2.

Noțiuni de analiză vectorială

Mărimile vectoriale (vectorii) sunt complet determinate prin modul (mărime sau
intensitate), direcţie, sens şi punct de aplicaţie sau origine.

Vectorii se notează printr-o literă (sau grup de litere) cu o săgeată deasupra. De

exemplu: 𝐴⃗,𝑎⃗ 𝑂𝐴
⃗⃗⃗⃗⃗⃗
Exemplu:
O
• A
•
Vectorul OA este caracterizat prin următoarele elemente: -
-modulul (mărimea sau intensitatea) (notat cu |𝑂𝐴⃗⃗⃗⃗⃗⃗| , este dat de numărul care reprezintă lungimea
segmentului OA;
- dreapta suport sau suportul vectorului este dreapta determinată de punctele O și A ;
- sensul vectorului este dat de sensul de parcurs de la O la A;
- punctul de aplicaţie sau originea vectorului este punctul O.

Clasificarea vectorilor în funcţie de punctul lor de aplicaţie:

1º.Vectori liberi, la care punctul de aplicaţie poate ocupa orice poziţie în spaţiu, menţinându-se
aceleaşi: mărimea, direcţia şi sensul, fără ca efectul vectorului să se modifice.
2º.Vectori alunecători, la care punctul de aplicaţie se poate deplasa numai pe suportul vectorului,
menţinându-se acelaşi modul şi sensul vectorului
3º.Vectori legaţi, la care punctul de aplicaţie este bine determinat.

Componentele unui vector. Reprezentarea analitica a vectorilor

Versorul unui vector

Prin versorul unui vector 𝑎⃗ se intelege un vector u
⃗⃗⃗⃗care are modulul egal cu unitatea, si are aceiasi
directie si sens cu vectorul a⃗⃗
𝑎⃗ = |𝑎⃗| ∙ 𝑢
⃗⃗
Versorii nu au unitate de măsură (sunt adimensionali).
1
 ⃗⃗ ai axelor de coordonate ale unui sistem cartezian xyz.
În mod similar se definesc versorii 𝑖⃗, 𝑗⃗, 𝑘
Versorul unei axe este un vector al cărui modul este egal cu unitatea și care are direcția de-a
lungul direcției axei și sensul în sensul pozitiv al axei respective.

|𝑖⃗| = |𝑗⃗| = |𝑘 ⃗⃗ | = 1
⃗⃗ ∙ 𝑘
𝑖⃗ ∙ 𝑖⃗ = 𝑗⃗ ∙ 𝑗⃗ = 𝑘 ⃗⃗ = 1
𝑖⃗ ∙ 𝑗⃗ = 𝑗⃗ ∙ 𝑘⃗⃗ = 𝑘
⃗⃗ ∙ 𝑖⃗ = 0
𝑖⃗ × 𝑖⃗ = 𝑗⃗ × 𝑗⃗ = 𝑘 ⃗⃗ × 𝑘 ⃗⃗ = 1
Operații cu vectori

1. Adunarea vectorilor

suma vectorială a doi vectori 𝑎⃗ şi 𝑏⃗⃗ este vectorul 𝑐⃗ = 𝑎⃗ + 𝑏⃗⃗, care se obţine aplicând regula
paralelogramului sau regula triunghiului.
Regula paralelogramului:
Se construieşte un paralelogram care are ca laturi cei doi vectori 𝑎⃗şi 𝑏⃗⃗cu punctul de aplicaţie
comun; diagonala care uneşte punctul de aplicaţie comun al celor doi vectori cu vârful opus al
paralelogramului reprezintă vectorul sumă 𝑐⃗ = 𝑎⃗ + 𝑏⃗⃗

̂𝑏
𝑐 = √𝑎2 + 𝑏 2 + 2𝑎𝑏 cos (𝑎;
Regula triunghiului
Vectorul 𝑏⃗⃗ se construieşte cu punctul de aplicaţie în extremitatea vectorului a ; suma celor doi
vectori este vectorul care uneşte punctul de aplicţie al primului vector cu extremitatea celui de-al
doilea vector.
2
Suma vectorială a trei vectori necoplanari ( cu orientări oarecare în spaţiu ) a, se obţine aplicând
regula paralelipipedului: se construieşte un paralelipiped care are drept muchii cei trei vectori cu
punctul de aplicaţie comun.Vectorul sumă
𝑑⃗ = 𝑎⃗ + 𝑏⃗⃗ + 𝑐⃗ este reprezentat de diagonala care uneşte punctul de aplicaţie comun al celor trei
vectori cu vârful opus al paralelipipedului.

