Sunteți pe pagina 1din 9

ASOCIAȚIA PATRONALĂ A

OPERATORILOR DE TRANSPORT AUTO

16 august 2021

Prim ministrului Republicii Moldova,


dnei Natalia Gavriliță,

Viceprim-ministrului, Ministrului Infrastructurii


și Dezvoltării Regionale,
dlui Andrei Spînu,

Președintelui Comisiei Economie, Buget și Finanțe


dlui Budianschi Dumitru, ministru al finanțelor

Deputaților în Parlamentul Republicii Moldova,


dlor Bolea Vladimir,
Marian Radu,
Lazarencu Sergiu

Stimată dna Prim ministru,


Stimate dle Viceprim-ministru
Stimați deputați în Parlamentul Republicii Moldova,

Prin prezenta, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto, fiind


interesată direct de aplicarea unor mecanisme eficiente de formare a prețurilor la
produsele petroliere, în legătură cu inițiatva legislativă recentă a deputaților Bolea
Vladimir, Marian Radu și Lazarencu Sergiu de modificare a Legii nr 461/2001 și
adoptarea în prima lectură a acestui proiect, vine cu apelul de a aduce modificări
proiectuliu de lege pentru lectura a doua și a nu admite crearea premizelor pentru
continuarea abuzurilor și înțelegerilor de cartel pe piața produselor petroliere.
Monitorizarea cotațiilor Platts și a prețurilor pe piața internă angro și cu
amănuntul ne sugerează că de mai mulți ani operatorii pe piața produselor petroliere
din Republica Moldova împreună cu ANRE sunt implicați în înțelegeri de cartel, în
menținerea și stabilirea unor prețuri nejustificat de mari și lipsa unor semne de
concurență loială.
Analizând prețurile medii de comercializare angro și cu amănuntul a benzinei
și motorinei publicate de către ANRE în rapoartele sale anuale observăm că
fluctuațiile cotațiilor pe piețele internaționale sunt reflectate imediat pe piața internă
atunci când prețurile cresc. Această reflectare uneori depășește procentual fluctuațiile
internaționale. Iar în cazul scăderii, sau chiar prăbușirii prețurilor internaționale, pe
piața internă se reflectă într-un ritm foarte lent și neproporțional prețurilor
internaționale.
Din calculele noastre reiese că pe parcursul anilor au existat perioade
îndelungate de timp când companiile petroliere au avut un adaos comercial de
aproape 100% (diferența între sinecostul real și prețul cu amănuntul). Aceste perioade
se regăsesc și atunci când ANRE a avut responsabilitatea de stabilire a prețurilor
maxime.
De exemplu în luna mai 2020, dacă ar fi fost valabilă formula de calculare și
stabilire a prețurilor din anii 2001-2004, atunci prețul cu amănuntul la motorină nu
trebuia să depășească 9 lei, dar la stații era afișat prețul care depășea 13 lei. Prețul de
9 lei ar fi asigurat un adaos comercial de peste 20% din sinecost.
Din ce cauză companiile petroliere nu au redus prețul în condițiile unei
concurențe și dorința de atragere a clienților? Răspunsul e simplu. Din cauza
înțelegerilor de cartel.
ANRE s-a prefăcut că nu observă situația creată și desigur, spunea că legislația
nu oferă prea multe instrumente. De fapt ANRE a avut atribuții de a monitoriza
formarea prețurilor în baza metodologiei existente la moment.
Faptul că ANRE este subiect activ în înțelegerile de cartel al companiilor
petroliere ne dovedește și conținutul raportului ANRE privind rezultatul monitorizării
pieței produselor petroliere a Republicii Moldova pentru anul 2020. Dacă pentru anii
precedenți (2018, 2019) ANRE în raportul său indica prețurile medii de
comercializare a motorinei și benzinei pe piața intenră comparativ cu cotațiile
PLATTS, atunci pentru anul 2020 din raport a dispărut referința la cotațiile PLATTS,
astfel încât orice cititor sau analist nu poate face concluzii privind corectitudinea
prețurilor, dacă nu are acces la cotațiile PLATTS. Pentru a formula concluziile din
prezenta adresare, am consultat alte surse de unde am analizat cotațiile medii
PLATTS pentru martie- iunie 2020.
Considerăm că un element esențial de important în stabilirea cartelului petrolier
a fost și rămâne a fi interesele directe financiare ale fugarului Plahotniuc. Este bine
cunoscut faptul că acest persoanj de unul singur și/sau împreună cu conducătorii altor
companii de top petroliere din țară dețin prin interpuși stații de combustibil care sînt
date în chirie mai multor companii petroliere. Dacă privim raporturile financiare ale
celor mai mari jucători pe piața produselor petroliere, atunci stabilim că în 2020
