc.” Aceştia sunt oamenii care
au ı̂nchis ochii la oportunită ţile lor
sau care, din lene, nu au reuşit să ţină
pasul cu binele din viaţa lor.
O femeie le-a spus unor prieteni că
nu mai mâ ncase de trei zile. Aceştia
s-au gră bit să roage oamenii să -i dea
ceva de lucru, ı̂nsă femeia a refuzat.
Le-a explicat că ea nu se trezeşte mai
devreme de ora două sprezece şi că ı̂i
place să stea tolă nită ı̂n pat şi să
răsfoiască reviste.
Voia ca oamenii s-o ı̂ntreţină în
timp ce ea citea Vogue şi Harper’s
Bazaar. Trebuie să im atenţi să nu
că dem ı̂ntr-o stare de lenevie
mentală . Luaț i această a irmaţie:
Sunt perfect lucid în ceea ce priveşte
binele meu şi nu pierd nicio ocazie
ivită. Mulţi oameni au ochii doar pe
jumă tate deschiș i ca să -ș i vadă
propriul bine.
„Dacă nu-mi urmez intuiț iile, tot
timpul intru ı̂n vreo ı̂ncurcă tură ”, mi-
a zis odată un cursant.
O să vă spun povestea unei femei,
una dintre cursantele mele, care,
urmându-şi intuiț iile, a avut parte de
rezultate uimitoare.
Ea fusese chemată să viziteze
câ ţiva prieteni dintr-un oraş
ı̂nvecinat. Avea foarte puţini bani.
Câ nd a ajuns la destinaţie, a gă sit uşa
ı̂ncuiată ; aceştia plecaseră de acasă .
Cuprinsă de disperare, a ı̂nceput să se
roage: „Inteligenţă In inită , dă -mi o
intuiț ie sigură , arată -mi ce trebuie să
fac!”
Numele unui hotel i-a trecut atunci
prin minte şi s-a menţinut ı̂n
conştiinţa ei, apă râ ndu-i ı̂n faţa
ochilor cu litere mari.
Mai avea bani doar pentru drumul
de ı̂ntoarcere la New York şi pentru
hotel. Exact câ nd era pe punctul de a
intra, o prietenă mai veche a apă rut
deodată ı̂n faţa ei, salutâ nd-o
că lduros; nu se mai vă zuseră de
foarte mulţi ani.
Aceasta i-a spus că era cazată la
hotel, dar că trebuia să plece pentru
câ teva luni, şi a adă ugat: „Ce-ar i să
stai tu ı̂n apartamentul meu câ t sunt
plecată? Nu te-ar costa nimic.”
Prietena mea a acceptat
recunoscă toare şi s-a minunat de
felul în care lucrează legea Spirituală.
Reuşise să ţină pasul cu binele ei,
urmându-şi intuiţia.
Tot timpul mergem ı̂nainte doar
dacă ne dorim cest lucru. In zilele
noastre, ştiinţa se ı̂ntoarce la
Lamarck şi la teoria lui – „ı̂n virtutea
dorinţei”. El pretinde că pă să rile nu
zboară pentru că au aripi, ci au aripi
pentru că şi-au dorit să zboare;
rezultatul „impulsului dorinţei
emoţionale”.
Gâ ndiţi-vă la puterea irezistibilă a
gâ ndirii ı̂nsoț ite de o viziune
limpede. In majoritatea timpului,
mulţi oameni se a lă ı̂n ceaţă , luâ nd
decizii nepotrivite şi apucâ nd-o pe
căi greşite.
In perioada agitată din ajunul
Cră ciunului, menajera mea i-a spus
vâ nză toarei unuia dintre marile
magazine: „Presupun că asta este
ziua ta cea mai ocupată .” Ea i-a
ră spuns: „O, nu! Ziua de după Cră ciun
este cea mai ocupată , câ nd oamenii
vin să returneze majoritatea
lucrurilor cumpărate.”
Sute de oameni aleg darurile
nepotrivite pentru că nu şi-au urmat
intuiţia.
