eM de urgenfa Defibrilatorul automat extern Defibrilatorul automat exten (DAE) este un dispozitry compact $i usor care permite, pn si martorilor Intdmplaton, capabilitatile de analizd computerizat’, atat profesionis® lor cat lui cardiac. Dind indica vizuale si auditve DAE administreaza, dacé este evaluarea ritmul necesar, goc electric pentru restabilirea ritmului cardiac normal la pacienfii cu stop cardiac subit DAE administreazd goc doar dacd ritrmul dentificat este FV sau TV fard puls. Indicatit: FV sau TV {48 puls la adulti, copii #1 suger Niveluri de energie: DAE selectea7a automat nivelul de defibrilare. Majoritatea DAE sunt dotate cu sisteme pediatr atenuator de doza. Atenuatorul de doza este un sister de cabluri $! padele sau 0 cheie care furnizeazé un nivel de energie mai redus, adecvat populatiei pediatrice, Intervenfii de urg e & pu energie pentru fiecare ce care includ un u respiratie spontand. ip c@ DAE este adus $i 1. Asigurati-vé cd pacientul este in stop cardiac, Desemnafi pe cineva sa iniieze manevrele ACP plasat langa pacient. 2. Porniti DAE. Urmati indicatiile auditive $1 vizuale. 3, Desfaceji pachetul cu padele adezive $1 lipifi padelele pe pieptul go! al pacientului + indepartati orice plasturi medicamento$! de pe toracele pacientului (folositi méanusi) sau alte obstacole. + Radeti parul de pe zonele toracelu (la pacientii cu pilozitate toracicé) unde trebuie lipite padelele (cu aparatul de ras inclus in pachetul DAE). + Padelele nu trebuie aplicate deasupra unui dispozitiv medical implantabil (stimulator cardiac [pacemaker] sau defibrilator implantabil). « Dacd suprafaja cutanata a toracelui este umeda sau uda, trebuie stearsa gi uscata pentru a evita producerea arcului electric la administrarea socului 142Utilizati la adulti padele de adulfi, lor la copii gi sugari padelo pedistrice. Atuncl cOnd padolole pediatrice nu sunt disponibile, la copil i sugar pot fi utilizate padolole do adult, cu conditia ca acostea v6 fie lipite la o distany4 de cel puzin 2,54 cm (1 in) una do alta pentru a evita contactul. Nu trebuie utilizate niciodata padolo podiatrico la pacientul adult, deoarace acestea adrninistreaz4 © energie insuficienté adultului. Atagaji padelolo cu partea adeziva direct pa | toracele pacientului | Atagati o padol’ langé marginea dreapts | a stornului (toracele drept | antero-superion, | Atagaji a doua padeld in regiunoa apexului cardiac (toraco infero-lateral sting). Altornativ, pot fi urmate indicatiile de pe fiecare electrod DAE La sugari gi copili nici, o padela poato fi montaté po toracole anterior gi cealalts padelé pe toracele posterior Conectati cablurile padelelor la DAE Introrupefi manovrele RCP gi indop4rtafi-va de pacient. Introrupayi administrarea de oxigen, dach uste cazul. DAE va onaliza automat ritmul paciontului, sau poate fi echipat cu un buton de “Analizh”, in acest caz apSsafi butonul “Analizs” Dacé aparatul indicé nocesitatea administririi gocului, verificayi vizual ca porsonalul implicat in resuscitare cat 9 martorii ocazionali ai evenimentului 94 nu fie in contact cu pacientul » Anunjaji: “La cifra trei voi administra ‘oc. Unu, eu nu ating pacientul; doi, voi nu atingofi pacientul; trei, nimneni nu atinge pacientul” Asigurati-v cé nimeni din personalul irnplicat in resuscitare nu este in contact cu pacientul sau echiparmentul atagat. Asiguraji-va, dach este cazul, cd sursele de oxigen sunt oprite gi indepartate. Continuare in pagina urmétoare10. Daca DAE este semiautomat, apasati butonul “Soc” Ce este de facut in continuare » Dupa administrarea socului, continuafi RCP incepand cu compresiile toracice. = Dupa 2 min de RCP, DAE va relua indicafiile verbale si vizuale. % Indiciu clinic: Un DAE complet automat analizeaza ritmul cardiac si administreaza socul (daca acesta este indicat) dupa ce padelele sunt lipite de toracele pacientului, fara a fi necesard interventia operatorulul. © Indiciu clinic: Un DAE semiautomat analizeazd ritmul