Sunteți pe pagina 1din 13
I. Sisteme de iluminat Capitolul 5 Corpuri de iluminat EPS Capitolul 5: Corpuri de iluminat isteme de iluminat 5.1. Caracteristicile corpurilor de iluminat (CIL) Prin corp de iluminat se defineste un aparat electric care: ~ sustine mecanic lampa (lampile), ~ asigura alimentarea cu energie e- lectrica a kampii (lampilor) si = distribuie fluxul luminos in mod convenabil IL are 2 componente principale: = arm&tura ce cuprinde dispozitivul de fixare a sursel sau surselor, apara- tura necesara aprinderii si functionari lampilor cu descarcari (balasturi, star- tere, ignitere, condensatoare), elemen- tele’ de conexiune electrice (socluri, cleme) si conductele electrice; ~ dispozitivul optic ce are rolul de a distribui, reflecta si/sau transmite fluxul luminos asigurand, de asemenea, pro- tectia vizualé a sursei. Uneori dispozi- tivul optic asigura si protectia fata de mediu: la lovire, la degajari de praf sau umiditate etc. Corpul de iluminat trebuie sa: ‘alba o forma pldcuta, estetica; = fie usor de instalat = mentind 0 temperatura de functio- rare constanta in limitele admise; ~ permité o intretinere usoard oferind tun acces rapid la partie componente pentru. curate, schimbarea surselor sau reparat Din punct de vedere functional, cor- purile de iluminat prezinté 0 serie de Caracteristiciluminotehnice specfice (fig. 15.1). Randamentul ne al corpului de iumi- nat este dat de relatia: No= Bose (5.1.1) In care: =n) 6.12) 1, este fluxul emis de limpi; n - numé- rul de limpi; @ - fluxul unei Kampi; ‘e - fluxul luminos emis de CI. Sistemele optice ale CIL, nefiind per- fect reflectante sau tansmitétoare, fac cca fluxul emis de corp s& fie mai mic docat cel emis de suse. Curba de distribute a intensitti lu ‘minoase (CDIL) reprezinta repartiia in- tensitailor luminoase intr-un plan care ‘rece prin axa CIL. ‘Amplasand_ intensitatile luminoase (ag) in contul de simevio al corpului CARACTERISTICILE CL Coil % Ne oL Ca a Fig. |.5.1 Caracteristicile luminotehnice ale corpurilor de iluminat. Curba de distribute a intensitatiluminoase (caltativa) 0.10 10...40 0.80 ©0..20 90...100 oe. |e 4 {61| _ 100...90 20...60 60...40 40...10 10..0 Coxpuri cu distribute Grecti | semidirect’ [arecté-indrecta]_semicrecté | indrecta ‘5.3. Clasificarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere al distributiei spatiale a fluxului luminos. de iluminat, varfurle acestora se vor ‘asi peo suprafata numita “suprafata de dstributie a intensitatii lurinoase’ Aceasta este redat prin una sau mai multe curbe de distributie a intensitati Juminoase (CDIL) - cap. | in functia de felul suprafetei = daca suprafata este de revolutie este suficienta o singur CDIL a= fat ~ daca supratata este oarecare sunt necesare mai multe COIL Je= fla) pentru unghiuri 6 constant De regula, sunt utiizate 2 sau 4 ase- menea curbe, din planurile f=0... 180: 90...275° sau f=0...180% 45...225°; 90.270"; 135...315° acd GIL este nesimetric sunt nece- sare mai multe curbe de distributie a intensitatilor luminoase, numrul_ lor fiind ales in functie de gradul de nesi mmetrie. In acest caz intensitatea lumi noasa este in functie de a si f, c find Unghiul de inaltime, iar f fiind unghiul azimut (mai sunt notate si cu 7.0) De exemplu, pentru CIL fluorescente liniare sunt suficiente 2 curbe (una transversala = 0-180° si una longitu- inal p= 90...2709. Curbele de distributie pentru corpu- file de iluminat interior si exterior sunt date de producatori. ‘Aceste curbe, in majoritatea cazu lor, sunt ridicate pentru cazul in care in ccorpul de iluminat se monteaza o lam- pa conventionala cu fluxu de 1000 im. Ele sunt date, de regula. in coordonate polare, pentru CIL obisnuite, si coordo- nate rectangulare, pentru proiectoare. Coeficientul de ampiiicare C. este 0 caracteristic& mai putin utiizata, definit cu relatia: Ca betes, (6.1.3) ‘care Im este intensitatea maxima e- mis de CiL, iar In este intensitatea medie sfericd, Ine = (VA }e (5.1.4) ‘Acest parametru di o informatie a- supra modului de amplificare a intesitatiiluminoase. Unghiul de protectie al CiL este un- 500-10° 30° Clasa de calitate “Pentru unghiul de protectie longitudinal 0° Tipul lamp Fluorescente ‘tubulare Cu descarcari la inaita presiune si balon fluorescent ‘sau opal Cu balon clar si lampi incandescente 30° Fig. 15.2. Modalitaji de stabilire Uunghiului de protectie. I. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat | 33 | lumina, asa cum se arata in figura 1.5.2. In tabelul 1.5.1. sunt indicate un- ghiurle de protectie minime, recoman- date, in functie de luminanta Kimpilor si clasa de calitate privind limitarea orbir Clasele de calitate A, B, C, D si E co- respund claselor de calitate din metoda curbelor de luminanta limita (cap. 8). Pentru alte tipuri de CIL, de exemplu, cele cu ecrane opale, protectia vizuala este totald. Aceasta se realizeaz prin ifuzia lumini, obtinandu-se 0 dimi- nuare substantial a luminantei sursei. Curbele de luminanté (CL) sunt, de asemenea, 0 caracteristicé important a corpurilor de iluminat, ele servind Ia aprecierea calitatii iluminatului din Punctul de vedere al orbiril directe ce poate fi produsd de sursa (cap. 8). Coeficientul de mentenanta (Mi), ex- prima faptul c fluxul luminos al corpu- rilor de iluminat scade in timp. Scdde- rea se datoreaza: = imbatrénirii ampii, fenomen ce se manifesta prin evaporarea filamentului si depunerea acestuia pe globul sau tubul de stick’, marind coeficientul de absorbtie al acestui - imbatranini dispozitivului optic, ce duce la micsorarea coeficientilor de re- flexie sau transmisie; = depunerii de praf intre 2 curatiri consecutive. ‘Acest coeficient este introdus in cal- culele de proiectare astfe! ca la expira- rea duratei de functionare a lémpilor sis- temul de iluminat s& ofere conditit op- time pentru activitatea cin incépere. Re- zulté c la instalarea sistemelor de ilu- rminat acestea trebuie s8 asigure condi superioare color prevazute in norme. Clasiticarea corpurilor de iluminat in punct de vedere functional (sau al destinatie’) se disting 4 clase de corpuri de iluminat pentru iluminatul ‘A= interior B - exterior, G - mijloacelor de transport (auto, aero, navale etc.) D = iluinat special (din domeniul medical eto) Clasele A si B formeazé grupa cor- purilor de iluminat obisnuite (cu 0 utili zare generala), iar clasele C si D grupa corpurilor de iluminat speciale (cu 0 utilizare restransa si specializata). Din punctul de vedere al cistributiei fluxului luminos, corpurile de iluminat se clasificd astfet: ‘+ dupa distributia spatial a fluxului (@.) in cele doua semistere, inferioaré (@= ) si superioara (0) (fig. 1.5.3) ‘© dupa distributia luxulu inferior d=, corpurile de lluminat pot fi cu distributi cS 1-60. 120° (2=160...180° e a @ Fig. 1.4. Clasificarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere al distributiet fluxului inferior. punctul de vedere al protectiel impotriva {dupa CEE - Comisia internationata pentru echipamente electrice) 0 CIL cu izolatie fun la protectie Protectia electrica nala obisnuita si fara borna de legare CIL cu izolatie functionala si cu borna de legare la protectie 1 CIL mobile conectate prin cablu flexibil sunt echipate cu fisa cu contact de protectie sau soclu cu conector pentru protectie wt CIL cu izolatie dubla sau intarita fara borna de legare la protectie m CIL realizat pentru conexiuni la circuite de distributie de foarte joasa tensiune si neavand la interior ‘sau exterior cale de curent la alta tensiune [[Tabelul 153. Clasificarea corpurilor de Tuminat (dups IEC") din punctul de vedere al protectiel la corpuri solide gi apa Prima cifra caracteristica Tipul de protectie (IP) ‘A doua cifra caracteristic& Protectia persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de Protectia echipamentului din interior impotriva partile active si impotriva contactului cu partile mobile din interior; protectia echipamentului impotriva patrunderii de corpuri straine 0 Neprotejat 1 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 50 mm, 1 Protejat impotriva picaturilor de apa pe vertical 0 Neprotejat de ex.: mana (dar nu impotriva accesului intentional) 2 Protejat impotriva oblectelor solide mai mici de 12 mm, 2 Protejat impotriva picaturilor de apa la un unghi mai mic de 15° 3 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm, 3 Protejat impotriva apei pulverizate de ex.: degetele de exemplu, sculele, conductele s.a. (cu diametrul sau grosime mai mic de 2,5 mm) 4 Protejat impotriva obiectelor mai mici de 1 mm, de ex.: 4 Protejat impotriva stropirii cu apa conductele cu diametrul sub 1 mm 5 Protejat impo! 6 Etans la praf 7. 