acestea au înregistrat un profit în jurul de 1% din cifra de afaceri. În situația când
sinecostul motorinei era de aproximativ 7 lei, iar prețul comercializării cu amănuntul
depășea 13 lei, ne punem întrebarea cum de profitul companiilor petroliere a fost
raportat de aproximativ 1% din cifra de afaceri? E simplu, majoritatea acestei
diferențe a fost achitată pentru chiria stațiilor inclusiv în favoarea oligarhului fugar.
Restul diferenței neraportate este responsabilitatea directă a SFS.
Deci funcționarea cartelului petrolier în Republica Moldova a asigurat și
asigură venituri enorme oligarhului fugar. Supraprofiturile pe care le incasează
companiile petroliere într-o proporție importantă ajung în buzunarile lui Plahotniuc.
Funcționarea cartelului este asigurată de administratorii celor mai mari companii
pentroliere, ANRE, Consiliul Concurenței, SFS. Prin intermediul lor oligarhul fugar
continuă să stoarcă bani de la populația și agenții economici ai acestei țări.
Din sursele noastre, o companie importantă a înaintat demers către Consiliul
Concurenței prin care recunoaște participarea la înțelegerile de cartel și solicită
adoptarea unei decizii amiabile (tranzacție de împăcare).
Ultimul șir de abuzuri la stabilirea prețurilor pe piața produselor petroliere a
început din decembrie 2020 și continuă și astăzi. Fără a ne expune asupra calității
proiectului de lege propus de către ex-deputatul Alexandru Oleinic, ne exprimăm
convingerea că scopul acesti proiect a fost de a înzestra ANRE-ul cu instrumente
reale de intervenție în procesul de stabilire a prețurilor pentru a curma abuzurile
petroliștilor.
Președintele țării Maia Sandu la semnarea Decretului de promulgare a acestei
legi a declarat că deși legea are anumite carențe, dar o promulgă pentru a da un
semnal clar petroliștilor să înceteze abuzurile pe piața petrolieră.
Recent am asistat la un teatru când companiile petroliere împreună cu ANRE
au încercat să convingă populația că în țară s-a creat un deficit de produse petroliere
din cauza prevederilor legii votate de Parlament (proiectul A. Oleinic). Dacă
consultăm datele oficiale ale ANRE stabilim că constant în Republica Moldova avem
o rezervă de aproximativ 30 zile din consumul mediu zilnic a benzinei și 20 zile din
consumul mediu zilnic al motorinei. Această rezervă ar trebui să permită ca
companiile să-și reorienteze importurile în situații de criză, asemenea situației de
avarie care s-a produs la una din rafinăriile din România. Deficitul are un caracter
artificial. Iar motivarea venită de la companiile petroliere și ANRE este îndreptată
împotriva mecanismelor de stabilire a prețurilor și lobby-ul liberalizării prețurilor,
pentru a permite funcționarea în continuare a cartelului.
Interesele ilegale ale lui Plahotniuc sunt promovate prin acțiunile concertate ale
marilor jucători ai pieții petroliere naționale împreună cu ANRE, care au creat
deficitul produselor petroliere pentru a justifica necesitatea liberalizării prețurilor.
Ținând cont de faptul că problema principală a pieții produselor petroliere din
Republica Moldova este că consumatorul nu este protejat împotriva unor prețuri
excesiv de mari, de existența înțelegerilor de cartel, de menținerea intereselor cu
element criminal pe această piață, de faptul că în fruntea ANRE, Consiliul
Concurenței, Serviciului Fiscal de Stat stau persoane numite/loiale oligarhului fugar
și grupării lui, ne așteptam ca o nouă inițiativă legislativă în domeniul pieții
produselor petroliere să vină ca o continuare a inițiativei ex-deputatului Alexandru
Oleinic și a declarațiilor Președintelui țării îndreptate împotriva abuzurilor
companiilor petroliere.
Astfel liberalizarea unei părți din piață înseamnă revenirea le cele stabilite
cândva de oligarhul fugar.
Până a expune propunerile și argumentele noastre, menționăm că suntem de
acord cu prevederile proiectului în partea ce stipulează că prețurile cu amănuntul la
benzina 95 și motorină se stabilesc de ANRE în baza unei formule prevăzute de lege.
Însă pentru transportatori rămâne neânțeleasă argumentarea și necesitatea liberalizării
pieții angro (cu ridicata) a benzinei și motorinei.
Sintagmele din NOTĂ INFORMATIVĂ la proiectul de Lege pentru
modificarea Legii privind piața produselor petroliere nr. 461/2001,

