Sunteți pe pagina 1din 17

Abreviere

engleza - "United Nations Conference on Trade and Development"


Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare.
Institutie fondata in 1964, la initiativa tarilor in curs de dezvoltare, avand ca obiect
promovarea de negocieri intre aceste tari si tarile dezvoltate.
UNCTAD tine sesiuni din 4 in 4 ani, iar activitatea sa operativa este asigurata de
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare cu sediul la Geneva.

Instituirea UNCTAD si misiunea asumata

Infiinţată în 1964 ca organ interguvernamental permanent,UNCTAD este principalul


organ al Adunarii Generale a Naţiunilor Unite care se ocupǎ de probleme de
comert,investitii si dezvoltare.UNCTAD promoveaza integrarea prin dezvoltare a tarilor
în curs de dezvoltare în economia mondială, scopul său fiind acela de a ajuta la
conturarea dezbaterilor politice şi gândirii asupra dezvoltării, cu un accent asupra
susţinerii reciproce a politicilor naţionale şi a acţiunilor internaţionale, astfel incat toate
acestea sa favorizeze dezvoltarea durabila.Are 188 de ţări membre la care se adaugă şi
numeroase organisme interguvernamentale şi ONG, care participă la lucrările sale în
calitate de observatori. Statele participante se împart în 4 grupuri în funcţie de criterii
economice si geografice.

• Grupul A: al ţărilor în dezvoltare din Africa şi Asia


• Grupul B: al ţărilor dezvoltate membre OCDE (Organizatia pentru
cooperare si dezvoltare economica)
• Grupul C:al tarilor latino americane
Grupul D: al fostelor ţări socialiste, astăzi cu economii în tranziţie.
UNCTAD face parte din sistemul ONU fiind un organ al Adunării Generale ONU
(Rezoluţia 1995 (XIX) din 30 Decembrie 1964). Conferinţa Ministerială sau Sesiunea,
organ plenar, organizează sesiuni la nivel ministerial o dată la 4 ani, pentru formularea
orientărilor generale şi programarea activităţii organizaţiei. Consiliul pentru comerţ şi
dezvoltare (TDB) este organul permanent, care exercită competenţele Conferinţei în
perioada dintre două Conferinţe ministeriale. În plus, pregăteşte lucrările Conferinţei
Ministeriale. TDB este condus de un Preşedinte, ales de membrii UNCTAD. Secretariatul
UNCTAD, cu sediul la Geneva, asigură buna funcţionare a Conferinţei şi Consiliului
pentru comerţ şi dezvoltare. Este condus de un secretar general, numit de secretarul
general al ONU. Centrul de Comerţ Internaţional OMC – UNCTAD (creat în comun de
GATT – predecesorul OMC şi UNCTAD) face parte din structura Naţiunilor Unite,
începând cu anul 1968. Principala lui misiune este de a acorda asistenţă de specialitate
ţărilor în curs de dezvoltare în domenii legate de promovarea exporturilor. Toate statele
membre ONU sunt membre UNCTAD. Astfel, în prezent, UNCTAD are 193 de membri.
În plus, o serie de organisme interguvernamentale şi non-guvernamentale participă la
lucrările sale în calitate de observatori. România este membră a UNCTAD de la înfiinţare
(1964), participând activ la lucrările sale, contribuind la dezbaterile privind problemele
economiei globale şi la elaborarea de acorduri şi recomandări vizând sprijinirea ţărilor în
curs de dezvoltare şi în tranziţie. În prezent, România participă la activităţile UNCTAD
în noua sa calitate, de stat membru UE, contribuind la elaborarea poziţiilor comune ale
Uniunii.

Principalele obiective ale UNCTAD:

• restructurarea comerţului internaţional tinând cont de interesele ţărilor în dezvoltare;


• colaborarea cu organele competente ale ONU privind negocierea şi adoptarea de
instrumente juridice multilaterale în domeniul comerţului internaţional;
• armonizarea politicilor economice ale guvernelor regionale în materie comerţ şi
dezvoltare;
• favorizarea cooperării internaţionale pe linia instaurării unei relaţii comerciale
echiatabile între nord şi sud şi intensificarea relaţiilor sud-sud.
Hotărârile luate în cadrul UNCTAD cu o majoritate de 2/3 din voturi se înscriu în
rezoluţii, dar nu au caracter obligatoriu, ci doar recomandare sau invitaţie. Fiecare ţară
dispune de un vot, ceea ce înseamnă că ţările în dezvoltare, atunci când se solidarizează,
îşi pot asigura majoritatea, impunând astfel hotărârile dorite.

Rezultatele concrete in activitatea UNCTAD:

a. în domeniul comerţului cu produse de bază:


• încheierea unor acorduri internaţionale asupra produselor de bază şi crearea unor
grupuri de studiu privind ţările producătoare şi ţările consumatoare. Pentru stabilizarea
preţurilor la produsele de bază s-a propus aplicarea unui program integrat pentru
produsele de bază. Stabilizarea se realizează prin mecanismul stocurilor regulatorii,
finanţate dintr-un fond comun care este conceput să funcţioneze astfel încât să menţină
preţurile în limitele unor marje de fluctuaţie de plus minus 10%. Atunci când oferta este
mai mare decât cererea preţurile riscă să scadă cu mult mai mult de 10%, de aceea
administraţia stocurilor intervine pe piaţă prin cumpărări pentru a echilibra cererea cu
oferta. În caz contrar administraţia stocurilor livrează pe piaţă cantităţi corespunzătoare
pentru restabilirea echilibrului. În 1989 a fost creat de către SUA fondul comun pentru
produse de bază (cam 750 milioane de dolari destinat finanţării acordurilor pentru
produsele de bază (p.b.)
b. referitor la produsele manufacturate (p.m):
• în 1966 a luat fiinţă ONUDI (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
Industrială) cu sediul la Viena, instituţie a ONU;
• recunoaşterea tratamentului preferenţial în favoarea ţărilor în dezvoltare. Prima reuşită
în acest sens este adoptarea SGP (Sistemul Generalizat de Preferinţe) constând în
concesii tarifare acordate ţărilor în dezvoltare de către ţările dezvoltate si care a inceput
sa functioneze din 1971. Structura organizatorică iniţială a UNCTAD a suferit în timp
ajustări în acord cu evoluţiile din sistemul comerţului internaţional.
Actualmente ea este compusa din:
1.Conferinţa UNCTAD-ca organ suprem ce se întruneşte în sesiuni plenare la patru sau la
trei ani.Până în prezent au avut loc nouă conferinţe: I în 1964 la Geneva; a-II-a în 1968 la
New York; a III-a în 1972 la Santiago de Chile; a IV-a în 1976 la Nairobi; a V-a în 1979
la Manila; a VI-a în 1983 la Belgrad; a VII-a în 1987 la Geneva; a VIII-a în 1992 la
Cartagena.
2.Consiliul pentru Comerţ şi Dezvoltare-asigură desfăşurarea activităţii permanente între
sesiunile conferinţei.În acest sens în cadrul său se acţionează pentru transpunerea în fapt a
rezoluţiilor, declaraţiilor şi hotărârilor conferinţelor.Consiliul primeşte rapoarte din partea
membrilor şi a altor organisme interguvernamentale; prezintă Adunării Generale a ONU
prin intermediul ECOSOC o dare de seamă anuală; pregăteşte sesiunile UNCTAD, unde
prezintă şi rapoartele de activitate pentru intervalul dintre ele şi coordonează activitatea
organismelor subsidiare;
3.Organele subsidiare ale Consiliului pentru Comerţ şi Dezvoltare sunt concepute într-o
structură flexibilăca număr, forme de organizare şi atribuţii. În timp, ele au fost
reprezentate de comisii, comitete şi grupe de lucru după cum urmează:

