Recunoasterea emotiilor din expresiile

faciale :
Mecanisme psihologice si neurologice

Ralph Adopls
Colegiul de Medicina al Universitatii Iowa, SUA

Recunoasterea emotiilor din expresiile faciale se leaga de diverse

procese psihologice ce au loc intr-o retea diversificata de structuri
neurologice. Studiile ce folosesc potentiale ridicate, leziuni si
imagistica functionala au inceput sa elucideze cateva din aceste
mecanisme. O procesare perceptuala primara a fetei indica spre
cortecsii din lobii occipitali si temporali ce construiesc
reprezentari detaliate urmarind configuratia caracteristicilor
faciale. Identificarea secundara presupune un set de structuri ce
includ amigdala si cortexul orbitofrontal, parte ce raspunde de
legatura dintre reprezentarile perceptive ale fizionomiei si
generarea de informatii despre emotia recunoscuta, un mecanism
complex ce foloseste strategii multiple. esi studiile recente au
furnizat multe detalii despre aceste mecanisme in cazul unui
adult, cercetarile se extind si la primate, copii, si pacienti cu boli
psihiatrice.

Cuvinte Cheie : perceptie, neurologie cognitiva, emotii, expresii

faciale, neuropsihologie

Recunoasterea emotiilor din expresiile faciale a fost tinta unui

mare numar de studii psihologice in ultimele decenii, ajutate mai
recent de o pleiada de descoperii neurobiologice, gratie
experimentelor ce implica leiuni, electroencefalografie !""#$,
potential de eveniment !"R%$, magnetoecefalografie !M"#$,
poitron&tomograf !%"'$ si imagistica prin reonanta magnetica
(
functionala !fMRI$) *iversitatea imensa a descoperirilor intampina
orice conflict de idei referitor la iolarea doar a unor structuri)
*impotriva, devine din ce in ce mai clar ca recunoasterea
emotiilor din expresiile faciale se baeaa pe o larga retea de
structuri ale creierului) Acest articol se va referi in principal la
aceste procese si structuri a caror rol este inteles in preent si va
folosi dateAcest
leiunilor) culesearticol
cu ajutorul imagisticii
nu detaliaa functionale
procesarea si studiul
identitatii faciale
sau a emotiilor faciale in caul disfunctionalitatilor psihiatrice)

Ce este recunoasterea ?

1.1 !"R#"!$I% SI R"#&'O%S$"R"%

Cum recunoastem emotiile din expresiile faciale + "ste util sa

incepem sa raspundem la aceasta intrebare discutand mai intai in
detaliu partile componente ale acestei intrebari) Clasa de procese
denumite  perceptie- este uneori considerata disticta fata de cea
a recunoasterii, separare facuta intai pe baa descoperirilor
medicale !.issauer, (/01$, desi termenul perceptie- in ilele
noastre este folosit pentru a acoperi amandoua domenii)
%erceptia in sensul ei anterior se refera la procesele ce au loc
inaintea declansarii stimulului, procese baate in mare parte pe
senorii corticali primari si care indeplinesc procesarea
caracteristicilor imaginii si configuratia acestora) %erceptia, in
acest sens, ar putea ingadui un nivel de performanta in sarcinile
ce presupun deciii baate doar pe proprietatile viuale,
geometrice ale stimulului, cum ar fi sesiarea diferentelor dintre 2
fete preentate simultan)
%rin contrast cu informatia pe care se baeaa perceptia primara,
disponibila in principiu din structura viuala a stimulului,
recunoasterea presupune date auxiliare ce nu pot fi deduse doar
din inspectia stimulului) Recunoasterea presupune informatii
asupra mediului inconjurator3 asadar presupune o oarecare
memorie) Una din formele simple ale recunoasterii implica
retinerea in memorie a unor informatii perceptuale primare a unei
imagini, pentru a fi comparate ulterior cu o alta imagine) Aceasta

2
forma a recunoasterii ar putea fi suficienta pentru a sesia
diferentele dintre 2 fete ce sunt preentate la momente diferite)
In timp ce formele simple ale memoriei de recunoastere, ar putea,
in principiu, sa foloseasca doar date perceptuale, recunoasterea
propriu&isa a emotiilor din expresiile faciale ar presupune
informatii suplimentare despre expresii si legatura lor cu diferiti
stimului din mediu
sau indirect inconjurator cu care acea expresie a fost direct
asociata)
Un exemplu elocvent ar fi datele despre locul unde a fost vauta
acea figura, ce s&a spus despre acea persoana, ce sentimente a
avut persoana ce a avut contact direct cu aceasta) 4ici una din
aceste informatii nu poate fi extrasa din proprietatile percepute
ale fetei in mod iolat, ci prin prisma covariantei dintre figura si
alti stimuli)

