ROMÂNIA NESECRET

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic

Academia Tehnică Militară
Concursul de admitere sesiunea iulie 2012
Facultatea de Sisteme Electronice şi Informatice Militare

APROB
PREŞEDINTELE COMISIEI DE ADMITERE
Lt. col. conf. univ. dr. ing.
Iulian VIZITIU

CHESTIONAR DE CONCURS
Varianta A
Proba: ,,Matematică-Fizică”

1. Volumul corpului determinat de rotaţia graficului funcţiei f :  0,1  ,

f  x   x e x 1 , în jurul axei Ox, este egal cu:

a)
4

 2 2

e e  1 ; b)
 4 2
2
 

e  e ; c) e2 ; d)
4
 4
2
e  1 ; e)
 2
4
e 1 .    
2. Mulţimea tuturor soluţiilor inecuaţiei
x
 arctg x  0
1  x2
este:

a)  ,0  ; b)  0,1 ; c)  0,  ; d) ; e) \ 0 .

3. Numărul tuturor soluţiilor ecuaţiei x  x  x  0̂ din 12 este:

a) 0 (nu are soluţii); b) 1; c) 2; d) 4; e) 3.

4. Un lanţ omogen de lungime   4 cm este aşezat peste un plan înclinat de înălţime  ,

ca în figură. Unghiul planului fiind   30 , iar acceleraţia gravitaţională g  10 m/s 2 ,
lanţul lăsat liber se va deplasa fără frecare atingând Pământul cu viteza având valoarea
de:

a) 1 m/s; b) 2,5 m/s ; c) 35 cm/s; d) 10 cm/s; e) 0,5 m/s.

1 din 5
5. Expresiile intensităţilor curenţilor prin două rezistoare de rezistenţe R1 şi R2 legate
în paralel ca în figură, în funcţie de intensitatea curentului I din circuit, sunt:

R2 R1 2 R  R1 2 R  R2
a) I1  I ; I2  I ; b) I1  I 2 ; I2  I 1 ;
R1  R2 R1  R2 R2  R1 R2  R1

R1 R2 2R2 2R1
c) I1  I ; I2  I ; d) I1  I ; I2  I ;
R1  R2 R1  R2 R1  R2 R1  R2

R2 R1
e) I1  I ; I2  I .
2  R1  R2  2  R1  R2 

6. Suma soluţiilor ecuaţiei x  8  6 x  1  4 x  3  4 x  1  3 este:

10 28 58 86
a) ; b) ; c) 2; d) ; e) .
9 9 9 9

7. Mulţimea tuturor valorilor parametrului real  pentru care intervalul  2,  este
parte stabilă a lui  în raport cu legea de compoziţie: x  y  xy  2 x  2 y   ,

   x, y  , este:

a)  6,  ; b) 1,  ; c)  2,  ; d)  4,  ; e)  0,  .

3 x3  1
8. Valoarea integralei 2 x3  x 2
dx este:

1 5 1 2 5 8
a)  ln ; b) ; c) 2ln  1 ; d)  ln ; e) 3ln 2  5 .
3 3 2 3 6 3

2 din 5
9. În circuitul din figură toate sursele sunt identice, având t.e.m. E şi rezistenţele
interne r, iar rezistoarele au valorile rezistenţelor menţionate în figură. S-au notat cu
ns şi n p numărul de surse legate în serie, respectiv în paralel. Intensitatea curentului I
din circuit are expresia:

2ns n p ns n p
a) I  E ; b) I  E ;
2n p R  n p  ns  1 r 
n p R  ns n p  1 r 
2ns n p 2ns n p ns  n p
c) I  E ; d) I  E ; e) I  E .

2n p R  ns n p  1 r 
2n p R  ns n p  1 r   
2ns R  n p  1 r

10. Printr-un bec conectat la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E  12 V

şi rezistenţa internă neglijabilă ( r  0 ) trece un curent de intensitate I  1 A . Energia
consumată de bec în timpul t  3 min are valoarea:

a) 100 J; b) 36 J; c) 2500 J; d) 2160 J; e) 1830 J.

11. Un punct material este lansat, pe verticală, spre Pământ cu o viteză iniţială v0 de la
înălţimea h  4 m . Cunoscând acceleraţia gravitaţională g  10 m s 2 , viteza iniţială v0
necesară pentru ca punctul material să ciocnească Pământul cu viteza de 9 m s are
valoarea:
a) 1 m s ; b) 1,5 m s ; c) 2 m s ; d) 3 m s ; e) 4,5 m s .

 x  y   m  1 z  0

12. Fie sistemul liniar omogen  x   m  1 y  z  0, m  .
 x  my  z  0

Mulţimea valorilor lui m pentru care sistemul admite numai soluţia banală
x  y  z  0 este:

a) \ 2 ; b) 2 ; c) \ 2 ; d) 2 ; e) 0 .

3 din 5
  4 x 2n  x 2  6
 lim , dacă x  1
, f  x   n  3 x 2 n  x 2  4
13. Fie funcţia f :   .
 x
1  e x2   , dacă x  1

Valoarea parametrului real   0,1 , pentru care funcţia f este continuă pe , este:

1 1 e2
a)   0 ; b)   ; c)   2 ; d)   1  ; e)   1 .
e e 9

 x2  y 2  8

14. Numărul soluţiilor  x, y     

, x  y , ale sistemului:  1 1 este:
x y  1


a) 2; b) 1; c) 0; d) 3; e) 4.

n n
4 

1
15. Se consideră şirul xn  . Valoarea limitei lim  xn  este:
k 0 
k  1 k  3 n   3 

1
a) 3
e2 ; b) 3
e4 ; c) 3
; d) e 2 ; e) 1.
e

16. O cantitate de  moli de gaz ideal efectuează ciclul 1  2  3  4  1 din figură,

temperaturile în stările 2 şi 4 fiind egale.

Cunoscând temperaturile în stările 1 şi 3, T1 şi T3 , lucrul mecanic efectuat de

gaz în acest ciclu este dat de relaţia:

 T
2

a) R  2T1  T3  ; b) R T1  T3  2 T1T3 ; c) R  1  5T3  ; d) R T3  T1  ;

e) R T1  2T3  .

4 din 5
 17. Fie  o rădăcină de ordinul al treilea a unităţii,   1 , şi ecuaţia
1 1 1    2  1
  
2
 1    X     2
1 .
   
 1  2
   1 1 1 
 
Atunci X este:

0 1 0  0 1 1 1  
     
a) X   0  0  ; b) X    2 1 1 ; c) X   0 1   ;
 2 0 1  0 0 1  2 0 2 
    
0 0 1  0 1 1
   
d) X   0  0  ; e) X    2 1  .
 2 0 0  0  0 
  

18. Fie funcţia f :   , f  x   x5  e3 x . Dacă Tn  f    0  (derivata de ordinul n a

n

funcţiei f în punctul x  0 ), atunci T2012 este:

a) T2012  0 ; b) T2012  32012 ; c) T2012  2011  32012 ; d) T2012  32011 ;

e) T2012  1 .

Toate cele 18 probleme sunt obligatorii.

Fiecare problemă se cotează cu un punct.
Media probei de concurs se calculează împărţind numărul de puncte acumulate la cele
18 probleme (numărul de probleme rezolvate corect) la cifra doi, la care se adaugă un punct din oficiu.

Timp de lucru efectiv – 3 ore.

Secretarul comisiei de admitere

Conf. univ. dr. ing.
Laurenţiu MĂRGĂRIT

5 din 5