cardiac $i recomanda operatorului administrarea socului. In acest caz, socul este declansat la apasarea de catre operator a butonului de soc. Defibrilarea manuala Defibrilatoru! manual este un dispozitiv care permite restabilirea ritmului cardiac normal TV fara puls prin administrarea unui soc electric cordului, ceea la pacientul cu FV sau sal s& isi recapete controlul asupra sistemului electric cardiac. ce permite nodului sinu: Indicafii: FV sau TV fara puls. Niveluri de energie: Pentru un monitor-defibrilator bifazic pentru adulfi, energia de defibrilare recomandata este 120-200 J (atunci cand este cunoscut, va fi utilizat nivelul specific de energie recomandat de producatorul dispozitivului, iar cand istra 200 J). Pentru socurile administrate acesta nu este cunoscut se vor admini ulterior, va fi folosit un nivel bifazic de energie de 120-200 J sau doza de energie administrata poate fi crescuta progresiv. Pentru defibrilatoarele monofazice, doza recomandata de energie atat pentru primul soc cat si pentru urmatoarele socuri este de 360 J , _— Administrare soc: Tegumentul va fi sters si uscat in prealabil, iar pilozitatea toracica excesiva va fi rapid inlaturata, la nevoie. Se folosesc padele autoadezive sau cu aplicare manuala. Pe padele se va aplica intotdeauna un gel electro-conductor, iar acestea vor fi apasate ferm (7-11 kg/padela) pe torace pentru a asigura un bun contact intre padele $i tegument. 144145 Metode: Metoda de administrare a socului poate fi manuala sau automata Precaufii: Daca pacientul are un stimulator cardiac implantabil sau un convertor- defibrilator implantabil, atat padelele autoadezive cat si cele cu aplicare manuala vor fi aplicate pe torace la cel pusin 10 cm distanja de aceste dispozitive. indep&rtati orice plasturi medicamentosi lipiti pe torace (folositi manusi de examinare). Interventii de urgenja 1. Continuati manevrele RCP in timp ce defibrilatorul este adus in apropierea pacientului Porniti dispozitivul; verificati dacd toate cablurile sunt conectate. 3. Treceti comutatorul de derivatii pe modul “padele” sau pe “derivatia” cea mai bine citité, daca sunt folosite derivafii de monitor. ™ Padele cu aplicare manuala: Aplicati gel electro-conductor pe padele si plasati 0 padela pe marginea dreapté a sternului (torace antero-superior drept) si cealalta padela la nivelul apexului cardiac (torace infero-lateral stang). Apasati ferm pe ambele padele. ® Padele autoadezive: Atasarea padelelor autoadezive se face in aceleasi locuri ca si in cazul padelelor aplicate manual. Rulafi padelele dinspre marginea superioara spre cea inferioara pentru a asigura un contact bun al gelului cu , tegumentul si pentru a evita formarea pungilor de aer intre padeld si tegument. 4. intiturai orice sursé de oxigen de pe pacient si din apropierea imediata a acestuia. 5. In cazui defibrilatoarelor bifazice, energia initiala de defibrilare pentru un adult este de 120-200 J (atunci cand este cunoscut, va fi utilizat nivelul specific de energie recomandat de producatorul dispozitivului, iar cand acesta nu este cunoscut se va administra 200 J), iar in cazul dispozitivelor monofazice energia administrata va fi de 360 J. La copii si sugari, energia initiala recomandata este de 2 J/kg (limitele acceptate: 2-4 J/kg). Dozele ulterioare vor fi de 4 J/kg sau mai mari, dar nu vor depagi 10 J/kg sau doza standard pentru adulti. Verificafi ritmul daca este in continuare FV sau TV fara puls. . Anunfaji: "Defibrilatorul se incarca, pastrati distanta!” . Incarcati defibrilatorul. Anunjati: “La cifra trei voi administra soc. Unu, eu nu ating pacientul; doi, voi nu atingefi pacientul; trei, nimeni nu atinge pacientul”. Verificati vizual c& nimeni din personalul implicat in resuscitare nu este in contact direct cu pacientul sau echipamentul atagat. Asigurati-vd, daca este cazul, cd sursele de oxigen sunt oprite si indepartate. 