Caracteristicile psihometrice ale

testelor
 Delimitări conceptuale

• Ori de câte ori utilizăm un instrument trebuie să ne asigurăm

că acesta măsoară bine constructul dorit.
• Rezultatele pe care le obținem în urmă măsurării trebuie să fie
credibile.
• Ne așteptăm ca testele psihologice să măsoare foarte bine
constructul și să reflecte realitatea.
• Testul trebuie să ofere rezultate constante în timp (să măsoare
bine) și să măsoare ceea ce și-a propus.
• Din combinarea celor două posibiliăți rezultă 4 situații:
a. Testul măsoară ce și-a propus să măsoare și o face bine
(soundness) – situația ideală.
b. Testul măsoară ce și-a propus și o face cu erori.
c. Testul nu măsoară ce și-a propus și o face bine bine.
d. Testul nu măsoară ce și-a propus și o face cu erori.
• Un test este utilizabil atunci când răspundem pozitiv la
următoatele întrebări: „Testul este fidel?” și „Testul este
valid?”.
• Cu alte cuvinte, testul trebuie să dispună de caracteristici
psihometrice.
• Caracteristicile psihometrice sunt acele însușiri ale testelor
care asigură un înalt grad de credibilitate rezultatelor.

• Cele mai importante caracteristici psihometrice sunt fidelitatea

și validitatea.

• Fidelitatea ne arată gradul în care un test manifestă constanță

în măsurară. În ce măsură testul oferă informații asemănătoare
dacă evaluăm subiectul folosind același instrument.

• Validitatea ne indică capacitatea testului de a măsura ceea ce

și-a propus.
 Fidelitatea testului
• Cele mai întâlnite forme de fidelitate sunt:
a. Fidelitatea test-retest
b. Fidelitatea formă alternantă
c. Fidelitatea half-split
d. Fidelitatea Kuder-Richardson
e. Fidelitatea Cronbach alpha
f. Fidelitatea inter-examinator

Coeficientul de fidelitate poate lua valori cuprinse în intervalul 0

– 1.
 Fidelitatea test-retest
• Presupune aplicarea unui test, în momentul t1, pe un grup de
subiecți și apoi aplicarea lui, pe același eșantion, în momentul t2.
• În continuare se calculează valoarea coeficientului de fidelitate (rtt)
care ne arată la ce nivel corelează cele două serii de rezultate.
• Distanța dintre cele două evaluări poate fi mai mică (zile,
săptămâni) sau mai mare (luni, ani).
• Cercetările au arătat că o distanță mică între testări asigură o valoare
mai mare a fidelității. Totuși, cu cât intevalul este mai mic, cu atât
mai mult se poate întâmpla ca subiecții să fie influențați de
recunoașterea principiulu de construcție a testului.
• Se recomandă ca timpul dintre cele două testări să nu depășească
șase luni.
• În cazul copiilor, datorită schimbărilor accentuate ca urmare a
dezoltării progresive se recomandă ca timpul să fie mult mai scurt.
 Fidelitatea formă alternantă
• Se aplică un test pe un grup de subiecți și, după un anumit
interval de timp, se aplică pe același eșantion un test care este
echivalent cu primul.
• În cazul în care forma alternantă se aplică imediat după prima
variantă, vorbim de fidelitate formă alternantă imediată.
• În cazul în care forma echivalentă se aplică după mai mult
timp, vorm de fidelitate formă alternantă întârziată.
• Sursa erorii în cazul fidelității formă alternantă imediată este
eșantionarea conținutului.
• În cazul fidelități formă alternantă întârziată sursa erorii este
reprezentată de eșantionarea conținutului, dar și de
eșantionarea timpului.
• Două instrumente sunt echivalente atunci când:
a. Obiectivul urmărit prin măsurare este același.
b. Număr aproximativ egal de itemi.
c. Itemi cu coeficient de dificultate asemănător.
d. Modalitatea asemănătoare de răspuns.
Fidelitatea half-split
Exerciții
Exerciții
 Valorile rtt
• Kaplan și Saccuzzo (2009) recomandă următoarele valori ale rtt:
a. Pentru cele mai multe dintre situațiile de cercetare rtt trebuie să fie
minim 0.70.
b. Când testul este utilizat pentru a lua decizii importante în legătură
cu o persoană rtt minim acceptat este 0.95.
c. În alte scopuri de testare rtt minim acceptat este 0,90.

Noile recomandări susțin faptul că, pe lângă valoarea calculată a

coeficientului de fidelitate, o importanță deosebită o are intervalul de
încredere pentru rtt obținut.
Astfel, este recomandabil ca valoarea inferioară a intervalului de
încredere să fie 0,70, 0,90, respectiv 0,95 și nu coeficientul de fidelitate
în sine.
 Fidelitatea Kuder-Richardson
• Această formă de fidelitate este aplicabilă pentru teste cu itemi
care au răspunsuri de tipul totul sau nimic (dihotomic): Da/Nu;
Adevărat/Fals.
• Exemple: testele de aptitudini; testele de inteligență.
 Fidelitatea Crobach alpha
• Această formă de fidelitate este aplicabilă pentru teste cu itemi
care au răspunsuri pe scală likert (foarte rar/rar/des/foarte des;
dezacord total/dezacord/așa și așa/acord/acord total).
• Exemple: inventarele de personalitate.
 Fidelitatea interexamonatori
• Această formă de fidelitate este aplicabilă pentru testele cu
nivel ridicat de subiectivism.
• Mai mulți examinatori sunt puși să coteze rezultatele
subiecților evaluați.
Eroarea standard a măsurării
Exerciții