O trăsătură a economiei mondiale contemporane continuă să fie starea de dependenţă a


sudului subdezvoltat faţă de nordul dezvoltat. Această dependenţă se manifestă mai ales
în plan financiar, alimentar şi desigur tehnologic. Dar şi nordul în unele cazuri este
dependent de sud. Această dependenţă se manifestă în primul rând din punct de vedere al
resurselor naturale (Elveţia, Japonia, Belgia nu au resurse de exemplu) dar şi din punct de
vedere al potenţialului de desfacere, în sensul că ţările subdezvolatete şi cele în curs de
dezvolare, cu potenţialul lor demografic uriaş (mai mult de 75% din populaţia lumii se
află în ţările subdezvoltate şi cele în dezvoltare) constituie cea mai importantă rezervă de
expansiune a pieţei mondiale pe termen lung, cu atât mai mult cu catunele piete
occidentale dau semne de saturatie.

Cauzele care influenţează negativ funcţionarea pieţelor produselor primare, care continuă
să aibă ponderea cea mai ridicată din totalul exporturilor acestor ţări (subdezvoltate şi în
dezvoltare):
• pe de o parte obstacolele tarifare şi netarifare ridicate practicate de ţările dezvolate,
• pe de altă parte instabilitatea preţurilor care este determinată de evolutia raportului
dintre cerere si oferta.
Comerţul de produse primare depinde în cea mai mare parte de ţările industrializate,
importatoare a acestor produse şi ca urmare lor le revine sarcina elaborării unor programe
adecvate care să influenţeze acest segment al pieţei.
Cea care promovează o politică de accelerare a dezvoltării economice a ţărilor în
dezvoltare, dar şi a celor subdezvoltate, dar şi o rezolvare a problemei produselor primare
este UNCTAD (Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare). UNCTAD a
fost creată în 1964 în urma primei sesiuni a conferinţei care a avut loc la Geneva şi face
parte din sistemul Naţiunilor Unite, fiind specializată în problemele comerţului şi
dezvoltării pe plan mondial.
Principalele obiective ale UNCTAD:

• restructurarea comerţului internaţional ţinând cont de interesele ţărilor în dezvoltare;


• colaborarea cu organele competente ale ONU privind negocierea şi adoptarea de
instrumente juridice multilaterale în domeniul comerţului internaţional;
• armonizarea politicilor economice ale guvernelor regionale în materie comerţ şi
dezvoltare;
• favorizarea cooperării internaţionale pe linia instaurării unei relaţii comerciale
echiatabile între nord şi sud şi intensificarea relaţiilor sud-sud.
Hotărârile luate în cadrul UNCTAD cu o majoritate de 2/3 din voturi se înscriu în
rezoluţii, dar nu au caracter obligatoriu, ci doar recomandare sau invitaţie. Fiecare ţară
dispune de un vot, ceea ce înseamnă că ţările în dezvoltare, atunci când se solidarizează,
îşi pot asigura majoritatea, impunând astfel hotărârile dorite.

Rezulatele concrete în activitatea UNCTAD:


a. în domeniul comerţului cu produse de bază:
• încheierea unor acorduri internaţionale asupra produselor de bază şi crearea unor
grupuri de studiu privind ţările producătoare şi ţările consumatoare. Pentru stabilizarea
preţurilor la produsele de bază s-a propus aplicarea unui program integrat pentru
produsele de bază.
Economia mondiala
Stabilizarea se realizează prin mecanismul stocurilor regulatorii, finanţate dintr-un fond
comun care este conceput să funcţioneze astfel încât să menţină preţurile în limitele unor
marje de fluctuaţie de plus minus 10%. Atunci când oferta este mai mare decât cererea
preţurile riscă să scadă cu mult mai mult de 10%, de aceea administraţia stocurilor
intervine pe piaţă prin cumpărări pentru a echilibra cererea cu oferta.
În caz contrar administraţia stocurilor livrează pe piaţă cantităţi corespunzătoare pentru
restabilirea echilibrului. În 1989 a fost creat de către SUA fondul comun pentru produse
de bază (cam 750 milioane de dolari9 destinat finanţării acordurilor pentru produsele de
bază (p.b.)
b. referitor la produsele manufacturate (p.m):
Economia mondiala
• în 1966 a luat fiinţă ONUDI (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
Industrială) cu sediul la Viena, instituţie a ONU
• recunoaşterea tratamentului preferenţial în favoarea ţărilor în dezvoltare. Prima reuşită
în acest sens este adoptarea SGP (sistemul generalizat de preferinţe) constând în concesii
tarifare acordate ţărilor în dezvoltare de către ţările dezvoltate şi care a început să
funcţioneze de 1971
• stabilirea APD (Ajutor Public pentru Dezvoltare) la 0,7% din PIB-ul ţărilor donatoare.

Globalizarea
Internaţionalizarea – activitatea economică desemnează o anumită treaptă sau un anumit
grad mai ridicat de dezvoltare a interdependenţelor care cuprind întreaga economie
mondială, toate ţările, ramurile şi domeniile de activitate.

Mondializarea:
1. reprezintă crearea sau tendinţa de creare a unei pieţe unice, la scară planetară, care a
legat prin interese comune cumpărătorii de vânzători, producătorii de consumatori şi a
parcurs etapele expansiunii de la sat la oraş, de la regiune la naţiune şi de la o naţiune la
alta.
2. reprezintă interconectarea tuturor celor 5 continente la o reţea de avantaje tehnologice
şi instrumente de comunicare
Globalizarea:
• (2) reprezintă exportul unui model de existenţă socială, adică dorinţa de a uniformiza
mentalităţile şi de a le determina prin intermediul mass-media să-şi însuşească aceleaşi
concepte despre lume şi viaţă ca cel al Occidentului americanizat de astăzi.
• (1) dacă înainte expansiunea se realiza în principal pe baza relaţiilor comerciale,
sfârşitul secolului XX şi începutul mileniului III adaugă noi pârghii procesului de
extindere, prin liberalizarea comerţului, internaţionalizarea producţiei, mai ales prin
extinderea societăţilor transnaţionale (STN), investiţii în străinătate, etc, care contribuie
la accentuarea fenomenului de ubicuitate (să fi în mai multe locuri în acelaşi timp), la
crearea unor sisteme de interdependenţă mai puternice şi mai sensibile ce conturează
fenomenul globalizării.