10. Administrati socul, reevaluati ritmul si urmati recomandarile protocolului ACLS specific situafiei % Indiciu clinic: Oxigenul creste riscul de incendiu si ar trebui oprit inaintea defibrilarii. © Indiciu clinic: Defibrilarea este 0 manevra care poate fi efectuata atat la sugari (<1 an) cat si la copii (1 an-pubertate). Ori de cate ori este posibil, se recomanda utilizarea padelelor pediatrice cu aplicare manuald sau a electrozilor autoadezivi pediatrici si rotocoalelor pediatrice. Daca padelele pediatrice nu sunt Je pentru adulji cu condifia ca acestea si fie aplicate la ele. La sugari si la copiii cu cutie toracica mica, padela iterior, iar padela pentru apex pe toracele posterior. nN CRINDCardioversia electrica (sincronizata) Indicafii: Tahicardiile instabile cu frecventaé ventricular’ > ritm de perfuzie. In general, cardioversia electrica imedia cand frecventa cardiaca este < 150 bpm, Simptomato include alterarea acuta a stiri de constienya, angina, i hipotensiune, semne dle soc. Niveluri de energie: ® Tahicardia regulaté cu complexe ORS inguste: pentru defibriiaicarele bifazice, administrarea socurilor cu 0 energie de 50-160 J este frecvent suricienta p conversie. Pentru un dispozitiv monofazic, eriergia inisiala recomandaté este de 200 J. Tahicardia supraventriculara sau flutter-u! atrial necesita, de reguis, © doz’ mai mica de energie. Fibrilafia atriala (tahicardie neregulata cu complexe ORS inguste): doza initiala recomandata este de 120-200 J bifazic sau 200 J monofazi Tahicardia regulata cu complexe ORS largi (TV monomorf8): de regula raspunde la 9 energie inifialé de 100 J bifazic sau monofazi ® Doza pediatrica initiala de energie: 0,5-1 J/kg; dozele urmatoare: 2 J/kg. In absenja unui raspuns terapeutic dup& acministrarea primului soc, este rezonabila cresterea progresiva a dozelor de energie. Cardioversia sincronizata nu trebuie aplicata in tratarea FV. Deoarece nu existé complexe ORS, dispozitivul poate s4 nu sesizeze nicio und electrica si poate sa nu administreze soc. De asemenea nu se recomanda conversia electric sincronizata in TV fra puls sau TV polimorfa (TV neregulata). Aceste tulburari de ritm necesita socuri nesincronizate cu doze mari de energie (doze de defibrilare). Aplicare: Vor fi utilizate padele cu aplicare manuala sau padele autoadezive. In cazul padelelor manuale, folositi intotdeauna un gel electroconductor. La pacientii constienti, explicafi in prealabil procedura si realizati sedare si analgezie. Medicajia recomandata in acest scop este midazolam (Versed) 2,5-5,0 mg, diazepam (Valium) 5 mg, fentanyl 1-2 meg/kg/min IV sau, atunci cand este disponibila, poate fi utilizatd anestezia. Metode: indepartati orice sursé de oxigen. Setati defibrilatorul in modul “sincron” (Sync). Observafi prezenja semnului deasupra undelor R pentru a confirma sincronizarea corecta. Incarcafi dispozitivul cu energia dorité. Anunjafi: “La cifra trei voi administra soc. Unu, eu nu ating pacientul; doi, voi nu atingeji pacientul; trei, nimeni nu atinge pacientul”. Verificafi vizual c& nimeni din personalul implicat in resuscitare nu este in contact direct cu pacientul sau echipamentul atasat. Asigurati-va, daca este cazul, cé sursa de oxigen este oprita si Indepartaté. Apasati si fineti apasat butonul de administrare a socului pana cand socul este administrat (cand sunt utilizate padelele autoadezive). Atunci cand sunt utilizate padele cu aplicare manuala, se vor apasa simultan ambele butoane de descarcare pana cand dispozitivul administreaza socul. Reevaluati pacientul si continuati tratamentul in conformitate cu protocolul de resuscitare cardiaca avansata Precautii: Reactivati modul “sincron” dupa fiecare tentativa de cardioversie, deoarece defibrilatoarele trec automat in modul nesincronizat dupa fiecare administrare de soc. Daca pacientul este purtator de dispozitive implantabile (stimulator cardiac sau convertor-defibrilator), plasafi padelele autoadezive sau cu aplicare manuala la cel putin 10 cm de dispozitivul implantabil © indiciu