1.

Indicatii oxigenoterapie
SaO2 - 88%
PaO2 – 55mm Hg
- 55-59 mm Hg daca asociaza HTP, cord pulmonar cronic, (P pulmonar,
Ht > 55%, insuficienta cardiaca congestiva)

Situatii speciale: -SaO2 > 90%

-PaO2 > 60 mm Hg
In sindromul de apnee in somn, necorectat de CPAP.
Indicaţiile general acceptate ale oxigenoterapiei de lunga durata
• pacienţi cu paO2 în repaus între 56-59 mmHg sau cu SaO2 de 89% cu sau fără
hipercapnie dacă au:
policitemie secundară (Ht ≥55%)
CPC cu IC
Desaturări nocturne non-apneice
HTP (semne Rx, ECG)
VEMS < 1,5 L
Cei cu paO2 > 60 mm Hg sau SaO2 > 90 mmHg cu documentaţie medicală
justificativă
Ex-fumător de cel puţin 1 lună sau nefumător
Complianţă bună cu folosire minim 15 h / zi
Cei cu sdr. restrictive când paO2 < 60 mm Hg
OXIGENOTERAPIA DE SCURTĂ DURATĂ
• decompensările acute ale unei insuficienţe
respiratorii atestată biologic pt atingerea stabilităţii
paO2 sau pentru tatonarea trecerii la OLD
• pentru episoadele de instabilitate tranzitorie a unei
boli cardiace sau pulmonare :
 BPOC
IC
astm sever
paliativ în afecţiuni din stadii terminale
Hipoxemia acută –poate duce la leziuni ireversibile pentru organele acute
• Infarctul miocardic -administrarea de concentraţii mari O2 (6l /min)
• Pneumotoraxulresorbţia poate fi accelerată de 3 ori de inhalarea de O2 pur
(FiO2 de 60%)
• Hipoxie fara hipoxemie:
Anemia cronică
Intoxicaţia cu CO accidentală sau în scop suicidar
Methemoglobinemia
Deficienţe de transport al O2 (şoc hemoragic, funcţia cardiacă afectată)
Stări perioperatorii
Atacuri acute de astm

2.Indicatii ale administrarii medicamentelor sub forma de aerosoli

-imbunatatesc clearence-ul secretiilor
- sputa indusa
- umidificarea oxigenului
- prevenirea deshidratarii
- prevenirea si ameliorarea bronhospasmului

Medicamente
- solutii saline
- mucolitice
- beta 2 agonisti
- anticolinergice
- corticosteroizi
- antibiotice
- antifungice
 3.Ventilatia non-invaziva – definitie, indicatii
Ventilatia non-invaziva se refera la asigurarea suportului ventilator fara ajutorul
unei cai artificiale .invazive (sonda de intubatie sau de traheostomie).

4.Ventilatia non-invaziva – avantaje

• Evita accidentele datorate intubatiei oro-traheale:

pneumonie nosocomiala, sinuzita, otita, trauma cailor aeriene
• Reduce morbiditatea si mortalitatea, numarul de zile de
spitalizare in terapie intensiva
• Amelioreaza confortul pacientului, care poate manca, bea,
vorbi, permitand ventilatia intermitenta
• Pauzele de ventilatie pot fi folosite pentru administrarea
medicatiei per os, pentru nebulizare sau fizioterapie
respiratorie
• Mentine mecanismele de protectie ale cailor respiratorii
• Poate fi realizata si in afara sectiilor de terapie intensiva

5. Factori de risc de infectie in tuberculoza

a. Densitatea surselor de infectie (TBP/M+)
-gradul de pozitivitate a sputei
-capacitatea de aerosolizare
b. Durata si proximitatea contactului cu sursele
-intimitatea contactului
-durata contactului
c. Alte
-virulenta tulpinilor de bK
-capacitatea de apărare (rezistenta indivizilor la infectie, bolile asociate)
6. Riscul de boala de TB
• infectie TB recenta (< 1 an)
• infectie TB recenta 1-7 ani
• infectie HIV (IDR +)
• toxicomanie iv + infectie HIV
• Imunosupresie – cancer
• toxicomanie iv fara HIV
• silicoza
 • anomalii Rx sechele TB
• insuficienta renala (HDI)
• diabet zaharat
• Bypass jejuno-ileal (chir dig ablativa)
• absenta factorilor de mai sus