1.2 #%$"(ORII SI #O'#"!$"

"xemplele mai sus mentionate privesc receptarea informatiei

specifice unui anumit stimul, sau chiar a unei anumite
repreentari a acestuia) Insa este nevoie sa recunoastem o figura
ca apartinand unei categorii, sa recunoastem regularitati mai
degraba decat ceea ce le deosebeste) Informatii asupra
categoriilor pot fi deduse din cele despre particularitati, si de
asemenea baate pe reguli) !Smith, %atalano, 5onides, (00/$) 6
structura economica pentru conexiunea rapida in masa a
diversilor stimuli senoriali cu un set de reactii comportamentale
este posibila datorita categoriilor ce grupeaa stimulii ce necesita
raspunsuri
raspunsuri similare
diferite inincategorii
aceeasi categorie
separate) si a stimulilor ce
Categoriarea necesita
poate fi de
o importanta majora in procesarea informatiilor relevante din
punct de vedere social, datorita dublei constrangeri repreentate
de o complexitate informationala si raspunsurile
comportamentale rapide) "xemple de procesari ale stimulilor
sociali provin din perceptia semnalelor auditive , cum ar fi
ciripitul, oracaitul, sau a specificului vocii umane, precum si din
judecatile stereotipice ale altor oameni , pe care sociologii i&au
studiat in rubrica %erceptii %ersonale-!Macrae 78odenhausen,
2111$

9
 Stimulii ar putea fi impartiti pe baa aspectului sau pe baa
informatiilor deja existente) Conform unor serii de descoperiri
baate pe modelele computeriate , proprietatile geometrice ale
expresiilor faciale ar putea fi suficiente pentru a le clasifica in
categorii de emotii primare , in timp ce unele studii inter&culturale
, au demonstrat ca setul de emotii exprimate depinde de privitor
si de4ici
fundalul
poitiacultural al acestuia)
reductionistilor, nici relativismul ultimilor, nu ofera
un raspuns complet)
Categoriile pot fi definite atat de perceptie cat si de
recunoastere , in functie de circumstante)
%erceptia expresiei faciale&asa cum apare ea& poate fi privita
in mod diferit de conceptia acelei expresii) Conceptia, in acest
sens, este informatia ce este necesara pentru recunoastere , si
poate fi privita ca si componenta a tuturor componentelor
constiintei umane)
Conceptia individuala de frica, de exemplu, consta din toate
informatiile
mult, acesterelevante
informatiicenupot fi raspunsuri
sunt alegrupate
fixate si nici definitiei fricii3
, insa mai
depind
de o anumita utiliare a acelui concept si pot fi in continua
schimbare)
Ar trebui subliniat ca informatia conceptuala nu este accesata
in modul in care o repreentare tip depoit- ar putea in mod
gresit sugera , ci este generata de o multitudine de strategii,
foarte multe dintre ele deosebit de creative)
"ste astfel posibil ! si chiar probabil$ ca diferiti subiecti si chiar
acelasi subiect !in ocaii diferite$ sa poata genera diferite
informatii conceptuale asupra unui stimul , prin seturi diferite de
componente si strategii
asupra structurilor neurale)
neurale !de$) aici si diferentele observate
folosite

Ce sunt expresiile faciale?

Un alt aspect important al acestei intrebari priveste natura

expresiilor faciale , ce poate fi considerata ca un aspect atat a
raspunsului emotional, cat si a comunicarii sociale) Aceste
aspecte duale se intalnesc indeosebi simultan , conturand o
expresie faciala , desi in anumite circumstante , una poate prima

