Sunteți pe pagina 1din 6

URMĂRIREA COMPORTĂRII COSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE PRIN

METODE CLASICE

1. Construcţii hidrotehnice – evoluţie


Încă de acum 4000-5000 de ani în Asia Mică, Egipt, China şi mai târziu în Grecia şi în
Roma antică, a început dezvoltarea hidrotehnicii prin amenajările de: baraje, apeducte,
diguri de protecţie împotriva revărsării apelor mării, băi publice, canalizări etc. În
România primele lucrări importante cu specific hidrotehnic au fost realizate cu multe
secole in urmă: mori de apă, alimentari cu apă, canalizări, acumulări, îndiguiri, canale
navigabile, lucrări de irigaţii şi desecări ş.a.

Fig.1: Canalizare-Roma antică Fig.2: Baraj Poiana Uzului

Fig.3: Moara de apă Fig.4: Apeducte turceşti


Hidrotehnica în zilele noastre reprezintă un domeniu tehnic complex care oferă
competenţe multiple de la cele specifice ingineriei civile, la cele legate de gestiunea
resurselor de apă sau de protecţia mediului.
Construcţiile hidrotehnice sunt lucrări de dimensiuni mari care trebuie să aibă o durată
de viaţă importantă si o fiabilitate ridicată. În timpul exploatării aceste lucrări din
cauza unor diverşi factori cum ar fi: variaţia nivelului apei subterane, presiunea
vântului, natura terenului de fundaţie, acţiunea greutăţii proprii asupra fundaţiei,
fenomenele microseismice etc. suferă o serie de modificări, care pot fi geometrice sau
chiar a poziţiei lor in spaţiu. Urmărirea acestor modificări ale construcţiilor
hidrotehnice reprezintă un important domeniu al topografiei inginereşti şi are ca
principale obiective: determinarea deplasărilor sau deformaţiilor construcţiilor,
înclinări ale fundaţiilor sau ale construcţiei în ansamblu, încovoieri relative ale tălpilor
continue de fundare, determinarea prin calcul a eforturilor şi deformaţilor suplimentare

1
ale elementelor construcţiilor, obţinerea de date necesare in clasificarea cauzelor unor
degradări ale construcţiilor s.a.

2. Documentaţii anuale specifice urmăririi comportării construcţiilor


hidrotehnice
Încă de la punerea in funcţiune a construcţiilor hidrotehnice se fac măsuratori in
situaţia de lac gol obţinându-se seria iniţială faţă de care se vor raporta măsurătorile
ulterioare. Studiile geodezice încep prin execuţia seriei iniţiale si continuă pănă la
încetarea utilizării construcţiei de regulă cu câte o serie de observaţii pe an.
De obicei fiecare obiectiv are în dotare atât echipament geodezic de urmărire spaţială
cât şi de urmărire nivelitică. Deplasările şi deformaţiile sunt urmărite cu ajutorul unei
reţele geodezice compusă din: reperi staţionabili, reperi de orientare, reperi nivelitici
fundamentali, reperi de studiu spaţiali, reperi de studiu nivelitc, reperi de transport
nivelitic.
Pentru efectuarea măsurătorilor se pot folosi nivele clasice (KONI 007, Zeiss Ni 007)
sau digitale (Leica DNA 10). Pentru prelucrarea datelor se pot utiliza: sistemul de
programe TOPO SYS; programul excel sau diverse programe integrate in nivelele
digitale utilizate.

Fig.5: Reperi staţionabil

Documentele de referintă care se folosesc la urmărirea comportării construcţiilor sunt:


 Caietul de Sarcini al lucrării de urmărire a comportării
construcţiilor;
 Prescripţii tehnice şi standardele în vigoare: procedura
administrativă PAD – 1.1.1.3-1;
 Metodologie şi caiete de sarcini pentru proiectarea, execuţia
şi prelucrarea măsurătorilor de tasare – deplasare executate
prin metode topografice – ISPH;
 Instrucţiuni tehnice pentru executarea lucrărilor geodezice,
topografice şi cartografice necesare proiectării, executării şi
exploatării amenajărilor hidrotehnice PE 702/81;

2
 STAS 7883/1990 – Construcţii hidrotehnice. Supravegherea
comportării în timp;
 SR EN ISO 9001 – Sistemele calităţii;
 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;

3. Realizarea lucrărilor de urmărire a construcţiilor hidrotehnice folosind nivela


clasică Koni007
Etapele întocmiri unei lucrări geodezice sunt: recunoaşerea terenului, a poziţiei şi stării
reperilor, alegerea traseelor de nivelment, efectuarea măsurătorilor de nivelment
pentru determinarea tasărilor reperilor, prelucrarea şi interpretarea datelor, redactarea
lucrării. Pentru determinarea cotelor reperilor mobili ampalsaţi pe construcţii se
utilizează metoda nivelment-uli geometric de ordinul II. Înainte de începerea
măsuratorilor nivela trebuie supusă la următoarele verificări: funcţionarea corecta a
sistemului de focusare, orizontalizarea firului reticular, paralelismul dintre axa nivelei
sferice de calare şi axa principală a nivelei, verificarea nivelei de calare,
orizontalizarea axei de vizare în domeniul de activitate al compensatorului.