Indiferent ce faci, cere ı̂ndrumare.
Astfel, câ ştigi timp şi energie, şi de
multe ori eşti ferit de o viaţă
nefericită.
Toate suferinţele sunt o
consecinţă a abaterii de la intuiţie.
Intuiț ia trebuie să ridice casa, altfel
zadarnic muncesc cei ce o clădesc.
Fă-ţi un obicei din a-ţi urma
intuiția, şi astfel vei i mereu pe calea
cea magică.
„Şi ı̂nainte de a Mă chema pe Mine,
Eu le voi ră spunde, şi gră ind ei ı̂ncă ,
Eu îi voi fi ascultat.
43
Lucrâ nd cu legea spirituală , ducem
spre ı̂mplinire ceea ce se a lă deja pe
cale să se ı̂mplinească . In Mintea
Universală toate acestea se a lă sub
forma unei idei, dar se pot
materializa la exterior prin
intermediul unei dorinţe sincere.
In mintea divină , ideea de pasă re
reprezenta o imagine perfectă .
Peştele a prins această idee şi s-a
transformat, prin dorinţă, în pasăre.
Dorinţele voastre vă aduc aripi? Cu
toţii ar trebui să ducem spre împlinire
lucruri aparent imposibil de realizat.
Una dintre a irmaţiile mele este
aceasta: „Neprevăzutul se întâmplă, şi
binele meu, aparent imposibil, se
împlineşte acum.”
Nu preamă riţi obstacolele,
preamă riţi-L pe Domnul, sau altfel
spus, preamă riţi puterea lui
Dumnezeu.
Omul obişnuit se va agă ţa de toate
obstacolele şi impedimentele care ı̂i
ies ı̂n cale, şi astfel va ı̂mpiedica
împlinirea binelui propriu.
„Te ı̂nsoţeşti cu ceea ce observi”,
aşa că , dacă oferi obstacolelor şi
impedimentelor ı̂ntreaga ta atenţie,
acestea vor creşte din ce ı̂n ce mai
mari.
Oferă-i lui Dumnezeu atenţia ta
neabătută. Spune-ţi mereu ı̂n linişte
(ı̂n faţa tuturor obstacolelor):
„Ingenioase sunt căile Domnului, iar
metodele Lui, sigure.”
Puterea lui Dumnezeu este de
neı̂nvins (deș i invizibilă ).
„Strigă că tre Mine, că Eu ı̂ţi voi
ră spunde şi ı̂ţi voi ară ta lucruri mari
şi nepătrunse pe care tu nu le ştii.”
44
Ca să ne revendică m binele ,
trebuie să ne ferim privirea de
aparenţele potrivnice – „să nu
judecăm după aparenţe”.
Luaț i niș te a irmaţii care vă vor da
un sentiment de siguranţă: „Braţul cel
lung al Domnului se întinde peste
oameni şi circumstanţe, controlând
situaţia şi protejându-mi interesele.”
Am fost rugată să rostesc cuvâ ntul
pentru un bă rbat care urma să aibă o
ı̂ntrevedere de afaceri cu o persoană
aparent lipsită de scrupule. Am
folosit această a irmaţie, iar
corectitudinea ș i dreptatea au apă rut
exact ı̂n momentul ı̂n care eu am
vorbit.
In Pildele lui Solomon se spune că
„Aşteptarea prea ı̂ndelungată
ı̂mbolnă veşte inima,
iar dorinţa împlinită este pom al vieţii”
.
Dorindu-ne sincer (şi fă ră teamă )
ceva, reuşim să ţinem pasul cu ceea
ce ne dorim şi astfel, dorinţa se
materializează la exterior.
„Desfă tează -te ı̂n Domnul şi ı̂ţi va
împlini ţie cererile inimii tale.”
45
Dorinţele egoiste, dorinţele care ı̂i
ră nesc pe alţii, tot timpul se ı̂ntorc
împotriva celor care le-au trimis.
