Sunteți pe pagina 1din 11

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

PROCESUL DECIZIONAL IN CADRUL UNIUNII


EUROPENE

STIINTE POLITICE
STEFAN ADRIAN MIHAI
GRUPA III, ANUL III
Introducere
In aceasta lucrare imi propun sa analizez si sa detaliez activitatea institutiilor Uniunii
Europene care sunt implicate in procesul decizional al acesteia. In urma prezentarii fiecarei
institutii as vrea sa subliniez care dintre acestea este cea mai importanta institutie din cadrul
Uniunii Europene in ceea ce priveste procesul decizional al acesteia.
Uniunea Europeana este o uniune politica si economica a 27 de state membre. Uniunea
Europeana a dat fiinta unei piete unice interna printr-un sistem standardizat de legi care se aplica
in toate statele membre. Cetatenia UE a fost infiintata odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de
la Maastricht din 1993. Uniunea Europeana nu s-a numit intotdeauna asa, aceasta a trecut prin
numeroase schimbari si reforme, initial aceasta se numea Comunitatea Europeana a Carbunelui
si Otelului( CECO) care a luat fiinta in 1950, aceasta era o uniune politica si economica care
avea ca scop sa pastreze pacea pe continent si prin urmare sa puna capat numarului mare de
razboaie sangeroase duse de tari vecine. In originile acestei uniunii se remarca sase tari
fondatoare si anume : Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos, urmatoarea
schimbare importanta in istoria Uniunii Europene apare in 1957 prin Tratatul de la Roma prin
care se pun bazele Comunitatii Economice Europene( CEE) cunoscuta ca si piata comuna. In
viitorul ce avea sa vina se pastreaza tendinta de omogenizare, la scurt timp dupa aparitia
Tratatului de la Roma si anume in anii 1960 se inceteaza aplicarea de taxe vamale in cadrul
schimburilor comerciale reciproce. ( https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro )
Uniunea Europeana isi continua dezvoltarea si influenta acesteia incepe sa isi faca simtita
prezenta pe continent din ce in ce mai mult. Influenta crescuta de care s-a bucurat UE a permis
acesteia sa transfere importante sume de bani prin politicile regionale avand ca scop crearea de
locuri de munca si dezvoltarea infrastructurii in zonele mai sarace. In perioada 1970-1979,
Parlamentul Europeana se bucura si el de o crestere in influenta si pentru prima oara in 1979,
cetatenii europeni pot alege membri acestuia. In 1986 este semnat Actul Unic Europeana, tratatul
avea in vedere aplicarea unui program pe sase anii avand ca scop solutionarea problemelor legate
de libera circulatie a marfurilor.
In perioada 1990-1999, Odata cu caderea comunismului in Europa tarile din Europa
Centrala si de Est, devin mai apropiate de aceasta. In 1993 pietei unice i se adauga cele patru
libertati si anume: libera circulatie a marfurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor. Tratatul
de la Maastricht(1992) aduce importante schimbari pentru Uniune. Parlamentul se bucura de o
crestere in influenta si ii se maresc puterile legislative prin introducerea procedurii de codecizie.
Tratatul de la Maastricht marcheaza infintarea Uniunii Europene la data de 1 noiembrie 1993,
Tratatul de la Amsterdam care a intrat in vigoare la 1 mai 1999 avea sa aduca modificari
Tratatului de la Maastricht, procedura de coeziune avea sa fie simplificata iar domeniul acesteia
de aplicare a fost largit. In ceea ce priveste Parlamentul acum acesta avea dreptul de a aproba
Presedintele Comisiei.
Din punctul meu de vedere, infintarea si mai apoi dezvoltarea Uniunii Europene
reprezinta cea mai importanta incercare de omogenizare a continentului intr-un cadru uniform
propice dezvoltarii comune a tuturor tarilor membre. Uniunea manifesta interesul comun si
totodata il si serveste pentru fiecare dintre statele membre si mai important sprijinul pe care
aceasta la oferit statelor dezavantajate in scopul dezvoltarii si cresterii bunastarii generale.
Existenta Uniunii Europene trebuie protejata si dezvoltata incontinuare pentru a asigura o
dezvoltare uniforma si simultana pe continent.
Comisia Europeana
Comisia Europeana este o institutie a Uniunii Europene, aceasta functioneaza ca un
cabinet de guvernamant format din 27 de membri( cunoscuti drept comisari), fiecare stat membru