”Plafonarea prețurilor de comercializare cu ridicata pune într-o poziție


dezavantajoasă fie comercianții angro, fie cumpărătorii cu ridicata, care vând ulterior
produsele petroliere la stațiile de alimentare;” (este indicat ca un risc al pieții
produselor petroliere) și,
”În consecință, proiectul înaintat propune ca doar prețul maximal de
comercializare cu amănuntul a produselor principale de tip standard (benzină COR 95
și motorină) să fie calculat și publicat zilnic pe pagina web al ANRE. În rezultat,
piața angro a carburanților, precum și prețurile de comercializare cu amănuntul a
gazului lichefiat și a tuturor celorlalte tipuri de produse cu excepția celor de bază vor
deveni complet libere.” ,
nu reprezintă o argumentare a necesității liberalizării pieții angro și contrazice
situației reale existente. Cum plafonarea prețurilor angro pune în dificultate
cumpărătorii cu ridicata, care ulterior vând produsele petroliere la stațiile de
alimentare?. Or, liberalizarea prețurilor angro (cu ridicata), în situația existenței
înțelegerilor de cartel între jucătorii mari și în situația manipulărilor administrate de
oligarhul fugar prin ANRE/Consiliul Concurenței va duce la stabilirea unor prețuri
angro exagerat de mari, iar operatorii mici care administrează una/câteva stații de
alimentare și nu dețin licențe de import vor dispărea de pe piața cu amănuntul. Prin
aceste modificări Plahotniuc își va mai satisface un moft- se va debarasa de
concurenții mici, independenți de rețelele mari de pe piața cu amănuntul.
Liberalizarea pieții angro va avea efect negativ și asupra consumatorului angro, care
nu va beneficia de protecție împotriva prețurilor excesive.
Ne exprimăm convingerea că liberalizarea pieții angro a produselor petroliere
este preamatură și este în interesele celor care au participat la înțelegerile de cartel și
va asigura în continuare să funcționeze în cartel având un instrument nou ce le va
permite eliminarea micilor jucători de pe piața cu amănuntul.
De asemenea la stabilirea formulei de calcul al prețurilor plafon la comerțul
cu amănuntul nu s-a ținut cont de rezultatele și evoluția formulei în perioadele
precedente. Considerăm că Marja Comercială specială (MC) trebuie înlocuită cu
adaos comercial. O astfel de formulă a fost utilizată în Republica Moldova. Utlizarea
ei a avut un succes. Considerăm că utlizarea adaosului maxim de 10% pentru
comerțul cu ridicata și alte 10% pentru comerțul cu amănuntul ar crea un echilibru
între interesele consumatorilor și ale comercianților și ar permite funcționarea pieții
fără perturbări și deficite.
Din aceste considerente solicităm ca pentru a doua lectură a legii și pentru
emiterea avizului Guvernului să fie înregistrate amendamente prin care se modifică
formula prețului maxim prin utilizarea de adaos comercial (10%+10%) în loc de
marja comercială și aplicarea prețurilor reglementate pentru piața angro a motorinei și
benzinei 95.
Suplimentar considerăm necesară excluderea din lege a obligativității
deținerii capacităților de păstrare de 5000/1000 m3 pentru importatori. Această
prevedere a apărut în redacția legii din 2001 împreună cu noțiunile de ”stoc de
siguranţă” și ”intensitate medie zilnică a comercializării produselor petroliere”
prevăzute la art. 2 și completate cu prevederile art. 15 și 17 care stabileau
obligativitatea importatorilor de a crea şi a menţine pe teritoriul ţării un stoc de
siguranţă care să satisfacă cererea cu o intensitate medie zilnică în decursul a 30 de
zile. Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi legale, Guvernul prin HG nr.
1027/2001 a stabilit condițiile pentru obținerea licenței de import (25 mii m3 și 2mln
dolari capital statutar). Iar prin HG nr. 435/2002 aceste condiții au fost reduse la 5000
m3 și 750 mii dolari SUA.
Odată cu implementarea prevederilor reformei ”ghiliotină” toate condițiile de
licențiere urmau a fi stabilite la nivel de lege.
Prevederile actuale ale art 14 al legii 461 propuse a fi modificate au o istorie
destul de controversată. Această istorie este descrisă în anexa la prezenta și
controversele din jurul textului ar trebui să servească temei pentru anularea lor în
întregime.