:
in fata celeilalte) Mobilitatea musculara a fetei , devoltata in
special la primate si oameni, este controlata de un complex
neural , ce cuprinde atat componentele automate cat si cele
voluntare ) Acestea doua pot fi disociate in urma traumelor
cerebrale; in timp ce leiunile in cortexul motor primar conduc la
imposibilitatea de a produce expresii faciale voluntare, dar lasa
intacte
cortexulexpresiile emotionale
insular sau spontane,
a ganglionilor baaliin, pot
timp ce leiunile
reulta in in
disfunctionalitati inverse) Studiile neural anatomice la primate ,
au aratat ca inervatia inferioara a fetei !prin nucleul facial$, isi are
srcinea , in principal, din cortexii contralaterali , motor asociati,
!M(, M:, .%MCb si .%MCd$, in timp ce inervatia partii superioare a
fetei , se datoreaa cortecsilor bilaterali M2 si M9 , desi exista o
oarece suprapunere a tuturor acestora) !Morecraft, .ouie,<erric=,
211($
Interesante sunt proiectiile la nivelul nucleului facial ale M9 si
M:, ale cortexilor motori ai limbii din girusul cingulat ce regleaa
expresiile
frecvent deemotionale si care,inlaregiunile
catre amigdala, randul lor, sunt inervate in mod
corespondente
repreentarilor motorii ale fetei) !Morecraft, Avramov, Schroeder,
Stillwell>Morecraft (00/$
Care sunt diferitele tipuri de informatii care pot fi transmise
prin expresiile faciale+ Se pot identifica informatii precum ; sexul,
varsta, identitatea, emotia sau alta categorie sociala relevanta)
"xista dovei ce sugereaa ca recunoasterea multor, probabil
majoritatea, acestor clase de atribute, pot fi disociate, o problema
ce a beneficiat de atentie din partea studiilor psihologice si
neurologice, daca nu si din partea modelelor computeriate)

?
 Figura 1 ; Modele de procesare ale fetelor
4ota ; %artea superioara indica modelul functional al lui 8ruce si @oung !(0/$, ce evidentiaa procese separate
ce subservesc recunoasterea indentitatii si a emotiilor faciale) Modelul incepe cu procesarea perceptuala a
trasaturilor fetei si a relatiilor configurale ale acestora, si parcurge module functionale specialiate in recunoasterea
anumitor tipuri de informatii din expresiile faciale, finaliand prin denumirea informatiei ce este recunoscuta si prin
modelarea altor aspecte ale cunoasterii in baa acestor informatii)
Modelul nu este intentionat a fi detaliat din punct de vedere anatomic, ci mai degraba sa furniee o descriere a
diferitelor aspecte computationale ale procesarii cerebrale, precum si ca sugestie a modului in care aceasta
procesare ar putea
%artea inferioara fi implementate
indica in sisteme
modelul anatomic al luiartificiale)
<axbB, <offman si #obbini !2111$, ce subliniaa procesarea
perceptuala a aspectelor dinamice ale fetei ce are loc in gBrusul fusiform) Modelul recunoaste conexiunile
bidirectionale, si fluxul bidirectional dintre aproape toate componentele sistemului) Regiunilor neurale specifice le
sunt asociate functii specifice, precum este preentat in figura) Ambele modele sunt de acord cu ideea ca
procesarea perceptuala primara a fetei este legata de multe alte structuri cerebrale pentru a putea avea loc
recunoasterea)

Un prim model, explicit, a fost realiat de 8ruce si @oung

!(0/$ !vei fig) ($ si emfaeaa procese psihologice distincte
pentru identificarea expresiilor faciale si a identitatii faciale )
Astfel, o intrebare importanta priveste stadiul procesarii in care
aceasta disociere are loc)
6 posibilitate este, ca diferitele tipuri de informatii sa fie
procesate de sisteme, ce sunt distincte deja, la nivelul perceptiei&
poate la nivelul corespunator codificarii structurale ale lui 8ruce
si @oung& )
Unele dovei ce sustin acest scenariu provin din modelarea
computeriata a perceptiei faciale ) "ste posibila examinarea
structurii statistice a imaginilor faciale folosind tehnici
matematice , precum analia componentei principale) Intr&o
analia recenta de acest tip , Calder, 8urton, Miller, @oung and
A=amatsu !in 211($, au descoperit ca expresia si informatia
folosita la identificare a fetelor , preinta diferite regularitati


