Sunteți pe pagina 1din 20

INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGǍTURǍ CU SERVICIUL

ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR (art. 246 C. pen.):

1. Continutul legal:

“Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiintǎ, nu


indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeazǎ o vǎtǎmare intereselor
legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale privitoare la asigurarea bunului
mers al unitǎtilor prevǎzute in art. 145 ori a altor persoane juridice, la buna desfǎsurare si realizare a
activitǎtii de serviciu, care implicǎ executatrea indatoririlor de serviciu in mod cinstit si corect.

- obiectul material – de regulǎ nu existǎ; insǎ cand interesele legale se referǎ la un bun, la un
inscris, obiectul material va fi reprezentat de acel bun sau inscris.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni
sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane
juridice, chiar si una privatǎ. Pentru a cǎpǎta calitatea de “alt salariat” si implicit de functionar in sensul
art. 147 alin. 2, trebuie sǎ existe un contract individual de muncǎ intre acea persoanǎ fizicǎ si persoana
juridicǎ. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sǎ existe in momentul sǎvarsirii faptei,
iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sǎ aibǎ aceastǎ calitate. Pot comite aceastǎ infractiune in
coautorat membrii unei comisii de examen pentru ocuparea unui post intr-o anumitǎ institutie, care in
mod abuziv priveazǎ o persoanǎ de dreptul de a ocupa acel post, cu toate cǎ din punct de vedere legal si
al cunostintelor indeplinea toate conditiile. Instigarea si complicitatea sunt posibile fǎrǎ indeplinirea
vreunei conditii.

- subiectul pasiv – general - este reprezentat de stat ca titular al valorii sociale care este bunul
mers al activitǎtii organelor si institutiilor publice sau a altor persoane juridice de interes public.

- secundar – este persoana fizicǎ cǎreia i s-a adus o vǎtǎmare intereselor


legale prin fapta abuzivǎ a subiectului activ.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material - se realizeazǎ printr-o actiune dar si printr-o inactiune, respectiv indeplinirea unui
act defectuos sau neindeplinirea unui asemenea act.
- urmarea imediatǎ - constǎ intr-o vǎtǎmare a intereselor legale ale unei persoane.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie - intentia directǎ. Mobilul si scopul nu reprezintǎ importantǎ, dar ele
trebuie avute in vedere la individualizarea pedepsei.

4. Forme. Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – desi posibile, nu se pedepsesc;

2. tentativa – nu se pedepseste;

3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care s-a produs urmarea prevǎzutǎ de
lege.

SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRǍDIREA UNOR DREPTURI (art. 247 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Ingrǎdirea, de cǎtre un functionar public, a folosintei sau exercitiului drepturilor vreunui cetǎtean, ori
crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba religie,
gen, orientare sexuala, opinie, a 858j97i partenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta,
dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/ SIDA, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni
la 5 ani.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale privitoare la apǎrarea si


garantarea intereselor legale ale cetǎtenilor, in ceea ce priveste egalitatea in drepturi fǎrǎ nici o
discriminare impotriva faptelor abuzive ale functionarilor publici sau altor functionari.

- obiectul material – de regulǎ nu existǎ; insǎ cand interesele legale se referǎ la modificarea unui
act de stare civilǎ sau a altui act public, obiectul material va fi reprezentat de acel act.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni
sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane
juridice, chiar si una privatǎ. Pentru a cǎpǎta calitatea de “alt salariat” si implicit de functionar in sensul
art. 147 alin. 2, trebuie sǎ existe un contract individual de muncǎ intre acea persoanǎ fizicǎ si persoana
juridicǎ. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sǎ existe in momentul sǎvarsirii faptei,
iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sǎ aibǎ aceastǎ calitate. Instigarea si complicitatea sunt
posibile fǎrǎ indeplinirea vreunei conditii.

- subiectul pasiv – principal - este reprezentat de stat ca titular al valorii sociale care este bunul
mers al activitǎtii organelor si institutiilor publice sau a altor persoane juridice de interes public.

- secundar – este cetǎteanul cǎruia i s-a ingrǎdit folosirea sau exercitiul


drepturilor pe temei de nationalitate, religie, rasǎ, etc. De ex. i se refuzǎ dreptul unei persoane de sex
feminin sǎ ocupe o functie de conducere cu toate cǎ indeplinea toate conditiile impuse de lege.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material - se realizeazǎ in douǎ modalitǎti: prin ingrǎdirea folosintei sau exercitiunui
drepturilor vreunui cetǎtean. Aceasta se poate realiza prin acte comisive dar si omisive – concedierea
unei persoane pe motiv de religie si/sau prin crearea pentru o persoanǎ a unor situatii de inferioritate
pe temei de nationalitate, rasǎ, sex sau religie, etc. Fapta, in ambele modalitǎti, trebuie sǎ se
sǎvarseascǎ de un functionar in cadrul atributiilor de serviciu.

- urmarea imediatǎ - constǎ in lezarea drepturilor unui cetǎtean prin sǎvarsirea elementului material al
infractiunii.

- legǎtura de cauzalitate – trebuie sǎ se demonstreze cǎ fapta abuzivǎ a unui functionar public a avut
drept urnare punerea unei persoane in imposibilitatea de a-si exercita sau folosi un drept sau a creeat
pentru aceasta o situatie de inferioritate.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie - intentia directǎ. La baza sǎvarsirii acestei fapte poate sta un anumit mobil:
( ura de rasǎ, sex sau religie, etc.). Stabirirea mobilului reprezintǎ si o cerintǎ esentialǎ pentru existenta
laturii subiective.