7. Reactii adverse ale izoniazidei: bactericid

greturi,varsaturi,icter,sd.lupic,ginecomastie.
hepatita toxica (↑TGO si TGP)
nevrita periferica (parestezii ale membrelor)→
→adm. Vitamina B6 100mg/zi.
---interactiuni medicamentoase (IM)- cu cortizon,
alcool(↑toxicitatea hepatica a H),
disulfiram(↑toxicitatea SNC),
protectoare gastrice antiacide pe baza de Aluminiu (intarzie absorbtia H)

8.Reactii adverse ale rifampicinei: bactericid

Majore: purpura trombocitopenica,
-anemie hemolitica acuta,
-insuficienta renala acuta (necroza tubulara)
Minore: -icter,”flu sd.”,disconfort digestiv
Teratogena-interzisa in trimestrul I de sarcina.
Bilirubina,Colesterolul,Fosfataza alcalina, uree, creatinina,clearance de
creatinina.
9.Reactii adverse ale pirazinamidei
bactericida/statica-activa si pe bK dormanti/ cu multiplicare intermitenta.
la pH acid-bK intracelulari sau extra-in zona de necroza de cazeificare.
Major: Hepatotoxic
Minor: roseata fetei,greata,voma,guta.
TGO,TGP,acid uric

10.Reactii adverse ale etambutolului

Bacteriostatic-suprima multiplicarea bK
intra si extracelulari-interfera sinteza ARN bacterian.
 Se adauga in schema terap.pt a nu se selecta mutanti R la tuberculostatice.
Major:nevrita optica retrobulbara-cecitate
(nu se adm.la copii<5 ani-discromatopsie).
Se elimina renal- atentie in Insuficienta renala!
Minor: disconfort digestiv
Consult oftalmologic;Respectarea dozelor 25mg/kgc-2 luni, apoi 15mg/kgc

11.Reactii adverse ale streptomicinei

Bactericid/pH alcalin-pe bK extracelulari
in afara zonei de necroza de cazeificare.
Majore:-contraindicata in sarcina(malformatii oculare/cardiace)
-ototoxica (Surditate, vertij,voma,nistagmus,afectarea n.cranieni VIII)
-nefrotoxica (nefrita tubulara)
-SOC ANAFILACTIC.
Minore: - parestezii.
Consult O.R.L.-audiograma,test de sarcina,probe renale.

12.Principii ale administrarii tratamentului in tuberculoza

*Asociere de medicamente antiTB active
*2 faze
- (intensiva) – reducerea rapida a populatiei micobacteriene
-de continuare – distrugerea micobacteriilor restante
*Durata tratamentului – lunga (sterilizeaza organismul + previne recidivele)
*Ritm de administrare:
-zilnic/intermitent
-priza unica, a jeun
1.H(IZONIAZIDA) + R (RIFAMPICINA)(6 luni) + Z ( PIRAZINAMIDA)(in
primele 2 luni)
-vindeca > 95% din TB cu germeni sensibili
-constituie baza regimurilor de tratament antiTB
2. Asocierea de S(STREPTOMICINA)/E (ETAMBUTOL):protejeaza fata de
monorezistenta initiala

13.Citirea si interpretarea rezultatelor testului la tuberculina

a. se
citeste diametrul si intensitatea induratiei-diametrul maxim transversal al
zonei de induratie( nu eritem)
b.interpretarea:
*DIMENSIUNI
*REZULTAT INTRADERMOREACŢIE
a)mai mic de 5 mm : NEGATIV
b) 5-9 mm NEGATIV în general dar - POZITIV: subiecţi HIV/SIDA
- ÎNDOIELNIC: contact recent şi repetat
cu un caz de TB pulmonară BK+ mo, cu imagini radiologice toracice care
sugerează leziuni vechi de TB
c)10-17 mm POZITIV dacă este un factor de risc
d)peste 18 mm POZITIV fara factori de risc de infectie
La organismele infectate, sensibilizate testul produce reactii:
-locale: eritem, infiltratie, flictene
-generale: febra, hTA-exceptional
-de focar: inflamatie la nivelul unor leziuni tuberculoase anterioare-foarte rar
-tip l - induratie ferma,flictene
-tip ll- induratie elastica
-tiplll- induratie depresibila
-tiplV- fara induratie
Reactia pozitiva arata ca individul este infectat (infectie naturala sau artificiala pe
cale vaccinala).