clinic; Modul ,Syne"sincronizeaza administrarea gocului cu complexul QRS pentru a evita stimularea cordului in perioada refractara sau vulnerabila a ciclului cardiac, cnd un soc ar putea produce FV. 146147 c& transcutanaté (externa) dicardia simptomatica (cu BAV Stimularea car Indicafii: Modalitate terapeuticd de temporizare pentru bra puls) neresponsiva la atropina, bradicardia cu ritmuri ventriculare de scapare, grad II tip Il simptomatic, sau BAV Il. Meduri de stimutare: Stimulatorul (engl. pacemaker) in modul demand (sincronizat) sesizeaza frecvenfa cardiac’ a pacientului si descarcé stimuli doar atunci cand frecventa cardiac este mai mic’ decat cea fixata de medic. Stimulatorul in modul fix (asincron) nu sesizeaza frecvenja cardiaca si va descérca intotdeauna cu frecventa stabilitd de medic. Frecventele variaza intre 30-180 bpm. Valoarea energie! poate fi ajustata intre 0 si 200 mA. Durata pulsului variaza intre 20 51 40 ms Montare: Electrozii de stimulare ofera cel mai bun rezultat atunci cand sunt aplicafi in pozitie antero-posterioara. Contraindicafii: Este ineficienta in FV, TV fara puls sau asistola. Reactii adverse: Contractia musculaturii toracice, arsuri gi disconfort toracic Precaufii: Asigurafi-vé cd exist un contact bun intre electrozi si tegument, pentru a obfine o capturé bund a stimulului electric si a evita arsurile Protezarea orofaringiana Dispozitivele de protezare orofaringiand sunt indicate pentru pacienfii inconstieni care au abolite reflexele protective faringiene si care au risc de obstructie a cailor aeriene din cauza limbii hipotone. Intervengii de urgens& + Alegeti o pies de protezare . a cailor aeriene (pipa) de esa Limba ane dimensiune adecvata (prin fe protezare — masurarea distanfei dintre orofaringiand lobul urechii si comisura bucal’) Md « Montati piesa de protezare: rotifi-o 180 grade pe masura ce este apropiati de peretele posterior faringian Ca alternativa, piesa poate fi montata lateral in orificiul bucal si rotita 90 grade caudal incét s& fie angulata spre peretele posterior faringian| nazofaringiand Piesa de protezare nazofaringiana (pipa) este indicata la pacientii cu (rismus, in coma cu respirajie spontana pastrata, sau care au un reflex faringian de pratectie pastrat. + Alegeti o pies’ de protezare | PiesA de dimensiune adecvata, nazolaringiana prin masurarea distantei y dintre lobul urechii si varful nasului + Niciodata nu se va monta piesa nazofaringiana la un pacient cu traumatism facial + Lubrifiafi piesa cu un lubrifiant hidrosolubil + inserati piesa, avansand-o de-a lungul plangeului nazofaringelui si imprim&ndu-i o miscare de rotafie Masca laringiana (LMA) Masca laringiané este indicata la pacienjii fara respiratie spontand si reprezint’ o metoda alternativé la intubatia ET. Masca laringiana va fi montat3 doar de personalul medical experimentat. Tubul laringian Tubul laringian (tubul King) este indicat la pacienjii fr respirajie spontana si reprezintaé o alternativa la intubatia ET. Tubul laringian va fi montat numai de personalul medical experimentat. Tubul eso-traheal Tubul eso-traheal (Combitubul) este indicat la pacientii fara respiratie spontana si reprezinta o alternativa la intubajia ET. Tubul laringian va fi montat numai de personalul medical experimentat. Intubatia endotraheala Intubafia ET este indicata la pacienfii fara respiratie spontana si reprezinté cea mai eficienta forma de protezare avansata a cAilor aeriene. Va fi efectuat’ numai de personalul medical experimentat. 