Dorinţa dreaptă mai poate i
numită şi ecou al In initului. Există
deja ca idee perfectă în mintea divină.
Toţi inventatorii ţin pasul cu ideile
invenţiilor lor. In cartea mea, The
Game of Life and How to Play It (Jocul
Vieţii şi cum să-l joci), spun că
telefonul a fost cel care l-a că utat pe
Clopoțel.
Deseori, doi oameni decoperă
aceleaşi invenț ii ı̂n acelaşi timp; ei s-
au conectat la aceeaşi idee.
Cel mai important lucru ı̂n viaţă
este să dai curs planului divin.
Aşa cum imaginea stejarului se află
ı̂n ghindă , proiectul divin al vieţii tale
se a lă ı̂n mintea ta supraconştientă
şi trebuie să descoperi tiparul perfect
al lucrurilor pe care le desfă şori. Vei
duce, atunci, o viaţă magică , pentru
că ı̂n proiectul divin, toate condiţiile
sunt perfecte pentru totdeauna.
Oamenii s idează proiectul divin
atunci câ nd ı̂nchid ochii ı̂n faț a
propriului bine.
Poate că femeia că reia ı̂i plă cea să
lenevească toată ziua ı̂n pat, citind
reviste, ar i trebuit să scrie pentru
revistele respective, dar obiceiul ei
de a lenevi i-a amorţit orice dorinț ă
de a merge înainte.
Peştii care şi-au dorit aripi au fost
vigilenț i şi activi, nu şi-au petrecut
zilele lenevind pe fundul oceanului,
citind Vogue şi Harper’s Bazaar.
Trezeşte-te, tu cel care dormi, şi
ţine pasul cu binele tău!
„Strigă că tre Mine, că Eu ı̂ţi voi
ră spunde şi ı̂ţi voi ară ta lucruri mari
şi nepătrunse pe care tu nu le ştii.”
46
Ţin acum pasul cu binele meu, căci
înainte de a striga, mi s-a răspuns.

43 Isaia, 65, 24 (n.tr.)
44 Ieremia, 33, 3 (n.tr.)
45 Psalmi, 36, 4 (n.tr.)
46 Ieremia, 33, 3 (n.tr.)
Râuri în deşert
„Iată că Eu fac un lucru nou, el dă
muguri; nu-l vedeţi voi oare? Croi-voi
în deşert o cale, în loc uscat izvoare de
apă.”
Isaia, 43, 19

In Capitolul 43 din Isaia gă sim


multe a irmaţii minunate, care arată
cum irezistibila putere a Inteligenţei
Supreme ı̂i vine omului ı̂n ajutor ı̂n
vremuri de restrişte. Indiferent cât de
imposibilă ar părea situaţia,
Inteligenţa In inită cunoaşte mereu o
cale de ieşire.
Lucrâ nd cu putere dumnezeiască ,
omul devine necondiţionat şi absolut.
Haideţi să ajungem la conştientizarea
faptului că putem oricâ nd să apelă m
la această putere ascunsă.
Ia contactul cu Inteligenţa In inită
(Dumnezeul lă untric) şi toate
apariţiile rele se vor evapora, pentru
că acestea rezidă ı̂n „ı̂nchipuirile
zadarnice” ale omului.
In cursurile mele cu ı̂ntrebă ri şi
ră spunsuri aş i ı̂ntrebată : „Cum
putem să luă m ı̂n mod conştient
contact cu această Putere
Invincibilă?”
„Prin cuvintele voastre. Prin
cuvintele voastre deveniţi
îndreptăţiţi”, aş răspunde.
Centurionul i-a spus lui Iisus
Hristos: „Invă ţă torule, spune doar un
cuvâ nt şi slujitorul meu va i
vindecat!”
„Şi tot cel
ce va chema numele Domnului se
va mântui.”
47
Observaţi cuvâ ntul „chema”: câ nd
faceţi o a irmaţie a Adevă rului, ı̂l
chemaţi pe Dumnezeu, chemaţi
Legea.