14.Indicatii si contraindicatii ale testarii la tuberculina

Indicatii:
*în scop diagnostic pentru evidenţierea sensibilizării la tuberculină în cazul unei
suspiciuni de infecţie TB la copiii simptomatici sau la cei din focare TB
(simptomatici sau nu) cu ocazia anchetei epidemiologice;
*ca metodă de investigaţie epidemiologică pentru calculul prevalenţei infecţiei şi
a riscului anual de infecţie (RAI), ca indicatori ai endemiei TB;
toţi copiii simptomatici suspecţi de TB;
*pacienţii cu infecţie HIV, imunosupresati, cu alte afectiuni medicale care cresc
riscul de imbolnavire (diabet zaharat, boli maligne, IRC, silicoza, deficiente
nutritionale, gastrectomie etc);
*copii la intrarea în centre de plasament, şcoli ajutătoare, şcoli de corecţie şi alte
instituţii cu risc;
*pentru aprecierea eficienţei vaccinării BCG
* pe RX aunor leziuni compatibile cu TB
*personalul ce lucreaza in domeniul sanitar

15.Proprietațile Mycobacterium tuberculosis

*Rezistent la colorare / decolorare
-(bacili acid-alcoolo-rezistenţi = BAAR)
-Caracteristica data de compozitia peretelui celular

*Creştere lentă – timp de generaţie de 18-24 h

-3 săptămâni pe medii solide de cultură
-1-2 săptămâni pe medii lichide

*Obligatoriu aerob
*Parazit intracelular facultativ
*Distrus de radiatiile ultraviolete

16.Asocierea tuberculoza cu infectia HIV : semnificatie, atitudine, evolutie

17.Functiile spatiului pleural

• Permite miscarea libera a plaminului in contact cu peretele toracic

• Permite distributia egala a presiunilor de inflatie in tot parenchimul
pulmonar, prevenind supradistensia alveolelor de la suprafata plaminului
• Reprezinta o zona tampon care preia excesul de lichid alveolar, realizind
un mecanism de protectie impotriva edemului alveolar

18.Reactii fals negative si fals pozitive ale testarii la tuberculina

A. CAUZE DE REACTII FALS NEGATIVE

Greseli de tehnica
-injectarea unei cantitati necorespunzatoare
 -depozitarea necorespunzatoare a PPD
-pastrarea solutiei in seringa
-administrarea intr-o zona improprie (leziuni, tatuaje)
-injectare subcutana
-interpretare incorecta
Factori ce tin de pacient (individuali)
-infectie HIV
-TBC activa
-imunosupresie
-infectii virale
-malnutritie
REACTIA NEGATIVA:

*Anergia= lipsa de raspuns la injectare ID a tuberculinei

*Organismul testat e neinfectat
*Organismul este infectat si este in faza antealergica
*Organismul este infectat, dar testul este efectuat dupa o boala anergizanta
*Stingerea hipersensibilitatii dupa tratament sau spontan

B. CAUZE DE REACTII FALS POZITIVE:

-Tehnica, citirea defectuoasa( interpretare rc.nespecifice, injectare subcutana

a tuberculinei)
-Alte infectii micobacteriene atipice
-Vaccinarea BCG
-Reactii incrucisate cu alti antigeni bacterieni( ASLO mare)
-Utilizarea BCG in tratamentul cancerului de vezica urinara prin adm sa
intraneoplazica
REACTIA POZITIVA: Arata ca individul este infectat- reactie
inflamatorie/induratie de peste 10mm
*Nu indica vechimea infectiei si gradul de activitate cu exceptia urmatoarelor
situatii care exprima risc crescut de imbolnavire:
-virajul - trecerea de la – la + la repetarea testului (fara vaccinare BCG)-
infectie de data recenta aparuta in intervalul dintre cele 2 testari, cu exceptia
vaccinarii BCG
-saltul tuberculinic- cresterea intensitatii alergiei tuberculinice cu >10 mm
intr-un interval de 6-12 luni

-reactia pozitiva la copii < 3 ani si cu cicatrice vaccinala <3 mm

O reactie + marker al infectiei TB nu certifica TB activa
Interpretarea trebuie facuta in context epidemiologic, clinic, bacteriologic si
radiologic

