1.

a)Metabolismul reprezintă totalitatea transformărilor biochimice și

energetice care au loc în țesuturile organismului viu. Metabolismul este un
process

b)Metabolismul bazal  reprezintă numărul de calorii pe care

organismul trebuie să le ardă în stare de repaus pentru a
menține funcțiile vitale. În această stare, energia este folosită
doar pentru menținerea organelor vitale, printre care inima,
plămânii, rinichii, sistemul nervos, intestinele, ficatul, plămânii,
organele genitale, mușchii și pielea. complex, ce implică
schimburi de materii și energii
c)Metabolism energetic - proces metabolic prin care se eliberează
energie, datorita scindării substantelor proprii celulelor organismului in
substanțe simple.

2.Factori care influenteaza metabolismul sunt :Varsta ,Sexul ,Masa

corporala ,Compozitia corporala ,Hormonii

3.Metabolismul Glucidelor:

DIGESTIA SI ABSORBTIA GLUCIDELOR Digestia la nivelul cavitatii bucale

are loc sub actiunea amilazei salivare care actioneaza asupra
amidonului prelucrat termic. La nivelul stomacului nu sunt enzime care
degradeaza glucidele. Digestia glucidelor se continua la nivelul
intestinului subtire unde actioneza amilaza pancreatica, maltaza,
sucraza si lactaza pentru transformarea zaharidelor in monozaharide.
Daca zaharidele nu sunt transformate in monozaharide in cadrul unei
disfunctii, iar zaharidele ajung partial digerate la nivelul intestinului gros
la nivelul caruia prin continutul lor osmotic vor atrage apa din mucoasa
intestinala in lumenul intestinului gros si va aparea diareea osmotica.
Tot la nivelul intestinului gros zaharidele nedigerate sunt supuse
fermentatiei bacteriene, de unde rezulta cantitati mari de CO2, si H2
gazos care produc crampe abdominale, diaree si flatulenta. Cea mai
cunoscuta afectiune este intoleranta la lactoza, cauzata de absenta
lactazei(enzima ce digera glucidul lactoza) si care poate fi transmisa
ereditar sau dobandita in timpul vietii.

Glucidele se absorb doar sub forma de monozaharide, iar viteza de

absorbtie este de aproximativ 120 g glucoza/ora. Monozaharidele
absorbite la nivelul intestinului, ajung in vena porta si sunt transportate
la ficat unde sunt utilizate, unele glucide sunt directionate catre celule
sau glucoza este utilizata pentru sinteza glicogenului daca organismul
nu mai are nevoie momentan de intreaga cantitate de glucoza.
Glicogenul este in consecinta forma de depozitate a glucidelor la nivelul
ficatului in cea mai mare parte si la nivelul muschilor striati.
Depozitarea si utilizarea acestor rezerve este controlata de insulina,
glucagon si adrenalina

Rolul glucidelor in organism:

1.Rol structural: glucidele participa la alcatuirea membranelor celulare,

a tesutului conjunctiv, a tesutului nervos si a unor componente cu rol
functional precum sunt hormonii, enzimele, si anticorpii.

2. Rol energetic: carbohidratii reprezinta principala sursa energetica a

organismului. Glucoza reprezinta materialul nutritiv de electie a
celulelor, deoarece are dimensiuni mici, are difuzibilitate buna in
tesuturi si de asemenea contine o cantitate apreciabila de oxigen
(C6H12O6).

Metabolismul lipidelor:

Metabolizarea acizilor grasi

Catabolismul acizilor grasi

Acizii grasi reprezinta in jur de 90% din greutatea unui

triglicerid si sunt molecule energonice ce au capacitatea
de a inmagazina enzima si de a o elibera prin ardere.
Aceasta proprietate confera trigliceridelor functia
energogena, metabolismul lor fiind subordonat acestei
functii. Celelalte lipide au rol structural specific si in
transportul trigliceridelor de natura endogena si exogena.