4. Forme. Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – desi posibile, nu se pedepsesc;

2. tentativa – nu se pedepseste;

3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care s-a produs urmarea prevǎzutǎ de
lege.

SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.


ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (art. 248 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiintǎ, nu


indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeazǎ o tulburare insemnatǎ
bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori a unei alte unitǎti din cele la care se referǎ art.
145 sau o pagubǎ patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale a cǎror nastere, normalǎ
desfǎsurare si dezvoltare nu ar fi posibile fǎrǎ indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor de serviciu de
cǎtre functionarii publici sau alti functionari. Obiectul juridic specific mai este reprezentat si de relatiile
sociale referitoare la patrimoniul public.

- obiectul material – de regulǎ nu existǎ; dacǎ in anumite situatii neindeplinirea cu stiintǎ sau
indeplinirea in mod defectuos a atributiilor de serviciu vizeazǎ in mod direct un bun, atunci acel bun
devine obiect material al infractiunii - de ex. subiectul activ nu predǎ bemeficiarilui anumite bunuri, desi
era obligat sǎ facǎ acest lucru in indeplinirea atributiilor de serviciu.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni
sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane
juridice, chiar si una privatǎ. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sǎ existe in
momentul sǎvarsirii faptei, iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sǎ aibǎ aceastǎ calitate. De
ex. sǎvarseste aceastǎ infractiune conducǎtorul auto angajat al unei societǎti de stat care face
transporturi clandestine cu masina unitǎtii. Instigarea si complicitatea sunt posibile fǎrǎ indeplinirea
vreunei conditii.

- subiectul pasiv - poate fi o autoritate publicǎ, un organ sau o institutie de stat sau o unitate
din cele prevǎzute in art. 145 C. pen. care a fost prejudiciatǎ prin comitarea infractiunii, adicǎ i-a fost
cauzatǎ o tulburare insemnatǎ a activitǎtii sau i-a fost produsǎ o pagubǎ patrimoniului.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material - se realizeazǎ atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune: indeplinirea unui act
defectuos sau neindeplinirea unui asemenea act. De ex. fapta unui angajat, vǎnzǎtor la o unitate de stat,
care a vandut mǎrfuri pe credit, acest lucru nefiind permis sau fapta unui tractorist care a folosit
tractorul unitǎtii ptr. efectuarea unor transporturi in folosul unor cetǎteni in schimbul unor sume de
bani.
- urmarea imediatǎ – constǎ intr-o tulburare insemnatǎ bunului mers al unui organ sau institutii de stat
sau o pagubǎ patrimoniului acesteia. Cfm. art. 248 nu orice tulburare realizeazǎ continulul infractiunii, ci
aceasta trebuie sǎ fie una insemnatǎ, adicǎ o tulburare de o anumitǎ proportie si gravitate. Acest
caracter se apreciazǎ de cǎtre instanta de judecatǎ in concret. A doua urmare constǎ in producerea unei
pagube unui organ sau institutii de stat.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie - intentia directǎ dar si indirectǎ.

4. Forme. Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – desi posibile, nu se pedepsesc;

2. tentativa – nu se pedepseste;

3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care ca urmare a faptei abuzive a
functionarului public, se produce una din urmǎrile prevǎzute de lage. Fapta se poate comite si in formǎ
continuatǎ.

SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

ABUZUL IN SERVICIU IN FORMǍ CALIFICATǍ (art. 248¹ C. pen.)

1. Continutul legal:

“Dacǎ faptele prevǎzute in art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se
pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale a cǎror nastere, normalǎ
desfǎsurare si dezvoltare nu ar fi posibile fǎrǎ indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor de serviciu de
cǎtre functionarii publici sau alti functionari. Obiectul juridic specific mai este reprezentat si de relatiile
sociale referitoare la patrimoniul public.

- obiectul material – de regulǎ nu existǎ; dacǎ in anumite situatii neindeplinirea cu stiintǎ sau
indeplinirea in mod defectuos a atributiilor de serviciu vizeazǎ in mod direct un bun, atunci acel bun
devine obiect material al infractiunii.

2B. Subiectii infractiunii:


- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni
sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane
juridice, chiar si una privatǎ. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sǎ existe in
momentul sǎvarsirii faptei, iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sǎ aibǎ aceastǎ calitate.

- subiectul pasiv - poate fi o autoritate publicǎ, un organ sau o institutie de stat sau o unitate
din cele prevǎzute in art. 145 C.pen. care a fost prejudiciatǎ prin comitarea infractiunii, adicǎ i-a fost
cauzatǎ o tulburare insemnatǎ a activitǎtii sau i-a fost produsǎ o pagubǎ patrimoniului.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material - se realizeazǎ atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune intocmai ca in cazul art.
246, 247 si art. 248 C.pen.