Fig.7: Broască de
Fig.6: Nivela Koni 007
nivelment
Nivela Koni007 este o nivelă clasică de înaltă precizie ±0.7mm pe un km dus-întors
observaţiile se fac asupra unei mire de invar cu gradaţie dublă (stânga şi dreapta) cu
constantă egală cu 606.500 dată de firma producătoare, cu o toleranţă de ±30 de unităţi
faţă de constantă. Acesorii: broaşte de nivelment, ruletă metalică, lanternă, chei pentru
capacele de protecţie.

3
Fig.8: Citire pe miră Fig.9: Miră de invar

Principiul de măsurare utilizat pentru efectuarea măsurătorilor este cel al


nivelmentului geometric de mijloc si procedeul radieri de nivelment. Se amplasează
nivela între două puncte, se măsoară distanţa de la nivelă la fiecare punct în parte, se
efectuează lecturile pe miră, se verifică constanta. Dacă se încadrează în toleranţa se
poate calcula diferenţa de nivel între cele două puncte.

Tabel 1. Carnet de teren


Lectură Lectură Constanta Diferenţa
Pct. Vizat. distanta (m)
dreapta stanga aparatului de nivel
R3 903.251 296.725 606.526 0.1949375 26.040
81 864.249 257.752 606.497 -0.753733 33.590
B32 1014.987 408.507 606.480 25.740
B32 850.102 243.581 606.521 0.80756 22.000
79 8722.938 116.448 606.490 5.500
107 796.431 189.958 606.473 -0.009257 22.000
… … … … … …
R3 905.651 299.17 606.481 39.940
B35 1029.93 423.44 606.490 0.7750425 51.620
R3 874.912 268.441 606.471 22.800

4. Prelucrarea măsurătorilor
Prelucrarea măsurătorilor s-a făcut prin metoda celor mai mici pătrate utilizând în
acest sens softul de specialitate Toposys4.4. Acest soft a fost dezvoltat în România de
către firma S.C. Geotop S.R.L. Odorheiul Secuiesc, soft ce permite prelucrarea şi
compensarea tuturor tipurilor de măsurători folosite de geodezi în lucrările geodezice
şi cadastrale. Utilizarea acestui soft presupune parcurgerea mai multor etape: importul

4
datelor de nivelment, compensarea datelor de nivelment, actualizarea datelor, exportul
datelor
5.Realizarea graficelor de urmărire a comportării terenurilor şi construcţiilor
Interpretarea rezultatelor s-a făcut prin exportul coordonatelor Z obţinute către
programul Excel în vederea realizării graficelor de tasare pentru fiecare obiectiv în
parte.
Tabel 3. Inventar de diferenţe de nivel
Tasare Tasare Tasare Tasare Dif. '07-
Numar Cote tr. 0
'04 '05 Tasare '06 '07 '08 08
punct (m) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
10 182.9607 -3.79 -4.88 -3.96 -5.40 -5.15 -5.49
11 182.9382 -4.44 -5.53 -4.40 -5.80 -6.38 -6.45
12 182.9739 -3.52 -5.15 -4.15 -5.20 -5.26 -6.05
14 182.9420 -3.06 -4.82 -3.83 -4.90 -4.71 -5.64
15 182.9515 -3.78 -5.57 -4.14 -5.30 -5.53 -6.17
16 182.9636 -4.66 -6.39 -4.54 -5.80 -6.15 -7.01

Urmarireacomportarii cons
tructiilor

0.00
1 2 3 4 5 6 7
-1.00
Tasare'04
-2.00
Tasare'05
mm

-3.00 Tasare'06

-4.00 Tasare'07
Tasare'07
-5.00
Tasare'08
-6.00

-7.00
Numar punct

Fig.10: Grafic de urmărire a comportării construcţiilor


6. Concluzii
Pentru realizarea lucrărilor de urmărire a comportării construcţiilor hidrotehnice
trebuie acordată o atenţie majoră alegerii instrumentului cu care o să efectuam
măsurătorile. Această alegere se realizează în funcţie de condiţiile existente în teren
(trepidaţii, vibraţii etc.) deoarece în condiţii de lucru improprii, aparatura digitală nu
oferă rezultatele scontate, în astfel de situaţii fiind preferată utilizarea aparaturii clasice
care să ofere posibilitatea verificării corectitudinii măsurătorilor direct în teren.

5
7. Bibliografie
7. A. Tratate, monografii, cursuri universitare si alte lucrari de specialitate

1. GREŞIŢĂ, Constantin, Irinel, Urmărirea comportării construcţiilor


hidrotehnice. Studiu de caz - Barajul Valea de Peşti, Revista
de cadastru RevCAD’08/2008, Editura Aeternitas, Jud. Hunedoara, 2008
2. OPREA, Luciana, IENCIU Ioan, LUDUŞAN Nicolae, VOICU George
Emanuel Study Concerning the Construction Behavior Tracking –
Applied Aspects, International Conference on Engineering
SurveyingBratislava, Slovakia, 2008
3. IENCIU,Ioan, OPREA, Luciana, DIMEN, Levente, BORŞAN, Tudor,
The Automation Leveling Data Processing using Toposys Software,
International Conference on Engineering Surveying, Bratislava, Slovakia,
2008

7.B Surse Internet


1. http://hidrotehnica.utcb.ro/-14 martie 2009
2. http://www.mertind.com/argentina/imagenes_niveles/Colimacion%20mira
%20invar.jpg – 14 martie 2009
3. https://www.hood.de/auction/33830664/zeiss-jena-koni-007-gebraucht-
holzkistlein.htm?sec=1 - 13 martie 2009