Banca Mondială a elaborat în 2002 studiul „Globalizare, creştere şi sărăcie” în care se


apreciază că au fost mai multe valuri (etape) ale globalizării:

• primul (1870-1914 – the first wave) s-a concretizat în fluxuri de mărfuri, de capital, de
forţă de muncă, ca urmare a dezvoltării transporturilor şi reducerii obstacolelor din calea
circulaţiei factorilor de producţie.
Toate acestea au avut următoarele efecte principale:
- ponderea exporturilor (în primul rând a ţărilor dezvoltate) în exportul mondial s-a dublat
- capitalul străin s-a triplat comparativ cu venitul din ţările în dezvoltare din Asia sau
America Latină
- 60 de milioane de cetăţeni au migrat dinspre Europa spre America de Nord şi alte zone
- mişcările din ţări foarte populate (ex. China, India) către ţări mai puţin populate
(Thailanda, Filipine) au avut şi ele aceeaşi intensitate.
Primul război mondial, criza economică (1929-1933), apoi al doilea război mondial nu au
mai suţinut tendinţele anterioare şi au dus la politici economice incoerente, şomaj,
naţionalism, protecţionism accentuat, care au avut ca rezultat încetinirea creşterii
economice, extinderea sărăciei şi adâncirea inegalităţilor pe plan mondial

• al doilea val (1950-1980 –the second wave) – perioadă caracterizată prin:


- liberalizarea comerţului internaţional sub auspiciile GATT
- orientarea ţărilor dezvoltate spre integrare economică
- ţările în dezvoltare s-au limitat în continuare în principal la exportul produselor de bază,
ele fiind izolate în faţa fluxurilor de capital, ceea ce a contribuit la adâncirea inegalităţilor
- exporturile americane au înregistrat niveluri foarte ridicate
- totodată şi societăţile transnaţionale, în special cele americane au cunoscut o extindere
în această perioadă (FORD avea unităţi de asamblare în peste 20 de ţări, imediat după ea
fiind General Motors).
Totodată General Electric înfiinţată în 1914 avea unităţi de producţie în Europa, America
Latină, Asia.
• al treilea val (1980-prezent- the third wave) este caracterizat prin:
- accentuarea procesului tehnologic în transporturi
- dezvoltarea tehnologică a telecomunicaţiilor
Această ultimă fază mai este numită şi „economie fără frontiere”, fiind caracterizată
printr-o dezvoltare a operaţiilor financiare şi comerciale derulate prin mijloace
tehnologice moderne 24 de ore din 24.
Caracteristic acestei etape, referitor la tehnologia telecomunicaţiilor, este Internetul. Dacă
în 1997 erau mai mult de 55 de milioane de persoane conectate la Internet, în 2001 cifra
lor depăşeşte 750 de milioane. Vânzările prin intermediul comerţului electronic – 15
miliarde dolari în 2002.
Sintetizând, se poate spune că, în cazul globalizării, este vorba de o adâncire a
interdependenţelor pe linie verticală, prin internaţionalizarea producţiei, prin creşterea
rolului investiţiilor străine directe (ISD) şi a relaţiilor financiar valutare, liberalizarea
schimburilor, a invoţiilor în ştiinţă şi tehnologia comunicaţiilor.

Factorii globalizării:
1. la nivel economic globalizarea este urmarea directă a faptului că pieţele interne nu mai
pot acoperi din resurse proprii costurile ridicate ale cercetării-dezvoltării şi nici
investiţiile în noi capacităţi datorită ciclurilor de viaţă tot mai scurte ale produselor sub
aspect tehnologic. Firmele raţionale devin STN, apar fuziuni, iar un prodis finit este tot
mai mult rezultatul unor input-uri de provenienţă tot mai diversificată, iar subansamblele
(piesele ) ce alcătuiesc un bun sunt furnizate din diferite colţuri ale lumii.
2. dezvoltarea (internaţională/naţională) afacerilor economice implică surse de finanţare
tot mai mari pentru investiţiile necesare acestui proces. Adică economia naţională nu are
surse suficiente de finanţare a noilor investiţii, fapt pentru care apelează la surse externe,
adică la ţările dezvoltate, care pretind la rândul lor rentabilităţi satisfăcătoare. Apare
astfel concurenţa între firme pentru a atrage fondurile disponibile.
3. economiile moderne din epoca contemporană clădite şi în acelaşi timp prognozează,
având ca suport informaţia. Comunicarea este tot mai mult o marfă, iar progresele
înregistrate în telecomunicaţii şi informaţii amplifică caracterul de corectitudine şi
rapiditate al mesajului. De fapt poate că, chiar informaţia şi rapiditatea cu care ea se
transmite pot explica ritmul accelerat cu care se desfăşoară globalizarea şi amploarea cu
care sunt cuprinse în sfera ei tot mai multe activităţi ale societăţii.