- urmarea imediatǎ – constǎ in producerea unor consecinte deosebit de grave care reprezintǎ consecinta
agravǎrii urmǎrii immediate corespunzǎtoare uneia din infractiunile prevǎzute in art. 248¹ C.pen. Potrivit
art. 146 C.pen. prin consecinte deosebit de grave se intelege o pagubǎ materialǎ mai mare de 200.000
de lei noi sau o perturbare deosebit de gravǎ cauzatǎ unei autoritǎti publice sau oricǎreia dintra unitǎtile
la care se referǎ art. 145 C.pen. Perturbarea deosebit de gravǎ se mai referǎ la insǎsi existenta
persoanelor juridice, care poate fi amenintatǎ prin producerea unor asemene urmǎri.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie - intentia directǎ dar si indirectǎ. Mobilul si scopul nu reprezintǎ cerinte ale
laturii subiective dar vor fi avute in vedere la stabilirea pedepsei.

4. Forme. Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – desi posibile, nu se pedepsesc;

2. tentativa – nu se pedepseste;

3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care a fost realizat in intregime
elementul material si s-au produs urmǎrile cerute de lege.

SANCTIUNI: inchisoarea de la 5 la 15 ani.

NEGLIJENTA IN SERVICIU (art. 249 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Incǎlcarea din culpǎ, de cǎtre un functionar public a unei indatoriri de serviciu, prin
neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasǎ, dacǎ s-a cauzat o tulburare insemnatǎ
bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori a unei alte unitǎti din cele la care se referǎ art.
145 sau o pagubǎ patrimoniului acesteia ori o vǎtǎmare importantǎ intereselor legale ale unei persoane,
de pedepseste cu inchisoare de la o lunǎ la 2 ani sau cu amendǎ.

Fapta prevǎzutǎ in alin. 1, dacǎ a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare
de la 2 la 10 ani.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la asigurarea
respectǎrii de cǎtre functionarii publici sau functionari a obligatie de a indeplini in mod corect atributiile
ce le revin pentru a nu vǎtǎma interesele publice ori interesele legale ale persoanelor fizice.

- obiectul material – de regulǎ nu existǎ; dacǎ in anumite situatii actiunea ce constituie


elementul material al infractiunii s-a exercitat asupra unui lucru, in astfel de situatii va exista un obiect
material ; de ex. redactatrea defectuoasǎ a unui inscris. Obiectul material al infractiunii poate fi si corpul
unei persoane in situatia in care, ca urmare a incǎlcǎrii din culpǎ a indatoririlor de serviciu de cǎtre un
functionar public sunt vǎtǎmate interesele legale ale unei persoane, in sensul cǎ i se produce efectiv o
vǎtǎmare acestei persoane ; de ex. fapta medicului care nu a luat toate mǎsurile pentru desfǎsurarea in
bune conditii a unei operatii de vaccinare, din care cauzǎ s-a produs uciderea din culpǎ a unei persoane
de cǎtre agentul sanitar. In acest caz madicul va rǎspunde pentru neglijentǎ in serviciu, iar agentul
sanitar pentru ucidere din culpǎ.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni
sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane
juridice. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sǎ existe in momentul sǎvarsirii faptei.
Fiind o infractiune din culpǎ, nu este posibilǎ participatia. Totusi s-ar putea concepe si coautoratul,
atunci cand indeplinirea unei obligatiiincumbǎ unui grup de persoane (unei comisii care executǎ un
control).

- subiectul pasiv - poate fi o autoritate publicǎ, un organ sau o institutie de stat sau o unitate
din cele prevǎzute in art. 145 C.pen. cǎreia prin fapta functionarului public sau functionarului i s-a cauzat
o tulburare bunului mers ori o pagubǎ patrimoniului acesteia.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material - se realizeazǎ prin incǎlcarea unei indatoriri de serviciu de cǎtre subiectul activ al
infractiunii, incǎlcare ce se poare sǎvarsii prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei in mod
defectuos. Neindeplinirea unei indatoriri de serviciu inseamnǎ omiterea, neefectuarea unui act care
trebuia sǎ fie indeplinit ori rǎmanerea fǎptuitorului in stare de oasivitate. Neindeplinirea poate sǎ fie
totalǎ sau partialǎ, poate viza o singurǎ indatorire sau chiar mai multe asemenea indatoriri. Toate
acestea trebuie sǎ se facǎ de cǎtre functionar in exercitiul atributiilor de servici.

- urmarea imediatǎ – constǎ intr-o tulburare insemnatǎ a bunului mers al unui organ sau a unei institutii
de stat ori al unei alte unitǎti din cele prevǎzute in art. 145 sau printr-o pagubǎ adusǎ patrimoniului
acesteia ori printr-o vǎtǎmare importantǎ a intereselor legale ale unei persoane.In cazul variantei
agravate, urmarea imediatǎ constǎ in producerea unor consecinte deosebit de grave. Potrivit art. 146
C.pen. prin consecinte deosebit de grave se intelege o pagubǎ materialǎ mai mare de 2000.000 de lei noi
sau o perturbare deosebit de gravǎ cauzatǎ unei autoritǎti publice sau oricǎreia dintra unitǎtile la care se
referǎ art. 145 C.pen. Perturbarea deosebit de gravǎ se mai referǎ la insǎsi existenta persoanelor
juridice, care poate fi amenintatǎ prin producerea unor asemene urmǎri. Intrucat in cazul variantei tip,
cat si in cazul calei agravate legiuitorul prevede urmǎri alternative, ori de cate ori prin sǎvarsirea
infractiunii s-au produs ambele consecinte nu vom fi in prezenta unui concurs de infractiuni ci a unei
infractiuni unice cu pluralitate de urmǎri, situatie care va fi avutǎ in vedere de cǎtre instanta ce judecatǎ
la individualizarea pedepsei.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie – culpa cu cele douǎ modalitǎti ale sale: usurinta si neglijenta.