19.Formarea lichidului pleural

-Cresterea presiunii hidrostatice in capilarele pulmonare( insuficienta VS)

--Scaderea presiunii oncotice (sdr.nefrotic)
--Cresterea presiunii parietale negative (atelectazie)
--Cresterea permeabilitatii capilare prin mediatori ai inflamatiei
--Alterarea drenajului limfatic
--Trecerea lichidului din cavitatea peritoneala
20.Mecanisme de producere a pleureziilor

In pleura normala (Pleurezii transudative sarace in proteine)

Cresterea presiunii hidrostatice (incarcare hidrica)
Cresterea presiunii la nivelul interstitiului pulmonar (Insuficienta cardiaca)
Cresterea presiunii negative intrapleurale (atelectazie)
Scaderea presiunii oncotice capilare (hipoalbuminemie, sdr nefrotic)
« aspirare » de lichid din peritoneu – ascita (canalele Ranvier)
 In pleura patologica (pleurezii exsudative bogate in proteine)
Cresterea permeabilitatii capilare
Scaderea capacitatii de reabsorbtie (pahipleurita)
Blocaj limfatic la nivel pleural (sechele radioterapie) sau mediastinal
Leziuni inflamatorii sau neoplazice

21.Sindromul de apnee in somn – clasificare

-apneea obstructiva (SASO): colapsul CRS la nivelul faringelui este cea

mai frecventa forma de apnee de somn; persista efortul respirator
- apneea centrala (SASC) este determinata de alterarea controlului
respiratiei → oprirea efortului ventilator si a fluxului aerian. Se asociaza cu
insuficienta cardiaca, respiratia periodica Cheyne-Stokes si unele afectiuni
neurologice
- apneea mixta – incepe ca fenomen central si se termina obstructiv
usoara 5 - 15 episoade/ora
moderata 15 -30 episoade/ora
severa peste 30 episoade/ora

22.Factori de risc in SAS

Amatomici: limba
-maxilar
-mandibula
-pereti laterali faringe
-palat moale
Neurologici: activitate neuromusculara redusa la nivelul cailor aeriene
superioare, forta redusa a musculaturii respiratorii
non anatomici: obezitate, sex masculin, varsta, dispozitie centrala a obezitatii,
alcool, sedative, fumat, pozitia in timpul somnului, menopauza

hipotiroidism - macroglosie, masa cervicala, miopatie

afectiuni neurologice - neuromusculare, sechele AVC
acromegalia
expuneri exogene - iritativi

23.Consecinte ale SAS

24.Tratamentul nechirurgical al sindromului de apnee in somn de tip

obstructiv

Renuntarea la consumul de alcool si sedative

Tratamentul comorbiditatilor
Cura de slabire
Igiena somnului
*VENTILATIE CU PRESIUNE POZITIVA PE MASCA NAZALA in mod
continuu (CPAP), variabil (BiPAP) sau cu reglaj automat (APAP) este
tratamentul de prima intentie
Dispozitive de avansare mandibulara
25.Evolutia afectarii pulmonare in sarcoidoza (stadializarea radiologica)

26.Afectari extrapulmonare in sarcoidoza (ocular, cardiac)

27.Manifestari tegumentare in sarcoidoza

28.Investigatii paraclinice in sarcoidoza

29.Tratamentul sarcoidozei – medicatie

30.Tratamentul sarcoidozei – criterii de initiere a terapiei

31.Diferentierea dintre exsudate si transsudate

Transudat Exudat

proteine pleurale < 30g/l proteine pleurale> 30g/l

proteine pleurale/proteine serice <0,5 proteine

pleurale/proteine serice≥0,5

LDH pleural < 200 UI/L LDH pleural ≥ 200 UI/L

(sau 2/3 din LDH plasmatic)

Colesterol < 60 mg/dl Colesterol > 60 mg/dl

Bilirubina pleurala/ bilirubina serica <0,6 Bilirubina

pleurala/bilirubina serica > 0,6

Reactia Rivalta negativa Reactia Rivalta pozitiva

albumina serica/albumina pleurala ≥ 1,29 albumina serica/albumina

pleurala <1,29

celularitate < 1000/mm3 celularitate > 1000/mm

32.Investigatii biochimice ale lichidului pleural

ADA (adenozindezaminaza) >45 U/ml

- tuberculoza
- boli maligne
- empiem
- artrita reumatoida

Glucoza <60mg% - pleurezie parapneumonica

- tuberculoza - afectiuni maligne
- hemotorax

Amilaza ↑
- pancreatita
- cancer pancreatic
- fistula esofagopleurala
33.Accidente si complicatii ale punctiei pleurale