8- prafului 6 Protectia 7 Protejat impotriva imersiunii 8 Protejat impotriva scufundarii “IEC - Comisia electrotehnica internationala ** introducere temporara in apa patrunderii periculoase a apei 5 Protejat impotriva jetului de apa potriva valurilor puternice de la foarte intensiv (cu flux concentrat) la foarte extensiv (cu 0 distibutie e- vvazaté) (fig. 5.4); de regula, distributia foarte intensiva este proprie proiectoa- relor, iar cea foarte extensiva, corpurlor folosite pentru iluminatul rutir. Celelalte istributii sunt propri corpurilor de iluminat obisnuite. * dupa cistributia intensitéti_ lumi rnoase, mult utlizata de normele brita- Tice si de metoda CIE; se mai numeste si lasificarea 82 (British Zonal). Din a- est punct de vedere corpurile de ilu- Irae (142 COSa) Ine (2+C08«t) Iw ZB: a= Inae (148ING) BZ10" Iy= Ina sin De regula, forma analitica I. = ffa) a DIL nu se cuncaste. De aceea inca- I. Sisteme de iluminat tie de rapoartele de fluxuri N1, N2, N3 SiN4 definite de: ont £1, NIE C3, FC4 ong=EG3: eyqa FCs NB Foe “NAF unde FC1...FC4 si F sunt fluxurile cumulate caracteristice ale corpurilor de iluminat cuprinse in unghiurile solide 2/2; ; 3n/2; 2n $i, respectiv, 4x, iar N1...N4 reprezinté numere intregi formate din primele doua zecimale ale wno=£G2 aor ‘minat se impart in 10 clase, dupa mo- _drarea in clasa BZ se mai face in fune- _rapoartelr. u im f | - —e. —__» | e b c-0 Pentru 1000 im to h0-270 1) [Tntenstate [Co] | Flux zonal sw 0.180" 90.2707 Im) Curba de distribute oe rcs 5 123 120 11,60 ‘nonsiab mi E 2 napkin 15 130 15 46,32 25 | 197 100—~108.25 a5 | 144 10017990 | “ean am om tad 15 45 | 143 as «270.12 ss; ia a) aaron | ie ee ee 75 | 13727-85084 y a5 | 128 3622.01 iH Blois 95 | 124 0,00 | 689.65 | * 253, 105| 124 0,00 755,24 | 7 Te 115) 118-000 a1ga1 |e 125} 100 0.00 85866 | 135/78 0.00 888,87 ie ° sae 5e 0,00 906,46 | “Seer 2 2456 81m 2 94 155| 95-000 914.56 ica 15] 16000-91682 175| 4 0.00 | 917.02 t 4 - Factor de refiexie Indicatodi [Nt N2 NO N4 NS Tavan 0,70 0,50 0,30 0,00 de distributie T Pereti| 0,50 | 030 0,10 050 0,30 | 0,10 | 0,90 0,10 0,00 || ai fluxului (%)|°" 5% 89 68 92 Podea| 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,10 0,10 0,00 Indice Factori de utlizare 0,60 | 033 | 025 | 020 029 023 0,18 020 0.17) 0.13 080 | 041 093 O27 096 029 024 025 Fig. 155. Datele de proiectare pentru 100 | 048 039 033 042 035 030 030 un CL: 1,25 | 0.54 046 039 047 0.41 0,35 0,35 0,31 0,25 a - vedere spatialé; b - sectiune; 150 | 059 051 045 0,62 045 0.40 0,39 0,35 0,28 © - CDIL pentru @, =1000 Im; 2,00 | 067 059 053 059 052 047 044 041 0,33 d - tabel cu variatia intensitatilor si 2,50 | 0,73 065 059 063 057 053 048 0,45 Juminantelor; @ - factor de utiizare 3,00 | 0,76 070 064 066 061 057 051 0,48 ‘si indicatorii de distributie zonala a 4,00 | 081/075 0,70 0,70 066 0,62 054 0,52 0,42 fluxului; f - graficul de variatie a 5,00 | 0,84 079 074 00,72 0,68 0.65 056 0.54 0,44 fluxului juminos In spatiu, si curbele de luminanta suprapuse pe graficul curbelor limité de luminants. 1. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat * dupa gradu de protectie faté de mediy, care poate fi: ~ electica sau impotrva electrocutari (tab. 15.2); protectia omului la atinge- rea si manevrarea corpurilor de ilumi- nat creste de la clasa 0 la il ~ fala de patrunderea corpurilor soli de sia apei ce se exprima prin gradul de protectie IPXX, unde prima cifré (de la 0 la 6) indica protectia pe care o asi- urd echipamentul corpului de iluminat impotriva corpurilor straine, lar a doua cifra (de la 0 la 8) indica protectia im- potriva patrunderii apei (tab. 16.3.) Cu cat prima cifra este mai mare cu atat omul este mai bine protejat la atin- gerea si manevrarea corpului de ilumi- Nat. Cu cat a doua cifrd este mai mare cu atat apa (sub diferite forme) poate patrunde mai greu la echipamentul e- lectric al corpului. Patrunderea apei la echipamentul electric ar duce la scurt- Gircuit, a deconectarea corpului de iu- mminat. Multi fabricanti de corpuri de iluminat dau gradul de protectie IP prin 3 cite, cea de a treia indicand rezistenta cor- pulul la socuri mecanice ~ fat de patrunderea medilor ga- zoase cu pericol de explazie; din acest unct de vedere corpurile. de iluminat se executa in dova variante construc- tie: * Ex (antiexploziv), capabil s&reziste la presiuni determinate de explozi in- teme, peniru a evita transmiterea aces- tora in mediul inconjurator. Acest tip va avea armatura din ofel si dispozitivul optic din sticla dura rezistenta la pre- siuni ridicate ~ Eve (Cu siguranta mavita), capabil s& evite ptrunderea gazelor sau ameste~ curilor gazoase explozibile in interior print-o constructie special (eventual cu suprapresiune) dublata de un sis- tem de siguranta electrica pentru de- conectare in cazul depresurizari sale. * dup modul de montare, corpurile de tiuminat pot fi montate: ~ parent pe elementele de cons- tructi Fig. 6.8. Montaje de CIL pe structuri spatiale. + direct pe plafon: plafonierd: + suspendat de plafon: lustra, cande- labru; + pe perete: aplica (dreapta sau obli- a) ingropat in elementele de construc- tie: + Jn