Dar iţi atenţi să faceţi o a irmaţie
care să producă un „declic”, altfel
spus, care să vă ofere un sentiment al
siguranţei.
Oamenii sunt ı̂nrobiţi de ideile
lipsurilor: lipsa dragostei, lipsa
banilor, lipsa unui partener de viaţă ,
lipsa sănătăţii şi aşa mai departe.
Sunt ı̂nrobiţi de ideile neı̂mplinirii
şi ale lipsurilor. Aceştia dorm somnul
adamic. Adam (omul universal) a
mâ ncat din „Maya, copacul iluziei” şi
a văzut două forţe: binele şi răul.
Misiunea lui Hristos a fost aceea
de a deschide oamenilor ochii asupra
Adevă rului unei singure forţe: cea a
lui Dumnezeu. „Treziţi-vă, voi cei care
dormiţi.”
Dacă duci lipsă de orice fel de bine,
însemnă că încă ai ochii închi şi în faţa
binelui tău.
Cum te poţi trezi din acest vis
adamic al contrariilor, după ce ai fost
dormit profund ı̂n cursa gâ ndurilor,
vreme de sute de ani?
Iisus a spus:
„Că unde sunt doi sau trei, adunaţi ı̂n
numele Meu, acolo sunt şi Eu ı̂n
mijlocul lor.”
48
Aceasta este legea înţelegerii.
Este aproape imposibil să poţi
vedea clar binele tă u, de unul singur:
aici este necesară intervenţia
vindecă torului, practicianului sau a
prietenilor.
Mulţi dintre oamenii de succes
povestesc că au reuşit datorită
faptului că soţiile lor au crezut în ei.
Voi cita un articol dintr-un ziar
actual, ı̂n care Walter P. Chrysler ı̂i
aduce un tribut soţiei sale.
„Nimic”, a spus el odată , „nu mi-a
adus mai mare satisfacţie ı̂n viaţă ,
decâ t felul ı̂n care soţia mea a crezut
ı̂n mine chiar de la ı̂nceput, ı̂n toţi
aceşti ani.” Chrysler scrie despre ea:
„Se pare că nu am reuşit să fac pe
nimeni să ı̂nţeleagă că eram
ambiţios, ı̂n afară de Della. Ei ı̂i
spuneam ș i ea ı̂ncuviinț a. Imi
amintesc că am ı̂ndră znit să -i spun că
aş vrea ca la un moment dat să iu
maistru mecanic.” Ea i-a susţinut tot
timpul ambiţiile.
Vorbeşte despre treburile tale câ t
mai puţin posibil, şi de preferat doar
cu cei care te pot ı̂ncuraja şi inspira.
Lumea este plină de negativişti, de
oameni care ı̂ţi spun că „nu se poate”
şi că ţineşti prea sus.
Pe mă sură ce oamenii vin la
adună rile Adevă rului, de multe ori, un
cuvâ nt sau o idee le vor deschide
calea în hăţişul vieţii.
Bineı̂nţeles că Biblia vorbeşte
despre stă ri de conştiinţă . Te a li ı̂n
pustie sau ı̂n deşert atunci câ nd ı̂ţi
lipseşte armonia, adică atunci câ nd
eşti furios, plin de resentimente,
temă tor sau indecis. Indecizia este
sursa multor stă ri nesă nă toase, stă ri
ı̂n care nu eşti capabil să iei o
hotărâre.
Intr-o zi, pe câ nd eram ı̂n autobuz,
o femeie a oprit autobuzul şi l-a
ı̂ntrebat pe şofer care e destinaţia.
Acesta i-a spus, dar femeia era
indecisă . A urcat pe jumă tate, a
coborâ t şi apoi iar a urcat. Şoferul s-a
ı̂ntors că tre ea şi i-a spus: „Hotă râ ţi-
vă odată, doamnă!”
Acest lucru se ı̂ntâ mplă multor
oameni: „Hotă râ ţi-vă odată ,
doamnelor!”