Prin Legea nr 930 din 22.03.2002 a fost exclusă obligativitatea menținerii


stocului de siguranță, astfel obligativitatea deținerii capacităților de păstrare nu are
nici un sens și reprezintă o barieră în plus pentru accesul pe piața de import și
comercializare angro a produselor petroliere. Or, anume lipsa unui număr mai mare
de operatori pe piața angro (și respectiv importul) favorizează existența înțelegerilor
de cartel. Argumentarea din Nota la proiectul de lege precum că excluderea totală a
acestei obligațiuni ar determina distrugerea capacităților de păstrare (rezervoarelor)
din țară nu are nici un suport. Păstrarea acestei obligațiuni în condițiile actuale are un
efect negativ asupra consumatorului. Conform metodologiei aprobate de ANRE (și
menținută prin formula de calcul din proiect) la costurile de import se mai adaugă
costurile de manipulare, depozitare etc. Deci costurile de menținere a rezervoarelor
(care de fapt nu sunt utilizate pentru depozitare, dar se mențin doar pentru a
corespunde formal cerințelor licențelor) se regăsesc în prețul de comercializare a
produselor petroliere, deci se achită de consumator.
Suplimentar mai propunem de îmbunătățit redacțional proiectul după cum
urmează:
la noțiunea de „produse petroliere principale de tip standard” din proiect,
sintagma ”- benzina COR 95 și motorina” de substituit cu sintagma ”-benzină cu
cifra octanică (COR) egală sau mai mare cu 95, dar mai mică de 98 și motorină cu
cifra cetanică mai mare sau egală cu 51 dar mai mică de 55”. Aceasta va exclude
probabilitatea ca la scurt timp să apară de exemplu benzină cu cifra octanică de 96,
97 etc care formal nu ar intra în categoria celor reglementate.
La articolul 4 alin (1) după sintagma din priectul de lege ”(1) Preţurile
maxime de comercializare cu amănuntul” de adăugat sintagma ”și ridicata”.
Alin (2) al art. 4 va avea următorul cuprins:
(2) Se permite comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produse petroliere
principale decât cele pentru care sunt stabilite prețurile maxime, doar cu condiția
vânzării la aceeași stație și a produselor petroliere principale de tip standard.
În anexa nr. 2 propunem a revedea formula și a aplica mecanismul de adaos
comercial de 10% pentru prețurile angro și alte 10% pentru comerțul cu amănuntul.
Din art. 2 de exclus noțiunea de ”intensitate medie zilnică a comercializării
produselor petroliere”, iar noțiunea de ”marjă comercială specifică” de înlocuit cu
”adaos comercial” (se va da o nouă definiție).

De asemenea propunem ca dreptul de import al motorinei pentru consum


propriu în baza autorizației de import să fie extins și asupra companiilor de transport.
Deasemenea propunem simplificarea procedurilor de import în baza autorizației. În
acest scop propunem modificarea definiției noțiunii de ”autorizație de import a
motorinei” prevăzută la art. 2 după cum urmează:
”autorizație de import al motorinei – act permisiv, eliberat de Agenția Naţională pentru
Reglementare în Energetică, care confirmă dreptul producătorului agricol și
operatorului de transport auto, înregistrat ca persoană juridică, de a efectua import
de motorină pentru consum propriu în calitate de carburant pentru utilaj, transport sau
tehnică agricolă, utilizate nemijlocit în activitatea agrară sau de transport.”