4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – nu sunt posibile;

2. tentativa – nu este posibilǎ;

3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care a fost realizat in intregime
elementul material si s-au produs urmǎrile cerute de lege.

Ex – fapta inculpatului gestionar care nu a tinut cu regularitate evidenta bunurilor din magazie si
prin aceasta s-a produs un prejudiciu.

MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ cand a avut consecinte deosebit de grave si se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 10 ani.

SANCTIUNI:inchisoarea de la o lunǎ la 2 ani sau cu amendǎ – in forma tip si inchisoarea de la 2 la 10 ani


– in forma agravatǎ.

PURTAREA ABUZIVǍ (art. 250 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Intrebuintarea de expresii jignitoare fatǎ de o persoanǎ, de cǎtre un functionar public in


exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amendǎ.
Amenintarea savarsita de catre un functionar public, in conditiile alin. 1, se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Lovirea sau alte acte de violentǎ sǎvarsite de catre un functionar public, in conditiile alin. 1 se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Vatamarea corporala  sǎvarsita de catre un functionar public, in conditiile alin. 1 se pedepseste cu


inchisoare de la 6 luni la 6 ani.

Vatamarea corporala grava  sǎvarsita de catre un functionar public, in conditiile alin. 1 se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 12 ani.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la comportarea
corectǎ si cuviincioasǎ a functionarului public sau functionarul fatǎ de orice persoanǎ, cu excluderea
folosirii unor expresii jignitoare ori a actelor de violentǎ. Prin incriminarea acestei infractiuni se asigurǎ
apǎrarea persoanelor care vin in contact cu anumiti a functionari publici sau functionari.

- obiectul material – acesta existǎ numai in forma agravatǎ a infractiunii si constǎ in corpul
persoanei asupra cǎreia se sǎvarsesc actele de violentǎ.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni
sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane
juridice. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sǎ existe in momentul sǎvarsirii faptei.
Participatia este posibilǎ in toate formele sale. Pentru instigatori si complici nu este necesarǎ vreo
calitate anume.

- subiectul pasiv - poate fi orice personǎ fizicǎ cǎreia i s-au adresat expresiile jignitoare sau care
a suferit o lovire sau o vatamare corporala. Cand elementul material se sǎvarseste tot asupra unui
functionar public sau functionar care se afla in exercitiul functiunii actele de purtare abuzivǎ constituie
infractiunea de ultraj. Pluralitatea de subiecti pasivi va reprezenta un concurs ideal sau real de
infractiuni.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material – constǎ in intrebuintarea de expresii jignitoare fatǎ de o persoanǎ – in forma tip de
naturǎ sǎ aducǎ atingere demnitǎtii persoanei. Acestea pot imbrǎca o formǎ scrisǎ, oralǎ sau prin
gesturi. In cadrul formei agravate elementul material constǎ intr-o faptǎ de amenintare, lovire sau alte
violente, precum si acte de vatamare corporala sǎvarsite asupra subiectului pasiv. Toate acestea trebuie
sǎvarsite de subiectul activ in cadrrul atributiilor de serviciu.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie – intentia directǎ sau indirectǎ.

4. Forme.Modalitǎti. Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – desi posibile, nu sunt pedepsite;

2. tentativa – nu este pedepsitǎ;

3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care s-au intrebuintat expresiile
jignitoare, s-a realizat amenintarea ori s-a recurs la loviri.

MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ cand s-a realizat prin amenintare, loviri sau alte acte de violentǎ,
vatamare corporala, vatamare corporala grava sǎvarsite in conditiile alin. 1 si se pedepsesc cu inchisoare
de la 6 luni la 12 ani.

SANCTIUNI:

- inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amendǎ – in forma tip si

- inchisoare de la 6 luni la 12 ani – in forma agravatǎ.

NEGLIJENTA IN PǍSTRAREA SECRETULUI DE STAT (art. 252 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui
document ce constituie secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sǎ afle un
asemenea secret, dacǎ fapta este de naturǎ sǎ aducǎ atingere intereselor statului, se pedepsesc cu
inchisoare de la 3 luni la 3 ani.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la buna
desfǎsurare a activitǎtii de serviciu, care este incompatibilǎ cu comportarea neglijentǎ a functionarilor
publici, precum si a celorlalti functionari in pǎstrarea secretului de stat.

- obiectul material – acesta este reprezentat de un document care constituie secret de stat.
Notiunea de secrete de sata este definitǎ in art. 150 C. pen.
2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Numai
persoanele care au aceastǎ calitate au acces la respectivele documente cu caracter secret si numai ele ar
putea avea o comportare neglijentǎ. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sǎ existe in
momentul sǎvarsirii faptei. Participatia nu este posibilǎ.

- subiectul pasiv - poate fi oricare dintra unitǎtile prevǎzute in art. 145 C. pen. Sau alte persone
juridice ale cǎror interese au fost lezate ca urmare a neglijentei in pǎstrarea secretului de stat.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material – constǎ in comportarea neglijentǎ a functionarului public sau functionarului, care a
avut ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea, sustragerea unui document ce constituie secret de
stat; trebuie ca fapta sǎ fie de naturǎ sǎ aducǎ atingere intereselor statului. Dacǎ aceastǎ cerintǎ nu este
indeplinitǎ, fapte va atrage o altǎ sanctiune.

