TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Unitatea de învăţare nr. 6

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE CU

SCREPERE ŞI AUTOSCREPERE

Cuprins Pagina
6.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6 65
6.2. Definiţie. Domenii de folosire 65
6.3. Clasificarea şi alcătuirea screperelor şi autoscreperelor. Scheme 67
de încărcare
6.4. Scheme tehnologice de utilizare pentru screpere şi autoscrepere 71
6.5. Calculul productivității screperelor și autoscreperelor 77
6.6. Răspunsuri şi comentarii la teste 79
6.7. Lucrarea de verificare nr. 6 81
6.8. Bibliografie minimală 82

6.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 6

 Cunoaşterea screperelor şi a domeniilor de folosire a acestora.

 Clasificarea şi alcătuirea screperelor şi autoscreperelor
 Studiul schemelor tehnologice de utilizare pentru screpere şi
autoscrepere

6.2. DEFINIŢIE. DOMENII DE FOLOSIRE

Definiţie Screperele şi autoscreperele sunt utilaje terasiere specializate, care pot
executa concomitent un ansamblu de operaţiuni ce cuprinde:
excavarea, încărcarea, transportul, aşternerea, compactarea parţială şi
nivelarea materialelor pământoase.

Pământurile în care pot lucra screperele şi autoscreperele sunt în

general, de tip argilos, loesoid, sau prăfos.
Nu se pot utiliza în următoarele situaţii:
în terenuri dure, ca balasturi, argile grase compacte sau umede;
în pământurile care conţin agregate dure, bolovani, cioate,
buturugi sau rădăcini de copaci;
în terenuri foarte umede sau mocirloase;
65
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

în nisipuri necoezive sau în terenuri foarte friabile.

Domenii de Principalele lucrări, pentru care este indicat lucrul cu screperele sunt:
folosire executarea săpăturilor în deblee (canale), cu transportul
pământului în umplutură, rambleu, depozit excedentar;
executarea rambleelor cu diferite destinaţii, cu transportul
pământului din gropi de împrumut, din depozite sau din cariere;
lucrări de compensări, la platforme de pământ, prin tăierea
supraînălţărilor (movilelor) şi umplerea adânciturilor (gropilor);
lucrări de decopertare, prin îndepărtarea stratului steril, la
zăcămintele de balast, piatră, nisip, cărbune;
săparea tranşeelor sau a gropilor de fundaţie de dimensiuni
mari, la construcţiile industriale şi de locuinţe;
executarea lucrărilor de pământ, prin mecanizare complexă
lucrând în sistem de maşini cu alte utilaje (buldozere,
excavatoare) pentru construirea de canale navigabile sau de
irigaţii, alimentări cu apă, baraje de pământ etc.
Distanţele la care pot transporta pământul excavat – Dt se stabilesc în
funcţie de sistemul de deplasare – Sd (pe pneuri sau şenile), de viteza
maşinii – v şi de capacitatea cupei – q:

Dt = f(Sd, v, q)

În practică, distanţa maximă de lucru este limitată la 500 m pentru

screperele tractate şi la 1500 m pentru autoscrepere.
Distanţa optimă de transport se poate determină pe baza criteriului
economic utilizând expresia:

Ctotal = Csăpare + Ctransport + Cdepunere

în care: C reprezintă costul, exprimat în lei.

Pantele drumurilor de circulaţie nu vor avea o înclinare mai mare de

1:15 şi lungimea lor nu va trebui să depăşească 100 m pentru screpere
şi 200-300 m pentru autoscrepere.
Adâncimea de săpare este limitată, în general, la 5-6 m, din
66
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

considerentul apariţiei unor pante lungi.

Înălţimea de umplutură va fi tot de 5-6 m din acelaşi considerente, cu
excepţia rambleelor ce se realizează din cariere situate la cote
superioare nivelului de umplere.
Lăţimea minimă a tranşeei trebuie să fie de două ori lăţimea maximă a
utilajului (în cazul în care circulaţia se face într-un sens), pentru a
permite excavarea şi transportul în condiţii normale de siguranţă şi
randament.