statistice , cum ar fi faptul ca principalele componentele din
expresiile emotionale sunt diferite de principalele componente
dupa care se poate recunoaste identitatea)
Studiile din imagistica functionala indica faptul ca o parte din
procesarea perceptuala a informatiei privind identitatea implica
regiunile occipito&temporale&ventrale precum girusul fusiform, in
timp ce temporali
cortexii o parte a procesarii informatiei
superiori!vei privind
sectiunea 0)2$,expresia
probabil implica
o
repreentare a diferentelor in procesarea a doua aspecte a
informatiei structurale ; ceea ce deosebeste rigiditatea
relativa,constanta configuratiilor faciale de configuratiile mult mai
dinamice si adaptabile!<axbB et al) , 2111$
6 alta posibilitate ar fi ca expresiile sa fie procesate in mod
diferit raportat la alte informatii faciale , intr&un ritm ce este mai
lent procesarii perceptuale, la un nivel ce presupune o
recunoastere partiala anterioara) Se poate imagina un format
perceptual comun pentru toata informatia ce antreneaa seturi
diferite desau
identitatii procese implicate
a expresiei in recunoasterea
faciale sexului
, o perspectiva , a de
sugerata
modelul lui 8ruce si @oung)
*ovei pentru a sustine aceasta abordare, provin din
descoperirea ca multe disocieri neurologice se baeaa pe sarcini
la nivelul recunoasterii, de exemplu, anumite diabilitati reultate
din traume cerebrale au condus la abilitatea de a recunoaste fie
emotia fie identitatea unei fete , insa abilitatea de a discrimina
intre fetele preentate ramane intacta)
"xista dovei in sustinerea ambelor scenarii; procesarea
expresiilor faciale se baeaa partial pe trasee prespecialiate la
nivelul perceptiei primare si in parte pe cunostinte conceptuale de
nivel inalt)
Care sunt rolurile informatiei ce privesc anumite trasaturi, si
ale informatiei privind configuratiile relative ale acestora+
Recunoasterea identitatii faciale depinde intr&o masura
semnificativa de relatiile spatiale dintre trasaturi!Mos=ovitch ,
inocur,8ehrmann, (00D3 Sergent, (0/:$, observate in special
din partea dreapta jos a fetei) !SearcB 7 8artlett, (003 @in, (003
A) ) @oung, <ellawell, 7 <aB, (0/D$, si este probabil unitar-, in
sensul ca nu poate fi descompus in suma procesarii perceptuale a
trasaturilor individuale !'ana=a 7 Earah, (009$)

D
 *esi un efort substantial a fost indreptat pentru intelegerea
procesarii identitatii faciale baate pe trasaturi si pe configuratii ,
aceasta problema este prea putin inteleasa in caul expresiilor
faciale ) Unele dovei ca procesarea baata pe trasaturi ar putea
fi , in principiu, suficienta pentru a clasifica expresiile faciale in
categorii emotionale,provin din modele computeriate !Cottrell,
*aileB,
cuprind%adgett,
un nivel 7ceAdolphs, 211($!insa
ar permite procesareachiar si aceste
relatiilor modele
dintre
caracteristicile individuale $)
%rin constrast, unele studii asupra oamenilor indica faptul ca
perceptia emotiei faciale necesita cel putin o procesare
configurationala a relatiilor dintre multiplele caracteristici faciale)
!Calder, @oung, Feane,7 *ean, 2111$
"ste posibil ca procesarea baata pe trasaturi si cea pe
configuratie sa joace roluri diferite in functie de emotie) *e
exemplu ,cineva poate detecta fericirea printr&o singura
caracteristica & ambetul& , in timp ce disocierea dintre emotiile
negative ar putea
configuratia necesita informatii aditionale despre
faciala)

Ce este emotia ?

*esi expresiile faciale exprima o larga varietate de semnale

sociale, expresia emotiilor este aspectul cel mai bine inteles in
preent) 4eurobiologii si psihologii au definit emotia ca o
schimbare faica, adaptabila si dirijata ce are loc in multiple
sisteme fiiologice !atat somatice cat si neurologice$, ca raspuns
la intensitatea unui stimul) !e)g), A) R) *amasio, (00?, (0003
%lutchi=, (0/13 Scherer, 2111$) Un aspect important, deseori
neglijat, priveste diferenta dintre reactia emotionala !raspunsul
fiiologic$ si sentimentul emotiei !ce dupa unele teorii se baeaa
pe o repreentare a acestor raspunsuri fiiologice la nivel
cerebral$ !A) R) *amasio, (000$) *e asemenea, este necesar de
retinut faptul ca raspunsul emotional necesita in mod normal
schimbari simultane ale parametrilor somatici, inclusiv cei
endocrini, viscerali, autonomi si musculari !incluand expresia

/
faciala$ , toate aceste schimbari desfasurandu&se intr&o maniera
complexa)

Figura 2. Structura dimensionala a categoriilor emotionale

46'A ; "xplicatia figurii se regaseste in text)