Complicatii: Empiem (mai ales la cei cu drenaj toracic)

Hemoragii masive- rar
Diseminare neoplazica de-a lungul traiectului de incizie parietala toracica
Emfizem subcutanat
Emfizem mediastinal- rar
Embolia gazoasa
Fistula bronhopleurala
Perforarea plamanului
1200 ml lichid), cu dispnee, cianoza, tuse, expectoratie rozata spumoasa,

raluri subcrepitante „in valuri”, semne de insuficinta cardiaca ; datorat

evacuării rapide a unei cantităţi prea mari de lichid intr-o singură

sedinţă,la cei cu colecţii lichidiene mari cronice → tonicardiace,

oxigenoterapie;

- sincopa vagală (prin reflex vagal cu punct de plecare pleural) manifestată

prin bradicardie- hipotensiune reflexe urmate de pierderea cunostintei

→intrerupere toracocenteza, resuscitare cardiorespiratorie;

- pneumotorax poate rezulta ca urmare a lezării plamânului sau prin

patrunderea aerului in pleură,prin lumenul acului de punctie → drenaj aspirativ

sau drenaj tip Béclère;- hemototax secundar lezării vaselor intercostale ,cu
hemoragie intrapleurală

- hemoragii interne cu soc hemoragic secundare lezării ficatului sau splinei,cu

hemoperitoneu sau hemoragii intraparenchimatoase sau capsulare, în cazul in care
punctia a fost efectuată prea decliv ,fără ghidaj radioscopic
- infectare a revarsatului pleural (transformare in pleurezie purulenta) , datorită
nerespectării regulilor de asepsie → evacuare puroi, antibioticoterapie

Accidente: durere vie iradiată intercostal,hematom al peretelui → retragere a

acului, compresie locală;

- intepare a pulmonului, cu scurgere de sange aerat → retragere a acului;

- oprire brusca a jetului (obliterare a acului de catre pulmon sau false membrane)
ce denotă evacuarea aproape totală a lichidului,fie obstruarea lumenului acului
printr-un fragment biologic → mobilizare a acului,

dezobstructie cu mandren;Daca suspicionam o pleurezie inchistată cu

cloazonări,după reverificare radiologică se va repeta puncţia la nivelul

altui spatiu intercostal

- punctie „alba” → eventuala repetare sub ghidaj echografic.

- tusea apare relativ frecvent si impune oprirea manevrarii acului,retragerea

usoara a acestuia si /sau intreruperea temporara a evacuării pleurale.Uneori tusea
precede instalarea sincopei vagale

34.Spectrul etiologic al pleureziilor exsudative

EXSUDAT: pleurezie tuberculoasă

pleurezie virală Pancreatite

pleurezie parapneumonică lupus eritematos systemic

pleurezie neoplazică poliartrita reumatoidă

Mezoteliom

35.Astmul bronsic – definitie, caracteristici

Clinic: boală cronică a căilor aeriene cu episoade recurente de wheezing, dispnee,
constricţie toracică şi tuse – în special noaptea sau dimineaţa devreme, cu
obstrucţia ocazională a fluxului aerian, adesea reversibilă spontan, sau sub
tratament
Funcţional: hiperreactivitatea căilor aeriene
Patogenic: inflamaţie cronică în care sunt implicate multe elemente celulare
Caracteristici:

36.Astmul bronsic – investigatii paraclinice

Spirometria este metoda recomandată pentru măsurarea limitării fluxului aerian

şi a reversibilităţii acesteia la pacienții suspectați de astm cu vârsta de peste 5
ani.Volumul Expirator Maxim pe Secundă (VEMS) şi Capacitatea Vitală Forţată
(CVF) precum şi raportul lor (VEMS/CVF) constituie parametri esenţiali
măsuraţi în cursul unei manevre expiratorii forţate.
Creşterea valorii VEMS cu ≥ 12% sau cu ≥ 200 mL din valoarea
prebronhodilatator, dupa 15 minute de la administrarea a 200-400 µg salbutamol
pe cale inhalatorie este apreciată ca semnificativă pentru diagnosticul de astm.