plafon, de regula in plafon fals; + in scafe: pe perete, pe stalpi - pe stalpi etc. 5.2. Corpuri pentru iluminatul interior * Corputile de iluminat pentru tampi- le cu incandescent (normale si cu ha- logeni) si fluorescente compacte pot fi clasificate In urmatoarele categorii prin- Ccipale, in functie de folosinta: locuinte = unele sali de spectacole; - iluminatul decorativ interior sau de accent; ~ medi cu degajari de praf, umiditate ‘sau cu pericol de explozie. In figura 5.5 este indicata o fis teh- nicd de date pentru un corp de ilumi- nat interior (ELBA -FIA-09-118) echipat cu lampa fluorescent de 18 W. Pentru incaperile moderne destinate birourilor cu calculatoare se recoman- a CIL sub forma de aplice (iluminat indirect) echipate cu limpi MH (in po- Ziti fixe, fig. 15.6) sau lampadare iden- tice ca structurd luminotehnica cu apli- ca din aceeasi figurA (solutie flexibia). Evident, pentru alte utlizari decorative se poate utiliza ca surse si LIH tubula- Cateva CIL moderne pentru locuinte (platoniere sau aplice) pot fi urmarite in figura 1.5.7 eT of & 5 3 osw * = Os E Fig. 1.5.6. Aplicd pentru birouri mici cu calculatoare. Fig. 5.7. CIL pentru locuinte: a - plafoniera pentru camere obisnui- te; b ~ plafoniere pentru incaperi de | trecere; ¢ - aplice semiindirecte; | d= CiL cu elemente decorative sus~ L pendate. 36 ul 5: Corpuri de iluminat I. Sisteme de iluminat Pentru sistemele de iluminat flexibile- Jadaptabile, CiL se monteaza pe sind sau pe structuri spatiale utiizate atat pentru fixare cat si pentru alimentare electric’ (fig. 15.8). © Corpurile de iluminat pentru lampi fluorescente de joasa presiune (liniare) se pot utiliza in: Br Fig. 15.9. CIL industrial. 1.5.9 (gon. FIRA) ~ spatil industriale obisnuite si similare; = spatii din cladirle administrative, cu birouri, sali de proiectare, invatamant, cercetare, social - culturale, magazine; ~ spatti de circulatie si similare; - medii cu degajari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie. ~ Pentru spatile industriale obisnuite (ara degaiiri de prat, umiditate, gaze explozive) cu o inaitime sub 4-5 m, se utllizeazé iluminatul fluorescent si CIL cu distributie directa a fluxului Un CIL tipic este prezentat in figura Fig, 5.10. CIL pentru incdperi de muncé intelectuala, invatamént 5.2 a- FIAG - 03; b - FIRI; c si d - Cl. D-ID Zumtobel. 0520 d28 b e Fig. 1.13. CIL industriale: a - tip ELBA; b ic - tipuri PHILIPS; 11- dispozitiv optic (reflector) din tabla deschis la partea inferioara: 2 - aparatal; 3 - dispozitiv de prindere. - Pentru spatile de munca intelec- tual, invatamant, unele magazine 5.2., GIL cu distributie semigrecté pana la indirecta si, mai rar. directa (cu orétare calindate si unghi de emisie mare) sunt cole adecvate (ig 1.5.10). Sistemele de iluminat flexibile/adap- tabile utilizeazd, de asemenea, structuri spatiale suspendate care inglobeazi IL fluorescente liniare (fig. 15.11). ~ Spatile cu degairi de prat si umi- ditate, Ci. trebuie protejate si etansate corespunzator (fig. 1.5.12. ‘© Corpurile de iluminat pentru kimpi cu descarcari in vapor metalici (de ‘mercur sau sodiu) sunt destinate hale- lor industriale inalte (peste 6 m). CIL au © distributie directa si pot fi deschise ‘sau protejate in functie de medi (cu sau fara degajari) In figura 15.13 se pot urmari 3 tipuri de corpuri in cons tructie deschisa. struiesc de tip etans, reflectorul fiind protejat la partea infericara cu apara- toare din sticla sau material plastic ‘transparent. * Corpurile pentru iluminatul de sigu- ranta. In sistemele de iluminat de sigu- ranta, in general, se pot utiliza aceleasi corpuri ca si pentru iluminatul normal, finand seama de indicatile specificate de norme. Pentru iluminatul de siguranta specia~ lizat se utilizeazd CL. speciale echipate cu surse corespunzatoare, cu elemente colorate adecvate si, eventual, cu un sistem de comutare automata la cd- Fig. 15.18. Variatia coeficientulul de transmisie, t, a polimetacrilatulu in timp. 10 KS Fig. L5.19. Generators fibre optice. Fig. 15.21. Secfiunea tuburilor optice: 1 ~ miez reflectant; 2 - strat exterior |protector la radiati UV; 3 - strat protector) ‘suplimentar al fibrelor optice; 4 - fibre| loptice. \ and ta 10 m’ a1 pana la 30 m: ce peste 30 m Fig. .22. Folosirea generatoarelor: lun generator pentru o lungime de cabiu| \L < 10m; doud generatoare pentru o| lungime de cablu 10 < L < 30m; trei \generatoare sunt folosite pentru o lungime| e cablu L > 30m. SUPRAFETE ABHITECTURALE Varietatea proiectoarelor destinate scenelor de teatru si studiouri este cu mult mai mare decat cea prezentata. 