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Ce sunt screperele şi autoscreperele?

b) În ce tipuri de teren nu se pot utiliza screperele şi autoscreperele?

c) Care sunt mărimile pentru panta şi lungimea drumurilor de

circulaţie, adâncimea de săpare, lăţimea minimă a tranşeei şi
înălţimea de umplutură?

Răspunsurile la aceste întrebări le găsiți la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Screperele şi autoscreperele sunt utilaje terasiere specializate, care pot
executa concomitent un ansamblu de operaţiuni ce cuprinde:
excavarea, încărcarea, transportul, aşternerea, compactarea parţială şi
nivelarea materialelor pământoase.
Pământurile în care pot lucra screperele şi autoscreperele sunt în
general, de tip argilos, loesoid, sau prăfos.

6.3. CLASIFICAREA ŞI ALCĂTUIREA SCREPERELOR ŞI

AUTOSCREPERELOR. SCHEME DE ÎNCĂRCARE

Clasificare Screperele şi autoscreperele se pot grupa astfel:

A. După sistemul de tractare:
67
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

cu cupă tractată de un utilaj independent, de obicei tractor

universal sau centralizat pe pneuri sau şenile - screpere;
cu sistemul de tracţiune încorporat cupei, constituind un utilaj
neseparabil - autoscreperelor.
B. După sistemul de rulare al tractorului şi lăzii:
pe şenile;
pe pneuri.
C. După modul de acţiune al organelor de săpare şi încărcare-
descărcare:
mecanice (în general cu cabluri);
hidraulice.
D. După modul de încărcare a cupei:
cu încărcare forţată - umplerea cupei se face sub acţiunea
brazdei tăiate;
cu elevator - umplerea se face cu ajutorul unui organ special
amplasat în faţa cupei.
E. După modul de descărcare a cupei:
cu descărcare liberă în faţă sau în spate;
cu descărcare forţată;
cu descărcare prin rotire (basculare).
F. După volumul cupei:
mici, cu volumul < 5 m3;
mijlocii, cu volumul între 5 şi 15 m3;
mari, cu volumul > 15 m3.
G. După numărul de motoare utilizate:
cu un motor;
cu două motoare.
În practică, ţinând seama de soluţionările constructive curente se face
următoarea clasificare:
screpere tractate la care cupa cu o capacitate maximă de până la
10 m3 este echipată cu pneuri, iar tractorul independent este, de
obicei, pe şenile;
autoscrepere cu două punţi una pe cupă şi alta pe tractor,
ambele motrice sau numai cea pe tractor, echipate în marea
majoritate cu pneuri şi cu o capacitate de peste 10 m3;
autoscrepere cu elevator;
autoscrepere speciale, concepute pentru utilizări deosebite.
Organul de lucru al screperelor şi autoscreperelor este cupa, prevăzută
cu cuţite frontale şi laterale pentru dislocarea pământului, de cele mai
multe ori cu un oblon pentru obturarea ei, asigurând în acest fel
umplerea forţată.

Parametrii de bază ai cupei sunt:

lăţimea, B;
lungimea, L;
înălţimea maximă, H;
înălţimea minimă, H1;

68
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

unghiul de atac al cuţitului, .

Alcătuire

Schemele de Schemele de încărcare a cupei screperului:

încărcare ale cupei a) în cazul cupei fără oblon, cu încărcare complet liberă;
b) în cazul cupei cu oblon (capac), la care prin închiderea treptată a
lui se obţine o încărcare forţată a cupei;
c) în cazul cupei cu elevator (eleveting), la care printr-o antrenare
independentă se asigură încărcarea cupei.

Gradul de umplere a cupei depinde de:

proprietăţile fizico-mecanice ale pământului;
grosimea brazdei tăiate;
raportul dintre parametrii geometrici ai cupei;
forma cuţitelor.
Modul de umplere a cupei se realizează în trei faze: faza de umplere a
fundului cupei, faza de umplere a capacului cupei și faza de umplere a
părții superioare a cupei.