- urmarea imediatǎ – constǎ in distrugerea, alterarea, pierderea, sustragerea unui document ce


constituie secret de stat, ori sǎ fi dat prilejul unei persoane de a afla un astfel de secret.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie – culpa in oricare din formele sale.

4. Forme.Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – nu sunt posibile;

2. tentativa – nu este posibilǎ;

3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care s-au produs consecintele cerute
de lege.

SANCTIUNI: inchisoarea de la 3 luni la 3 ani.

LUAREA DE MITǍ (art. 254 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care
nu i se cuvin, ori acceptǎ promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a
nu indeplini, ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a
face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor
drepturi.
Fapta prevǎzutǎ in alin. 1, dacǎ a fost sǎvarsitǎ de un functiunar cu atributii de control, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fǎcut obiectul luǎrii de mitǎ se confiscǎ, iar dacǎ
acestea nu se gǎsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la normala nastere,
desfǎsurere si dezvoltare care sunt conditionate de exercitarea cu probitate de cǎtre toti functionarii a
atributiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sǎ fie umbritǎ de faptele de coruptie.

- obiectul material – acestǎ infractiune nu are obiect material, deoarece activitatea


functionarului nu se rǎsfrange asupra unor bunuri, lucruri sau persoane. Banii, valorile sau alte foloase
reprezintǎ obiecte ale mitei.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar in intelesul art. 147 C.pen. Calitatea
de functionar trebuie sǎ existe in momentul sǎvarsirii faptei. In practica judiciarǎ s-a decis cǎ pot comite
aceastǎ infractiune, profesorul care primeste o anumitǎ sumǎ de bani pentru a favoriza un elev la
examen, ofiterul de politie care primeste bani pentru a nu face acte de cercetare in vederea descoperiri
unei infractiuni.

In practicǎ s-a mai pus problema avocatilor si medicilor dacǎ pot avea sau nu calitatea de subiect
activ al acestei infractiuni. Avocatul fiind plǎtit de cǎtre justitiabil, el nu poate sǎvarsi aceastǎ infractiune,
de aceea ei nu pot fi asimilati cu alti salariati. In privinta medicilor, C. S. de Justitie sustine cǎ ei pot fi
asimilati functionarilor publici sau altor salariati. Dupǎ adoptatrea L. 74/1995 care a infiintat Colegiul
Medicilor din Romania, s-a statutat cǎ medicul nu este functionar public. Totusi, aceastǎ lege neavand
caracter penal ci unul administrativ, termenul de functionar isi pǎstreazǎ intelesul din art. 147 C. pen. –
acestia fiind asadar subiecti activi ai infractiunii de luare de mitǎ.

- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele
prevǎzute in art. 145 C.pen. sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ a cǎrei imagine a fost puternic afectatǎ.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material – se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. Actiunea poate
imbrǎca urmǎtoarele forme: pretinderea, primirea, acceptarea. Inactiunea incriminatǎ se poate realiza
prin nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase. Pentru intregirea elementului material se cer
indeplinite si urmǎtoarele conditii:
a. pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea trebuie sǎ aibǎ ca obiect bani sau alte
foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial. Micile “atentii” sau cadouri cu ocazia zilei de nastere
sau onomastice nu pot fi considereate drept mitǎ. Dacǎ valoarea lor este foarte mare putem avea o mitǎ
deghizatǎ;

b. ce cere ca banii sau foloasele sǎ nu fie datorati in mod legal functionarului sau unitǎtii in care
acesta isi desfǎsoarǎ activitatea;

c. actiunea de pretindere, acceptare, primire sau inactiunea de nerespingere sǎ aibǎ loc inainte
sau in timpul indeplinirii ori intarzierii efectuǎrii unui act ce intrǎ in sferea atributiilor sale de serviciu;

d. se mai cere ca actul vizat de actiunea de corupere sǎ facǎ parte din sfera atributiilor de
serviciu ale functionarului. Dacǎ in momentul sǎvarsirii actiunii specifice elementului material al
infractiunii de luare de mitǎ, fǎptuitorul nu avea ca indatorire de serviciu indeplinirea acelui act, dar lasǎ
sǎ se creadǎ acest lucru, atunci fapta va fi calificatǎ ca inselǎciune.

- urmarea imediatǎ – constǎ in crearea unei stǎri de pericol pentru buna desfǎsurare a activitǎtii de
serviciu intr-un organ sau institutie de stat, intr-o unitate din cele prevǎzute in art. 145 sau in orice altǎ
personǎ juridicǎ.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie – intentia directǎ.

4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (acceptarea, nerespingerea);

2. tentativa – ar fi posibilǎ numai in varianta  “primirii”, dar la acest moment infractiunea ar puta fi deja
consumatǎ sub forma acceptǎrii sau nerespinferii acesteia. De aceeea este gresit a spune cǎ tentativa
este posibilǎ, dar legea nu o pedepseste;

3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul pretinderii, chiar dacǎ nu s-au primit
foloasele, acceptǎrii, primirii sau nerespingerii primirii acestor bunuri sau foloase.

MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ dacǎ a fost sǎvarsitǎ de un functiunar cu atributii de control.

SANCTIUNI:

-inchisoare de la 3 la 12 ani – in forma tip si interzicerea unor drepturi.

