Sunteți pe pagina 1din 8

,, După cum medicul nu vindecă bolnavul ,

ci acesta din urmă se vindecă sub îndrumarea


medicului , tot astfel elevul se corijează
singur datorită îndrumărilor dascălului . “

E. Planchard

B L O C A J E Î N
C O M U N I C A R E
ŞI
M O D A L I TĂŢI DE DEPĂŞIRE A
ACESTORA

Comunicarea umană se realizează printr-un limbaj articulat , prin gesturi ,


mimică si intonaţie . Există prin urmare , o comuicare verbală , una nonverbală si alta
paraverbală .
Aşa cum se precizează în ,, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române “ a
comunica ( infinitivul verbului de la care vine termenul de ,, comunicare “ )
înseamnă : a face cunoscut , a da de ştire , a informa , a inştiinţa , a spune . Mai există
un sinonim al acestui concept , ,, a exprima “ : a reda prin cuvinte , a face cunoscut ;
sinonimia este evidentă .
Exprimarea corectă, orală şi scrisă , constituie unul din instrumentele de bază ale
muncii intelectuale , fără de care nu poate fi concepută întreaga evoluţie viitoare a
elevilor .
Elevii care reuşesc să se exprime cu uşurinţă din clasele mici prezintă garanţii a-
proape sigure de reuşită deplină în activitatea de învăţare la toate disciplinele şcolare ,
ei pot fi consideraţi în afara pericolului de a ramâne în urmă la învăţatură. Dimpotrivă
o bună parte dintre elevii predispuşi insuccesului şcolar , în special în clasele I şi a I I
–a , sunt proveniţi din rândul celor cu exprimare greoaie , al celor care nu îndrăznesc
sau nu reuşesc să participe la actul comunicării , să verbalizeze observaţiile , gândurile
şi sentimentele lor , în mod liber .
Capacitatea de comunicare constituie o necesitate cu reale implicaţii în activita-
tea socială . Limba este principalul instrument de comunmicare între oameni , iar
comunicarea este o manifestare a unor necesităţi vitale , pe care practica socială le
impune indubtabil . In orice domeniu de activitate , succesul este influenţat , în mod
direct şi cu efecte multiple ,de măsura în care fiecare individ posedă capacitatea de a
receptiona informaţiile , de a le prelucra si de a le comunica .
Viaţa colectivă cere ca fiecare individ să fie apt să înţeleagă pe altul şi să se facă
înţeles . Stăpânirea limbajului este necesară în cea mai mare parte a activităţilor

1
umane , presupunând contacte , schimburi , înţelegere reciprocă şi ducând la armonie
şi la colaborare . In realizarea acestor schimburi , care merg de la problemele de ordin
material , aflate la ordinea zilei , pâna la dezbateri sau discuţii ce se referă la realităţi
dificile si delicate , aceea care mânuiesc fineţea limbii cu mai mare uşurinţă au un
avantaj sigur asupra interlocutorilor lor şi posibilitatea de a-şi pune mai bine în va-
loare , chiar de a-şi impune punctul lor de vedere.
Noile programe prevăd , încă la clasa I , situaţii de comunicare concrete şi actua-
le , cu indicaţii inclusiv de ordin tehnic , referitoare la componentele comunicării dia-
logate : persoana care transmite informaţia , persoana care primeşte informaţia , in-
formaţia propriu-zisă ( prin cuvinte , gesturi , semnale scrise ).
De asemenea , cu privire la formularea mesajului oral , se prevăd teme care ţin de
structura exprimării : cuvânt , propoziţie , dialog , formule elementare de iniţiere , de
menţinere şi încheiere a dialogului .
In vederea exersării actelor de vorbire, sunt sugerate discuţii libere pe teme
preferate ( chiar alese ) de copii , despre jocuri , jucării , filme pentru copii , întâmplări
şi fapte din viaţa proprie , despre comportarea civilizată , despre ocrotirea mediului
înconjurător etc.
Toate elementele care ţin de comunicare se reiau concentric , la un nivel mai ridicat şi
în clasele următoare , dar cu cerinţe sporite .
În clasele a I I I –a şi a I V –a , la comunicarea orală apar cerinţe sporite cum ar
fi : comunicarea prin imagini , formularea mesajului , planul simplu de idei , rezuma-
tul oral etc. Toate acestea au în vedere , cu prioritate , exersarea actului comnicării atât
ca emisie , cât şi ca receptare , precum şi cultivarea spiritului creator la elevi .
Cu toate că nu sunt constituite în unităţi de conţinut aparte , compunerile se
regă-
sesc în programele de limba si literatura română cu deosebire la ,, Conţinuturile învă-
ţării “ - ,, Formarea capacităţii de comunicare “ , în formule foarte variate , începând
cu clasa I , unde deşi în programă nu se foloseşte termenul de ,, compunere “ ,
existenţa unor asemenea activităţi este evidentă .
Compunerile reprezintă cadrul cel mai propice pentru formarea , consolidarea şi
perfecţionarea deprinderilor de exprimare corectă , orală şi scrisă , ale viitorilor
membri ai societăţii , de rezolvare a unor probleme practice , legate de însuşirea unor
instrumente indispensabile muncii intelectuale atât în procesul formării tinerilor în
instituţiile de învăţământ , cât şi în viaţă , prin ,,educaţia permanentă “ .Capacitatea de
exprimare se formează şi se perfecţionează prin solicitarea efortului intelectual al
elevilor , prin punerea sistematică a lor în situaţia de a exersa , într-o formă sau alta ,
verbalizarea pe cât posibil în mod liber . Faptul că elevii ascultă şi înteleg ceea ce li se
relatează de către altă persoană , chiar de către învăţător , îi ajută să recepteze
mesajele orale , ceea ce nu este suficient pentru ca ei să înveţe să exprime în mod liber
ceea ce cunosc, observaţiile , impresiile sau gândurile lor proprii , să-şi valorifice
marile resurse ale imaginaţiei lor .
Cercetătorii din domeniul vieţii sociale a adolescenţilor arată că peste 75%
dintre persoanele sub 18 ani se simt adesea singure . Aceste date ilustrează că