În același scop propunem modificarea prevederilor art. 19-20 după cum


urmează:
”Articolul 19. Importul de motorină pentru consum propriu 
Nu se supun licenţierii importurile de motorină pentru consum propriu efectuate de
către producătorii agricoli și operatorii de transport rutier, înregistrați ca persoane
juridice, în baza autorizației de import al motorinei în calitate de carburant pentru
utilaj, transport sau tehnică agricolă, utilizate nemijlocit în activitatea agrară sau de
transport.
Articolul 20. Eliberarea și retragerea autorizației de import
                      al motorinei
(1) Autorizația de import al motorinei se eliberează de Agenție, la cererea scrisă a
producătorului agricol sau operatorului de transport rutier. Modul de solicitare,
acordare, suspendare și retragere a autorizației de import al motorinei este stabilit de
Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de
întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.
 (2) Cererea pentru acordarea autorizaţiei de import al motorinei se întocmește
conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta lege. Cererea, însoţită de
documentele prevăzute expres în aceasta, se depune la Agenție. În termen de 15 zile
de la înregistrarea cererii, Agenția eliberează autorizaţia de import al motorinei dacă
producătorul agricol îndeplineşte următoarele condiţii:
a) deține în proprietate sau în arendă terenuri agricole sau unități de transport
rutier; 
de exclus p b)- b) deține în proprietate sau folosință depozite de păstrare a
motorinei; 
c) deține în proprietate sau folosință tehnică agricolă sau unități de transport rutier,
care consumă motorină.
(3) În autorizaţia de import al motorinei, Agenția stabilește cantitatea motorinei ce
urmează a fi importată la solicitarea beneficiarului. De exclus-în funcție de
suprafața terenurilor agricole deținute în proprietate sau în arendă și de
normele de consum al motorinei pe 1 ha de teren agricol. Este interzis importul
unei cantități de motorină mai mare decît cea indicată în autorizația de import al
motorinei.
(4) În cazul autorizării importului motorinei pentru consumul propriu al
cooperativelor de întreprinzător care includ mai mulţi membri producători agricoli,
condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c) sînt obligatorii pentru fiecare membru în
parte, iar condiţia prevăzută la alin. (2) lit. b) se aplică pentru cooperativele de
întreprinzător. 
(5) Agenția retrage autorizaţia de import al motorinei în următoarele cazuri:
a) producătorul agricol sau operatorul de transport a comis în mod repetat fapte ce
constituie încălcări ale regimului mărfurilor accizate conform Codului fiscal al
Republicii Moldova;
b) producătorul agricol sau operatorul de transport a utilizat motorina importată în
alte scopuri decît pentru consum propriu.
(6) Decizia de retragere a autorizaţiei de import al motorinei se comunică titularului
și produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă în aceasta.
(7) O nouă autorizaţie de import al motorinei va putea fi obţinută după 24 de luni de
la data retragerii autorizaţiei.
(8) Eliberarea autorizaţiei de import al motorinei, prelungirea
valabilității, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilităţii sau retragerea, precum
şi eliberarea duplicatului acesteia se efectuează în condiţiile prezentei legi şi în
conformitate cu Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de
întreprinzător.
(9) Agenția, în termen de 5 zile de la data eliberării sau retragerii autorizațiilor de
import al motorinei, în vederea monitorizării utilizării motorinei, prezintă
Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal de
Stat informații privitor la autorizațiile de import al motorinei eliberate sau retrase.
(10) Autorizația se eliberează gratis.”