-inchisoare de la 3 la 15 ani – in forma agravatǎ si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fǎcut obiectul luǎrii de mitǎ se confiscǎ, iar dacǎ acestea nu
se gǎsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani. 
 

DAREA DE MITǍ (art. 255 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile arǎtate in art.
254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevǎzutǎ in alin. precedent nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost
constrans prin orice mijloace de cǎtre cel care a luat mitǎ.

Mituitorul nu se pedepseste dacǎ denuntǎ autoritǎtii fapta mai inainte ca organul de urmǎrire sǎ
fi fost sesizat pentru acea infractiune.

Dispozitiile art. 254 alin. 3 se aplicǎ in mod corespunzǎtor, chiar dacǎ oferta nu a fost urmatǎ de
acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile arǎtate in alin.
2 si 3.” 

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la normala nastere,
desfǎsurere si dezvoltare care sunt conditionate de exercitarea cu probitate de cǎtre toti functionarii a
atributiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sǎ fie umbritǎ de faptele de coruptie.

- obiectul material – acestǎ infractiune nu are obiect material. Totusi, in doctrimǎ se admite cǎ
existǎ obiect material in situatia ofertei de mitǎ respinsǎ de cǎtre functiunar, bunurile oferite devenind
obiecte materaiale ale infractiunii.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este necalificat , fiind orice persoanǎ. Infractiunea poate fi comisǎ si de
un functionar in scopurile arǎtate in art. 254, in acest caz primul functionar comportandu-se ca un
simplu particular in raport cu cel de-al doilea. Avand in vedere cǎ luarea si darea de mitǎ sunt infractiuni
corelative, intotdeauna mituitorul va fi subiect activ la darea de mitǎ, iar cel care a luat mitǎ va fi subiect
activ la luare de mitǎ. Dacǎ fapta se sǎvarseste prin intermediar, acesta va avea calitatea de complice la
darea de mitǎ. In cazul in care chiar intermediarul l-a determinat pe mituitor sǎ comitǎ fapta, el va
dobandi calitatea de instigator la darea de mitǎ care o absoarbe pe cea de complice.

- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele
prevǎzute in art. 145 C.pen. sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ a cǎrei imagine a fost puternic afectatǎ.
Subiectul pasiv poate fi si functionarul in cazul in care el respinge promisiunea, oferirea sau darea de
bani, fiind atins si prestigiul acestuia.
3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material – se poate realiza printr-o actiune care poate imbrǎca urmǎtoarele forme:
promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase. Darea de mitǎ se poate efectua si prin
intermediar. Pentru intregirea elementului material se cer indeplinite si urmǎtoarele conditii:

a. promisiunea, oferirea sau darea trebuie sǎ aibǎ ca obiect bani sau alte foloase de ordin
patrimonial sau nepatrimonial.

b. ce cere ca banii sau foloasele sǎ nu fie datorati in mod legal functionarului sau unitǎtii in care
acesta isi desfǎsoarǎ activitatea; Promisiunea, oferirea sau darea sǎ aibǎ loc inainte sau in timpul
indeplinirii ori intarzierii efectuǎrii unui act ce intrǎ in sferea atributiilor sale de serviciu;

c. se mai cere ca actul in vederea cǎruia se dǎ mitǎ sǎ fie unul licit sau ilicit.

Nu va exista infractiune cǎnd functionarul cǎruia i s-a oferit suma de bani nu avea competenta
de a efectua actul in vederea cǎruia participantul a comis fapta.

- urmarea imediatǎ – constǎ in crearea unei stǎri de pericol pentru buna desfǎsurare a activitǎtii de
serviciu intr-un organ sau institutie de stat, intr-o unitate din cele prevǎzute in art. 145 sau in orice altǎ
personǎ juridicǎ.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie – intentia directǎ. In lipsa constiintei si dorintei de a efectua un act de


corupere asupra unui functionar, actiunea fǎptuitorului nu va constitui infractiune.(actiunea
fǎptuitorului fǎcutǎ in stare de betie). Latura subiectivǎ mai cuprinde si un scop si anume indeplinirea,
neindeplinirea sau intarzierea indepliniriiunui act privitor la atribitiile sale de serviciu. Alteori, pe lǎngǎ
scopul specific dǎrii de mitǎ mai apare si un alt scop: (o persoanǎ oferǎ o sumǎ de bani unui functionar
pentru a-l determina sǎ intocmeascǎ un act fals).

Cauze care exclud existenta infractiunii:

Fapta prevǎzutǎ in alin. 1 nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice
mijloace de cǎtre cel care a luat mitǎ. Este vorba despre o constrangere psihicǎ.

4. Forme.Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (promisiunea, oferirerea);

2. tentativa – nu este posibilǎ, darea de mitǎ fiind o infractiune cu consumare anticipatǎ;


3. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care fǎptuitorul promite, oferǎ sau dǎ
functionarului public bani sau alte foloase. Ea poate avea si o formǎ continuatǎ.

SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar dacǎ pedeapsa efectiv aplicatǎ este mai mare de 2 ani,
se poate dispune si pedeapsa complementarǎ a interzicerii unor drepturi. Banii, valorile sau orice
alte bunuri care au fǎcut obiectul dǎrii de mitǎ se confiscǎ.