2
problema sentimentului de singuratate la adolescenţi este o problemă importantă care
necesită o abordare adecvată . Sentimentul de singuratate în perioada adolescenţei
poate deveni frecvent şi acut . Factorii care declanşează şi menţin această stare sunt :
deficitul abilităţilor de comunicare , de relaţionare , timiditatea , stima de sine
scăzută , inabilitatea de exprimare emoţională , deprinderi ineficiente de asertivitate ,
timp îndelungat petrecut singur , participarea scăzută la activitaţile sociale si
extracurricu-
lare .Singuratatea are ca şi consecinţe de lungă durată dezvoltarea depresiei şi
anxietătii sociale . Prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare putem
preveni stările de afectivitate negativă care îi afectează pe adolescenţi şi care au
consecinţe negative multiple .

ÎMBUNĂTĂŢEŞTE COMUNICAREA CU COPILUL TĂU

Comunicarea este un subiect foarte important , de aceea copiii pot beneficia


foarte mult dacă au părinţi comunicativi .Exprimarea sentimentelor este esenţială în
fiecare relaţie mai ales în relaţia părinte – copil .
Uneori pot apărea bariere care ne împiedică să avem o comunicare eficientă cu
copiii noştri :
 Tendinţa de a critica ( Tu eşti de vină ! ) ;
 Folosirea etichetelor ( Eşti exact ca toţi ceilalţi ! );
 Ameninţarea ( Incetează imediat sau ... );
Să încercăm să ne purtăm în aşa fel , încăt copilul să ştie că este dorit şi
binevenit , să îl iubim necondiţionat .
 Să încercăm să ne ascultăm cu atenţie copilul , chiar dacă acesta are să ne
spună câteva lucruri foarte neplăcute , şi e bine să îi urmărim limbajul
corporal . De multe ori , copiii nu exprimă în cuvinte ceea ce simt , dar îşi
exprimă simţămintele prin gesturi . Este bine să realizăm o atmosferă
confortabilă şi plină de căldură , în care copilul să se simtă liber să se
exprime .
 Să ne luăm din timp şi să stăm cu copilul , şi aceasta nu doar atunci când nu
avem altceva de făcut , ci ori de câte ori copilul are nevoie de noi , chiar
dacă aceasta ar putea să fie in momentul cel mai nepotrivit.
 Copiii trebuie să înveţe să aibă răbdare şi să îi înţeleagă pe cei din jurul lor,
dar uneori avem tendinţa de a aşeza propriile priorităţi mai presus de cele
ale copiilor noştri . Atunci când copiii sufera din cauza că nu li se acordă
atenţie , în mod personal poate fi interpretată de ei drept respingere . Să
încercăm să procedăm în aşa fel încât fiecare copil să ştie că ne bucurăm să
fim împreună cu el . Ii putem comunica acest mesaj mângâindu-l , îmbrăţi-
şându-l. Implinirea nevoilor fizice şi emoţionale ale copilului , în timpul pe
care îl petrecem împreună , este metoda care spune cel mai clar şi mai
convingător : ,, Te iubesc ! “