37.Astmul bronsic – principii de tratament

tratamentul astmului - Medicaţia de control

1.Corticosteroizii inhalatori (CSI).: Reprezintă cea mai eficientă medicaţie de
control în astmul bronşic.
2. β2-agoniştii cu durată lungă de acţiune - BADLA
3. Antagoniştii de leucotriene
4. Metilxantinele cu eliberare prelungită
Rol în terapie: bronhodilatator, antiinflamator modest.
În România se fac frecvent două erori în utilizarea metilxantinelor cu eliberare
prelungită: sunt utilizate în monoterapie /sunt subdozate
Metilxantinele cu eliberare prelungită trebuie utilizate în doze de 600-800 mg/zi
ca terapie de asociere la CSI sau CSI+BADLA
Se recomandă prudență în utilizarea acestora, întrucât pragul de eficacitate este
apropiat de cel toxic.
5. Corticosteroizii sistemici
6. Anti-imunoglobulinele E (AntiIgE)

38.Tratamentul in criza de astm

1. β2- agoniştii cu acţiune rapidă (BAR)

Rol terapeutic: bronhodilatatoare, sunt medicaţia de elecţie pentru cuparea
bronhospasmului din criza de astm şi pentru prevenţia astmului indus de efort.
Este recomandată folosirea celor pe cale inhalatorie.

2. Corticosteroizii sistemici; se recomandă utilizarea pe durată scurtă, doar in

spital
3. Anticolinergicele; slab reprezentate in România
4. Metilxantinele
Rol terapeutic: S-a exagerat folosirea aminofilinei ca tratament al crizei de astm
la camera de gardă (în administrare i.v. împreună cu hemisuccinat de
hidrocortizon).
Aminofilina i.v. are o eficacitate similară utilizării BAR, având însă efecte
adverse suplimentare.
39.Criterii de evaluare a controlului in astm

Se recomandă ca monitorizarea pacientului să se efectueze:

- lunar la medicul de familie
- la 3 luni la medicul specialist, atunci când astmul este controlat și stabil
- la 2 săptămâni după o exacerbare
Întrucât chestionarul ACT (Asthma Control Test) a fost prezentat, la iniţiativa
Societății Române de Pneumologie, unui număr semnificativ de mare de medici,
se recomandă folosirea lui ca modalitate de evaluare a controlului astmului
bronsic, în România, cu atât mai mult cu cât nu necesită efectuarea testelor
funcţionale ventilatorii.
Factorii asociaţi cu un control ineficient al astmului şi risc crescut de exacerbări
NEMODIFICABILI:

-VARSTA

-sexuL

-severitatea astmului -diabetul

-nivelul educational -sarcina

-statutul socioeconomic -perceptia dispneei

MODIFICABILI:

-Aergenii -utilizarea crescuta BADSA

-fumatul -CSI/BADLA vs CSI

-obezitatea -lipsa ingrijirii medicale de

specialitate
-aderenta scazuta
-regimuri terapeutice ajustabile
-comorbiditatile
vs.regimuri toxice
-utilizarea incorecta a inhalatorului
Ajustarea medicaţiei
Dacă astmul nu este controlat de medicaţia curentă, tratamentul va trece la treapta
următoare (step-up). În general, ameliorarea apare în mai puţin de o lună.
Este importantă verificarea tehnicii inhalatorii a pacientului, complianţa la
medicaţie şi evitarea factorilor de risc.

40.BPOC – definitie, factori de risc

BPOC este o boală respiratorie cronică ce afectează atât bronhiile (bronșita

cronică) cât și plămânii (emfizem) și se manifestă prin îngustarea progresivă și
ireversibilă a bronhiilor, ceea ce se însoțește de o scădere progresivă a capacității
respiratorii.

Factori de risc: Fumatul de țigarete: este cel mai important factor de risc pentru
BPOC.
Alte cauze documentate:
-Noxe din mediu: prafuri și vapori iritanți, fumuri - când expunerile sunt suficient
de intense sau prelungite
-Poluarea aerului de interior provenit de la combustibilul folosit pentru gătit sau
încălzit, în spații insuficient ventilate
-Poluarea aerului de exterior - adaugă un plus de încărcătură de particule inhalate,
rol incomplet înțeles
-Expunerea pasivă la fumul de țigară contribuie la BPOC
-Infecțiile respiratorii* în prima copilarie sunt asociate cu reducerea funcției
pulmonare și creșterea simptomelor respiratorii la maturitate.