5.5. Fibre ‘Transportul luminii la distant& prin in- termediul fibrelor optice este tot mai des folosit in iluminatul arhitectural, in ‘mod special. ‘Ansamblul sistemului de iluminat cu fibre optice cuprinde: Generatorul care contine sursa prin- cipala de lumina, care in mod uzual, este 0 sursd cu incandescenta cu ha- logen sau sursi cu descarcare in va~ ‘pori metalici cu adaosuri de halogenuri metalice cu indicele de redare a culori foarte bun (R> 80). Rolul generatorului este de a asigura alimentarea sursei propriu-zise si de a focaliza fluxul luminos emis de sursa spre zona de lesire a fibrelor optice prin intermediul ispozitivului optic intern. Are in com- ponenta sa un fitru de raze ultra- violete, impiedicand propagarea com- ponentei UV de-a lungul fibrelor optice astfel incat punctul luminos contine numal radiatii in domeniul vizibil Generatorul poate fi prevazut cu fitre colorate, in scopul obtinerii unor efecte speciale. ‘Ansamblul de cabluri are rolul de a conduce numai fluxul luminos de la generator la zona dort a fi iluminata. Cablurile pot fi de diferite Iungimi sau diametre, in functie de nivelul de iiumi- are necesar si de numarul de cabluri aferente generatorului. Este caracterizat de: lungime (la cerere), diametrul con- ‘ductelor flexibile (cel mai utilizat find cel de 5 mm), numérul de fibre optice, raza maxima de curbura (15 mm), Lnghiul optic de deschidere (30°). Cablurile sunt realizate din polimetil- metacrilat - material ce asigura transmi sia foarte bund a luminii si pastreaza in- tacte calitatile sursei_de lumina (temperatura de culoare si redarea culori), oferind o inalté eficacitate dato- tuburi optice LUMINOASE LUMINATE, (TRANSMITATOARE) (REFLECTANTE) PLAFON PERETE. PLAFON PERETE LUMINOS. LUMINOS LUMINAT LUMINAT 15.23. Clasificarea suy r arhitecturale utiizate in sistemele de iluminat. Fit deprecieri sale foarte mici, in timp. Graficul din figura 1.5.18. indica de- precierea fluxului luminos intr-un_sis- tem de fibre optice putndu-se folosi la estimarea nivelului de iluminare cu ca- bluri mai lungi de 2 m, punctul de cal- cul find considerat la 2 m de genera: tor. Acest sistem este folosit cu succes in iluminatul diferitelor obiecte ale caror culori se degradeaza sub actiunea UV (tablourile dintr-o expozitie, muzeu). De asemenea, céldura degajata de sursa, jn generator, nu este transportaté de-a lungul fibeelor optice, motiv pentru care acestea se folosesc la iluminatul vitr- nelor casetate (casete cu exponate intr-unmuzeu, magazin) nemaifiind nevoie de ventilarea acestora. ‘Ansamblul de terminatii optice. Acestea au rolul de a dirija fluxul lumi: os spre zona de interes (fig. 1.5.20). Pentru efecte speciale ele pot fi insoti- te de lentile sau filtre colorate. Acestea sunt caracterizate de: forma, modul si diametrul de incastrare, unghiul lentiei Fresnel, focalizare sau nu (fig. 15.19). Deci fibrele optice pot fi folosite in ilu- minatul general (la un nivel scazut al iluminari), de accentuare, pentru expo- nate din muzee si aplicatii exterioare ca fajade de clidiri, fantani arteziene, domeniul industrial si medicinal. optice, a caror sectiune este figura 1.5.21, Tnlocuiesc cu succes tuburile cu neon ale firmelor lu- minoase. Ele sunt ins& mult mai usor de folosit la accentuarea conturului, fiind flexibile. Sunt folosite deci pentru: directionare, lluminat de contur, recia- me luminoase, semnale luminoase. Aplicail: fatade ale cladirlor, piscine, poduri, gradini etc. Pentru efecte colo- fistice se pot utliza fire amplasate in generatorul aferent. In functie de lung) mea fibrelor optice, in sistemul de ilu- minat se amplaseaz un anumit numar de generatoare conform schemei din figura 1.5.22. 5.6. Suprafefe luminoase sau luminate arhitecturale Pentru unele inc&peri aferente unor clidiri care necesité componente de- corative (sali de spectacole, muzee, magazine, locuinte s.a.) se pot utiliza suprafete arhitecturale ca surse de lu- mina secundare ce transmit sau re- flecté fluxul luminos emis de surse de lumina primare (fig. 1.5.23). 