În anexa nr. 1 propunem modificările după cum urmează:


P. 1 de xpus în următoarea redacție:
”Denumirea producătorului agricol sau operatorului de transport rutier”
P. 9 de exclus
P. 10 de expus în următoarea redacție:
”10. Documente de anexat:
– copia de pe certificatul de înregistrare de stat al producătorului agricol sau
operatorului de transport rutier;
– copii ale documentelor care atestă forma de deţinere a terenurilor agricole
(proprietate sau arendă) (pentru producătorii agricoli);
– copii ale documentelor care atestă forma de deţinere a tehnicii agricole care
consumă motorină (proprietate, leasing etc.),sau unităților de transport rutier; .
Au fost excluse :
”– copii ale documentelor care atestă forma de deţinere a depozitelor de păstrare
a motorinei (proprietate, locațiune etc.);
 avizul pozitiv de expertiză pentru depozitele de păstrare a motorinei;”
Pentru a asigura buna funcționare a modificărilor propuse de autori, considerăm
necesar de completat Codul Contravențional prin adăugarea unui alineat nou la art
277 cu următorul conținut:

” (10) Încălcarea prevederilor art 4 alin (2) al Legii nr 461 din 30-07-2001
privind piaţa produselor petroliere, se sancționează cu amendă în mărime de la 1000
la 1500 unități convenționale aplicate persoanei juridice”

Ținând cont de importanța și impactul prețurilor la produsele petroliere asupra


populației și agenților economici, dar și de comportamentul din ultimii ani ai
operatorilor pieții produselor petroliere, solicităm să interveniți în procedurile pentru
lectura a doua a legii și să susțineți propunerile noastre.

Anexă
Privind evoluția textului redacției actuale a art. 14 al Legii nr 461/2001.
Aceste prevederi s-au regăsit în art 14 al Legii ca rezultat al republicării legii
nr 461 în temeiul Legii nr 192 din 23.09.2016. Republicarea a avut loc la data de
10.02.2017. Prin Legea nr 192 Parlamentul nu a votat redenumirea sau renumerotarea
articolelor sau schimbarea textului lor. Astfel că aceste prevederi la data adoptării
Legii nr 192 (iclusiv ținând cont de modificările aduse prin LP 192) se regăseau în
art. 13 al Legii 461. La data adoptării Legii nr 223 din 03.12.2015 (în vigoare din
31.03.2016), prin care a fost modificată Legea nr 461 textul art 13 avea următorul
cuprins:
”(1) În scopul asigurării securităţii energetice a ţării, Guvernul stabileşte
pentru importatorii de produse petroliere principale condiţii speciale de activitate pe
piaţa produselor petroliere (existenţa depozitelor petroliere proprii și arendate,
volumul lor minim necesar, cuantumul capitalului propriu etc.).” (informație de pe
site-ul legis.md, textul este redactat ținând cont inclusiv de modificările aduse prin
Legea nr 223).
O nouă redacție a art. 13 apare în baza modificărilor aduse prin LP nr 138 din
17.06.2016. Această redacție este:
”(1) În scopul asigurării securităţii energetice a ţării, pentru importatorii de
produse petroliere se stabilesc următoarele condiţii speciale de activitate pe piaţa
produselor petroliere:
a) deţinerea de către importatorii de produse petroliere principale a depozitelor
petroliere proprii şi/sau închiriate pentru păstrarea produselor petroliere principale în
volum minim de 5 mii m3 şi a cuantumului capitalului propriu în valoare de cel puţin
8 milioane lei moldoveneşti;”
Însă dacă analizăm textul Legii nr 138/2016 în redacția adoptată de Parlament,
observăm că art. 13 al Legii nr 461 nu a fost modificat. Nici în proiectul de lege
supus dezbaterilor în lectura I nu se regăsea propunerea de modificare a art. 13 al
Legii 461/2001.
Consultând proiectele de actele legislative înaintate pentru modificarea Legii
nr. 461, avizele la proiecte, amendamentele stabilim că un text asemănător cu cel
existent în prezent al art 13 a fost examinat de către Comisia Economie, Buget și
Finanțe la data de 03 decembrie 2015 prin avizul CEB nr 6/592, însă acest proiect a
fost respins, iar textul final al Legii nr 223 din 03.12.2015 adoptat de Parlament nu
conține modificarea art. 13 al Legii nr 461.
Informația despre evoluția redacției art 13 al Legii rn 461 a fost preluată de pe
site-ul legis.md și site-ul parlament.md
Se pare că art. 14 al Legii nr. 461 în redacția actuală nu a fost votat de
Parlamentul Republicii Moldova.

Cu respect,
Președintele Consiliului APOTA,
Oleg Alexa

079415952
alexaoleg73@gmail.com
mun. Chișinău, str. Alba Iulia, 105, of.2