148Trahee Tub de umflare a balonasului Tub Balonas endotraheal Limba Trahee imba Trahee /et Aspirarea Protectia de sange, mucus, voma, a piesei de protezare a cali aeriene este importanta indiferent de tipul de piesa folosit. Aspirarea in asociere cu pozifionarea adecvata a pacientului reprezinta o modalilaie eficient4 de control a piesei de protezare a cailor aeriene. Aspirarea genereazd 0 presiune negativa care inlatura materiile nedorite din faringele posterior. De asermenea, aspirarea poate fi utilizaté pentru a extrage sangele si mucozitajile acummulate in tubul ET sau In alt dispozitiv similar. Sonda Yankauer Sonda Yankauer, prin rigiditatea sa, permite montarea cu usurinfa in faringele Posterior, iar prin calibrul sau mare permite aspirarea materiilor de dimensiuni mai mari sau de consistenja mai vascoasa. Manerul sondei Yankauer prezinta un orificiu, iar lang varful sondei exista numeroase mici deschizaturi. Atunci cand orificiul de pe manerul sondei este neacoperit, suctiunea este minima sau absenta. Prin acoperirea acestui orificiu cu un deget, aspirarea devine activa. Prezenfa deschizaturilor lang varful sondei permite evitarea distructiei tisulare in cazul in care varful sondei atinge accidental mucoasa fragila Cateterele de aspirare Fiind foarte flexibile, acestea sunt dificil de manevrat in faringele posterior unde se acumuleaza secretiile. in plus, deoarece au un diametru mult mai mic, se pot obstrua mult mai usor. Principala lor utilizare aspirarea sangelui si a mucozitatilor din tubul ET sau din alte piese similare. De asemenea, cateterele de aspirare sunt utile la copii, in cazul cdrora sonda Yankauer este prea voluminoasa pentru cavitatea bucala si faringele prea mici. Oxigen Cresterea fractiei de oxigen in aerul inspirat reprezinta un important factor in tratamentul urgenjelor cardiopulmonare (dispnee, durere toracica, stop cardiac sau respirator, hipoxemie). Administrarea de oxigen suplimentar este folosita pentru optimizarea saturatiei de oxigen cand aceasta este < 94%. Dispozitive pentru administrarea oxigenului Existé mai multe dispozitive folosite pentru administrarea de oxigen. Preferinta pentru un anumit dispozitiv de administrare este dictaté de concentrajia de oxigen necesar, eficienja ventilagiei pacientului gi toleranta pacientului. 150151 +» Majoritatea pacientilor au o toleranta buna pentru canulele nazale. + Canulele pot fi folosite in orice situatie cu excepfia cazului in care narinele pacientului sunt obstruate. » Nu este obligatorie respiratia nazala, deoarece spafiul aerian mort din nazofaringe functioneaza ca un rezervor de oxigen, iar oxigenul este antrenat din canula in caile aeriene chiar si atunci cand pacientul respira doar pe gura. > La un flux de 1-6 L/min, fractia de oxigen din aerul inspirat (FiO,) este de 21%-44%. + MAstile faciale sunt utilizate la pacientii care Deschizaturi necesita o concentratie mai mare de oxigen pentru (FiO,) sau care au narinele obstruate. expir + Mastile simple au un orificiu pentru influxul Banda de oxigen gi cateva deschizaturi laterale elasticd pentru aerul expirat. + La un flux de 5-8 L/min, fractia de oxigen din aerul inspirat (FiO,) este de 40%-60%. Furtun conectat la sursa de oxigen* Mastile cu reinhalare partiala DeschizAturi iaterale permit un flux maxim de 10 Limin. (vaive bidirectionale) * Pe masura ce pacientul inhaleaza, oxigenul este atras in masca din rezervor. + Cateva mici deschizaturi situate pe partile laterale ale méastii permit evacuarea aerului expirat. + Un flux de 6-10 L/min asigura o fractie de oxigen in aerul inspirat (FiO,) de 35%-60%. Orificiu de inhalare (vaiva unidirectionala) + Pe masura ce pacientul inhaleaza, Deschizaturi laterale oxigenul este atras in masca din SA (valva unidirectionala) rezervor. “/\\ Orificiu + Valva unidirectionala permite : de inhalare (valva accesul oxigenului din rezervor in 5 unidirecfionala) mascé atunci cand pacientul inhaleaza $i impiedica, in expir, patrunderea altor gaze in rezervor. + Valvele de expir se inchid in inspir si impiedica trecerea aerului prin ele. + Un flux de 6 L/min asigura o fractie de oxigen in aerul inspirat de 60%. Un flux de 10-15 L/min g 0 FiO, de aproape 100%.153 + Masca specializata care permite administrarea unor concentrafii precise si prestabilite de oxigen * Aceasta forma de administrare a oxigenului este deosebit de utilé in timpul transportului, la pacienji cu probleme