5.6.1. Suprafefe luminoase Plafoane luminoase Plafonul luminos este un element ar- hitectural realizat dintr-o placa transmi- Yatoare din module, suspendata de plafonul de rezistentA al constructie! | 40 | Capitolul 5: Corpuri de iluminat I. Sisteme de iluminat (fig. 15.24). Modulele pot fi confectio- nate dintr-un material vansparent opal sau clar, cu model si supratata de di fuzie sau din grAtar cifuzant. Panoul difuzant continuu ofera avan- tajul unei emitante constante, dublate de un aspect placut, dar pierderile prin absorbtie sunt relativ mari (30...40 %), iar deprecierea prin prafuire, rapi ‘Suprafata interioaré a cavitatiplafo- nului necesité 0 culoare alba, reflectan- 18, pentru imbunatatirea randamentului ansamblului care lucreazi ca un corp mare de iuminat. ‘Atunci cand se utiizeazé corpuri de iluminat cu reflector (tip FIRA) este ne- cesar’ 0 adancime mare a_caviati ‘Asa cum se poate urmari in fig. 15.25 pentru realizarea unei ilumin&ri unifor- me a pldci transparente ia o distant in- tro axe de 0,65 m, rezulté o adancime necesardi de 0,83 m a cavitat Utiizarea corpurilor de ituminat fara reflector, tip FIA, are dou avantaje: ~ se pot monta mai distantat,fluxul luminos find uniformizat prin reflexia de ansamblu a cavitatit plafonului daca a= (15...25 - investiia este mai scazuta. In functie de unghiul de protectie al gratarului dituzant se poate determina Brn (fig. 1.26) pentru asigurarea pro- tect’ vizuale in cazul utilizar CIL tip FIA. Pract, intotdeauna, b > Dun da- torita conditilor de | uniformitate amintite, Plafoanele luminoase din placd continu’ difuzeaza foarte bine fluxul luminos realizand 0 distibutie Unitorma a iluminarilor. Un dezavanta| este acela c& imaginea obtinuté este "plata", fara relief. Plafoanele luminoa- se cu gitar difuzant ofera o imagine mai bine conturata, datorita difuziei mai reduse. Acestea din urma ofera si posibiltatea integra cu climatzarea Incéperi. Utiizarea plafoanelor luminoase pre~ supune investi mari pentru obtinerea acelorasi niveluri de iluminare cu cor- puri clasice. Aceasta, deoarece densi- tatea de corpuri de iluminat la plafon este mare, pe de o parte, si pe de alta parte, elementele modulate ale piafo- rnului impreuna cu elementele de susti- rere a acestora sunt foarte pretentioa- se pentru o realizare artistica reusita. Domeniul de aplicare este restrans; nivelurile ridicate si modelarea redusa impun aceste sisteme pentru salile de expozitii de mare valoare artistica, vitr- ne importante, ateliere de pictura s.a. Perete luminos Este rar utilzat, fie ca element deco- ‘ativ (perete luminos sau zone de pere- te luminos), fie pentru punerea in evi- ent, prin transparent a unor expo- ate sau a conturari lor, fie pentru ob- tinerea unui efect luminos colorat intr- un local de divertisment. Toate aspectele expuse pentru pla- fonul luminos sunt valabile si in acest az, cu observatia c& pentru realizarea lor trebuie utilzate materiale perfect ai- fuzante, cu transmitanta scazuta, pen- tru ca luminanta surselor de lumina s& fie mult diminuata, in scopul protejéri vizuale. 5.6.2. Suprafefe luminate Anumite suprafete arhitecturale: pe- reti, plafon sau portiuni din ele, pot servi ca surse de lumina secundare pentru iluninatul general al unei inca- eri sau drept componente aditionale pentru obtinerea unui sistem de ilumi- rat confortabil Plafoanele luminate Se obtin utlizand scafe de lumina ce pot lumina plafonul sau zone din aces- ta, conditionate de rezolvarea din punctul de vedere estetic al arhitecturi Tncaperi Jin figura 1.5.27 este reprezentata scata de lumina indirect’, component arhitectural care mascheaza sursa de lumina astfel incat <4 nu poata fi privitd direct. Acest ansamblu reprezinta, de fapt, un corp de iluminat liniar care fa- ce parte din constructie si care distri- buie indirect fluxul luminos. ‘Suprafata intericara a scafei, dacd corpul de iluminat este simplu si sursa este liberd, trebuie s4 fie alba, perfect 2065 Titvitad ~~ WNGINTA Fig. 5.25. Detaliu de plafon tuminos echipat cu CIL gen FIRA. Fig. 5.26. Determinarea distantei minime rnin In functie de unghiul de protectie vizuala. Fig. 5.27. Scata de lumina in 1 = element de sustinere si mas- care; 2 - corpul de iluminat ~ Fig. 15.28. Platon Tuminos 1 - structura de rezistenta; 2 - suprafata interioard; 3 - corpuri de iluminat fluo- rescente; 4 - placa transmitatoare; 5 - elemente de prindere. - ~b Fig. 1.5.28. Plafoane luminate: a - scafe pe contur; b - scafe pe fasii longituainale sau transversale. L. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat | 41 | Sfuzanti, pentru méreea randamentui Sisteml poate fi montat pe conturul Incaperi fig. 15.28 a). Pentru obtinerea unei unformizari acceptable a emitan- tei plafonulu, pozitia scafel trebuie 58 respecte condita o>1/3 |. Uneori, a- ceasta conduce la montarea scafei la 0 Inaltime scazuté faté de pardoseal ceca ce face ca scala 88 devina ines- tetica. Pentru reducerea cistantei, o exista 2 postbilitt = fragmentarea platonului in fai hu- minate (fig. 115.280) si montarea de scafe in c&mpul acestu = echiparea scafei cu corpuri de ilu- minat cu reflector cu distribute asime- tricd (ig. 15.29) . In acest caz este su- ficient conditia d=(1/5... 