al Uniunii Europene are un membru in comisie. Comisarii depun un juramant la Curtea
Europeana de Justitie promitand respectarea tratatelor in vigoare si protejarea acestora, comisarii
au datoria sa ramana impartiali renuntand la interesele nationale in favoare intereselor Uniunii
Europene. ( https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-
commission_ro )
Comisia Europeana a fost de la inceput gandita sa actioneze ca o autoritate independenta
supranationala separata de guvernele nationale. Deciziile sunt luate pe baza responsabilitatii
colective si toti comisarii sunt egali in procesul decizional prin urmare si raspund in aceasi
masura pentru deciziile luate. Totodata comisarii nu detin competente decizionale individuale
decat daca primesc o autorizatie speciala in anumite situatii. Presedintele Comisiei este
nominalizat de catre liderii nationali in cadrul Consiliului European, candidatul supus are nevoie
de sprijinul majoritatii membrilor Parlamentului, Presedintele Comisiei apoi are dreptul de a
selecta vicepresedinti si comisari pe baza sugestiilor primite din partea tarilor UE. Lista
persoanelor nominalizate trebuie apoi sa fie aprobata precum Presedintele tot de lideri nationali
in cadrul Consiliul European.
Presedintele stabileste directia politica generala a Comisiei facand posibil pentru comisari
sa stabileasca obiectivele strategice si sa elaboreze programul de lucru anual.
Procesul decizional colectiv
Vicepresedintii actineaza in numele presedintelui si coordoneaza activitatea in domeniul
lor de competenta impreuna cu mai multi comisari. Pentru a pastra o agenda uniforma si o
colaborare stransa si flexibila a comisarilor se realizeaza o serie de proiecte prioritare. Comisarii
ii sprijina pe vicepresedinti in prezentarea propunerilor in cadrul colegiului. Adesea deciziile sa
iau prin consens insa in cazurile in care acest lucru nu este posibil, deciziile, se pot spune si
votului in acest caz este nevoie de o majoritate simpla, fiecare comisar dispunand de un vot.
Initiativa legislativa
Comisia Europeana se deosebeste de celelalte institutii prin faptul ca numai aceasta are
initiativa legislativa in Uniunea Europeana, ceea ce inseamna ca numai Comisia poate face
propuneri oficiale de legislatie, Parlamentul European care reprezinta puterea legislativa in
cadrul Uniunii Europene nu are drept la initiativa legislativa. Sub Tratatul de la Lisabona,
comisiei, este interzis sa initieze proiecte legislative in domeniul politicii externe si de securitate
comuna. In alte domenii, Comisia si Parlamentul pot cere legislatie comunitara. In cele mai
multe cazuri, Comisia initiaza bazele acelor propuneri, monopolul fiind proiectat pentru a asigura
coordonarea si coerenta legislatiei Uniunii. Consiliul si Parlamentul pot solicita Comisiei
proiecte legislative, dar comisia are puterea de a refuza solicitarile.
Conform Tratatului de la Lisabona, cetatenii Uniunii Europene au de asemenea
posibilitatea sa solicite Comisiei sa legifereze un anumit domeniu printr-o petitie semnata de un
milion de cetateni, dar acest lucru nu este obligatoriu.
O data ce un proiect de lege a trecut de Consiliu si Parlament, devine o responsabilitate a
Comisiei sa asigure ca ea este implementata si aplicata corecta. Comisia este asistata in aceasta
responsabilitate de catre comisi formate din reprezentati ai statelor membre si a lobby-urilor
publice.
Totodata comisia este responsabila de punerea in aplicare a bugetului Uniunii Europene
impreuna cu Curtea de Conturi se asigura ca fondurile Uniunii Europene sunt cheltuite corect. O
alta functie importanta a comisiei pe langa accea de instanta leguitoare este functia de gardian al
tratatelor devenind astfel o institutie supranationala. Prin aceasta functie de gardian al tratatelor,
Comisia, are datoria de a se asigura ca tratatele in vigoare sunt respectate si aplicate corect si
chiar de a obliga statele membre sau alte institutii sa respecte legitimitatea tratatelor si legislatia
prin Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Parlamentul European
Parlamentul European este o autoritate legislativa a Uniunii Europene si totodata singura