UNCTAD: Investitiile straine directe in Romania au crescut cu 34,1% in 2006

10 Ianuarie 2007

Investitiile straine directe in Romania au crescut in 2006 cu 34,1%, pana la 8.6


miliarde dolari, ritm egal cu media inregistrata la nivel global, de 34,3%, arata
datele preliminare publicate de UNCTAD
Fluxul global de investitii straine directe a crescut pentru al treilea an consecutiv, pana la
1.230 miliarde dolari, insa recordul de peste 1.400 miliarde dolari din 2000 ramane
nedoborat, potrivit primelor estimari din acest an ale Conferintei Natiunilor Unite pentru
Comert si Dezvoltare (UNCTAD).
"Cresterea investitiilor straine directe arata mai ales cresterea economica mare si
peformantele economice puternice in multe parti ale lumii", a aratat UNCTAD, adaugand
ca aceasta crestere a fost inregistrata atat in tarile dezvoltate, cat si in randul celor in curs
de dezvoltare. Liberalizarea politicilor pentru investitii si a anumitor norme pentru comert
au stimulat in plus acest avans.
Volumul investitiilor straine directe in tarile in curs de dezvoltare a crescut cu 48% in
2006 si a atins nivelul de 800 miliarde dolari. Statele Unite ale Americii au fost cel mai
mare beneficiar de investitii straine directe in 2006, atragand un volum de investitii de
177,3 miliarde dolari, conform NewsIn. Astfel, SUA au devansat Marea Britanie, liderul
din 2005. Totusi, UE ramane cea mai mare zona beneficiara de investitii straine directe.
in 2006, volumul acestora a ajuns la 549 miliarde dolari, ceea ce inseamna ca UE a
beneficiat anul trecut de 45% din toate investitiile straine directe, la scara globala.
Potrivit UNCTAD, au aparut mai multe riscuri la nivel mondial, care ar putea avea
implicatii asupra fluxurilor din si spre tarile dezvoltate. UNCTAD este de parere ca
dezechilibrele la nivelul conturilor curente, pretul mare si volatil al petrolului si deficitul
fiscal mare al tarilor din UE vor avea consecinte asupra perspectivei investitiilor straine
directe in tarile dezvoltate.
Fluxul de investitiilor straine directe catre tarile in curs de dezvoltare a crescut cu 10%
anul trecut, iar pentru a economiile in tranzitie (Europa de Sud-Est si Comunitatea
Statelor Independente), cresterea a fost de 56,2%.
Dupa un avans mic in 2005, fluxul investitiilor straine directe spre 19 tari din Europa de
Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente a crescut semnificativ in 2006, al saselea
an de cresteri pentru regiune. Fluxul catre Rusia aproape s-a dublat, pana la 28,4 miliarde
dolari. "Investitiile straine directe vor ramane animate, in mod special, in tarile ce au
aderat la UE pe 1 ianuarie 2007 (Bulgaria si Romania) si in economiile mari precum
Rusia sau Ucraina", se spune intr-un comunicat UNCTAD.
Crestererea economica se va incetini moderat in 2006. "Cresterea globala continua a
dezechilibrelor externe, fluctuatii mari ale ratelor de schimb, cresterea ratelor dobanzilor
si marirea presiunilor inflationiste si pretul mare si volatil al bunurilor duc spre riscuri
care ar putea impiedica fluxurile de investitii straine directe si ar putea duce la o
incetinire a cresterii rapide a investitiilor straine directe, inregistrata la scara globala in
ultimii ani", a aratat UNCTAD.

 15:36:16 UNCTAD: Economia mondiala se va contracta cu cel putin 1% in


acest an [Curierul National]

Economia mondiala se va contracta cu cel putin 1% in 2009, ca urmare a unui avans al


Produsului Intern Brut (PIB) de 2,5-2,6% in statele in curs de dezvoltare, respectiv a unui
declin al PIB de 2% in tarile avansate economic, potrivit UNCTAD, transmite Reuters. "Am
putea vedea un avans economic mai mic al tarilor cu economii in curs de dezvoltare,
rezultand o contractie mai mare la nivel mondial, asa ca estimam o scadere de un procent,
care insa poate fi mai mare", a declarat Supachai Panitchpakdi, secretar general al UNCTAD
(Conferinta ONU pentru Comert si Dezvoltare).

 Investitiile straine, in scadere cu 20% pe plan mondial [Cronica Romana]

Din cauza crizei financiare si economice, fluxul de investitii straine pe plan mondial a
scazut cu 20% in 2008, adica de doua ori mai mult decat erau previziunile anterioare,
conform estimarilor date publicitatii recent de catre Conferinta ONU pentru Comert si
Dezvoltare (UNCTAD), informeaza AFP. Fluxurile mondiale de investitii straine directe au
atins suma de 1,4 trilioane de dolari (1,05 trilioane de euro) in 2008, cu 21% mai putin decat
in anul precedent, arata statisticile preliminare anuale UNCTAD, citate de AFP.

 UNCTAD si Pogea contrazic estimarile Comisiei Europene privind Romania


[Capital]

Estimarile Comisiei Europene date publicitatii astazi cu privire la evolutiile


macroeconomice ale Romaniei sunt contrazise de un raport al UNCTAD - United Nations
Conference on Trade and Development (Conferinta ONU pentru Comert si Dezvoltare)
publicat, de asemenea, tot astazi.Conform documentului citat, Produsul Intern Brut al
Romaniei va creste anul acesta cu 4,3%, comparativ cu nivelul de 1,75% prognozat de
catre Comisia Europeana. La randul sau, ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a spus ca
prognoza Comisiei Europene privind deficitul bugetar al Romaniei nu este corecta.
."Probabil Comisia a folosit pentru calcule cifrele privind bugetul din proiectul de lege
inaintat Parlamentului de vechiul guvern", a spus ministrul finantelor.

UNCTAD a calculat investitii straine de 6,6 mld. euro anul trecut

Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 21,3%, la noua miliarde de
dolari (circa 6,6 mld. euro), de la 11,4 miliarde de dolari in 2006, potrivit estimarilor
preliminare ale Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD)
pentru 105 state din intreaga lume.
Potrivit datelor BNR, Romania a atras in primele zece luni ale anului trecut investitii
straine directe de 5,93 de miliarde de euro (8,7 mld. dolari). Investitiile din Romania au
fost mai mari decat cele atrase de Cehia (7,6 miliarde de dolari), tara care a inregistrat un
avans de 27,3%, si sub nivelul din Polonia (18,1 miliarde de dolari), care a raportat o
crestere de 30,3%. La nivel mondial, investitiile straine directe au urcat cu 17,8%, la
nivelul record de 1.537,9 miliarde de dolari, de la 1.305,9 miliarde de dolari in 2006,
devansand un maxim precedent atins in anul 2000. UNCTAD a aratat ca investitiile de
acest tip au continuat sa creasca anul trecut in toate grupele analizate, respectiv state
dezvoltate, economii in curs de dezvoltare si Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor
Independente (CSI), reflectand performantele economice ridicate din multe parti ale
lumii.
CEL MAI EFICIENT CURS pentru Dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale si
cresterea competitivitatii pe piata locala si internationala a intreprinderilor mici si
mijlocii

Centrul Regional EMPRETEC, care isi desfasoara activitatea in cadrul Camerei de


Comert, Industrie si Agricultura Timisoara - Directia Formare, Perfectionare Profesionala
si Consultanta, are placerea de a va informa organizarea unei noi serii de cursuri
EMPRETEC.
EMPRETEC este un program integrat de pregatire, desfasurat sub egida United
Nations Conference for Trade and Development (UNCTAD), care ofera
intreprinzatorilor instruire si asistenta tehnica pentru dezvoltarea capacitatilor
antreprenoriale si cresterea competitivitatii pe piata locala si internationala a
intreprinderilor mici si mijlocii.
Obiectivele programului sunt: sustinerea dezvoltarii IMM, crearea de noi locuri de
munca, cresterea numarului de IMM capabile sa faca fata competitiei si fortelor
concurentiale in conditiile liberalizarii pietelor si ale integrarii Romaniei in Uniunea
Europeana. De asemenea, se urmareste mobilizarea resurselor antreprenoriale
romanesti si intarirea dinamismului antreprenorial al IMM din Romania, facilitarea
accesului la finantari pentru beneficiarii programului, dezvoltarea capacitatii IMM de
a elabora si implementa strategii de afaceri competitive, sprijinirea IMM pentru
extinderea pietelor de desfacere si cresterea exporturilor, dezvoltarea contactelor si
retelelor de afaceri in Romania si in afara tarii si initierea de cooperari transfrontaliere.