1/8) | (in func- tia de tpul reflectoruti Scafele se pot echipa, in mod uzual, cu surse punctiforme cate 6 lampi pe m, in cazul utlizari sursei libere in dilie, sau 3 corpuri pe m, in cazul ut lizaril corpurilor cu distibutie asimetr ca. Daca se utilizeazd lampi fluores- Cente, limpile de iluminat se vor monta “cap la cap" sau “petrecute" pentru a evita umbrele Pe lnga cele enuntate, scala mai trebuie s& indepineasca condi: ~ 88 distribuie neuniform intensitatie care plafon (intensitati mai mici in 20- na apropiata si intensitat) mai mari in zona departata) pentru a realiza o uni- formitate a iluminarii plafonului; = sé prezinte un unghi de protectie corespunzator ~ sh poat fi curdtate usor de prat (pentru a evita producerea peielor de pra ars, in special deasupra lampilor cu incandescenté: scafele si impile trebuie uratate cel putin 0 data fa 30 do zie). ¢ Fig. 15.29, Scat echipata cu CIL cu reflector asimetrc. Un alt exemplu de plafon luminat este dat in figura 1.5.30 unde se poate urmari un fragment din sectiunea lon- gitudinalé a unui plafon decorativ al tunei sali polivalente. Astfel, de plafonul de rezistenta, 1, este atarnat plafonul fals (decorativ) 2, in care se formeaza ‘scafele unde sunt montate corpurile de iluminat cu reflector, 4, care realizeaza © emitanta uniforma a acestuia. Pentru iluminatul direct se utiizeazd corpurile Ge iluminat cu reflector, 5 Utlizarea plafoanelor luminate este ‘mai restransé datorité_consumurilor energetice mari ale acestora si caracte- Fisticilor luminotehnice specifice (iumi- rat difuz, fard contraste, imagine plata, fara reflectarea obiectelor in spatiu) Sistemul se adopt in cazul in care se doreste fie realizarea iluminarii si puneri Jn evidenta a unui plafon decorativ, fie Giminuarea contrastelor si realizarea unui ambient luminos, echilibrat Sistemul poate fi utlizat, de aseme- nea, in scopuri pur decorative pentru marcarea unui plafon sau a unei zone din acesta utiizand surse de mic’ sau foarte mica putere, In birourile moderne, cu calculatoare ersonale cu ecran, pentru evitarea re- flexiei de voal, se vor utiliza plafoane si ppereti luminati folosind alte solut indi- cate In §.11.2.2. Peretii lumina Perel luminati se realizeazé prin scafe de lumina vertcale sau orizon- tale. Peretilluminati emit fluxul prin re- flexie catve incapere, creand o ambian- 1a luminoasé_placuté, odinnitoare si confortabili. Se folosesc ca elemente aditionale (de completare confortabila, esteticd sau de efect) ale sistemului de iiuminat, principal, al incdperi in figura 15.31 este dat un exemplu de peretiluminati cu scafa vertical, la © sald de cinematograt, unde acestia sunt ullizai ca © component a siste- ‘uli general ‘Spectatorii, privind in sensul si direc- tia marcate (cate ecran), nu vad surse- le de iumina din scafe. Pentru punerea in evidenté a unui perete decorativ sau a unor exponante plate (pictur) se pot utiliza scafele or zontale dirijate direct catre perete (fig. 1.8.32) echipate cu corpuri de iluminat speciale (fig. 15.328) sau obisnuite simple (fig. 15.320). LINIA DE PRIVIRE A CTATORILOR OAs ° © SPE b Fig. 5.31. Perofi luminati, ‘componente ale sistemului de ilumi- ‘nat pentru o sala de cinematograt: a sectiune prin sala: b ~ detalu de scafé; 1 corp de iluminat simplu cu lampa cu! lincandescenté sau lampa fluorescenta| itubulara; 2 - fasie de perete luminaté de| (0 scala verticala; 3 - corp de iluminat! unctual cu distributie directa. INCINTA Figura 1.5.30. Plafon luminat pentru o sala de spectacole. INGINTA | jINCINTA,’ a ® Fig. 15.32. Pereti luminafi pentru efecte| \decorative cu scafe orizontale: la - scafét cu corp de ituminat cu reflector Inesimetr; b - scafé cu corp de iuminat| 11 reflector nesimetric; 2- corp de} liuminat; 3 - plafon de rezistenté; 4 - plafon| als. I. Sisteme de iluminat EL cevitotnt 5: Corpuri de iluminat INCINTA Fig, 5.93. Draperielperdea/jaluzele, 1, iluminate cu corp de iluminat fluores- cent tubular mascat de galeria, 2. Utiizarea Kimpilor cu incandescent de mica si foarte mica putere conduce la sisteme estetice agreabile. Pentru realizarea unui efect de Iu- mina de zi, in conditii de noapte sau sear, se recomanda sistemul cin fi- gua 1.5.33 Sursele de lumina fluorescente (alb lumina zilei de lux) sunt mascate de galeria perdelei sau draperiei, acestea reflectand lumina catre incdpere. ‘Montarea mascata a unei scafe de lu- mind in spatele unei mobile, in interiorul tune’ vitrine sau unei nise, poate con- duce la efecte plastice deosebite (§.11). 