3
Putem spune că majoritatea persoanelor citesc şi studiaza mai mult în urma unui
examen pentru carnetul de conducere decât în perioada premergătoare devenirii sale
ca părinte . Citind şi aflând cât mai multe despre subiectul “ comunicării cu copilul”
ne poate ajuta să devenim un părinte mai bun pe parcurs . Un părinte bine informat
este mult mai pregătit să ofere copilului său un start reuşit în viaţă .
Exprimarea sentimentelor este esenţială în fiecare relaţie mai ales în relaţia
părinte – copil .
Exemple de modalităţi ineficiente de comunicare :
 Critica - ,, Tu eşti de vină – eşti singurul vinovat pentru dezastrul în care te
afli.”
 Etichetarea - ,, Eşti exact ca toţi ceilalti .Toţi sunteţi nişte insensibili.”
 Lauda evaluativă - ,, Intotdeauna ai fost o fată bună!Nu-i aşa că mă vei ajuta la
examen ? “
 Oferirea de sfaturi -,, Asta-i foarte uşor de rezolvat ! In primul rând,... . “
 Folosirea excesiva sau nepotrivită a întrebărilor - ,, Când s-a întâmplat asta ?”
 A da ordine - ,, Fă-ţi tema imediat ! “
 Ameninţări - ,, Incetează imediat sau ... “
 Moralizarea - ,, Ar trebui să ... “
 Abaterea - ,, Nu te mai gândi la ce s-a întâmplat . Hai sa vorbim despre ceva
mai plăcut .”
 Argumentarea logică impusă - ,, Uite cum stau lucrurile ; dacă nu ai fi cumpărat
X , ai fi putut merge vara sta la mare .”
Modalităţi de ameliorare a comunicării
Limbajul responsabilităţii
Limbajul responsabilităţii este o forma de comunicare prin care îţi exprimi
propriile opinii şi emoţii fără să îţi ataci interlocutorul.Aceasta forma de comunica-
re este o modalitate de evitare a criticii , etichetării , moralizării interlocutorului ,
focalizând conversaţia asupra comportamentului şi nu asupra persoanei .
Limbajul responsabilităţii utilizează trei componente :
a) descrierea comportamentului ;
b) exprimarea propriilor emoţii şi sentimente ;
c) formularea consecinţelor comportamentului.
Limbajul la persoana I I –a ,, tu” implică judecarea interlocutorului şi întrerupe
comunicarea datorită reacţiilor defensive pe care le declanşează .
Exemple : ,, Nu mai fi atât de critic .”
,, Vezi-ţi de treaba ta ! “
Mesajele la persoana I ( limbajul responsabilitaţii ) sunt focalizate pe ceea ce
simte persoana care comunică şi pe comportamentul interlocutorului şi astfel previn
reacţiile defensive in comunicare .
Exemple : ,, Sunt stânjenit ( emoţia – ce simt faţă de un comportament ) când vorbeşti
despre notele mele de faţă cu prietenii mei (compotramentul care m-a deranjat ). O să
creadă despre mine că sunt un prost ( consecinţa comportamentului asupra mea ) . “

4
Prevenirea reacţiilor defensive in comunicare
Mesajele care provoacă o astfel de reacţie sunt în general cele care atacă persoana .
Studiile au identificat mai multe tipuri de mesaje care duc la declanşarea reacţi-
ilor defensive şi modalităţile de prevenire a acestora :
1. Evaluare vs. descriere
2. Control vs. orientare spre problemă
3. Manipulare vs. spontaneitate
4. Neutralitate vs. empatie
5. Superioritate vs. egalitate
Explorarea alternativelor
Explorarea alternativelor este o altă modalitate de comunicare adecvată în relaţia
cu copiii şi adolescenţii . Ea nu trebuie confundată cu oferirea de sfaturi sau soluţii .
Copilul trebuie ajutat sa exploreze soluţii alternative . Modalităţi de dezvoltare a
explorării alternativelor :
 Ascultarea reflectivă ajută la înţelegerea şi clarificarea sentimentelor copilului
( ,, Eşti supărat... “ )
 Folosirea brainstormingului pentru explorarea alternativelor ( ,, Care ar fi alter-
nativele acestei probleme ? “)
 Asistarea copilului şi adolescentului în alegerea soluţiei optime ( ,, Care dintre
soluţii crezi că ar fi cea mai buna ? “ )
 Se recomandă discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternati-
ve ( ,, Ce crezi că s-ar întâmpla dacă faci aşa cum spui ? “)
 Obţinerea unui angajament din partea copilului ( ,, Ce ai ales să faci ? “ )
 Planificarea pentru evaluare ( ,, Când vom discuta din nou despre asta ? “ )
 Identificarea avantajelor şi dezavantajelor opţiunilor .
Exprimarea emoţională
Una dintre cauzele care provoacă dificultăţi în comunicare este reprezentată de
inabilitatea de recunoaştere şi exprimare a emoţiilor , de teama de autodezvăluire . A
comunica eficient presupune a şti să îţi exprimi emoţiile .
Modalităţi de îmbunătăţire a exprimării emoţionale :
1. Discutarea , provocarea şi contracararea miturilor despre emoţii
2. Identificarea şi recunoaşterea diferitelor tipuri de emoţii
3. Identificarea evenimentelor sau situaţiilor care declanşează emoţia
4. Identificarea modalităţilor de exprimare comportamentală a emoţiei
5. Exprimarea emoţiei printr-un limbaj adecvat
6. Exprimă clar ceea ce simţi
7. Acceptă responsabilitatea pentru ceea ce simţi
Sugestii de activităţi care facilitează exprimarea emoţională
A) ,, Vocabularul emoţiilor “
B) ,, Parola emoţiilor “
C) ,, Statuile emoţiilor “
D) ,, Imaginile emoţiilor “
E) ,, Sunetele emoţiilor”