Un subiect debatut este in ce masura conceptia noastra

privind emotiile le defineste in mod omogen, si chiar in ce
proportie aceasta sunt interpretate ca variabile discrete in
defavoarea unor intervale- emotionale) *iferite teorii psihologice
!vei Scherer, 2111$ sustin ca emotiile ar trebui privite ca stadii
discrete, ca regiuni intr&un spatiu cu 2 dimensiuni !excitarea si
valenta$ !vei figura 2$ !Russell, (0/1$, sau asamblate dinamic
dintr&o larga retea de procese componente, in functie de

importanta situatiei) *esi expresiile faciale ale emotiilor sunt

0
impartite in categorii distincte, si desi exista dovei pentru a
sustine perceptia categorica a expresiilor faciale, este de
asemenea sigur ca expresiile sunt membri ai categoriilor de
emotii multiple, iar clasificarea unei expresii faciale emotionale
depinde in mare masura de relatia contextuala in care se afla

raportata
matematice la alte
arataexpresii !Russell
ca emotiile 7 Eehr, (0/D$)
repreentate Unele modele
in expresiile faciale
pot fi analiate intr&o maniera mai abstracta ce ar putea releva
caracteristici atat a emotiilor discrete cat si a dimensiunilor duale
continue) !Calder, 8urton, et al), 211($)
"ste in curs de debatere structura categoriilor emotionale ;
pe o parte emotiile apar ca stari discrete, iar in alte pareri, ele
pot fi repreentate in mod continuu) Un exemplu in favoarea
caracteristicii dimensionale a emotiilor este preentat in Eigura 2,

ce arata "valuarile
emotiei) similaritatile de structura
expresiilor dintre expresiile
emotionale faciale si
au fost normate ale
supuse unui algoritm multidimensional de scalare)

(1
Figura 3:'ransformari morfologice intre expresii faciale
repreentand frica !stanga$ si furia !dreapta$
4ota ; In figura , !a$ indica o transformare de luminoitate, !b$ o transformare spatiala, !c$ o combinatie a
amandurora, iar !d$ o caricatura obtinuta prin continuarea transformarii dupa imaginea din stanga, repreentand
furia3 *etalii in text)

%unctele colorate din figura corespund stimulilor expresiilor

faciale folositi !culoarea corespunde categoriei emotionale$ si
distanta dintre diferiti stimuli repreinta nesimilaritatile derivate)
In partea dreapta este o interpretare a aceste repreentari, in
care axele repreinta valenta si excitarea) Unele studii studii au
folosit M*S pentru a arata ca o continuitate variata indica
aspectele categoriilor multiple, aceastea fiind utile in a organia si
grupa stimulii cu variatia) !8imler 7 Fir=land, 211($)
"xista o serie metode prin care imaginile digitale ale fetelor
pot fi procesate pentru a obtine imagini intermediare si a genera
o serie continua in cadrul spatiului fetei) Acestea implica
procesarea la cel mai redus nivel al imaginilor digitale, pixelii) Un

((
exemplu de astfel de procedura este alinierea a 2 imagini la
nivelul caracteristicilor corespondente, iar apoi are loc
modificarea intensitatii luminoase pentru a genera o tranitie ce
interpoleaa valorile de gri ale pixelilor respectivi) !Eig) 9)a$) 6
alta metoda este pastrarea luminoitatii pixelilor, insa modificarea

poitiilor pentru a topi-

comuna modificare o imagine
implica in altasimultana
insa folosirea !Eig) 9b$) Cea mai 2
a acestor
metode) *oua imagini ale fetelor sunt topite- una in cealalta prin
modificarea simultana a luminoitatii si poitiei pixelilor !Eig) 9)c$)
Aceasta transformare poate genera o serie de schimbari continue,
liniare intr&o imagine, si de asemenea poate fi extrapolata pentru
a obtine o exagerare a acelei imagini raportata la imaginea
srcinala !o caricatura-$ !Eig) 9)d$
6 serie de descoperiri interesante apar cand se incearca

cominarea unor spatii

fiice ale fetelor faciale
cu spatii ce repreinta
faciale structuri
ce repreinta geometrice,
structura
psihologica) In general, cele 2 preinta similaritati, insa nu sunt
identice) !8useB, (00/$)Aceasta situatie se intalneste cand se
examineaa o simpla transformare ; schimbare expresiei unei
emotii in expresia alteia genereaa intermediari ce nu sunt
niciodata observati in viata reala, iar rata de inlocuire a
tranitiilor unei expresii in alta expresie nu se suprapune peste
rata la care o emotie perceputa este inlocuita de alta)

