STUDIU DE CAZ

CAVALERISM ȘI ONOARE
Cavalerismul este o instituție legată de Evul Mediu. Cavalerul era nobil,
un bun luptător , trebuia să fie curajos, cinstit și drept. Toate aceste calități au
fost puse în evidență în timpul cruciadelor, începute în secolul al –XI - lea.
Pentru ca să devii cavaler , trebuia să treci prin mai multe etape, începând
de la vârsta de 7 ani și până la 21 de ani , când erai investit.
Ceremonia de investire a cavalerului avea loc la castelul seniorului, unde
candidatul la acest titlu trebuia să facă dovada calităților sale de luptător.
Cavalerul utiliza ca arme lancea și spada și era protejat de armura grea ,
pusă peste cămașa de zale , de coiful cu vizieră și de un scut pe care era pictat
blazonul familiei.
Cavalerul trebuia să țină cont de anumite reguli , să jure credință
seniorului, suzeranului său, să-și respecte cuvântul dat și să îi apere pe cei în
suferință.
Cavalerul trebuia să aibă o atitudine plină de curtoazie față de femei ,
respectând regulile de bună purtare ale vremii.
Acest comportament a fost deseori cântat de poeții medievali cunoscuți
sub numele de trubaduri.
O întrecere în care cavalerii își etalau calitățile era turnirul , organizat cu
diverse ocazii de marii nobili sau de monarh.