Persoana intuitivă nu este
niciodată indecisă , ci ı̂şi foloseşte
instinctele ș i intuiț iile, mergâ nd
ı̂ncreză toare ı̂nainte, pentru că ştie că
se află pe calea magică.
Cei care credem ı̂n Adevă r cerem
tot timpul indicii care să ne arate ce
să facem. Le veţi primi mereu, dacă le
veţi cere. Câ teodată , vor veni pe cale
intuitivă, alteori, din exterior.
Una dintre cursantele mele, pe
nume Ada, mergâ nd pe stradă , era
indecisă dacă să meargă sau nu ı̂ntr-
un anume loc, şi a cerut un indiciu. In
faţa ei erau două femei. Una dintre
ele i-a zis celeilalte: „De ce nu te duci,
Ada?” Intâ mplă tor, numele femeii era
tot Ada. Prietena mea a luat această
coincidenţă ca pe un semn şi a mers
spre destinaţia ei, iar rezultatul a fost
încununat de succes.
Vom tră i vieţi cu adevă rat magice,
pline de că lă uzire şi asigurate la
iecare pas, dacă vom avea urechi de
auzit şi ochi de văzut.
Bineînţeles că am pă ră sit planul
intelectului şi acum suntem conectaţi
la supraconştient, la Dumnezeul
lă untric, care spune „Aceasta este
calea, mergi pe ea!”
Orice trebuie să ştii ı̂ţi va i ară tat.
Orice lipsuri vei avea ı̂ţi vor i
acoperite. „Aşa zice Domnul,
Cel ce croieşte drum pe mare şi
cărare pe întinsele ape.”
49
„Nu vă mai amintiţi de întâmplările t
n u mai luaţi ı̂n seamă
lucrurile de altădată.”
50
Oamenii care tră iesc ı̂n trecut şi-
au suspendat contactul cu minunata
clipă prezentă . Dumnezeu cunoaşte
doar clipa prezentă , că ci clipa
prezentă este momentul stabilit,
astăzi este ziua.
Mulţi oameni duc o viaţă plină de
restricţii, agonisind şi economisind,
iindu-le teamă să folosească ceea ce
au. Acest lucru le aduce şi mai multe
lipsuri şi restricţii.
Vă voi da exemplul unei femei care
tră ia ı̂ntr-un oraş mic. Abia vedea pe
unde merge şi avea foarte puţini bani.
O prietenă binevoitoare a dus-o la un
oftalmolog şi apoi i-a fă cut cadou o
pereche de ochelari, cu ajutorul
că rora femeia vedea perfect. Ceva
timp mai tâ rziu, prietena a ı̂ntâ lnit-o
pe stradă ș i a vă zut că nu purta
ochelarii. „Unde ı̂ţi sunt ochelarii?”, a
întrebat-o ea.
„Ei, doar nu te aştepţi să -i
ponosesc purtâ ndu-i ı̂n iecare zi, nu?
Îi port şi eu doar duminica.”
Trebuie să trăieşti ı̂n clipa prezentă
şi să ii pe deplin deschis
oportunităţilor.
„Iată că Eu fac un lucru nou, el dă
muguri; nu-l vedeţi voi oare? Croi-voi
ı̂n deşert o cale, ı̂n loc uscat izvoare
de apă.”
51
Acest mesaj este destinat iecă ruia
dintre noi. Gâ ndeşte-te la problemele
tale şi ii conştient de faptul că
Inteligenţa In inită cunoaşte calea
care duce la rezolvarea acestora.
Spun calea, pentru că ı̂nainte să ceri,
ţi va da. Oferta va precede mereu
cererea.
Dumnezeu este şi Darul, şi Cel care
dăruieşte, şi creează acum propriile lui
canale uimitoare de comunicare.
In momentul ı̂n care aţi cerut ca
Planul Divin să se manifeste, vi s-a
oferit protecţia ı̂mpotriva lucrurilor
care nu se află în Planul Divin.