institutie europeana care este aleasa de catre cetatenii prin vot direct o data la cinci ani. Impreuna
cu consiliul Uniunii Europene si cu Comisia Europeana, exercita puterea legislativ a Uniunii.
Parlamentul este prima institutie a Uniunii Europene metionata in tratate si imparte in mod egal
egal puterile legislative si cele bugetare cu Consiliul. Prin urmare Comisia Europeana in calitatea
sa de organ executiv al Uniunii Europene raspunde in fata Parlamentului( Parlamentul numeste
presedintele si aproba sau respinge numirea intregii Comisii) si totodata Parlamentul este capabil
sa forteze demiterea Comisiei prin adoptarea unei motiuni de cenzura.
(https://www.europarl.europa.eu/news/ro/faq/17/care-sunt-competentele-si-procedurile-
legislative-ale-parlamentului)
Parlamentul European este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de cetateni
inglobati in Uniunea Europeana, acesta are 732 de membri. Numarul maxim de parlamentari
reprezentand un singur stat este de 99(Germania cu 96) si minim 5( Malta cu 6). Alocarea
locurilor in parlament are la baza o reprezentare degresiva si proprotionala a statelor membre
prin urmare statele mici trimit mai multi deputati in Parlamentul European decat ar fi trebuit daca
s-ar lua in considerare strict populatiile statelor respective.
(https://www.europarl.europa.eu/news/ro/faq/16/ce-este-parlamentul-european )
Parlamentul European dispune de trei puteri importante si anume:
1. Puterea legislativa
2. Puterea bugetara
3. Puterea de control democratic
Puterea legislativa prin care impreuna cu Consiliul Uniunii Europene adopta legislatia
europeana. Aceasta coparticipare la procesul decizional asigura legitimitatea democratica a
textelor de lege adoptate. Cea mai frecventa procedura de adoptare a legislatie UE este numita
procedura de codecizie. In cadrul codeciziei Parlamentul European impreuna cu Conslilul cad de
comun acord in vederea adoptarii proiectelor de legi, acest lucru se intampla frecvent insa cand
acest lucru nu este posibil decizia urmeaza sa fie luata in cadrul unei a treia sedinte unde se
prezinta si o comisie de mediere.
Parlamentul trebuie sa fie consultat in legatura cu o serie de alte propuneri, iar aprobarea sa este
obligatorie pentru decizii politice sau institutionale precum: securitatea si protectia sociala,
dispozitii referitoare la impozitarea in domeniul enegiei.
Puterea de control. Parlamentul European exercita un control democratic asupra
celorlalte institutii ale Uniunii Europene. In cazul Comisiei, Parlamentul audiaza toti potentialii
noi membri si pe presedintele Comsiei denumirea carora nu se poate realiza fara acordul
Parlamentului European. Comisia raspunde politic in fata Parlamentului si este examinat periodic
de catre acesta. Totodata Parlamentul supravegheaza si activitatea Consiliului si adreseaza
intrebari perioadice atat verbale cat si scrise privind activitatea acestuia. Consiliul poate participa
la sesiunile plenare si la dezbaterile importante in cazul anumitor domenii ce se bazeaza pe
politica externa si securitate comuna, cu toate acestea Consiliul este unicul responsabil pentru
luarea deciziilor insa printr-o colaborarea indeaproape cu Parlamentul. In cazul petitiilor trimise
de cetateni, Parlamentul, isi exercita control democratic prin examinarea petitiilor trimise si
poate infinta comisii speciale de investigare.
Puterea bugetara. In cazul bugetului anual al Uniunii Europene acesta este stabilit in
comun de catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene. Parlamentul dezbate
proiectul de buget in doua sesiuni si acesta nu poate intra in vigoare decat daca este validat de
catre presedintele Parlamentului.
Deficitul Democratic
Termenul de deficit democratic este adesea utilizat de catre cei care sustin ca institutiile
Uniunii Europene si procedurile decizionale ale acestora nu sunt suficient de democratice si par
inaccesibile cetatenilor obisnuiti datorita complexitatii lor. Alegatorii din Uniunea Europeana nu
simt ca au o modalitate eficace de a respinge un guvern neagreat si de a schimba cursul
politicului.
Termenul de deficit democratic a fost tratat de mai multi autori, de mentionat sunt
Williams si Archer. Pentru Williams deficitul democratic este „ distanta dintre puterile