69
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) După ce criterii pot fi clasificate screperele şi autoscreperele?

b) Care sunt schemele de încărcare ale cupei screperului?

c) De ce depinde gradul de umplere al cupei?

Răspunsurile la aceste întrebări le găsiți la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Ținând seama de soluţionările constructive curente se face următoarea
clasificare a screperelor și autoscreperelor:
screpere tractate la care cupa cu o capacitate maximă de până
la 10 m3 este echipată cu pneuri, iar tractorul independent este,
de obicei, pe şenile;
autoscrepere în general cu două punţi una pe cupă şi alta pe
tractor, ambele motrice sau numai cea pe tractor, echipate în
marea majoritate cu pneuri şi cu o capacitate de peste 10 m3;
autoscrepere cu elevator;
autoscrepere speciale, concepute pentru
Organul de lucru al screperelor şi autoscreperelor este cupa, prevăzută
cu cuţite frontale şi laterale pentru dislocarea pământului, de cele mai
multe ori cu un oblon pentru obturarea ei, asigurând în acest fel
umplerea forţată.
70
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

6.4. SCHEME TEHNOLOGICE DE UTILIZARE PENTRU SCREPERE

ŞI AUTOSCREPERE

Lungimea Schemele de lucru trebuie astfel întocmite încât distanţele pentru

drumului de săpare săpare şi transportul pământului să fie cât mai mici posibil.
Drumul minim pe care îl parcurge, la un ciclu complet de lucru, se
compune din următoarele tronsoane:
drumul parcurs la săpare şi încărcare;
drumul parcurs cu încărcătură;
tronsonul pentru descărcarea încărcăturii;
drumul de întoarcere cu cupa goală până la punctul de
încărcare.
Lungimea minimă a drumului la săpare şi încărcare depinde de tipul
utilajului folosit.
Lungimea minimă a drumului la săpare şi încărcare se compune din
următoarele tronsoane:
intrarea în linie dreaptă a utilajului egală cu cel puţin 0,5 din
lungimea screperului;
linia dreaptă în care se realizează săparea şi încărcarea;
porţiunea de ieşire a utilajului din aliniament egală cu cel puţin
0,5 din lungimea screperului plus a tractorului.
Lungimea minimă se estimează la 50-60 m.

71
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Scheme tehnologice Scheme tehnologice de lucru:

de lucru Executarea canalelor în debleu;
Executarea digurilor şi barajelor;
Executarea canalelor în rambleu;
Nivelarea suprafeţelor.

Schema longitudinală:
Este indicată atunci când lăţimea fundului canalului este suficientă
pentru circulaţia utilajului, iar adâncimea excavaţiei de 3,0 m până la
5,0 m.
Executarea Operaţiile pentru executarea canalelor în debleu sunt:
canalelor în debleu îndepărtarea stratului vegetal de pe ampriză;
scarificarea prealabilă a solului;
executarea săpăturilor pe tronsoane şi depunerea pământului în
grămezi de-a lungul canalului;
lichidarea rampelor de circulaţie a utilajelor după terminarea
săpăturii;
nivelarea taluzurilor şi a fundului canalului;
nivelarea sau transportul pământului depozitat pe malurile
canalului.

Scheme de lucru longitudinale:

72
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Scheme de lucru transversale:

Executarea Screperele şi autoscreperele se utilizează cu mare randament la

digurilor şi executarea digurilor şi a barajelor.
barajelor Operaţiile ce se efectuează la executarea unui dig sunt următoarele:
înlăturarea stratului de pământ vegetal de pe suprafaţa gropilor
de împrumut şi de la baza digului şi depozitarea lui în locurile
stabilite;
scarificarea terenului de la baza digului sau ampriza barajului şi
eventual de pe suprafaţa gropilor de împrumut sau a carierelor
(în cazul solurilor grele);
săparea pământului din gropile de împrumut sau din cariere,
transportul şi descărcarea lui în straturi subţiri în corpul digului;
nivelarea straturilor la grosimea indicată pentru compactare în
funcţie de condiţiile de compactare;
compactarea în straturi a pământului depus - în timpul lucrului,
73
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