5
F) ,, Cele 10 activităţi plăcute “
Alte căi de îmbunătaţire a comunicării copil / adolescent - adult :
1. Clarificarea diferenţelor dintre nevoile copilului şi nevoile adultului şi
identificarea căror nevoi ăi răspunde modul în care adultul comunică cu
copilul.
2. În comunicarea emoţiilor , este mai eficient să se aplice limbajul
responsabilităţii .Este foarte important ca emoţiile să fie comunicate
copilului fără a-l învinovăţi .
3. Limbajul responsabilităţii se foloseşte atât pentru a comunica sentimente
pozitive , cât şi pentru comunicarea lucrurilor sau situaţiilor care ne
deranjează.
4. Mesajele responsabilităţii comunicate pe un ton nervos devin mesaje
negative . Acestea învinovăţesc copilul şi îl critică , şi omit mesajul care
ar trebui să indice care este responsabilitatea lui pentru a schimba ceea ce
a făcut .
5. Sarcasmul , ridicularizarea şi presiunile sunt o formă de nerespectare a
drepturilor personale .
6. Etichetarea arată lipsa încrederii în copilul căruia îi este adresat mesajul.
7. Încrederea se comunică prin cuvinte , gesturi , tonul vocii.
Înainte de a mă referi la modalităţile de depăşire a barierelor de comunicare , voi
prezenta câteva taxonomii ce fac trimitere la personalitate în ansamblul ei .
Se pot identifica patru tipuri de bariere care blochează comunicarea :
1. Bariere cauzate de contextul socio- cultural – se referă la condiţiile de trai ale
individului într-un tip de societate sau mediu nesatisfăcător pentru el .
2. Bariere cauzate de frica endemică- se referă la teama pe care o încearcă anumiţi membrii
ai societăţii , de regulă , cei mai vulnerabili , cei care au unele sensibilităţi personale .
3. Bariere cauzate de atitudinile individualiste – sunt specifice persoanelor care pun
accentul pe propria persoană .
4. Bariere referitoare la relaţiile individ – grup ; marginalizarea , lipsa de autenticitate ,
izolarea .

Metode folosite la clasă , aceste metode ducând la facilitarea exprimării :

A. Metoda diamantului
1. - vizează caracterizarea unui personaj ;
- compunerile tip descriere ;
2. - se stabileşte personajul ;
- se aleg două adjective potrivite subiectului stabilit ;
- se aleg trei verbe care să evidenţieze activitatea şi calităţile morale ;
- se alcătuieşte o propoziţie din patru cuvinte ;
- se găseşte un verb la modul gerunziu ;

6
3. – se pot lua personaje din diferite texte în care sunt prezentate personalităţi istorice ,
culturale , ştiinţifice sau din poveşti .

B. Metoda ciorchinelui
1. -vizează etapa de predare - învăţare ;
- provoacă elevii să gândească liber stimulând conexiunea de idei ;
- ajută la găsirea a noi sensuri ideilor însuşite anterior ;
- dirijează spre propriile cunoştinţe , evidenţiind propria înţelegerea unui conţinut
2. - explic modul de aplicare a metodei ;
- alegerea cuvântului sau a propoziţiei nucleu ;
- distribuirea şi completarea fişelor cu sintagme sau cuvinte ce le vin în minte în
legătură cu teme propusă , legându-le fie de noţiunea centrală , fie de una
propusă de ei .

C. Metoda copacul ideilor


1. - vizează lucrul pe echipe ;
- verifică , fixează ,sistematizează ;
- vizează toate tipurile de gândire ;
2. - se repartizează fişa de lucru cu un dreptunghi conturat în partea de jos ;
- se stabileşte şi se scrie în dreptunghi subiectul ales ;
- se lucrează în echipe trecându-se fişa la fiecare membru până la epuizarea timpului
acordat ;
- se compară rezultatele şi se alege fişa cea mai completă .

Material întocmit de : Înv. LAKATOS ANTON


Şcoala ,, Lucian Blaga ”
Oraşul Jibou
Judeţul Sălaj

7
8