Poate credeţi că fericirea voastră
depinde de obţinerea unui anumit
lucru ı̂n viaț ă; mai tâ rziu veţi ajunge
să ı̂i mulţumiţi lui Dumnezeu că nu l-
aţi obţinut.
Câ teodată , sunteţi tentaţi să
ascultaţi de mintea raț ională , ı̂n
detrimentul indiciile intuitive, ș i
atunci intervine Mâ na Destinului care
vă ı̂mpinge pe drumul cel bun şi vă
regă siţi, prin voie divină , din nou pe
cărarea magică.
Sunteţi acum perfect conştienţi ı̂n
ceea ce priveşte binele vostru, pentru
că aveţi urechi de auzit (indiciile
intuitive) şi ochi de vă zut pe drumul
deschis al împlinirii.
Geniul meu lăuntric este trezit.
Acum îmi împlinesc destinul.


47 Fapte, 2, 21 (n.tr.)
48 Matei, 18, 20 (n.tr.)
49 Isaia, 43, 7 (n.tr.)
50 Isaia, 43, 18 (n.tr.)
51 Isaia, 43, 19 (n.tr.)
Înţelesul ascuns al
poveştii Albă-ca-
zăpada şi cei şapte
pitici
Am fost rugată să fac o
interpretare meta izică poveştii
fraţilor Grimm, Albă-ca-zăpada şi cei
şapte pitici.
Este uimitor cum eranizarea
acestui basm a reuşit să farmece
so isticatul New York, datorită
geniului lui Walt Disney.
Deşi povestea era destinată
copiilor, mulț i adulț i au luat cu asalt
să lile de cinematograf. Asta pentru că
poveştile ı̂şi au izvorul ı̂n legende
vechi ale Persiei, Indiei şi Egiptului,
legende bazate pe Adevăr.
Albă -ca-Ză pada, mica prinţesă ,
avea o mamă vitregă crudă , care o
invidia. Această idee a mamei vitrege
crude se mai ı̂ntâ lneşte şi ı̂n
Cenuşăreasa.
Aproape toată lumea are o mamă
vitregă crudă . Asta pentru că MAMA
VITREGA ESTE UN CONSTRUCT
MENTAL NEGATIV, PE CARE ŢI L-AI
CLĂDIT ÎN SUBCONŞTIENT.
Mama vitregă a Albei-ca-Ză pada, o
femeie plină de cruzime, este geloasă
pe ea şi o ţine ı̂mbră cată numai ı̂n
zdrenţe, trimiţâ nd-o să stea doar ı̂n
cotloane întunecoase.
ORICE FORMA MENTALA PLINA
DE CRUZIME FACE ACELAŞI LUCRU.
Mama vitregă cea plină de cruzime
ı̂şi consulta ı̂n iecare zi oglinda
fermecată , ı̂ntrebâ nd-o: „Oglindă ,
oglinjoară , cine-i cea mai frumoasă
din ţară ?” Intr-o zi, oglinda ı̂i
ră spunde: „Frumoasă eşti Cră iasă , ca
ziua luminoasă , dar Alba-ca-Ză pada e
mult, mult mai frumoasă .” Acest lucru
o ı̂nfurie pe regină , care decide ca
Albă -ca Zapada să ie dusă ı̂n pă dure
şi omorâ tă de unul dintre slujitorii ei.
Dar pe slujitor nu-l lasă inima să o
omoare, câ nd aceasta ı̂ncepe să se
roage de el să -i cruţe viaţa, aș a că o
abandonează ı̂n pă dure. Pă durea este
plină de iare ı̂nspă imâ ntă toare şi de
multe capcane şi primejdii. Foarte
ı̂nspă imâ ntată , Albă -ca-Ză pada cade
la pământ, şi atunci i se înfăţişează un
spectacol nemaivă zut. Cete de micuţe
animale ı̂ncâ ntă toare şi stoluri de
pă să ri minunate vin pe furiş şi o
ı̂nconjoară . Iepuri, veveriţe, ratoni,
castori, că prioare şi multe altele. Ea
deschide ochii şi le ı̂ntâ mpină cu
ı̂ncâ ntare, că ci sunt toate foarte
prietenoase şi dră guţe. Le povesteşte
ce i se ı̂ntâ mplase şi ele o conduc
că tre o că suţă , care avea să -i devină
cămin. ACESTE PASARI ŞI ANIMALE
PRIETENOASE SIMBOLIZEAZA
PORNIRILE NOASTRE INTUITIVE SAU
FLERUL, CARE SUNT ORICAND
PREGATITE SA NE „SCOATA DIN
PĂDUREA DEASĂ”.