Acizi grasi:substratul energogen in perioadele

postabsortive pentru numeroase tesuturi:

- miocardul

- m. scheletici

In inanitie(lipsa de mancare) / diabet, creierul utilizeaza

ca sursa de E, corpii cetonici, catabolizand acizii grasi.
Eritrocitele nu utilizeaza acizii grasi deoarece nu au
mitocondrii si lantul repectiv. In cazul
acizilor grasi , energia este inmagazinata in catenele
hidrocarbonate, de unde este eliberata prin arderile sub
forma de dioxid de carbon si apa cuplata cu sinteza de
ATP.

Rolurile lipidelor în organism

Lipidele au atât rol energetic, cât și structural și funcțional.

Trebuie să știm că  1 gram de lipide este echivalent cu 9,3 kcal,

adică cu de două ori mai multă energie decât la arderea
proteinelor. În concluzie, lipidele reprezintă o sursă puternică de
energie a organismului.
De asemenea, lipidele au o contribuție semnificativă în ceea ce
privește:

–          precesele de termoliză (inhibă procesul);

–          funcția tubului digestiv (diminuează secreția HCl);

–          influențează asimilarea sărurilor minerale, precum calciu

și magneziu;

–          prin intermendiul fosfolipidelor, are efect asupra sistemul

nervos central;

-   protejează viscerele (organele interne) și rotunjesc formele

corpului;

–          participă la dezvoltarea retinei;

–          contribuie la transportul și asimilarea vitaminelor

liposolubile: A, D, E, K;

–          formează apa endogenă, care crește rezistența

organismului la starea de sete;

–          sunt precursori esențiali ai prostaglandinelor și ai

hormonilor.

Metabolizarea proteinelor
Sinteza proteinelor se realizeză în cursul procesului de traducere
a mesajului transcris ca ARNm într-o catenă de aminoacizi,
proces ce se realizează în ribozomi cu participarea ARNt. ARNt :
• tip specific de ARN codificat de molecula de ADN dar care nu
este tradus în aminoacizi • are rolul de a transporta şi poziţiona
aminoacizi în viitoarea catenă. • au fost descrise 45 de tipuri
diferite de ARNt ce au aceeași formă tri-lobară dar care diferă
 unul de celălalt prin: - o secvenţă specifică de trei nucleotide
amplasată pe ce-a de-a doua buclă – secvenţă numită anticodon.
Fiecare tip de ARNr conţine un alt anticodon ce este
.complementar cu un codon. - afinitatea faţă de aminoacizi –
fiecare tip de ARNt are capacitatea de a se cupla cu un
aminoacid specific, funcţie de anti-codonul de pe cea de-a doua
buclă.
Proteinele:

 au rol plastic, de constructie fiind constituienti ai

protoplasmei celulare ajuta la cresterea celulelor uzate.
 au rol in cresterea rezistentei organismului la infectii si in
imunizare intrand in structura globulinelor.
 stimuleaza activitatea nervoasa prin continutul de fosfor si
rol in cresterea excitabilitatii neuro musculare prin acidifierea
mediului intern.
 rol catalitic (de degradare) deoarece toate enzimele si
anticorpii au structura proteica.
 influienteaza echilibrul acido-bazic prin continutul de azot
NO3.
 rol energetic 1g de proteina elibereaza 4,1 cal/kg corp.

Avantajele consumului de proteina animala si vegetala constau

in:

 refacere a organismului mai rapida

 da posibilitatea muschiului sa mareasca forta si volumul
cand consumul de proteina este crescut,
 creste excitabilitatea la nivelul sistemului nervos central si
urmeaza transmiterea excitatiilor nervoase.

Dezavantajele consumului proteic constau in:

 intoxicatie acida a organismului, consumul de proteina in
exces modifica ph-ul,
 senzatie de oboseala deoarece energia furnizata de proteine
este folosita in special la metabolismul proteinei si nu la
refacerea atp-ului,
 consumul mare de proteina in combinatie cu grasimile
produce ateroscreloza,
 afecteaza functia ficatului si a rinichiului,
 necesita consum crescut de vitamina B6 si potasiu pentru
metabolizarea ei.