Pentru a afla si alte informatii, vizitati site-urile: www.empretec.net,


www.animmc.ro

HOTĂRÂRE nr.1.240 din 6 decembrie 2001


privind aprobarea Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru
sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

Fisa actului

Temei legal
pentru:
O. nr.104/2003 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
şi Cooperaţie privind implementarea în anul 2003 a Programului
UNCTAD/Empretec - România pentru sprijinirea dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii
O. nr.260/2004 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
şi Cooperaţie privind implementarea Programului
UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii
O. nr.126/2005 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
şi Cooperaţie privind înfiinţarea Consiliului consultativ al Programului
UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii

Indicele UNCTAD de comert si dezvoltare: Romania este in urma Bulgariei

Potrivit noului raport, "Developing Countries in International Trade 2005", realizat de


Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD), si facut public
miercuri, Romania ocupa pozitia 55 in indicele de comert si dezvoltare. Raportul
analizeaza intr-un mod inovativ factorii care interconditioneaza comertul exterior si
dezvoltarea umana.
Intr-un clasament care grupeaza 110 tari, primul loc este detinut de Danemarca, urmata
de SUA, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Japonia si Elvetia. Germania si Franta s-au
clasat pe locurile 8 si respectiv 11.
Dintre cele 10 tari nou admise in Uniunea Europeana, Cipru ocupa pozitia cea mai
ridicata (locul 21), urmata de Malta (locul 22 ) si Slovenia pe locul 21. Romania ocupa o
pozitie de mijloc, dupa Bulgaria, care este situata pe pozitia 42. China si India au
inregistrat pozitii foarte joase, respectiv locurile 51 si 90.
Raportul mai arata faptul ca tarile "in curs de dezvoltare" ocupa pozitii foarte apropiate
de cele ale celor 10 tari care au intrat in UE in mai 2004. Astfel, Singapore se situeaza pe
locul 15, Coreea de Sud pe locul 25, Malayezia pe locul 28 si Uruguay pe locul 33.
Cercetarea a luat in calcul o serie de factori institutionali si structurali (incluzand aici
capitalul uman, infrastructura si calitatea administratiei publice), procesele si politicile
comerciale (deschiderea catre comert, accesul catre pietele straine) cat si nivelul de
dezvoltare (economic, social etc).1

UNCTAD: România urcă 7 poziţii şi ajunge pe locul 24 în opul atractivităţii pentru


investiţii
Publish date: Tuesday , 24-10-2006
Community topic: Socio-economic Development
Editorial domain: Business & Finance

România ocupă locul 24, din 141 de state, într-un clasament realizat de Conferinţa
Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) în funcţie de indicele de
1
www.hotnews.ro
performanţă a investiţiilor străine directe, câştigând şapte poziţii faţă de anul trecut.
Indicele de performanţă ia în calcul, printre altele, măsurile legislative adoptate de un stat
pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. În România, creşterea acestui indicator a fost
determinată de introducerea cotei unice de impozitare, de 16%, se arată în raportul
mondial privind investiţiile străine directe, elaborat de UNCTAD. Reprezentanţii
UNCTAD apreciază că România este sub potenţial în privinţa atragerii de investiţii.
Astfel, România se încadrează încă între ţările cu potenţial relativ scăzut în ceea ce
priveşte atractivitatea, dar a consemnat valori relativ ridicate ale investiţiilor. Potrivit
raportului, România şi Bulgaria au anunţat că vor simplifica procesele de achiziţie a
proprietăţilor imobiliare de către rezidenţii din Uniunea Europeană, după aderare, dar vor
menţine restricţiile la cumpărarea terenurilor agricole şi a pădurilor.UNCTAD
menţionează că Rusia, Ucraina şi România au fost, anul trecut, principalele destinaţii
pentru investiţiile străine directe în Europa de Sud-Est, cu 75% din totalul capitalului
străin investit în regiune. Nivelul ridicat al capitalului străin atras de către România în
2005, de 6,4 miliarde de dolari, este pus pe seama preluării Băncii Comerciale Române
(BCR) de către Erste Bank şi a privatizării companiilor de distribuţie a gazelor naturale.
România a atras anul trecut 235 de proiecte greenfield, faţă de 171 în 2004 şi 117 în
2003. Astfel, stocul de investiţii străine directe în România a ajuns, la finele anului trecut,
la 23,8 miliarde de dolari, de circa 2,5 ori mai puţin decât în Cehia - 59,4 miliarde de
dolari, şi de trei ori mai mic faţă de Ungaria - 61,1 miliarde de dolari. În document se
precizează că în Europa de Sud-Est investiţiile străine directe au crescut pentru al cincilea
an consecutiv, ajungând la un nivel de 40 de miliarde de dolari. Organizaţia
internaţională apreciază că fluxurile de capital vor continua să crească în viitorul
apropiat, având în vedere previziunile privind creşterea competitivităţii, mai ales în
România şi Bulgaria, state care vor adera la Uniunea Europeană în 2007. Ţările din zona
vestică a Europei de Sud Est au mai multe avantaje, legate în special de apropierea de
UE, cea mai mare piaţă din lume, şi dispun de resurse naturale, care pot atrage proiecte
de investiţii importante. În plus, aceste state oferă forţă de muncă calificată şi
competitivă. Potrivit raportului, investiţiile străine directe la nivel mondial au crescut în
2005 cu 29%, până la 916 miliarde de dolari, jumătate din capital provenind din Marea
Britanie, Statele Unite ale Americii, şi China. UNCTAD aminteşte că, în Europa de Sud
Est, mai multe state au decis să redică impozitele, anul trecut. Astfel, Bulgaria a operat o
diminuare a impozitului pe profit de la 19,5% la 15%. Albania a redus, de asemenea,
impozitul pe profit de la 25% la 23%, în timp ce Ucraina acest nivel a ajuns la 13%. În
Serbia şi Muntenegru, taxa unică de impozitare a fost redusă de la 14% la 10% în 2005.
Raportul va fi prezentat, marţi, de către reprezentanţii biroului Organizaţiei Naţiunilor
Unite de la Bucureşti. 2

Ordin nr. 126 din 14/07/2005 (Ordin 126/2005) privind înfiinţarea Consiliului
consultativ al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
Publicat în Monitorul Oficial nr. 629 din 19/07/2005

2
www.mediafaxeconomic.ro
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.240/2001 privind aprobarea
Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii,
în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 753/2003 privind organizarea
şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, cu
modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie


emite prezentul ordin.