transferate la nivelul Comunitatii si controlul Parlamentului ales asupra acestora”, iar din
viziunea lui Archer deficitul democratic reprezinta „ trecerea puterilor de decizie de la nivel
national la cel al Uniunii Europene, fara sa aiba loc intarirea controlului parlamentar al corpurilor
executive”. (Clive Archer, The European Union: Structure and Process, apud John, McCormick,
Sã intelegem Uniunea Europeana.O introducere concisa, Codecs, Bucuresti, 2006, p. 190 ).
Aceasta problema a deficitului democratic a fost indelung analizata de diferiti autori
precum si Iordan Barbulescu, in cartea sa „Sistemul International” acesta spune ca Parlamentul
European nu ar avea suficiente competente, insa acesta insuficienta cu timpul va reprezenta
progresul in integrarea europeana, Parlamentul European devenind astfel un „barometru” al
procesului de integrare in ansamblul sau. (Barbulescu, Iordan Gheorghe. Sistemul institutional,
Tritonic, Bucuresti, 2007, p. 129. ).
Cu toate ca Parlamentul European ar trebui sa reprezinte si sa apere interesele cetatenilor
dat fiind faptul ca acesta este ales prin vot direct de catre acestia, adesea de cele mai multe ori nu
este chiar cea mai importanta institutie a Uniunii Europene, aceasta situatie se face vazuta prin
alegerile europene, unde participarea este adesea scazuta. Pe langa acest fapt candidatii ce provin
din statele membre nu au o campanie la nivel european. Acumulat cu deciziile luate in cadrul
Consiliului au un caracter secret, face din deficitul democratic la nivelul institutiilor europene un
fenomen real. Alegerea presedintelui Comisiei de catre reprezentatii statelor membre reprezinta
un alt motiv in apritia termenului de deficit democratic.
Comisia ar trebui sa raspunda exclusiv in fata parlamentului si sa isi foloseasca calitatea
de instanta leguitoarea in favoarea nevoilor comunitare. Un pricincipal mijloc de rezolvare al
acestui deficit democratic poate fi realizat printr-o consolidare a relatiei dintre europeni cu
Uniunea Europeana, masura care incearca aceasta aproprie intre Europa si europeni este
initiativa cetateneasca.
Consiliul
Este o parte alcatuitoare a legislativului Uniunii Europene si reprezinta guvernele statelor
membre. Impreuna cu Parlamentul European, Consiliul este principalul organsim cu putere
decizionala al Uniunii Europene.
Consiliul Uniunii Europene ( denumit si Consliul sau Consiliul de Minsitri) este compus
in diferite componente din 27 de ministri nationali ( unul din fiecare stat membru). Componenta
exacta a Consiliului este determinata in functie de domeniile in discutie ( in cazul in care se
discuta despre agricultura, consiliul va fi format din 28 de minstri ai agriculturii). Presedentia
Consiliului este rotativa intre toate statele membre ale Uniunii Europene pe un mandat de 6 luni,
mandat care este detinut de catre ministrul relevant pentru fiecare intalnire in parte.
(https://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/ )
Consiliul Afacerilor Externe( format din minstrii de externe a statelor membre) este
intotdeauna condus de Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de
Securitate.
Deciziile sunt luate cu majoritate calificata in cele mai multe domenii si cu unanimitate in
alte domenii, atunci cand este decizie in unianimitate este necesara si consultarea Parlamentului
European.
Consiliul are parte de un rol important in domeniile de integrare europeana in care
procesul decizional se afla la nivel interguvernamental. Pe baza prevederilor din Tratatul de la
Maastricht putem spune ca Consiliul este cel mai competent in problemele care pot fi atribuite
celui de-al doilea si celui de-al treilea pilon al integrarii europene( o politica externa si de
securitate comuna si o cooperare pe probleme interne). Majoritatea actelor juridice ale Uniunii
Europene trebuie aprobate de Consiliu, insa o serie de acte juridice precum si bugetul Uniunii
Europene sunt decise la comun impreuna cu Parlamentul European.
Pentru a bloca o decizie este nevoie de cel putin 4 tari, reprezentand cel putin 35% din
populatia totala a Uniunii Europene exceptie se face in cazul subiectelor delicate precum politica
externa sau impozitarea, necesita unanimitate de voturi.