Cauzǎ de nepedepsire: Mituitorul nu se pedepseste dacǎ denuntǎ autoritǎtii fapta mai inainte ca organul
de urmǎrire sǎ fi fost sesizat pentru acea infractiune. Acesta trebuie sǎ se facǎ in fata unei autoritǎti,
chiar si in fata unei autoritǎti necompetente a efectua urmǎrirea penalǎ in aceastǎ materie.

PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (art. 256 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Primirea de cǎtre un functionar direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dupǎ ce a indeplinit
un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, sa pedepseste cu inchisoare de la
6 luni la 5 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscǎ, iar dacǎ acestea nu se gǎsesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la normala nastere,
desfǎsurere si dezvoltare care sunt conditionate de exercitarea cu probitate de cǎtre toti functionarii a
atributiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sǎ fie umbritǎ de faptele de coruptie. Intre
aceastǎ infractiune si luarea de mitǎ existǎ multe asemǎnǎri, de aceea unii autori considerǎ cǎ
infractiunea prevǎzutǎ in art. 256 C.pen. este o variantǎ de specie a luǎrii de mitǎ.

- obiectul material – acestǎ infractiune nu are obiect material. Banii sau foloasele primite
constituie bunuri dobandite prin sǎvarsirea infractiunii in sensul art. 118 C. pen. si vor fi supuse
confiscǎrii. In acest caz se poate vorbi de un obiect material al infractiunii.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat , fiind un functionar sau functionar public. Participatia este
posibilǎ in situatia in care actul de care a beneficiat persoana fizicǎ a fost indeplinit de mai multe
persoane, iar foloasele au fost date intregului colectiv, simultan sau succesiv. Persoana care coopereazǎ
in mod nemijlocit la sǎvarsirea infractiunii, neavand calitatea cerutǎ de lege va rǎspunde pentru
complicitate la infractiunea de primire de foloase necuvenite. Autor al acestei infractiuni este acela care
primeste foloasele atat direct cat si prin intermediar. Dacǎ fapta se sǎvarseste prin intermediar, acesta
va avea calitatea de complice la aceastǎ infractiune. Persoana care a dat foloasele necuvenite cat si cel
care a cumpǎrat influenta, nu se pedepseste, deoarece fapta nu este incriminatǎ ca infractiune.
- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele
prevǎzute in art. 145 C.pen. sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ a cǎrei imagine a fost puternic afectatǎ.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material – se poate realiza printr-o actiune de primire a unor bani sau foloase de cǎtre un
functionar public sau functionar, dupǎ ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat
in temeiul acesteia. In cazul acestei infractiuni legiuitorul a avut in vedere intotdeauna indeplinirea unui
act licit si obligaroriu de indeplinit pentru respectivul functionar. Dacǎ un functionar public sau
functionar si-a indeplinit atributiile de serviciu nu in mod corect, iar dupǎ aceasta primeste bani sau
bunuri de la o persoanǎ favorizatǎ prin indeplinirea acelui act, fapta va fi consideratǎ abuz in serviciu
contra intereselor persoanelor dacǎ sunt indeplinite si celelalte conditii cerute de lege. Pentru intregirea
elementului material se cer indeplinite si urmǎtoarele conditii:

a. ce cere ca banii sau foloasele sǎ fie necuvenite functionarului sau unitǎtii in care acesta isi desfǎsoarǎ
activitatea;

b. banii sau foloasele sǎ fi fost remise functionarului dupǎ indeplinirea actului ce intrǎ in sferea
atributiilor sale de serviciu, cu conditia sǎ nu fi existat anterior intre ei vreo astfel de intelegere si nici in
timpul efectuǎrii actului ; in caz contrar fapta va fi luare de mitǎ. Dacǎ dupǎ ce a indeplinit un act in
virtutea functiri sale si la care era obligat, functionarul obligǎ pe beneficiarul actului sǎ-i remitǎ bani sau
alte foloase, considerǎm cǎ suntem in prezenta unui abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

- urmarea imediatǎ – constǎ in crearea unei stǎri de pericol pentru buna desfǎsurare a activitǎtii de
serviciu intr-un organ sau institutie de stat, intr-o unitate din cele prevǎzute in art. 145 sau in orice altǎ
personǎ juridicǎ.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie – intentia directǎ dar si indirectǎ.

4. Forme.Sanctiuni.

FORME:

1. tentativa –este posibilǎ in forma intreruptǎ, dar nu se pedepseste;

2. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care, dupǎ indeplinirea actului,
fǎptuitorul primeste bani sau alte foloase in mod direct sau indirect. Ea poate avea si o formǎ
continuatǎ, cand functionarul in baza aceleiasi rezolutii infractionale, dupǎ ce a indeplinit mai multe
acte, primeste de la mai multe persoane, beneficiare ale actelor respective, diferite bunuri, foloase sau
bani la intervale diferite de timp.
SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar dacǎ pedeapsa efectiv aplicatǎ este mai mare de 2 ani,
se poate dispune si pedeapsa complementarǎ a interzicerii unor drepturi. Banii, valorile sau orice
alte bunuri primite de fǎptuitor se confiscǎ. Dacǎ persoana care a dat foloasele necuvenite denuntǎ
autoritǎtii fapta mai inainte ca fapta sǎ fi fost descoporitǎ, acestea se vor restitui persoanei care le-a dat.