Art. 1. -
(1) În scopul asigurării coordonării implementării şi dezvoltării Programului
UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii, se înfiinţează Consiliul consultativ al Programului UNCTAD/EMPRETEC -
România, denumit în continuare Consiliul.
(2) Consiliul are ca membri persoanele care îndeplinesc următoarele funcţii:
a) coordonator internaţional al Programului UNCTAD/EMPRETEC Geneva;
b) director al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România, din cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie;
c) consilier de afaceri al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România, director
general la Centrul de Promovare al Comerţului Exterior şi preşedintele Asociaţiei
Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România - ANEIR;
d) director general la Patronatul Român;
e) preşedintele Federaţiei Patronatelor din Întreprinderile Mici şi Mijlocii - FEPIMM;
f) director executiv la Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din
România - CNIPMMR;
g) preşedinte executiv al Federaţiei Sindicatelor din Textile, Încălţăminte, Confecţii şi
Pielărie;
h) vicepreşedinte executiv al Junior Chamber International - JCI România.
(3) Din componenţa Consiliului va face parte şi câte un reprezentant din partea
instituţiilor financiare implicate în implementarea Programului UNCTAD/EMPRETEC -
România.
Art. 2. -
(1) Consiliul îndeplineşte următoarele obiective:
a) supervizarea implementării Programului UNCTAD/EMPRETEC - România;
b) asigurarea surselor de finanţare necesare funcţionării Programului
UNCTAD/EMPRETEC - România.
(2) În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alin. (1) Consiliul va exercita următoarele
atribuţii principale:
a) identifică sursele de finanţare necesare funcţionării Programului
UNCTAD/EMPRETEC - România şi întreprinde măsurile necesare atragerii lor;
b) avizează propunerile de îmbunătăţire a cadrului instituţional, de organizare a
activităţii în cadrul Programului UNCTAD/EMPRETEC - România la nivel naţional şi în
teritoriu, urmărind punerea lor în practică;
c) avizează programul anual de activităţi privind implementarea Programului
UNCTAD/EMPRETEC - România şi dezvoltarea de noi componente ale acestuia;
d) evaluează periodic eficienţa implementării Programului UNCTAD/EMPRETEC -
România la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii;
e) acordă asistenţă şi facilitează finanţarea planurilor de afaceri elaborate de
participanţii la Programul UNCTAD/EMPRETEC - România, precum şi formarea şi de
dezvoltarea legăturilor de afaceri.
Art. 3. -
(1) Consiliul îşi va desfăşura activitatea pe baza unui regulament propriu aprobat în prima
sa şedinţă şi va avea la dispoziţie materialele elaborate de personalul Centrului Empretec.
(2) Coordonarea activităţii Consiliului va fi asigurată de consilierul de afaceri al
Programului UNCTAD/EMPRETEC - România cu sprijinul directorului programului.
Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va
intra în vigoare la data publicării.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi


Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie,
Eugen Ovidiu Chirovici

Bucureşti, 14 iulie 2005.


Nr. 126.

ltimul raport anual al UNCTAD (Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si


Dezvoltare) ajunge la o concluzie de care autoritatile din Europa de Est (dar si ca-
pitalurile straine implantate aici) nici nu vor, probabil, sa auda si de care, la fel de
probabil, nici nu vor tine cont. Cumuland un nivel substantial de datorii externe si con-
fruntandu-se, in acelasi timp, cu deficite de cont curent semnificative, ca urmare a
supraevaluarii propriilor monede, tarile din regiune ar putea asista la o crestere a
costurilor de creditare si la o scadere drastica a valorii monedelor lor.Expertii UNCTAD
au calculat ca, intre 1999 si 2007, monedele tarilor din Europa de Est (inclusiv Rusia) au
cunoscut o apreciere de circa 30% in raport cu un indice al principalelor monede de pe
glob, iar deficitul de cont curent al acestor tari a urcat in ansamblu la 9% echivalent PIB
in 2007, nivel aproape dublu fata de cel din 1999.Si sa precizam ca respectivele aprecieri
au fost facute inainte de declansarea noii faze a crizei financiare internationale in care
institutii financiare simbol din Statele Unite, dar apoi si din Europa Occidentala, au
inceput sa cada ca popicele, anuntand intr-un fel ca extinderea crizei la nivel global nu
mai poate fi evitata. Ceea ce da cu atat mai mult substanta si probabilitate proiectiilor
UNCTAD.Economistul sef al UNCTAD, Heiner Flassbeck, considera, pe baza acestor
date, ca tarile est-europene risca "sa intre intr-o criza clasica de cont curent", faptul
reprezentand viitorul pericol pentru tarile respective care se afla deja intr-o situatie ce a
fost pana acum experimentata doar de tari din Asia si America Latina. D-l Flassbeck este
fara echivoc in privinta cauzelor acestei situatii. "Piata monetara din regiune a fost
dominata de speculatii de tip carry-trade (operatiuni de imprumut in monede cu dobanzi
mici pentru plasamente pe piete cu dobanzi mai mari). Speculatorii inregistreaza astfel
profituri semnificative, dar tarile din regiune sunt puse intr-o situatie delicata, iar, mai
devreme sau mai tarziu, se vor confrunta cu o criza financiara si cu o depreciere sem-
nificativa a monedelor lor." Flassbeck considera inevitabila ajustarea puternica a acestor
monede, pentru ca este singura cale de iesire din dezechilibrele create.Nu suntem in
masura sa apreciem cat se potriveste analiza UNCTAD situatiei din fiecare dintre tarile
regiunii, dar se poate spune clar ca in cazul Romaniei se potriveste perfect. Nicio
divagatie, nicio iesire din scenariu: apreciere artificiala a leului, in contradictie totala cu
fundamentele economice, deficit extern fabulos, care preseaza puternic asupra cursului si
inflatiei! Atata doar ca in cazul Romaniei distorsiunile sunt mai grave. Deficitul extern
este de 14%, si nu de 9% echivalent PIB, cat este media pe ansamblu, si nu s-a dublat, ci
s-a triplat in perioada analizata de studiul UNCTAD.La asemenea cifre, este evident ca,
daca previziunile UNCTAD se adeveresc, probabilitatea ca actuala criza financiara si
caderea monedei nationale sa se produca este mult mai mare in cazul Romaniei, avand in
vedere mentionatele dezechilibre mult peste medie.Pentru ansamblul regiunii, singura po-
sibilitate ca o criza financiara sa nu se produca ar fi ca anume ceva sa fie diferit in acest
caz fata de cele anterioare, cand deficite grave de cont curent si aprecieri artificiale ale
monedelor au sfarsit inevitabil in caderi de curs si restructurari provocate de inflatie. Desi
economistul-sef al UNCTAD refuza implicit existenta, in cazul actual al tarilor est-
europene, a ceva special, vorbind pur si simplu de o "criza clasica de cont curent" ce le
paste!In mod limpede, din punctul de vedere al fundamentalor economice - care sunt
esentiale -, nu exista nimic special sau diferit. Singurul lucru special ar fi ca multe dintre
tarile in discutie - inclusiv Romania - sunt membre ale Uniunii Europene, ceea ce ar
reprezenta o anumita pavaza pentru eventualitatea unor schimbari instabilizatoare de
atitudine din partea capitalurilor straine. Ramane de vazut daca o asemenea - potentiala,
dar incerta - pavaza va fi mai puternica decat impactul fundamentelor economice, ceea
ce, mai ales in conditiile actualei crize financiare internationale care va ataca si pavaza
insasi, este cu totul improbabil. Atat de improbabil incat, daca s-ar intampla, s-ar
deschide un alt capitol in manualele de economie!