VOTURI TARA
29 Franta, Germania, Italia
27 Spania, Polonia
14 Romania
13 Tarile de Jos
12 Belgia, Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia
10 Austria, Bulgaria, Suedia
7 Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Slovacia, Croatia
4 Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Slovenia
3 Malta

In continuarea proiectul as vrea sa prezint raspunsul institutiilor Uniunii Europene implicate in


procesul decizional al acesteia, si sa ilustrez masurile care s-au luat si cum acestea si-au facut
simitita prezenta in aceste vremuri tulburatoare precum si colaborarea dintre Comisia Europeana
si Parlamentul European.

Comisia Europeana

Comisia Europeana coordoneaza in prezent un proiect numit “ common European


response” privind epidemia cu noul coronavirus. Comisia Europeana este responsabila de
importante domenii( masuri economice, cercetari privind tratamentul impotrvia virusului,
sanatate publica, masuri de gestionare a granitelor si duce o lupta impotriva dezinformarii).

Parlamentul European

Parlamentul European este si el implicat puternic in lupta impotriva epidemiei cu


coronavirus, fiind institutia care exercita puterea legislativa a Uniunii Europene, lucreaza
indeaproape cu Comisia Europeana (institutia care reprezinta motorul legislativ al Uniunii
Europene prin calitatea de a lansa proiecte legislative) pentru a stabili masurile optime pentru a
facilita un raspuns adecvat privind gestionarea epidemiei cu coronavirus.

Parlamentul a adoptat trei propuneri legislative pentru a usura situatia cetatenilor si a


interprinderilor:
1. Initiativa pentru investitii ca reactie la coronavirus: Presupune alocarea a 37 de miliarde
EUR din fondurile UE pentru persoanele, regiunile si tarile care au fost cel mai grav afectate
de pandemie.
2. Extinderea domeniului Fondului de solidaritate al Uniunii Europene: pentru a acoperi
urgentele de sanatate publica.
3. Suspendarea temporara a normelor UE privind sloturile aeroportuare: Companiile aeriene nu
vor mai trebui sa opereze zboruri goal pe durata pandemiei.

Acestea insa nu sunt singurele masuri adoptate de catre Parlamentul European, acesta a
adoptat masuri privind situatia pescarilor, acvacultorilor si producatorilor de produse
agroalimentare, infintarea unui fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane si
a facilitat masuri care sa ofere flexibilitate maxima pentru canalizarea fondurilor structurale ale
UE.