In plus fata
repreentate in de similaritatile!fig
2 dimensiuni, de) structura preentate
2$, emotiile ce pot fi
primare sunt
dispuse ierarhic !fig):$) Subiectii normali clasifica expresiile
faciale emotionale primare in fericite si nefericite, precum si in
categorii subordonate) Aceasta structura ierarhica poate fi
evidentiata in urma leiunilor cerebrale si ramane o idee
importanta de revaut in caul interpretarii diabilitatilor in
recunoasterea emotiilor selective) !cap (?$) Cat despre
recunoasterea entitatilor concrete, !e)g), A) R) *amasio, *amasio,
'ranel, 7 8randt, (001$, leiunile neocortecsilor temporali pot

(2
conduce la greutati in recunoasterea categoriilor subordonate de
emotii, lasand intacta capacitatea de a recunoaste emotiile
primare) Un studiu recent asupra unui pacient cu traume majore
in cortexul temporal colateral indica un model asemanator;
Clasificarea expresiilor emotionale putea avea loc doar la stadiul

de fericit>nefericit,
Adolphs, insa nu si in
'ranel, 7 *amasio, la press&a$
nivelele subordonate acestora)
!vei figura :$)

Figura 4. 6rganiarea ierarhica a categoriilor emotionale

4ota ;6 structura ierarhica poate fi evidentiata dintr&o varietate mare de date, in caul curent ele provenind din
notarea intensitatii fiecarei emotii primare asa cum este ea perceputa ca fiind emisa de o anumita expresie faciala)
%rima sectiune preinta un grafic al intesitatii diferitelor emotii asa cum sunt ele percepute) 4otele medii
corespondenta dintre fiecare denumire !axa G & abscisa$ si fiecare expresie faciala !axa @ & ordonata$ sunt
repreentate prin culori de la 1 !deloc$ la : !foarte mult$) *atele provin de la D subiecti normali !este afisata media
notelor$ si de la un subiect ce preinta leiuni cerebrale intesive bilaterale ale lobului temporal) Categoriile mai
apropiate sunt percepute ca fiind mai similare) *atele de la subiectii normali si de la pacientul 8) sustin ideea ca
placut>fericit si neplacut>nefericit sunt doua categorii superioare de emotii)

(9
 "xista dovei ca recunoasterea a cel putin unui subset de
emotii din expresiile faciale are loc similar in caul diferentelor
culturale) Aceste dovei sunt mai convingatoare in caul asa&
numitelor emotii de baa !vei tabelul ($, ce par a fi clasificate
asemanator in cadrul culturilor diferite !"=man, (00:$, chiar daca

respectivele culturi au
denumirile aferente, si moduri diferite
chiar daca de a
aceste lega conceptele
culturi de
au reguli sociale
diferite pentru eprimarea faciala a acelorasi emotii in
circumstante diferite !Eridlund, (00:$) *esi rolul culturii in
definirea conceptelor si categoriilor este o notiune intens
debatuta, o viiune reconcilianta poate sesia similaritatea
procesarii unor expresii la nivel perceptual, insa si legatura lor cu
diferite categorii de cunostinte sociale ce depinde de contextul
cultural in care acele cunostinte sociale au fost dobandite)
Similaritatile inter&culturale in procesarea emotiilor din expresiile
faciale sunt evidente la nivelul discriminarii si clasificarii
perceptuale, in timp ce diferentele sunt mai pregnante la nivelul
accesarii informatiei complexe si simbolice, cum ar fi numele
diferitelor emotii !ierbic=a, (000$) *esi majoritatea cercetarilor
in domeniul expresiilor faciale folosesc categorii emotionale
pentru care exista denumiri uuale !in particular, emotiile primare
indicate in tablelul ($, sau, mai putin frecvent, o abordare
dimensionala !deseori, in termenii excitare>valenta, vei figura
2)$, exista alte 9 situatii ce merita o explorare mai atenta) *oua
din acestea au aparut in principal datorita studiilor efectuate pe
animale) 6 schema de inspiratie comportamentala propusa de
Rolls !(000$, repreinta de asemenea emotiile intr&un spatiu
bidimensional, punct de vedere acceptat si de alte studii
psihologice, insa in acest ca dimensiunile corespund preentei
sau omisiunii factorilor motivanti ; in mare, preentarea
recompensei !placere$, preentarea pedepsei !frica$, intericerea
recompensei !furie, frustrare, tristete$, sau oprirea pedepsei
!usurare$) 6 alta abordare, conform lui %an=sepp !(00/$,
sugereaa un cadru etico&neurologic pentru a clasifica emotiile3