TRAFICUL DE INFLUENTǍ (art. 257 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct
sau indirect, pentru sine ori pentru altul, sǎvarsitǎ de cǎtre o persoanǎ care are influentǎ sau lasǎ sǎ se
creadǎ cǎ are influentǎ asupra unui functionar pentru a-l determina sǎ facǎ ori sǎ nu facǎ un act ce intrǎ
in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

Dinpozitiile art. 256 alin. 2 se aplicǎ in mod corespunzǎtor.”

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la desfǎsurarea
activitǎtilor publice sau private in conditii care sǎ asigure increderea si prestigiul de care trebuie sǎ se
bucure personalul acestora. Comiterea acestei infractiuni discrediteazǎ activitatea de serviciu si ii aduce
grave prejudicii.

- obiectul material – acestǎ infractiune nu are obiect material, banii sau foloasele pretinse sau
primite constituie bunuri date pentru sǎvarsirea infractiunii si vor fi supuse confiscǎrii.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este necalificat, putand fi orice persoanǎ care are influentǎ sau lasǎ sǎ
se creadǎ cǎ are influentǎ asupra unui functionar public sau functionar, aceste aspecte nefiind conditii
ale subiectului activ ci mijloace prin care se sǎvarseste infractiunea. Participatia este posibilǎ in toate
formele sale. De cele mai multe ori fapta este sǎvarsitǎ de rude, prieteni, cunostinte sau alte persoane
care nici mǎcar nu cunosc functionarul respectiv. In doctrimǎ s-a pus problema cǎ ar trebui pedepsiti si
cei care cumpǎrǎ influenta nefiind cu nimic mai prejos de cel care dǎ mitǎ. In situatia in care cel care a
conceput infractiunea si l-a determinat pe autor sǎ o comitǎ este chiar intermediarul atunci el va cumula
calitatea de instigator cat si pe cea de complice, fiind in final pedepsit doar pentru instigare la trafic de
influentǎ.

- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele
prevǎzute in art. 145 C. pen. sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ a cǎrei imagine a fost puternic afectatǎ. In
secundar sub. pasiv este chiar functionarul public a cǎrui imagine este denaturatǎ prin sǎvarsirea faptei.

3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material – se poate realiza prin trei actiuni distincte: primirea, pretinderea sau acceptarea
de promosiuni de daruri direct sau indirect in vederea determinǎrii unui functionar sǎ facǎ ori sǎ nu facǎ
un act ce intrǎ in atributiile sale de serviciu. Initiativa comiterii traficului de influentǎ poate porni de la
subiectul activ sau de la cumpǎrǎtorul de influentǎ. Dacǎ initiativa comiterii infractiunii o are
cumpǎrǎtorul de influentǎ, pentru existenta infractiunii se care ca subiectul activ sǎ fi primit efectiv banii
sau bunurile sau sǎ fi acceptat promisiunule fǎcute. Pentru intregirea elementului material se cer
indeplinite si urmǎtoarele conditii:

a. ce cere ca fǎptuitorul sǎ aibǎ influentǎ sau sǎ lase sǎ se creadǎ acest lucru. In aceastǎ variantǎ
infractiunea se aseamǎnǎ cu inselǎciunea;

b. fǎptuitorul sǎ promitǎ interventia sa pe lǎngǎ un functionar public sau functionar;

c. actiunea ce constituie elementul material al infractiunii sǎ fie realizatǎ mai inainte ca functionarul pe
langǎ care se intervine sǎ fi indeplinit actul care il intereseazǎ pe cumpǎrǎtorul de influentǎ, sau cel
tarziu in timpul indeplinirii acestuia.

Dacǎ traficantul de influentǎ nu remite functionarului bani sau alte foloase, ci doar il determinǎ
sǎ facǎ acel act, atunci se va retine un concurs de infractiuni intre trafic de influentǎ si instigare la abuz
in serviciu sǎvarsita de functionar. Traficul de influentǎ trebuie sanctionat in concurs cu inselǎciunea
dacǎ traficarea reprezintǎ un mijloc de amǎgire pentru o inducere in eroare.

- urmarea imediatǎ – constǎ in crearea unei stǎri de pericol pentru buna desfǎsurare a activitǎtii
de serviciu intr-un organ sau institutie de stat, intr-o unitate din cele prevǎzute in art. 145 sau in orice
altǎ personǎ juridicǎ.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie – intentia directǎ.

4. Forme. Sanctiuni.

FORME:

1. actele preparatorii si tentativa de regulǎ nu se pedepsesc, numai atunci cand sunt asimilate
infractiunii consumate (pretinderea sau acceptarea) Tentativa este posibilǎ numai in cazul primirii de
bani sau alte foloase, or in acest moment fapta este deja consumatǎ in forma pretinderii sau acceptǎrii
de promisiuni de daruri;

2. fapt consumat - aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul acceptǎrii de promisiuni de daruri, in


momentul primirii de bani sau alte foloase. Pentru consumarea infractiunii nu are relevantǎ dacǎ
interventia promisǎ a si fost efectuatǎ.
SANCTIUNI: inchisoarea de la 2 la 10 ani, iar dacǎ pedeapsa efectiv aplicatǎ este mai mare de 2 ani, se
poate dispune si pedeapsa complementarǎ a interzicerii unor drepturi.Banii, valorile sau orice alte
bunuri primite de fǎptuitor se confiscǎ. Dacǎ acestea nu se gǎsesc, fǎpruitorul va face plata
echivalentului lor in bani.