Casa cea mică se dovedeşte a i
locuinţa celor şapte pitici. Totul este
ı̂n dezordine, aşa că Albă -ca-Ză pada
şi prietenii ei necuvâ ntă tori se apucă
de cură ţenie. Veveriţele şterg praful
cu cozile lor, iar pă să rile agaţă
lucrurile, folosind coarnele micuţei
că prioare pe post de cuier. Câ nd cei
şapte pitici se ı̂ntorc din mina de aur,
descoperă totul schimbat, şi pe Albă -
ca-Ză pada adormită pe unul dintre
paturi. Dimineaţa, ea le povesteşte
prin ce a trecut şi ră mâ ne cu ei să
aibă grijă de casă şi să le gă tească ,
iind foarte fericită . CEI ŞAPTE PITICI
SIMBOLIZEAZA FORŢELE
PROTECTOARE CARE SE AFLA
PRETUTINDENI ÎN JURUL NOSTRU.
Intre timp, mama vitregă ı̂şi
consultă din nou oglinda, iar aceasta
ı̂i spune: „Frumoasă eşti, cră iasă , ca
ziua luminoasă , dar colo, ascunsă -n
munţi, stă Albă -ca-Ză pada, la cei
pitici că runţi, şi-i mult, mult mai
frumoasă !” Auzind acestea, regina se
ı ̂ n f u r i e , şi, transformată ı̂ntr-o
bă trâ nă neguţă toare, pleacă să ı̂i dea
Albei-ca-Ză pada un mă r otră vit. O
gă seşte ı̂n că suţa piticilor şi o
ispiteşte cu un mă r mare, roşu şi
frumos. Animalele şi pă să rile
încearcă să îi spună să nu se atingă de
el. INCEARCA SA-I TREZEASCA
INSTINCTUL CARE S-O FACA SA NU
MUȘ TE DIN EL. Se agită de zor ı̂n
jurul ei, dar Albă -ca-Ză pada nu poate
rezista şi dintr-o singură ı̂nghiţitură
cade la pă mâ nt, ca moartă . Toate
animă luţele şi pă să rile se gră besc să -
i aducă ı̂n ajutor pe cei ș apte pitici,
dar era prea tâ rziu, iar Alba-ca-
Ză pada ză cea lipsită de viaţă . Stau cu
toţii ı̂n jurul ei, cu capetele plecate,
jelind-o. Apoi, dintr-odată , apare
Prinţul, şi cu un să rut o readuce la
viaţă . Cei doi se că să toresc şi tră iesc
fericiţi pâ nă la adâ nci bă trâ neţi.
Regina, cruda mamă vitregă , este
mă turată de o furtună puternică ,
VECHIUL CONSTRUCT MENTAL ESTE
SPULBERAT ŞI DISIPAT PENTRU
TOTDEAUNA. PRINŢUL
SIMBOLIZEAZA PLANUL DIVIN AL
VIEŢII TALE. CAND TE TREZEŞTE, TE
FACE SA TRAIEŞTI FERICIT PANA LA
ADÂNCI BĂTRÂNEŢI.
Aceasta este povestea care a
fermecat New Yorkul şi întreaga ţară.
A lă ce formă a tiraniei ia mama
vitregă ı̂n subconştientul tă u. Este
vorba despre o convingere negativă
care se manifestă ı̂n toate acţiunile
tale.