(:
conform ideilor sale, exista sistem neurale specialiate in
procesarea claselor de emotii ce actioneaa similar in termenii
tipurilor de stimuli ce le declanseaa si in termenii de
comportamentelor ce sunt asociate cu ele) !in mod specific,
emotii ce se incadreaa in cele : mari categorii ale cautarii ,

panicii, furieipar
Rolls, (000$ si fricii$)
a opera Amandoua
mai bine abordarile !%an=sepp,
cu procesele (00/3
neurobiologice
implicate, insa amandoua sunt vagi in domeniul unei modalitati
exacte a corelarii acestui sistem cu emotiile pentru care exista
denumiri clase !in speciale cele sociale$ !tabel ()$) 6 un treilea
punct de vedere implica o analia psihologica mult mai atenta a
modului in care o situatie emotionala este evaluata si cum sunt
propuse seturi de  verificari ale evaluarii stimulilor- ce pot
declansa componentele individuale ale comportamentului
emotional, pe baa carora raspunsul simultan este agregat pe
masura ce situatia se desfasoara !Scherer, (0/:, (0//$) Aceasta
ultima teorie a fost aplicata expresiilor faciale, cu un oarecare
grad de succes) !ehrle, Faiser, Schmidt, 7 Scherer, 2111$) *esi
diferite in multe aspecte, toate aceste trei sisteme de procesare a
emotiilor au in comun ideea ca emotiile uuale nu sunt cele mai
potrivite pentru investigare stiintifica) Studiile viitoare, atat
psihologice si neurobiologice, pot folosi aspecte ale acestor
sisteme in formularea lor)

Mecanismele recunoasterii emotiilor din

expresiile faciale

Incepem prin preentarea succinta a diferitelor posibile

mecanisme ce fac posibila recunoasterea emotiilor din expresiile
faciale) In sectiunile urmatoare, aceste posibile mecanisme vor fi
atasate unor structuri neurale specifice si interconexiunilor

acestora) 6 concluie va fi faptul ca o oarecare structura

(?
cerebrala participa in mod normal la o multitudine de strategii si
ca producerea unei sarcini de recunoastere implica strategii
diferite, si deci, structuri neurologice distincte)

Recunoasterea ca parte a perceptiei

6 posibilitate este aceea de a considerea recunoasterea ca

parte a perceptiei) In mod discutabil, recunoastea unor aspecte
simple ale unui stimul, sau disocierea intre stimului, este un
aspect ce tine de domeniul perceptiei) %oate ca informatia a&priori
nu este necesara pentru a recunoaste o emotie, insa
diferentierea, clasificarea si indentificarea emotiilor are loc

exclusiv pe baa
de conceput proprietatilor
ca procesarea geometrice
perceptuala a stimulului
poate viual)
fi asociata direct"ste
cu
regiunile cerebrale ce proceseaa limbajul, in masura necesara
definirii acelei emotii, in caul absentei accesarii altor informatii
asociate stimulului) !un mecanism asemanator invatarii$) Aceasta
notiune a recunoasterii este bineinteles o versiune incompleta)
Insa, ar putea fi suficienta pentru a realia unele sarcini la
parametri normali, precum disocierea emotiilor, sortarea acestora
in categorii, recunoasterea granitelor intre categorii diferite,
alegerea unor repreentanti in fiecare categorie, si poate chiar
definirea in contexul alegerii fortate de perechi atunci cand
denumirile uuale nu sunt puse la dispoitie) 6ricum, aceasta
notiune de recunoastere nu ar putea fi suficienta pentru a accesa
informatii asociate conceptului de emotie)
a!el 1. Un exemplu de modalitate de clasificare a emotiilor

Starea Starea ispozitii, Sistem "motia "motia

comportamental motivational emotii de

(
 a a fundal emotional primara sociala

Apropiere Recompens *epresie Cautare Eericire Mandrie

a
Retragere %edeapsa Anxietate %anica Erica 5ena
Manie Eurie Eurie Hina

Sete Erica *egust Rusine

Eoame Heselie 'ristete *ragoste

materna
*urere Satisfactie Surpria *ragoste
sexuala
*orinta Ingrijorare *ispret %asiune