prin circulaţia screperelor şi autoscreperelor cu tractoarele pe

coronamentul digului şi cu alte mijloace speciale (tăvălugi
picior de oaie, compactoare pe pneuri, etc.)
amenajarea rampelor de acces de urcare şi de coborâre se face
cu pante care să nu depăşească în general 1:15 şi care să asigure
o distanţă minimă de transport;
finisarea formei geometrice a digului (coronamentul şi
taluzurile);
îndepărtarea pământului de la rampele de acces;
sistematizarea gropilor de împrumut şi a terenului degradat ca
urmare a circulaţiei utilajelor,
împrăştierea stratului vegetal pentru redarea terenului în
circuitul agricol;
însămânţarea pentru înierbare a taluzurilor şi a coronamentului
digului (în unele situaţii digul serveşte şi ca drum de circulaţie
în timpul exploatării).
În scopul reducerii timpilor la săpare şi măririi coeficientului de
încărcare a cupei se mai pot adopta şi alte măsuri:
folosirea tractoarelor auxiliare de împingere, în solurile grele
nescarificate, pe porţiunea de săpare a pământului; întrucât nu
se poate obţine o sincronizare perfectă a manevrelor celor două
tractoare, la al doilea tractor se va lua în considerare numai 60–
70 % din forţa lui de tracţiune;
în cazul în care terenul permite, săparea pământului se poate
realiza în pantă, la coborâre (panta admisă fiind de 15–20%); se
evită prin aceasta folosirea tractorului împingător la săparea
pământurilor cu rezistenţă mare la tăiere.

săparea pământului în trepte sau în formă de fâşii intercalate

(schema de tăiere în şah);

74
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Executarea La acest tip de canale succesiunea operaţiilor este similară cu cea de la

canalelor în executarea digurilor.
rambleu Există şi o altă variantă care se aplică la canalele mici şi mijlocii,
denumită metoda platformei.
Aceasta constă în construirea terasamentului până la cota nivelului apei
din canal, după care se taie profilul secţiunii definitive a canalului.
La operaţiile de profilare a canalului se folosesc excavatoare cu cupă
dreaptă, cu cupă inversă, dragline sau freze de canale, în funcţie de
dimensiunile secţiunii.
Pământul excedentar rezultat este folosit la completarea părţilor
laterale.

75
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Nivelarea Screperele şi autoscreperele sunt folosite la nivelarea suprafeţelor, în

suprafeţelor cazul când distanţa de transport a pământului din zonele mai ridicate
(+) către cele mai joase (-) este de 0,3-1,0 m.
Înainte de începerea lucrărilor se fac măsurători de nivelment
împărţindu-se suprafaţa de nivelare în caroiaje cu latura de 20-25 m,
conturate prin brazde.
La vârfurile pătratelor se fixează ţăruşi pe care este indicată adâncimea
de tăiere sau înălţimea stratului de pământ ce trebuie adăugat.
În limitele fiecărui sector de lucru se stabileşte bilanţul volumelor de
pământ, astfel încât pământul tăiat să fie egal cu cel de adăugat la
distanţe mai mici de transport.
Dacă grosimea de tăiere depăşeşte adâncimea stratului fertil, acesta
este îndepărtat în prealabil de pe suprafaţa respectivă şi depozitat la
limita sectorului.
După, terminarea nivelării, pământul, fertil este readus şi împrăştiat pe
suprafaţa sterilului.
Deplasările screperelor cu cupă încărcată se vor face în linie dreaptă,
iar virajele şi traseele în curbă, vor fi parcurse pe cât posibil, la
înapoiere cu cupa goala.
La acest fel de nivelări se lucrează de obicei în brigăzi complexe de
utilaje: screpere, buldozere, gredere, nivelatoare etc.