Auzim oamenii spunâ nd: „Binele
meu vine mereu prea tâ rziu.” „Am
ratat atât de multe ocazii!” Trebuie să
luptă m ı̂mpotriva acestor gâ nduri şi
să ne spunem ı̂n mod repetat: „Sunt
perfect lucid în privinţa binelui meu şi
nu ratez nicio ocazie.”
TREBUIE SA INECAM SUGESTIILE
RAUVOITOARE ALE CRUDEI MAME
VITREGI. VIGILENŢA ETERNĂ ESTE
PREŢUL ELIBERĂRII DE ACESTE
CONSTRUCTE MENTALE NEGATIVE.

Nimic nu poate ı̂mpiedica, nimic
nu poate ı̂ntâ rzia manifestarea
Planului Divin al vieţii mele.
Lumina Luminilor se revarsă pe
calea mea, dezvă luind Drumul
Deschis al Împlinirii!


Audio-bookuri în
curs de apariție la
Editura ACT și
Politon
101 căi de a-ţi transforma viaţa
DE WAYNE W. DYER
Cele 101 de că i oferite de
Dr.Wayne Dyer te vor ajuta să te
eliberezi de stereotipurile de gâ ndire
negative ș i să priveș ti diferit lucrurile
din jurul tă u. Câ nd vei elimina nevoia
de a-ţi explica neajunsurile sau
eşecurile, atunci vei fi mai aproape de
o viață mai fericită și mai împlinită.
Dorinţe împlinite
DE WAYNE W. DYER
Wayne W. Dyer ne dezvă luie ı̂n
Dorinţe ı̂mplinite, un adevă rat
ı̂ndreptar al unei vieţi fericite şi
ı̂mplinite, cum să descoperim
adevă ratele noastre aspiraţii, cum să
avem ı̂ncredere ı̂n sinele nostru
aliniat la divinitate pentru a dobâ ndi
capacitatea de a ne ı̂mplini dorinţele
şi, odată cu acestea, destinul nostru
autentic.
Audiobook-ul te va purta ı̂ntr-o
că lă torie a descoperirii sinelui tă u
suprem, pe parcursul că reia vei reuşi
să accesezi uimitoarele puteri de
manifestare cu care ai fost înzestrat.

Putere nemărginită
DE ANTHONY ROBBINS
Dacă ai visat la o viaț ă mai bună ,
Putere nemă rginită ı̂ți va ară ta cum
să atingi calitatea acelei existenț e
nemaipomenite pe care ți-o dorești și
o meriț i ș i cum să ai controlul asupra
evoluț iei tale personale ș i
profesionale. Anthony Robbins a
dovedit la milioane de oameni că prin
punerea la treabă a minț ii pe care o
ai, poț i face, avea, dobâ ndi sau crea
orice îți dorești pentru viața ta.
Hectare de diamante
DE RUSSEL H. CONWELL
Cartea Hectare de diamante
motivează şi inspiră şi astă zi ı̂n
domeniul dezvoltă rii personale la fel
ca acum un secol. De ce? Pentru că ,
prin intermediul poveştilor
moralizatoare istorisite de autor,
ı̂nvă ţă m cum ne putem folosi câ t mai
e icient de oportunită ţile din jurul
nostru pentru a gă si calea că tre
prosperitate.
Intrebat de ce nu predică Biblia ı̂n
loc să ı̂i ı̂nveţe pe oameni cum să facă
bani, Russell H. Conwell a ră spuns:
“Fiindcă să faci bani ı̂n mod cinstit
ı̂nseamnă să predici Biblia. Greşit nu
este să ai bani, greşit este să te laşi
condus de lă comie şi de necinste
pentru a-i obţine.“


Carte tipărită la Lumina Tipo
Bun de tipar: Noiembrie 2014

Editura ACT și Politon -


București, Str. Înclinată, nr 129,
sector 5, cod poștal 050202,
mobil: 0723150590,
e-mail: office@actsipoliton.ro,
www.actsipoliton.ro

S-ar putea să vă placă și