respiratorii/de oxigenare (BPOC etc) > Un flux de 4-8 L/min asigura o fractie de oxigen in aerul inspirat (FiO,) de 24-40%. * Acest dispozitiv este utilizat atunci cand respiratia spontand este prea rara sau prea superficiala pentru a asigura 0 ventilatie adecvata. - Administrarea de oxigen suplimentar va insofi intotdeauna ventilarea cu balon cu masca. + Trebuie atasat un rezervor de oxigen. «Un flux de 10-15 L/min asigura o fractie de oxigen in aerul inspirat (FiO,) de aproape 100%. Pulsoximetria Pulsoximetria este o tehnicd simpla si convenabilé pentru monitorizarea continua a saturafiei arteriale in oxigen. Tehnica de folosire © Curafati senzorul si degetul cu un tampon imbibat in alcool. ®& Montati senzorul pe deget. ®@ Cititi valorile inregistrate de pulsoximetru. rrConditii care pot provoca erori de citire Migcaroa excosiva datorat agitatie! sau tresdritulu Senzorul murdar Lacul de unghii de culoare Intunecaté Medicatio vasoconstrictoare Onicomicora Mbinile 91 degotele reci ef Rasionamont clinic critic: Valorile normale ale pulsoximetrio ou tud prozenta unui debit cardiac scazut sau 9 unui nive AtAt in modiul din afara spitalului cAt gi in spital este necesar’ evaluarea calitayil perfuzioi sistomice gi a concentratio: de hemoglobing Concentrajia de dioxid de carbon in aerul expirat este Masurata in condifii din afera spitalului, dar gi in mediul spitalicesc, pentru a verifica montarea corecté a sonder ET. Prezenja CO, in aerul expirat semnificd, aproape invariabil, cb existé ventilajie pulmonara, Absenja CO, in aerul expirat poate fi cauzaté de intubajia esofagiand sau poate indica prezenja stopului cardiac cu absenja perfuziei pulmonare (de exemplu in hemotorax sau pneumotorax), Azul de ny Capnometria Capnometria permite detectarea CO, in aerul expirat prin utilizarea unor capnometre colorimetrice (dispozitive care coloreazé, in functie de rezultat, o band’ de hartie) CO, expirat intrd in reactie cu un compus chimic cu care este impregnaté hartia. In detectoarele colorimetrice de dioxid de carbon, CO, in concentratie »2% interactioneazd cu reactivul chimic gi determin’ o modificare a culorii, Este important citirea instrucjiunilor producatorului legate de citirea rezultatelor gi interpretarea culorii: culoare cu sembificajie favorabild (intubajie gi ventilare corecta) si culoare cu semnificajie nefavorabild (intubatie grogité si absenja ventilatiei). In absenja CO, in aerul expirat, culoarea ramane nemodificatd Multe din ghidurile avansate de formare profesionalé recomands standardizarea culorilor, respectiv rogu-purpuriu pentru o concentratie micé de CO, gi galben pentru un nivel crescut de CO,. Cu toate acestea, noile dispozitive introduse pe pia} prezinta in continuare variafii ale culorilor, in functie de producétor. Din acest motiv se recomanda, intotdeauna, citirea cu atentie a specificatiilor producatorului Capnografia Majoritatea dispozitivelor de capnografie uzuale sunt detectoare de absorbtie a radiatiei infrarogii. Aceste dispozitive, montate de obicei pe partea superioard sondei ET sau a mastii laringiene, detecteazd concentratia de CO, din aerul care trece pe langé senzori. Concentrajia CO, este de regula afisaté sub forma unei unde continue de expir si cu afigarea digital’ a valorii presiunii partiale a CO, de la sfargitul expirului (PETCO,). Capnografia este utila, de asemenea, in identificarea precoce a restabilirii circulajiei spontane (RCS) 154155 Dispozitivele PETCO,cu unda permit monitorizarea continua a producyiei de CO, spre deosebire de dispozitivele colorimetrice care permit doar o singura masurare Pe 0 unitate de timp. Masurarea cu unda continua permite personalului medical sa identifice dislocarea sondei ET cu cdteva minute inainte de modificarea valorilor furnizate de pulsoximetrie. De asemenea, dispozitivele cu unda permit masurarea cantitativa a CO,, valorile CO, fiind direct corelate cu gradul de perfuzie cerebrala; de exemplu, la valori ale