Lecția 4.

4 Războaiele greco-persane ( medice )

Conflictul a izbucnit la începutul secolului V î.Hr când oraşele greceşti din Asia
Mică , în frunte cu Miletul , aflate sub stăpânirea Imperiului Persan , s-au răsculat
datorită tributurilor grele impuse de Darius I .
În anul 499 î.Hr. are loc revolta grecilor din Asia Mică , susţinută de Atena şi
Eretria . Darius I şi-a restabilit autoritatea şi a distrus oraşul Milet , apoi a pregătit o
campanie împotriva Atenei.
În vara anului 490 î.Hr . are loc primul război greco-persan.
O armată persană formată din 20.000 oameni a pornit spre Attica.
După ce a cucerit Eretria şi Naxos a ajuns în Câmpia Maraton unde a avut loc
prima mare confruntare cu atenienii conduşi de strategul Miltiade. Această bătălie
s-a încheiat cu înfrângerea armatei persane care s-a retras.
În perioada 481-479 î.Hr . are loc al doilea război medic.
Xerses , fiul lui Darius I a organizat o nouă expediţie în Grecia.
Armatele greceşti puse sub comanda spartanului Leonida s-au confruntat cu perşii
în strâmtoarea Termopile , unde grecii au fost înfrânţi.
Armata persană a pătruns în Attica şi a incendiat Atena. Atenienii s-au retras la
Salamina , unde se afla flota grecească , condusă de atenianul Temistocle .
Confruntarea de la Salamina dintre flota grecească şi cea persană s-a încheiat cu
victoria grecilor. Restul forţelor persane au fost zdrobite la Plateea şi Micale.

Războiul peloponesiac ( 431-404 î.Hr)

După bătălia navală de la Salamina , Atena a devenit cea mai mare putere
maritimă a Greciei. Ea şi-a asumat sarcina de a apăra cetăţile aliate prin Liga ce îşi
avea sediul în Insula Delos ( 447 a. Chr .).
Astfel spus , Atena a devenit hegemonă.
Ea şi-a apărat aliaţii nu numai de atacurile perşilor ci şi de cele ale cetăţilor
ce nu mai iubeau democraţia.
Astfel, Liga de la Delos nu a fost numai un Imperiu maritim , ci şi unul al
democraţiei .
Acţiunile Atenei îndreptate împotriva statelor rebele din Ligă au stârnit opoziţia
Spartei şi a cetăţilor aliate acesteia.
Mutarea tezaurului Ligii la Atena în timpurile lui Pericle , creşterea
pretenţiilor imperialiste ale Atenei au dus la acutizarea conflictului cu Sparta.
431 a. Chr . conflictul dintre Corcira şi Corint a constituit pretextul
războiului peloponesiac. Atena a luat apărarea Corcirei iar Sparta a trecut de partea
Corintului.
Cetăţile greceşti s-au divizat în 2 tabere care s-au confruntat timp de 27 de
ani , până în 404 a. Chr . când Atena a fost înfrântă , zidurile au fost dărâmate iar
flota a fost arsă .Astfel , a luat sfârşit războiul peloponesiac.