Lecția 7.

2 Expansiunea culturală a Islamului

Arabii sunt creatorii unei diverse și remarcabile culturi materiale și

spirituale care, odată pătrunsă în Europa , a revitalizat civilizația acesteia , într-o
epocă în care cu greu își revenea de pe urma distrugerii provocate de barbari.
Impunând o religie unică într-un spațiu atât de vast , arabii au înlesnit
comunicarea între popoare și astfel dezvoltarea agriculturii , meșteșugurilor ,
negoțului dar și a științei, filosofiei , literaturii, artei.
În agricultură s-au remarcat prin folosirea sistemelor de irigații , rotația
culturilor și răspândirea unor plante și pomi fructiferi ( citrice, orez, bumbac,
trestie de zahăr).
Erau buni meșteșugari în domenii precum armureria ( săbile de Toledo),.
țesutul ( muselina), confecționarea covoarelor persane , fabricarea hârtiei, a
oțelului , a zahărului rafinat.
Multe dintre descoperirile lor științifice și tehnice s-au răspândit în
Europa: moara de apă și de vânt , arborele cotit, perfecționarea astrolabului și a
busolei, distilarea, ceasul cu apă, lentila,camera obscură, alambicul, grădinile
botanice.
Tot arabilor le datorăm înființarea primelor spitale în care saloanele erau
specializate pe categorii de boli sau dezvoltarea oftalmologiei, farmacologiei și
chirurgiei.
În Bagdad , capitala Califatului, exista o prestigioasă "Casă a Științelor"
ca și o importantă bibliotecă ("Casa Înțelepciunii").
Invazia mongolilor (1258) a distrus însă Bagdadul și a pus capăt epocii de
aur a Islamului.
Marile orașe ale islamului au cunoscut în secolele VII-IX o înflorire
remarcabilă. Prosperitatea lor s-a asociat cu un înalt nivel de civilizație.
Opera culturală arabă a fost puternic influențată de modelele grecești și
asiatice, deoarece statul se afla în vecinătatea Imperiului Roman de Răsărit și a
celui Iranian.
Din dorința de a interpreta Coranul, cărturarii arabi au pus în circulație un
mare număr de opere ale Antichității clasice.
Prin Spania, le-au adus și în Occident, aflat pe atunci într-o perioadă
de declin și întuneric. Este vremea în care islamul a prins avânt, construindu-
se mari moschei la Damasc și la Cordoba, decorate cu splendide arabescuri.
Cel mai vechi monument arab rămâne, însă, Domul Stâncii din Ierusalim,
construit pe locul Templului lui Solomon.
Acolo, în interior, se află piatra pe care Avraam și-ar fi sacrificat fiul
și locul unde Mahomed și-ar fi început călătoria spre Cer.
Capodoperelor arhitectonice li se adaugă și importante opere științifice și
literare.

1
 Personalitățile cel mai des invocate sunt medicul și filozoful Avicenna,
care a trăit în Iranul musulman între 980 și 1037, și medicul, juristul și filozoful
Averroes, care a lucrat la Cordoba și în nordul Africii (1126–1198).
În spațiul european este foarte cunoscut ciclul de povestiri "O  mie
și  una de  nopți", de inspirație indiană și persană, și catrenele lui Omar
Khayam (1048-1131), și acestea de inspirație persană.
Primele cuprind minunatele povești ale Șeherezadei, precum cele despre
Aladin și Ali Baba, cu ajutorul cărora fata l-a impresionat pe regele persan și în
felul acesta și-a salvat viața.
Omar Khayam a fost cunoscut în timpul vieții ca matematician,
astronom și filozof. Renumele pentru posteritate i l-au asigurat, însă, cele 178 de
catrene, numite Rubayate, care s-au bucurat de o largă circulație până în zilele
noastre.
Aici savantul se arată a fi un om liber, însă frământat de conștientizarea
neputinței omului care se luptă cu un destin zdrobitor.