Masuri Economice

Pe data de 21 iulie Uniunea Europeana a ajuns la o intelegere privind elaborarea


bugetului de recuperare pentru perioada 2021-2027, proiectul are in vedere protejarea cetatenilor
si a nivelului de trai si asigurarea de locuri de munca pentru cetateni.
Turismul reprezinta o problema importanta si are un impact puternic asupra economiei si
a nivelului de trai privind acest impact pe data de 13 mai, Comisia a lansat pachetul “ Turism si
transport” prin acest pachet comisia isi propune sa sprijine statele membre si sa ridice treptat
restrictiile privind transportul turistilor. Aceste masuri de relaxare impreuna cu sprijinul Comisiei
Europene are ca scop reluarea activitatilor economice(firmele de turism, complexele hoteliere,
restaurantele etc.).
Totodata Comisia a lansat platforma Re-open Eu, aceasta furnizeaza informatii in timp
real cu privire la situatia frontierelor, disponibilitatea mijloacelor de transport, restrictiile de
calatorie, masurile de sanatate publica si de siguranta din fiecare tara.
Principalul raspuns bugetar la coronavirus va proveni din bugetele nationale ale statelor
membre. Comisia a adoptat norme temporare privind ajutoarele de stat permitind guvernelor sa
poata pune la dispozitia economiei lichiditati pentru a sprijini cetatenii si intreprinderile, in
special IMM-urile ( https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-
response/overview-commissions-response_ro#msuri-economice )

Sprijinirea cercetarilor privind tratamentul

Pe data de 4 mai 2020, Uniunea Europeana a demarat o campanie de strangere de fonduri


pentru a creea un front comun si un raspuns mondial la epidemie. Campania de strangere de
founduri a acumulat 16 miliarde EUR de la donatori din toata lumea pentru a facilita accesul la
tratementele, testele si vaccinurile impotriva COVID-19.
Comisia si-a prezentat strategia privind vaccinurile, avand ca scop accelerarea cercetari si
asigurarea disponibilitati vaccinurilor in termen de 12 si respectiv 18 luni. Strategia are in vedere
doua obiective importante
1. Asigurarea productiei de vaccinuri in UE si asigurarea de rezerve suficiente pentru statele
membre.
2. Adaptarea cadrului de reglementare al UE la urgenta actuala si utilizarea flexibilitatii
normelor pentru a accelera dezvoltarea si disponibilitatea vaccinurilor.
( https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/overview-
commissions-response_ro#sprijinirea-cercetrii-pentru-tratament-diagnosticare-i-vaccinuri )

Sanatatea publica

Comisia sprijina direct sistemele de sanatate din tarile membre UE prin suma de 3
miliarde EUR de la bugetul UE iar aceasta suma va fi suplimentata cu inca 3 miliarde EUR de la
statele membre.
Rezerva comuna de echipamente medicale RescUE este finantata in proportie de 100%
de catre Uniunea Europeana. Germania si Romania sunt primele state membre care gazduiesc
rezerva rescUE din aceasta rezerva 435000 de masti de protectie au fost livrate in Italia, Spania,
Croatia, Lituania, Mutenegru si Macedonia de Nord.
Instrumental pentru sprijin de urgenta ii permite Comisiei sa achizitioneze bunuri in mod
direct in numele statelor membre si de asemenea, finanteaza si coordoneaza transportul de
echipamente medicale. ( https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-
response/public-health_ro )

Combaterea dezinformarii

Comisia Europeana duce o lupta importanta impotriva dezinformarii generale cu privire


la epidemia cu coronavirus. Comisia pastreaza o legatura cu toate platformele de comunicarii si
cu reprezentantii acestora pentru a stabili masuri de eliminare a continutul inselator si a
conspiratiilor cu privire la originea virusului, Comisia incerca sa gaseasca masuri comune cu
reprezentatii platformelor de comunicare pentru a filtra acest continut inselator si toxic si pentru
a promova continutul bine informat bazat pe date reale care au o concluzie bine stabilita si
dovedita prin mijloace rationale de comunicare.
Pana in prezent, Uniunea Europeana a demontat peste 300 de discursuri inselatoarea
privind epidemia cu coronavirus (www.EUvsDisinfo.eu.). Comisia Europeana si Serviciul
European de Actiune Externa colaboreaza indeaproape cu alte institutii UE, Comisia a prezentat
actiunile pe care le va lua pentru a consolida lupta impotriva dezinformarii, printre aceste masuri
se numara si consolidarea comunicarii strategice si a diplomatiei publice in vecinatatea imediata
a UE. Actiunile propuse vor fi integrate in viitoarele initiative ale UE privind dezinformarea si
anume planul de actiune pentru democratia europeana si actul legislativ privind serviciile
digitale. ( https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/fighting-
disinformation_ro )