Relativa imunitate de pana acum a Europei de Est in fata turbulentelor de pe pietele


financiare americana si apoi vest-europene, are o explicatie precisa: in sistemele lor
financiare nu se deruleaza (deocamdata cel putin) operatiuni speculative cu instrumente
financiare sofisticate de genul celor care au facut sa sara in aer banci de investitii, fonduri
imobiliare si piete ipotecare din tari dezvoltate. UNCTAD nu vorbeste insa de crize simi-
lare in tarile emergente din Europa de Est, ci de clasice crize de cont curent in acestea. Si
problema este ca, in conditiile crizei speculatiilor financiare din tarile dezvoltate, care
creeaza o criza globala de lichiditati si o scumpire certa a costurilor de finantare, riscurile
si probabilitatea unei crize clasice de cont curent in acele tari emergente cu deficite
externe sunt mult mai mari.

INVESTITIILE STRAINE DIRECTE PAR SA FI ATINS APOGEUL IN 2007


Influxurile de investitii straine directe (ISD) la nivel global au crescut in 2007 cu 30%,
ajungand la cifra fara precedent de 1.833 miliarde de dolari americani, conform
Raportului Mondial al Investitiilor 2008: Corporatiile Transnationale si Problema
Infrastructurii, elaborat anual de UNCTAD. Fluxurile din 2007 au depasit recordul
detinut anterior de anul 2000 cu aproximativ 400 de miliarde de dolari americani, in
ciuda crizei globale financiare si a creditelor care a inceput in a doua jumatate a anului
trecut.Totusi, incetinirea cresterii economice la nivel mondial pare sa prevesteasca
reducerea ISD in 2008, conform raportului.Tendinta ascendenta din 2007 a fost vizibila
in aproape toate regiunile si subregiunile lumii si in toate cele trei grupari economice: tari
dezvoltate, tari in curs de dezvoltare si economiile de tranzitie din sud-estul Europei si
din Comunitatea Statelor Independente (CSI) (tabelul 1).Stocul de ISD la nivel global a
ajuns la 15.000 de miliarde de dolari americani, conform raportului. Aceasta reflecta
scala activitatilor derulate de aproape 79.000 de corporatii transnationale (CTN) din
intreaga lume, care detin aproximativ 790.000 de filiale in strainatate.
Se estimeaza ca vanzarile, valoarea adaugata si exporturile acestor filiale au crescut cu
21%,19%, si, respectiv, 15% in 2007 .
Intrarile de ISD in tarile dezvoltate au ajuns la 1.248 miliarde de dolari americani. SUA
au ramas cel mai mare beneficiar de ISD, urmate de Marea Britanie, Franta, Canada si
Olanda .Influxurile de ISD in tarile in curs de dezvoltare au atins cel mai ridicat nivel pe
care l-au avut vreodata (500 miliarde de dolari americani) –o crestere de 21% fata de
2006. In timp ce Asia de Sud, de Est, de Sud-Est si Oceania sunt raspunzatoare pentru
jumatate din totalul de ISD din tarile in curs de dezvoltare, America Latina si Caraibe au
inregistrat cea mai mare crestere (36%). Influxurile in Asia de Vest au crescut in ultimii
ani si le-au depasit pe cele din Africa din 2004. Totusi, investitiile in Africa au ajuns, de
asemenea, la un nivel fara precedent. In plus, tarile cel mai putin dezvoltate (LDC) au
atras 13 miliarde de dolari americani sub forma de ISD in 2007 –iarasi o cifra record.
Iesirile de capital din tarile dezvoltate au crescut si mai rapid decat intrarile, depasindu-le
cu 445 miliarde de dolari americani in 2007. SUA si-au pastrat pozitia de cea mai mare
sursa de ISD. Tarile in curs de dezvoltare au continuat sa castige in importanta ca surse
de ISD, cu investitii atingand 253 miliarde de dolari americani, in principal ca urmare a
expansiunii externe a corporatiilor transnationale din Asia. Dintre economiile in curs de
dezvoltare si de tranzitie, primii trei cei mai mari beneficiari de ISD provenind din tari in
curs de dezvoltare au fost China, Hong Kong (China) si Federatia Rusa.
Nivelurile fara precedent de fuziuni si achizitii (F&A) transfrontaliere, reflectand o
tendinta continua de consolidare a companiilor, au contribuit in mod substantial la
cresterea globala de ISD. In 2007, valoarea unor asemenea tranzactii a ajuns la 1.637
miliarde de dolari americani –cu 21% mai mult decat recordul precedent atins in 2000.
F&A transfrontaliere in care au fost implicate fondurile de investitii aproape ca s-au
dublat, ajungand la 461 miliarde de dolari americani –un alt record –fiind raspunzatoare
pentru mai mult de un sfert din valoarea acestor tranzactii din intreaga lume. O noua
caracteristica a ISD-urilor globale este reprezentata de aparitia fondurilor de investitii
suverane (SWF) in postura de investitori directi. Desi sumele rulate de SWF-uri sub
forma investitiilor straine directe raman relativ scazute, nivelul lor a crescut in ultimii ani.
Criza ipotecara care a aparut in SUA in 2007 a afectat pietele financiare si a creat in
multe tari probleme cu lichiditatile, ducand la costuri ale creditelor mai ridicate. Totusi,
capacitatea firmelor de a investi peste hotare pare sa fi fost cel mai putin afectata.
Deprecierea brusca a dolarului a stimulat ISD-urile in SUA. Tendinta pe ansamblu a
politicilor guvernamentale ramane ca o poarta deschisa pentru ISD. Studiul anual al
UNCTAD cu privire la schimbarile survenite in legile si in reglementarile nationale care
ar putea influenta investitiile si operatiunile corporatiilor transnationale (CTN) sugereaza
ca autoritatile nationale continua sa transforme climatul de investitii din tarile lor intr-
unul atractiv pentru CTN. In 2007, din aproape 100 de schimbari de politici identificate
de UNCTAD ca avand o potentiala influenta asupra ISD, 74 isi propuneau sa
transforme mediul economic din tara gazda intr-unul mai favorabil ISD, in ciuda
inmultirii
ingrijorarilor si a dezbaterilor politice cu privire la dezvoltarea protectionismului.
Incetinirea cresterii si tulburarea financiara din economia mondiala au dus la crize de
lichiditati pe pietele financiare si de credit in numeroase tari dezvoltate. Ca urmare,
activitatea de fuziuni si achizitii a inceput sa scada considerabil. In prima jumatate a
anului 2008, valoarea acestor tranzactii a fost cu 29% mai redusa decat in a doua jumatate
a lui 2007. UNCTAD estimeaza ca, in general, fluxurile de ISD in 2008 vor ajunge la
aproximativ 1.600 miliarde de dolari americani, reprezentand o scadere cu 10% fata de
2007. Aceasta estimare se bazeaza pe datele disponibile pentru 75 de tari referitoare la
fluxurile de ISD pentru primul sfert al anului 2008. Pe de alta parte, pentru fluxurile de
ISD din tarile in curs de dezvoltare exista probabilitatea de a ramane la un nivel destul de
stabil. Studiul Perspectivelor Mondiale de Investitii 2008-2010 al
UNCTAD este mai putin optimist decat analiza precedenta si exprima o prudenta mai
mare cu privire la planurile de investitii ale CTN fata de 2007.3