Vitaminele liposolubile

Vitamina A este necesara pentru formarea oaselor, formarea

dintilor si pentru vedere. Contribuie la functia celulara si la buna
functionare a sistemului imunitar. Surse de vitamina A: ficatul,
uleiul din ficat de peste si untul.
Vitamina D - ajuta la dezvoltarea dintilor si a oaselor, incurajand
absorbtia si metabolismul calciului si fosforului. Este disponibila in
doua forme principale: vitamina D2 si vitamina D3. Retine ca D3
se gaseste in oua si uleiul de peste si ca este produsa de pielea
noastra, atunci cand suntem expusi la razele soarelui.
Vitamina E - este un antioxidant important, care ajuta in lupta
contra infectiei si mentine eritrocitele sanatoase. Cele mai bogate
surse alimentare sunt anumite uleiuri vegetale, semintele si
nucile.
Vitamina K - are un rol central in coagularea sangelui si ajuta la
mentinerea oaselor sanatoase. Este impartita in doua grupuri
principale: vitamina K1 si vitamina K2, insa exista si cel putin trei
forme sintetice de vitamina K.

Vitaminele hidrosolubile
Vitamina B1 (tiamina) - serveste pe post de coenzima in corpul
uman. Tiamina este implicata in multe reactii chimice esentiale.
De exemplu, ea ajuta la transformarea nutrientilor in energie.
Surse: nuci, seminte, cereale (boabe) integrale, ficat si carnea de
porc.
Vitamina B2 (riboflavina) - functioneaza ca o coenzima in diverse
reactii chimice. La fel ca si tiamina, ea este implicata in conversia
nutrientilor in energie. Ea este necesara si pentru transformarea
vitaminei B6 in forma sa activa si in transformarea triptofanului in
niacina (vitamina B3).
Vitamina B3 (niacina) - joaca un rol esential in functionarea
celulelor si actioneaza ca un antioxidant. Un rol foarte important
este ca ea actioneaza un proces metabolic numit glicoliza,
extragerea energiei din glucoza.
Vitamina B5 (acidul pantotenic) - Exista multiple forme ale
acidului pantotenic sau compusi care elibereaza forma activa a
acestei vitamine, cand este digerata. Acidul pantotenic joaca un
rol esential in numeroase functii metabolice, el este necesar
pentru formarea coenzimei A, care este necesara pentru sinteza
acizilor grasi, aminoacizilor, hormonilor steroidieni etc.
Vitamina B6 (piridoxina) - este o familie de compusi inruditi:
piridoxina, piridoxamina, piridoxal fosfatul. Vitamina B6 este
implicata in formarea globulelor rosii din sange, cat si in tot ce tine
de energie si de metabolismul aminoacizilor. Ea sustine si
formarea globulelor albe din sange (leucocitele).
Vitamina B7 (biotina) - este necesara pentru functionarea unor
enzime implicate in mai multe procese metabolice fundamentale.
Surse: organele de animale, pestele, carnea, galbenusul si
produsele lactate, leguminoasele, legumele frunzoase, conopida,
ciupercile, nucile.
Vitamina B9 - este disponibila in mai multe forme diferite, una
dintre ele fiind acidul folic. Ea este esentiala pentru dezvoltarea
celulelor, pentru formarea ADN-ului si pentru metabolismul
aminoacizilor.
Vitamina B12 (cobalamina) - Si ea actioneaza ca o coenzima.
Aportul adecvat ajuta la mentinerea functiei cerebrale si la
dezvoltarea creierului, mentine functia neurologica si productia de
globule rosii sangvine.
Vitamina C - Sustine multe functii esentiale din corp, cum ar fi
formarea colagenului, functia imunitara, este unul dintre cei mai
importanti antioxidanti. Ea nu actioneaza ca o coenzima.