41.BPOC – investigatii paraclinice

42.BPOC – clasificare

Scala de dispnee a Medical Research Council:

Grad 0: fara sau dispneea apare doar la efort intens;
Grad 1: dispnee la mers rapid sau alergat pe teren plat;
Grad 2: la mers pe teren plat (comparativ cu persoane de aceesi varsta);
Grad 3: dispnee dupa 100 m sau urcat un etaj;
Grad 4: dispnee la iesirea din casa sau la alte activitati minime de ingrijire
personala (spalat, imbracat);
Grad 5: dispnee de repaus.

43.Tratamentul in nemedicamentos BPOC

Obiectivele tratamenului includ:

Prevenirea progresiei bolii
Reducerea simptomelor

Ameliorarea tolerantei la efort

Ameliorarea statusului de sanatate
Prevenirea aparitiei complicatiilor
Prevenirea si tratamentul exacerbarilor
Prevenirea sau limitarea efectelor adverse ale tratamentului
Oprirea fumatului

44.Criterii de severitate in exacerbarea BPOC

Cele mai frecvente cauze de exacerbare sunt infectiile traheobronsice si poluarea

atmosferica, dar in aproximativ 1/3 din cazuri acestea nu pot fi precizate.
Exacerbarea este un eveniment în evoluția naturală a BPOC
(bronhopneumopatiei obstructive cronice) caracterizat printr-o modificare a
dispneei, tusei și/sau a expectorației față de nivelul de fond, dincolo de
variabilitatea zilnică obișnuită, suficientă pentru a necesita o schimbare în
managementul bolii. Exacerbările BPOC sunt o cauză majoră de morbiditate și
mortalitate la pacienții cu BPOC.
*Infecția acută traheobronșică și episoadele de poluare aeriană sunt responsabile
de două treimi din exacerbările severe, în timp ce pentru restul cazurilor cauzele
sunt necunoscute.
*Alți factori de risc pentru exacerbare sunt: lipsa de complianță la oxigenoterapia
cronică la domiciliu și la programele de reabilitare respiratorie.
Agravarea dispneei este elementul central al exacerbării BPOC.
Alte simptome frecvent întâlnite sunt: febra, accentuarea tusei, creșterea cantității
și purulenței expectorației, wheezing, senzație de constricție toracică.
Pot apare și simptome nespecifice, precum: astenia fizică, insomnie sau
somnolență, depresie, alterarea stării de conștiență.

45.Tratamentul exacerbarii in BPOC

În funcție de severitatea exacerbării – tratamentul se realizează la domiciliu sau

în spital. Există o serie de intervenții terapeutice indicate în tratamentul BPOC
-Oxigenoterapia, necesară în toate cazurile cu hipoxemie (SpO2 < 90%)
---Creșterea dozelor și/sau a frecvenței de administrare a bronhodilatatoarelor cu
durată scurtă de acțiune
-Corticoterapia sistemică
--Antibioticoterapia
-ventilatie mecanică non-invazivă sau ionvazivă
-Alte metode terapeutice: profilaxia TEP, tratamentul insuficienței cardiace
drepte și a aritmiilor cardiace, hidratarea corectă, nutriție adecvată, stimularea
expectorației

46.Pneumonia comunitara – definitie, agenti etiologici

47.Pneumonia comunitara – factori de risc

48.Scorul CURB65- semnificatie, utilitate

49.Chimioprofilaxia tuberculozei – indicatii

*Contacti familiali < 5 ani indiferent de rezultatul testarii tuberculinice

*Infectati HIV cu testare tuberculinica pozitiva (> 5 mm)
*Eventual alte categorii:
-Alti contacti familiali ai bolnavilor cu TBP/M+ (in special cu viraj tuberculinic
si/sau < 35 ani)
-Alte categorii de imunodeprimati cu testare tuberculinica pozitiva

50.Chimioprofilaxia tuberculozei – medicamente utlizate, schema

-izoniazida 5 mg/kgcorp/zi (max. 300 mg) timp de 6 luni