UNCTAD: Investitiile straine directe in Romania au crescut cu 34,1% in 2006

Investitiile straine directe in Romania au crescut in 2006 cu 34,1%, pana la 8.6 miliarde
dolari, ritm egal cu media inregistrata la nivel global, de 34,3%, arata datele preliminare
publicate, marti, de UNCTAD. Fluxul global de investitii straine directe a crescut pentru
al treilea an consecutiv, pana la 1.230 miliarde dolari, insa recordul de peste 1.400
miliarde dolari din 2000 ramane nedoborat, potrivit primelor estimari din acest an ale
Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD). "Cresterea
investitiilor straine directe arata mai ales cresterea economica mare si peformantele
economice puternice in multe parti ale lumii", a aratat UNCTAD, adaugand ca aceasta
crestere a fost inregistrata atat in tarile dezvoltate, cat si in randul celor in curs de
dezvoltare. Liberalizarea politicilor pentru investitii si a anumitor norme pentru comert au
stimulat in plus acest avans.Volumul investitiilor straine directe in tarile in curs de
dezvoltare a crescut cu 48% in 2006 si a atins nivelul de 800 miliarde dolari. Statele
Unite ale Americii au fost cel mai mare beneficiar de investitii straine directe in 2006,
atragand un volum de investitii de 177,3 miliarde dolari. Astfel, SUA au devansat Marea
Britanie, liderul din 2005. Totusi, UE ramane cea mai mare zona beneficiara de investitii
straine directe. In 2006, volumul acestora a ajuns la 549 miliarde dolari, ceea ce inseamna
ca UE a beneficiat anul trecut de 45% din toate investitiile straine directe, la scara
globala.

Potrivit UNCTAD, au aparut mai multe riscuri la nivel mondial, care ar putea avea
implicatii asupra fluxurilor din si spre tarile dezvoltate. UNCTAD este de parere ca
dezechilibrele la nivelul conturilor curente, pretul mare si volatil al petrolului si deficitul
fiscal mare al tarilor din UE vor avea consecinte asupra perspectivei investitiilor straine
directe in tarile dezvoltate.Fluxul de investitiilor straine directe catre tarile in curs de
dezvoltare a crescut cu 10% anul trecut, iar pentru a economiile in tranzitie (Europa de
Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente), cresterea a fost de 56,2%.Dupa un avans
mic in 2005, fluxul investitiilor straine directe spre 19 tari din Europa de Sud-Est si
Comunitatea Statelor Independente a crescut semnificativ in 2006, al saselea an de

3
http://www.unctad.org/wir
http://www.unctad.org/fdistatistics
cresteri pentru regiune. Fluxul catre Rusia aproape s-a dublat, pana la 28,4 miliarde
dolari. "Investitiile straine directe vor ramane animate, in mod special, in tarile ce au
aderat la UE pe 1 ianuarie 2007 (Bulgaria si Romania) si in economiile mari precum
Rusia sau Ucraina", se spune intr-un comunicat UNCTAD.Crestererea economica se va
incetini moderat in 2006."Cresterea globala continua a dezechilibrelor externe, fluctuatii
mari ale ratelor de schimb, cresterea ratelor dobanzilor si marirea presiunilor inflationiste
si pretul mare si volatil al bunurilor duc spre riscuri care ar putea impiedica fluxurile de
investitii straine directe si ar putea duce la o incetinire a cresterii rapide a investitiilor
straine directe, inregistrata la scara globala in ultimii ani", a aratat UNCTAD.Ultimul
raport aspura riscurilor de tara al agentiei de evaluare financiara Standard&Poor's (S&P)
estimeaza o scadere a investitiilor straine directe in Romania in acest an. Astfel,
investitiile straine directe din Romania vor scadea in 2007, pana la 6,45 miliarde dolari,
in conditiile in care rezultatele preliminare UNCTAD pentru 2006 arata un volum al
investitiilor straine directe din Romania de 8,6 miliarde dolari. Ponderea in produsul
intern brut a investitiilor straine directe din Romania va fi, in 2007, de 4,7%, peste media
de 3,2% afisata de tarile cu un rating "BBB", Romania avand un calificativ de
"BBB-".Romania va reusi sa pastreze un nivel ridicat al investitiilor straine directe care
nu vor scadea dupa aderare, cum s-a intamplat in Ungaria dupa 2004, declara, in luna
octombrie, secretarul general al Agentiei Romane de Investitii Straine, Florin
Vasilache."In ceea ce priveste evolutia fluxului investitiilor directe in acest an si in
perioada urmatoare, consideram ca Romania nu se va confrunta cu un regres sau cu o
stagnare, asa cum a avut loc in statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004", a
explicat Vasilache. Valoarea investitiilor straine directe din 2006 va fi peste 6 miliarde
dolari, fara a include si banii obtinuti din privatizarea Bancii Comerciale Romane (2,2
miliarde euro), a mai spus secretarul general ARIS. "Credem ca investitiile straine directe
din Romania vor continua sa creasca", a declarat directorul executiv al Consiliului
Investitorilor Straini (CIS), Ruxandra Bandila. Directorul executiv CIS a motivat
afirmatia si prin faptul ca investitorii straini au descoperit "mai tarziu" Romania.

20-22 ianuarie 2009 În cadrul UNCTAD s-a desfăşurat reuniunea multianuală a


experţilor în domeniul politicilor de dezvoltare a întreprinderilor şi îmbunătăţirea
capacităţii administrative prin ştiinţă, tehnologie şi inovare. Dezbaterile au urmărit
identificarea politicilor şi a celor mai bune practici care să încurajeze crearea şi
promovarea competitivităţii internaţionale a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).

19-20 ianuarie 2009 În Kuweit s-a desfăşurat Summitul Dezvoltării Economice şi


Sociale a Ţărilor Arabe, în cadrul căruia Secretarul general al UNCTAD a făcut o
prezentare a proiectelor UNCTAD de care pot beneficia ţările Arabe şi care pot ajuta
sectorul privat să deţină rolul principal în dezvoltarea acestor ţări.
19 ianuarie 2009
UNCTAD a estimat că investiţiile străine directe s-au redus cu 21% în 2008 (valoarea
estimată fiind de 1,4 trilioane USD), existând probabilitatea ca acestea să scadă, în
continuare, în cursul anului 2009.