Concluzie

Din punctul meu de vedere, Comisia Europeana este cea mai importanta institutie a
Uniunii Europene implicata in procesul decizional.
Comisia Europeana este singura institutie din cadrul Uniunii Europene implicata in
procesul decizional care este abilitata sa porneasca procesul legislativ prin propunerea de
proiecte de lege, astfel fiind direct responsabila pentru propunerile legislative. Precum susistine
si Pieter Bowen, chiar daca parlamentele nationale detin aceasta functie, in cazul Parlamentului
European, acesta este strict nevoit sa depinda de Comisia Europeana( Pieter Bouwen 2009)
O alta functie importanta in favoarea Comsiei Europene este accea de control. Prin
aceasta functie de control Comisia Europeana se face responsabila de punerea in aplicare corecta
a legislatiei Uniunii Europene si a tratatelor acesteia de catre toate statele membre ale Uniunii. In
cazul in care Comisia descopera o incalcare a acestor legi ea este abilitata sa sanctioneze statul
respectiv. In ordinde ca aceasta sa sanctioneze, Comisia, trebuie sa trimita o scrisoare statului
respectiv in care sa explice problema, in cazul in care scrisoare nu aduce nici o schimbare sau
raspuns din partea statului vinovat de incalcare, Comsia, are dreptul sa trimita un aviz in care
ofera statului vinovat o data pentru a rezolva problema, daca nici in cazul avizului nu se
inregistreaza nici o schimbare din partea statului vinovat, Comisia, are dreptul sa aduca statul in
fata Curtii de Justitie a Comunitatii Europene( Iordan Gheorghe Barbulescu 2008)
Important de mentionat este faptul ca Comisia este institutia ce reprezinta Uniunea
Europeana si interesele acesteia in fata statelor membre, cat si in fata celeorlalte state si
organizatii internationale, prim urmare devenind o institutie supranationala. Aceasta este abilitata
sa faca propuneri in privinta acordurilor incheiate cu alte state si este abilitata si sa negocieze
daca acordul in cauza a fost aprobat de Consiliu.
In concluzie, Comisia Europeana este cea mai importanta institutie din cadrul procesului
decizional al Uniunii Europene, abilitata de functia de instanta leguitoare. Impreuna cu functia de
control aceasta se si asigura ca legile si tratatele Uniunii sunt aplicate corect fiind abilitata sa
sanctioneze abaterile.

Bibliografie
1. Ce face Consiliul UE
2. Ce face Comisia Europeana
3. Defictul Democratic- Glosarul sintezelor:
4. Uniunea Europeana scurt istoric
5. Raspunsul UE la pandemia de COVID-19
6. Activitatea Comisiei pe timpul pandemiei
7. Cum lucreaza parlamentul in timpul pandemiei
8. Consiliul European
9. Barbulescu, Iordan Gheorghe. Sistemul institutional, Tritonic, Bucuresti, 2007, p. 129.
10. Clive Archer, The European Union: Structure and Process, apud John, McCormick, Sã
intelegem Uniunea Europeana.O introducere concisa, Codecs, Bucuresti, 2006, p. 190
11. Ce este Parlamentul European ?
12. Pieter Bouwen. 2009. Lobbying the European Union: Institutions, Actors, and Issues,
Vol.2. Oxford University Press.
13. Iordan Gheorghe Barbulescu.2008.Procesul decizional in Uniunea Europeana. Polirom.

S-ar putea să vă placă și