Suma a n vectori ⃗⃗⃗⃗

𝐹1 , ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹2 , … … , ⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑛 se efectuează aplicând regula poligonului (se aplică succesiv de
mai multe ori regula paralelogramului sau regula triunghiului)

𝑅⃗⃗ = ∑ ⃗⃗⃗
𝐹𝑖

3
În cazul în care extremitatea ultimului vector din poligon coincide cu punctul de aplicaţie al
primului vector, vectorul este nul.

Proprietățile adunării vectorilor :

-asociativitatea:𝑎⃗ + (𝑏⃗⃗ + 𝑐⃗) = (𝑎⃗ + 𝑏⃗⃗) + 𝑐⃗

-comutativitatea : 𝑎⃗ + 𝑏⃗⃗ = 𝑏⃗⃗ + 𝑎⃗
-asociativitatea cu un scalar:𝜆(𝑎⃗ + 𝑏⃗⃗)=𝜆𝑎⃗ + 𝜆𝑏⃗⃗
-existența unui vector opus :𝑎⃗ + (−𝑎⃗) = −𝑎⃗ + 𝑎⃗=0

2. Scăderea vectorilor
Diferenţa a doi vectori 𝑎⃗şi 𝑏⃗⃗ este vectorul 𝑎⃗ − 𝑏⃗⃗ care se obţine adunând vectorul 𝑎⃗ cu opusul
vectorului 𝑏⃗⃗, aplicând fie regula paralelogramului

fie regula triunghiului

Scăderea vectorilor are aceleaşi proprietăți ca şi adunarea vectorilor.

OBSERVAȚIE:
Putem aduna/scădea doar vectori care descriu același tip de mărime fizică și au aceeași unitate de
măsură care va fi și unitatea de măsură a rezultatului.

4
3. Operatii de înmulțire cu vectori

3.1. Înmulțirea cu un scalar

Un vector poate fi înmulțit cu un număr real.
Considerăm un vector 𝑎⃗ și un scalar λ. Prin înmuțirea vectorului 𝑎⃗ cu scalarul 𝑎⃗ se obține un
vector 𝑏⃗⃗ = 𝜆𝑎⃗, cu următoarele caracterstici:
Modulul |𝑏⃗⃗| = 𝜆|𝑎⃗|;
Direcția, aceeași cu a vectorului 𝑎⃗;
Sensul: același cu a vectorului 𝑎⃗ dacă 𝜆 ⋗ 0 și sens contrar lui 𝑎⃗ dacă 𝜆 < 0
3.2. Înmulțirea a două mărimi vectoriale
3.2.1 Produsul scalar
Produsul scalar a doi vectori 𝑎⃗ și 𝑏⃗⃗ este un scalar s definit prin relația:
̂
𝑠 = 𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ = |𝑎⃗| ∙ |𝑏⃗⃗| cos (𝑎⃗; 𝑏⃗⃗)
Proprietățile produsului scalar:
Comutativitatea :𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ = 𝑏⃗⃗ ∙ 𝑎⃗
Asociativitatea în raport cu un scalar:𝜆(𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗) = (𝜆𝑎⃗) ∙ 𝑏⃗⃗ = (𝜆𝑏⃗⃗) ∙ 𝑎⃗
Distributivitatea în raport cu suma vectorilor:𝑎⃗(𝑏⃗⃗ + 𝑐⃗) = 𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ + 𝑎⃗ ∙ 𝑐⃗

3.2.2. Produsul vectorial

Produsul vectorial (notație ×) 𝑎⃗ și 𝑏⃗⃗care fac între ei unghiul α este un vector 𝑐⃗ = 𝑎⃗ × 𝑏⃗⃗ care se
̂
calculează cu relația |𝑐⃗| = |𝑎⃗| ∙ |𝑏⃗⃗| sin (𝑎⃗; 𝑏⃗⃗) (egală cu aria paralelogramului format din cei doi
vectori)

Direcția vectorului 𝑐⃗ este perpendiculară pe cei doi vectori.