CO, < 35 mmbg este afectata circulatia cerebrala (aspect critic la paciengii cu traumatism cerebral gi la cei care prezinta semne si simptome de hipertensiune intracraniana). Traseul PETCO; are o deflexiune pozitiva in expir si scade la 0 in inspir. Valoarea normala a PETCO, este 35-45 mmHg. PETCO, normal Partea superioara a traseului atinge valoare de 40 mmHg. 30 20 10 Dioxid de carbon mm Hg A-B: Debutul expriului B-C: Continuarea expirului D: Expirul final D: Valoarea ETCO, (citita pe monitor} £: Debutul inspirului —A: Inspir final resii toracice de inalta calitate ; caeaie toracice de inaltd calitate sunt obfinute atunci cand PETCO, este de cel in 10-20 mmHg. in stopul cardiac, RCP efectuata corect asigura transportul CO, la aarti astfel incat unda poate ficitité pe capnograf in momentul efectuarii ventilatiilor. 50 40 P 30 = 20 E 40 0 Dioxid de carbon Timp, RCS « 50 ms ae) ae 8 2 30 | 3 E 20 } { [hee ea S 4 ais a © Timp Cand se produce restabilirea circulatiei spontane (RCS), are joc o crestvre sernnificativa a PETCO, (35-45 mmHg). Aceasté crestere reprozinté dovada restabiliri: perfur respectiv, a cresterii concentratiei de CO, care ajunge in plamani Dispozitivul de detectare i Dispozitivul de detectare esofagian’ este un dispozitiv de unic& folosinj’ care utilizeaz’ diferenjele anatomice existente intre esofag $i trahee pentru a verifica pozifia corecté a sondei ET. Traheea, datorita inelelor cartilaginoase, este asemenea unui tub gol care nu se colabeazd. Spre deosebire de trahee, esofagul este ca un baion care se poate colaba usor in conditiile aplicarii presiunii negative. Cand asupra unui tub inserat in esofag se aplica o presiune negativa, esofagul se colabeaza in jurul sondei ET $i impiedica aerul s& fie aspirat din tub (bulbul de aspirare nu se expansioneaz4). Inelele traheale impiedicé aceasté colabare, $i astfel aerul poate fi usor aspirat (bulbul de aspirare se expansionear’ usor). Calea intravenoasd Abordul venos periferic este calea de acces preferat pentru administrarea medicamentelor sia fluidelor, cu excepfia situajiilor in care o cale venoasa centrala este deja disponibila. Montarea unei linii venoase periferice nu necesita intreruperea RCP, Este recomandat ca dupa administrarea medicatiei IV, linia s fie splat cu un bolus \V de 20 mL solutie salina izotona. Acest procedeu faciliteaza accesul medicatiei in circulatia centrald. Abordul intraosos (IO) Abordul intraosos reprezinté o modalitate sigura gi eficienté de administrare a medicamentelor $i a fluidelor atunci cénd abordul venos periferic nu poate fi obfinut sau este greu accesibil. Abordul IO poate fi utilizat la pacientii de toate varstele si este preferabil caii ET. Orice medicament sau fluid din protocoalele de resuscitare cardiacA avansata care poate fi administrat IV, poate fi administrat si 0. Ca si in cazul administrarii IV periferice, fiecare administrare medicamentoasa trebuie urmata de un bolus de 20 mL solutie salina izotona. Administrarea endotraheala (ET) a medicamentelor Calea ET de administrare nu reprezintaé metoda optima de administrare a majoritatii medicamentelor. Absorbjia endotraheala a medicamentelor este redusa si de regula sunt necesare doze de 2-2,5 ori mai mari decat doza IV sau 10. De asemenea, medicamentul trebuie dizolvat in 5-10 mL apa sterilé sau solutie salina izotona inainte de administrarea ET. Medicamentul se administreaza pe calea tubului ET direct in trahee. 