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Care sunt operaţiile pentru executarea canalelor în debleu cu
screpere şi autoscrepere?

b) Schema de lucru transversală cu screpere şi autoscrepere pentru

săparea în spaţii largi

Răspunsurile la aceste întrebări le veţi găsi la sfârşitul unităţii de

învăţare

76
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Schemele de lucru trebuie astfel întocmite încât distanţele pentru
săpare şi transportul pământului să fie cât mai mici posibil.
Schema longitudinală:
Este indicată atunci când lăţimea fundului canalului este suficientă
pentru circulaţia utilajului, iar adâncimea excavaţiei de 3,0 m până la
5,0 m.

6.5. CALCULUL PRODUCTIVITĂȚII SCREPERELOR ȘI

AUTOSCREPERELOR
Productivitatea Productivitatea tehnică (PT) a screperelor şi autoscreperelor este dată
tehnică de formula:
3600  q
PT   K u  K a (m3 / h)
tc

în care: q = capacitatea cupei (m3/h)

tc= durata unui ciclu de lucru (s);
Ku= coeficient de umplere a cupei;
Ka =coeficient de afânare a solului.
1
Ka 
i

în care: i = indicele de înfoiere a pământului

t c  t s  tp  t d  t g  t o

ts – durata de săpare şi umplere a cupei (s);

tp – durata de transport cu cupa plină (s);
td – durata de descărcare (s);
tg – durata de deplasare cu cupa goală (s);
to – durata diferitelor manevre cu ridicarea şi coborârea cupei,
poziţionări, întoarceri, întârzieri, etc. (s).
ls
ts 
vs
în care: vs – viteza medie de săpare şi umplere a cupei (m/s);
ls – distanţa de săpare şi umplere a cupei (m).

Distanţa de săpare şi umplere a cupei se determină din condiţia de

egalitate dintre volumul de material săpat şi cel încărcat în cupă:
ls  B  hs  K n  K a  q  K p  K u

q K  Ku
ls   p
B  hs K n  K a

în care: q – capacitatea geometrică a cupei (m3);

B – lăţimea cupei (m);
hs – grosimea stratului săpat (m);
77
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Kp – coeficient al pierderilor de material săpat la încărcarea

cupei;
Ku – coeficient de umplere a cupei;
Kn – coeficient de neuniformitate a stratului săpat;
Ka – coeficient afânare a terenului.
lp
tp 
vp
în care: vp – viteza medie de transport cu cupa plină (m/s);
lp – distanţa de transport cu cupa plină (m).
ld
td 
vd

în care: vd – viteza medie la descărcarea cupei (m/s);

ld – distanţa de descărcare a cupei (m).

Distanţa de descărcare a cupei se determină din condiţia de egalitate

dintre volumul de material transportat în cupă şi cel descărcat
(împrăştiat):
q  K u  ld  B  hd  K nd

q K
ld   ud
B  hd K n

în care: q – capacitatea geometrică a cupei (m3);

B – lăţimea cupei (m);
hd – grosimea stratului depus (m);
Ku – coeficient de umplere a cupei;
Knd – coeficient de neuniformitate a stratului depus (descărcat).
lg
tg 
vg

în care: vg – viteza medie de deplasare cu cupa goală (m/s);

lg – distanţa de deplasare cu cupa goală (m).

Productivitatea de Productivitatea de exploatare (Pe) a screperelor şi autoscreperelor se

exploatare calculează conform relaţiei:
3600  q
Pe  PT  K t   K u  K a  K t (m3 / h)
tc

în care: PT – productivitatea tehnică (m3/h);

Kt – coeficient de utilizare a timpului de lucru;
q – capacitatea cupei (m3);
tc – durata unui ciclu de lucru (s);
Ku – coeficient de umplere a cupei;
Ka – coeficient de afânare a solului.

78
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Test de autoevaluare
4. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Cum se calculează productivitatea tehnică a screperelor și
autoscreperelor?

b) Cum se calculează productivitatea de exploatare a ascreperelor și

autoscreperelor?