5
 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

Sensul vectorului 𝑐⃗ este dat de :

-regula mâinii drepte :
(varianta 1) arătătorul mâinii drepte se orientează de‐a lungul vectorului 𝑎⃗ , degetul mijlociu
(perpendicular pe arătător) de‐ a lungul vectorului 𝑏⃗⃗ . Degetul mare, perpendicular pe celelalte
două degete, va indica direcția şi sensul vectorului 𝑐⃗.

(varianta 2) orientăm palma mâinii drepte cu degetele întinse de‐a lungul vectorului 𝑎⃗ (degetul
mare orientat perpendicular pe celelalte degete) iar apoi îndoim degetele înspre vectorul ⃗⃗
b pe
drumul cel mai scurt. Degetul mare va da direcția şi sensul vectorului produs vectorial .

6
Regula burghiului: sensul lui 𝑐⃗ (produsul vectorial) se obtine rotind primul vector (𝑎⃗ -primul
factor al produsului) , cu unghiul cel mai mic spre al doilea vector (𝑏⃗⃗ – al doilea factor al
produsului) iar sensul de inain tare al burghiului este chiar sensul vectorului 𝑐⃗.

Produsul vectorial nu este comutativ.

̂⃗⃗
|𝑐⃗| = |𝑎⃗| ∙ |𝑏⃗⃗|sin (𝑎⃗, 𝑏)
Produsul vectorial se poate calcula și astfel:
𝑖⃗ 𝑗⃗ ⃗⃗
𝑘
⃗⃗
𝑐⃗ = 𝑎⃗ × 𝑏 = |𝑎𝑥 𝑎𝑦 𝑎𝑧 |
𝑏𝑥 𝑏𝑦 𝑏𝑧

7
Proiecția unui vector pe o axă
Proiecția unui vector pe o axă se obține ducând perpendiculare din originea şi vârful vectorului,
pe acea axă (proiecția ortogonală). Dacă notăm cu α unghiul dintre vector şi axa respectivă, atunci
mărimea proiecției este :bcosα

Descompunerea vectorilor

Descompunerea vectorilor este operația inversă compunerii.

Fie 𝑎 ⃗⃗⃗⃗un vector şi x, y douădirecții (axe) oarecare, neparalele, din plan. Ducând, prin vârful şi originea vectorului
⃗⃗⃗⃗,paralele la direcțiile din plan, obținem cele două componente, 𝑎⃗𝑥 și 𝑎⃗𝑦
𝑎

Dacă cele două direcții (axe) sunt perpendiculare, atunci vectorii 𝑎⃗𝑥 și 𝑎⃗𝑦 sunt chiar proiecțiile vectorului a pe
axa x şi respectiv y

8
Descompunerea într-un sistem cartezian de coordonate   
Un sistem cartezian de coordonate este un sistem de trei axe perpendiculare între ele care au câte un versor i , j, k

. Într-un asemenea sistem de coordonate, vectorul a se reprezintă geometric ca în figura de mai jos.

Pentru a construi geometric proiecţia (componenta) vectorului pe axa Oz, az, ducem perpendiculară din vârful
vectorului pe axa Oz. Distanţa care uneşte originea sistemului cu punctul obţinut reprezintă az – figura de mai
jos. Pentru a obţine proiecţiile (sau componentele) vectorului pe axele Ox şi Oy, notate cu ax şi ay, proiectăm
vectorul pe planul Oxy ducând perpendiculară din vârful vectorului pe plan şi unind originea sistemului cartezian
de coordonate cu punctul obţinut. Apoi această proiecţie pe plan se descompune după cele două direcţii ale axelor
Ox şi Oy şi se găsesc ax şi ay .

a x = a cos  sin  , a y = a sin  sin  şi a z = a cos

⃗⃗
𝑎⃗ = 𝑎𝑥 𝑖⃗ + 𝑎𝑦 𝑗⃗ + 𝑎𝑧 𝑘
𝑎𝑥 , 𝑎𝑦 , 𝑎𝑧 se numesc componentele vectorului 𝑎⃗.

Calculul modului unui vector

⃗⃗ ) ∙ (𝑎𝑥 𝑖⃗ + 𝑎𝑦 𝑗⃗ + 𝑎𝑧 𝑘
⃗⃗⃗⃗⃗∙ 𝑎⃗=√(𝑎𝑥 𝑖⃗ + 𝑎𝑦 𝑗⃗ + 𝑎𝑧 𝑘
|𝑎⃗| = √𝑎 ⃗⃗ )=√𝑎𝑥2 + 𝑎𝑦2 + 𝑎𝑧2