156 Retr EOC157 Montarea derivafiilor Montarea electrozilor pentru derivatiile standard ale membrelor Electrozii se monteaza pe braful drept (RA), braful stang (LA), piciorul drept (RL) si piciorul stang (LL). Cu ajutorul doar al acestor 4 electrozi se pot vizualiza 6 derivafii. Aceste derivatii includ derivatiile standard |, Il si Ill si derivatiile augmentate aVR, aVL si aVF. sau LAPozitia standard a electrozilor in derivatiile precordiale Derivatiile Precordiale sunt identificate ca V,, V2, V3, Vu Vs $i Ve. Tofi electrozii Plasati in pozitiile "V" au sens pozitiv. una medioclavicujara Linia axilara anterioara Linia medioaxilara Derivatie Pozitia electrodului pozitiv Regiune cardiaca | ___ Vizata Vv, _Spagiul 4 intercostal la dreapta de stern Sept Va Spatiul 4 intercostal la stanga de stern Sept Vs Intre Vs si Ve Anterior Spafiul 5 intercostal pe linia Anterior medioclaviculara stanga _ La acelasi nivel cu V, pe linia axilaré Lateral anterioara stanga T aie Waal: emma a La acelasi nivel cu Vs pe linia medioaxilara Lateral stanga 1538159 Montarea electrozilor utilizand un cablu cu 5 fire trie cu 5 fire sunt utilizate frecvent pentru ® indiciu clinic: Unitatile de teleme' in unitajile de ingrijire a pacientilor monitorizarea derivatiilor |, Il, Ill, aVR, aVL, aVF $i Vy aflati in stare critica: :eet a Manevrele vagale reprezinta o serie de intervenjii non-farmacologice cu rol terapeutic si diagnostic in controlul tahiaritmiilor. Manewele vagale stimuleaza nervul vag $i incetinesc conducerea prin nodul AV. Aceste manevere incetinese si pot chiar converti tahicardiile supraventriculare (TSV) la un ritm sinusal normal, fara compromitere hemodinamicd substanfiala. Cele mai uzuale metode de stimulare a nervului vag sunt manevra Valsalva (cresterea presiunii intraabdominale prin expir fortat cu glota inchisa sau sufland printr-un tub subfire) si masajul sinusului carotidian. Imersia fefei in apa rece este © metoda acceptabila la pacientii pediatrici. Manevrele vagale pot fi efectuate numai dupa initierea monitorizarii ECG si stabilirea unui abord venos functional. Manevra Valsalva Manevra Valsalva poate fi efectuaté numai de pacientul constient. ® Documentati aritmia inainte de initierea tratamentului. ® Solicitati pacientului sa inspire si sa isi find respiratia. ® Solicitaji pacientului sa se incordeze ca pentru defecafie si sé mentina acest efort timp de 20-30 sec. SAU ® Documentafi aritmia inainte de initierea tratamentului ® Solicitaji pacientului s& sufle printr-un tub subjire (un cateter IV sau orice alt dispozitiv similar) cat mai mult posibil (cel putin 20 sec) Manevra va fi oprita imediat daca: ™ Persoana devina confuzi ™ Frecvenja cardiacé scade <100 bmp ® Se instaleaza asistola Masajul sinusului carotidian Indicafii: Va fi efectuat numai de personal medical calificat, din cauza riscului de a produce un accident vascular cerebral. Metoda: Pozitionati pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie $i rotit pe oO parte. Plasafi indexul si mediusul pe artera carotid’ imediat sub unghiul mandibular, cat mai sus pe gat posibil. Aplicati ferm presiune digitala pe artera carotida timp de 5-10 sec $i masaji prin comprimarea acesteia pe coloana vertebrala. Contraindicafii: Pulsuri carotidiene inegale, prezenja suflurilor carotidiene, leziuni ale coloanei vertebrale cervicale, antecedentele de accidente cerebrovasculare, sau ateroscleroza carotidiana. Reactii adverse: Bradicardie sau BAV, extrasistole ventriculare, TV, FV, sincopa, convulsii, hipotensiune, greafa sau vom, accident vascular cerebral Precaufii: inainte de inifierea manevrei, asigurafi-va cA pacientul primeste oxigen suplimentar gi este stabilité 0 cale de acces venos. Manevra nu se efectueazd niciodata bilateral (niciodaté nu se maseaza simultan ambele artere) Echipamentul de resuscitare trebuie s& fie pregatit si disponibil. 160161 F Indiciu etinie: Masajul sinusului carotidian va fi efectuat numai de personalul medical calificat. inainte de efectuarea manevrei, pentru fiecare arter’ carotid’ se va efectua palparea cu grijd $i auscultafia, pentru a detecta eventuale contraindicafii. Masajul sinusului carotidian va fi efectuat doar daca pulsul carotidian este palpabil bilateral, iar suflurile carotidiene sunt absente bilateral. Nu initiati procedura daca sunt audibile sufluri pe oricare parte. Nervul sinusului carotidian Glomusul carotidian Nervul vag Artera carotida comuna dreapta Plexul cardiac Masajul sinusului carotidianS