Răspunsurile la aceste întrebări le veţi găsi la sfârşitul unităţii de

învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Productivitatea tehnică (PT) a screperelor şi autoscreperelor este dată
de formula:
3600  q
PT   K u  K a (m3 / h)
tc
Productivitatea de exploatare (Pe) a screperelor şi autoscreperelor se
calculează conform relaţiei:
3600  q
Pe  PT  K t   K u  K a  K t (m3 / h)
tc

6.6. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Întrebarea 1
a) Screperele şi autoscreperele sunt utilaje terasiere specializate, care
pot executa concomitent un ansamblu de operaţiuni ce cuprinde:
excavarea, încărcarea, transportul, aşternerea, compactarea parţială şi
nivelarea materialelor pământoase.
b) Nu se pot utiliza în următoarele situaţii:
în terenuri dure, ca balasturi, argile grase compacte sau
umede;
în pământurile care conţin agregate dure, bolovani, cioate,
buturugi sau rădăcini de copaci;
în terenuri foarte umede sau mocirloase;
în nisipuri necoezive sau în terenuri foarte friabile.

79
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

c) Pantele drumurilor de circulaţie nu vor avea o înclinare mai mare

de 1:15 şi lungimea lor nu va trebui să depăşească 100 m pentru
screpere şi 200-300 m pentru autoscrepere.
Adâncimea de săpare este limitată, în general, la 5-6 m, din
considerentul apariţiei unor pante lungi.
Înălţimea de umplutură va fi tot de 5-6 m din acelaşi considerente, cu
excepţia rambleelor ce se realizează din cariere situate la cote
superioare nivelului de umplere.
Lăţimea minimă a tranşeei trebuie să fie de două ori lăţimea maximă a
utilajului (în cazul în care circulaţia se face într-un sens), pentru a
permite excavarea şi transportul în condiţii normale de siguranţă şi
randament.

Întrebarea 2
a) Screperele şi autoscreperele se pot grupa astfel:
după sistemul de tractare
după sistemul de rulare al tractorului şi lăzii
după modul de acţiune al organelor de săpare şi încărcare-
descărcare
după modul de încărcare a cupei
după modul de descărcare a cupei
după volumul cupei
după numărul de motoare utilizate
b) Schemele de încărcare ale cupei screperului:
în cazul cupei fără oblon, cu încărcare complet liberă;
în cazul cupei cu oblon (capac), la care prin închiderea
treptată a lui se obţine o încărcare forţată a cupei;
în cazul cupei cu elevator (eleveting), la care printr-o antrenare
independentă se asigură încărcarea cupei.
c) Gradul de umplere a cupei depinde de:
proprietăţile fizico-mecanice ale pământului;
grosimea brazdei tăiate;
raportul dintre parametrii geometrici ai cupei;
forma cuţitelor.

Întrebarea 3
a) Operaţiile pentru executarea canalelor în debleu sunt:
îndepărtarea stratului vegetal de pe ampriză;
scarificarea prealabilă a solului;
executarea săpăturilor pe tronsoane şi depunerea pământului în
grămezi de-a lungul canalului;
lichidarea rampelor de circulaţie a utilajelor după terminarea
săpăturii;
nivelarea taluzurilor şi a fundului canalului;
nivelarea sau transportul pământului depozitat pe malurile
canalului.
b)

80
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Întrebarea 4
a)
3600  q
PT   K u  K a (m3 / h)
tc

b)
3600  q
Pe  PT  K t   K u  K a  K t (m3 / h)
tc

6.7. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 6

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Care sunt principalele lucrări pentru care este indicat

lucrul cu screperele? (2p)

2. După ce criterii pot fi clasificate screperele şi

autoscreperele? (2p)

3. Executarea digurilor cu screpere şi autoscrepere. (3p)

81
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

4. Cum se calculează productrivitatea de exploatare pentru

srepere și autoscrepere? (3p)

6.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Niculae Petrescu, Niculae Dobrescu - Tehnologia lucrărilor de ingineria mediului, Ed.
CERES, 2003.
2. Niculae Dobrescu, Viorel Bob - Tehnologia executării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare,
Ed. Tehnică, 1996.
3. Sebastian Mustață - Tehnologia executării lucrărilor de ingineria mediului – note de curs.

82