5.7. Montarea corpurilor de iluminat Conditii de alimentare si montare a corpurilor de iluminat (CIL) CIL se conecteazi la circuitul de ali- mentare prin cleme de conexiune. La ccontactul exterior (partea filetata) a du- lie fampii se va lega conducta de nul a ‘circuitulu, iar la borna din interior a du- liei, conducta de faz, trecuta prin in- ‘weruptor. Dispozitivele pentru suspendare (cAr- lige, tie, dibluri, holsuruburi etc) se vor alege asttel incat sA suporte, fara de~ formari, o greutate egalé cu de 5 ori greutatea corpului de jiuminat ce ur- meaza a fi fxat, dar cel putin 10 kg. Se interzice suspendarea corpului_ prin conducte de alimentare; fac exceptie corpurile prevazute cu conducte, sine de alimentare si sustinere in executie speciald, pentru acest s IL se monteaza astfel it mit accesul ugor fa lampa Inlocuirii acesteia si in vedere ner jn cazul montarii corpurilor de tlumi- nat pe elemente combustibile (lemn, materiale plastice)intre corp si acestea trebuie introdusa 0 placa de protectie izotermica si incombustibila (ex, az~ best) pentru evitarea posibilitti de in- cendiere a elementului de construct (7 si Normativ PC). Sani ea " Montarea pe $i in elementele de construct In functie de tipul de prindere (tab. 1.5.4), montarea poate fi facuta direct ‘sau cu elemente intermediare. in figura 5.34 sunt prezentate céteva tipuri de dibluri ce pot fi folosite in mon- tarea corpurilor de lluminat. Diblul de plastic este folosit pentru corpuri de ilu- rminat usoare, pe elemente de construc tie cu o bund rezistenta. Gaurile se rea- lizeaza cu masini rotopercutante, pentru a asigua cilincricitatea locasului unde se va fixa diblul. Holdsurubul care fixea~ 2A corpul de iluminat se monteaz& prin infletare sau prin batere si poate avea diverse lungimi si diametre si diverse capete (fig. 1534a). Diblul de plastic pentru fixarea corpului de iluminat in peretiusori (de. tip gipscarton) are ig. =a ek Fig. 1.35. Corp de iluminat fixat cu ajutorul pieselor metalice elastice. aripioare care se curbeaza, facilitind prinderea (fig. 15.34b). Diblurile din metal sunt folosite atunci cénd CiL sunt grele si este necesar un grad sporit de rezistenta gi siguranta (fig. 1.5.30). De cele mai multe ori, in montarea corpultui de iluminat se folosesc ele- 36. Sistem "sina" cu elemente de conectare. Corpuri de iluminat mente intermediare de prindere. Astfel, se folosesc piese metalice de fixare care se monteaz’ pe elementele de constructie. Prinderea corpului de ilu- minat se face usor (de exemplu, prin presare ca in fig. 15.35) Tot pentru a usura montarea, dar si pentru a permite modificarea configu- ratiei sistemului de iluminat, se folo- sesc cabluri din otel (a c&ror lungime poate fi reglata). Corpul de iluminat se fixeaz& de aceste cabluri prin elemente “coada de randunica", permitind culi- sarea elementelor de prindere. Un alt sistem de montare este cel ‘sina". Acesta permite atét montarea corpului de iluminat cat si conectarea la circui- tele electrice. Sistemele "sina" mai ofe- +8 si posibilitatea de a modifica pozitia si orientarea corpului de iluminat in functie de dorinfa beneficiarului (fig. 1.5.36). Pentru a nu putea fi atinse si crea pericol de electrocutare pentru ‘om, sinele se monteazé in canale, de regula, din material izolant. Daca se fo- losesc canale metalice acestea din ur ma se leaga la conducta de protectie. Un sistem de montare foarte modern {I constituie inglobarea corpului de ilu- rminat in elementele de constructi. Fo- losind tehnologille moderne de con- structie: pereti usori (cu grosimi de 12,5 mm), plafoane suspendate sau fixe din gipscarton sau din fibra mine- ral’, montarea corpului de iluminat se poate realiza direct in aceste elemente. Corpurile de iluminat echipate cu lamp fluorescente se pot monta in pla- fonul suspendat prin asezare pe ele- mentele de sustinere a structuril (fig. 1.5.37). In cazul corpurilor cu dimen- siuni mai mici decat distanta dintre ele- mentele de sustinere, ele se vor fixa in placa plafonului prin clemele elastice. | prindere cu cleme si piese metalice de Montarea corpurilor de iluminat in fixare. Pereti (tip gipscarton) se va realiza prin Fig. 15.37. Montajul ingropat al CIL. sbeTul '5-4. Modul de prin Lin lementul de constructil Tipul elementului de constructii | Element de prindere Beton Dibluri plastic Dibluri metal Bolturi impuscate Caramida Dibluri plastic Dibluri metal z Dibluri lemn Elemente usoare - ipsos Dibluri speciale din plastic Dibluri speciale din metal Metal Suruburi cu piulita Nituri pop Suruburi autoperforante Lemn Suruburi autofiletante