Admiratie

Invidie

"xista dovei extrase atat din studiile psihologice asupra

oamenilor, cat si in special din modele computeriate, ce sustin
ideea ca o cantitate substantiala de procesare poate avea loc
exclusiv pe baa proprietatilor geometrice ale stimulului) Analia
matematice au aratat ca structura preenta in imaginile
expresiilor faciale este suficienta, in principiu, pentru a a genera o
parte a structurii categoriilor emotionale percepute de oameni)
!Calder, 8urton, et al), 211($) Clasificarea imaginilor transformate
!vei casuta ()$ generate din expresiile a 2 emotii diferite a fost
investigata in cadrul subiectilor normali !Calder,@oung, %errett,
"tcoff, 7 Rowland, (003 de #elder,'eunisse, 7 8enson, (00D3
"tcoff 7 Magee, (0023 A) )@oung et al), (00D$ si de asemenea
cercetata intr&un model de retea neurala antrenata pentru a
clasifica expresiile faciale) Cottrell et al), 211(3 Cottrell, %adgett, 7
Adolphs, (00/3 %adgett 7 Cottrell, (00/$) Aceste studii au gasit
dovei in sprijinul perceptiei clasificante a emotiilor faciale; atat
(D
oamenii, cat si modelele de retele, apreciaa existenta unei
diferente perceptuale clase intre expresii, chiar si atunci cand
acestea sunt foarte similare, cu conditia ca ele sa se incadree
clar intr&o categorie emotionala !asemanator cu modul in care
segmentam un curcubeu in ciuda tranitiei tonale liniare$) Aceste

descoperiri
clasificanta intaresc ideea
o joaca in rolului important
comunicarea pe care
semnalelor perceptia
sociale prin
interpretarea stimulilor ce variaa intr&un interval si gruparea lor
in categorii discrete ce descriu semnalele relevante) !"hret, (0/D3
Macrae 7 8odenhausen, 2111$) %are de asemenea posibil ca
perceptia clasificanta a expresiei faciale la oameni se baeaa
predominant pe informatii perceptuale, acesta fiind caul in
cadrul retelelor deoarece aceastea nu poseda nici un fel de
informatii conceptuale) 6 concluie ineresanta a studiilor
efectuate este ca intreaga procesare perceptuala poate aparent
genera o structura de categorii pentru emotii ce este iomorfa cu
structura semantica a conceptelor emotionale) Mai mult,
similaritatile fiice, geometrice intre diferitele expresii faciale
refleca structura conceptelor noastre asupra emotiilor) In aceasta
privinta, comunicarea prin expresiile faciale emotionale difera in
mod fundamental de cea prin limbaj) *aca acestea ar fi fost
similare, expresiile faciale ar trebui sa fie simbolice, iar
configuratia proprie a unei expresii ar purta doar o legatura
accidentala cu emotia>sentimentul pe care il denota) *esi
implicatiile precise a acestor descoperiri raman inca departe de a
fi complet intelese, ele sugereaa faptul ca perceptia, expresia si
trairea emotiei ar putea fi seturi de procese interconectate)
Recunoasterea prin generarea de cunostinte
asociate

In mod normal, recunoasterea implica mult mai mult decat

informatia perceptuala) Atunci cand vedem o expresie faciala
asociata fricii, o putem identifica nu numai prin asemanarile cu
alte expresii in termeni de structura, ci putem recunoaste si ca
(/
persoana in caua ar putea striga, fugi sau ca probabil a intalnit
ceva ce a speriat&o si asa mai departe) 4iciuna din aceste
informatii este preenta in structura stimulului3 este preenta
datorita experientei trecute cu mediul !si chiar in anumita
masura, innascuta$) 6 intrebare complexa priveste mecanismele

prin carestocate
nu sunt acesteintr&un
informatii suntexplicit,
format accesate) In general,
ci mai degrabacunostintele
se baeaa
pe indicati pentru reconstruirea informatiei prin reactivarea
repreentarilor ce au fost co&asociate atunci cand informatia a
fost dobandita) !e)g), A) R) *amasio 7 *amasio, (00:$) Cel mai
simplu exemplu al acestui mecanism ar fi asociarea propriu&isa,
ca atunci cand vedem o expresie de frica si auim un tipat
simultan si le legam instinctual in memorie) In general, conexarea
altor cunostinte cu perceptia expresiei faciale este o problema
mult mai complexa si se baeaa pe o multitudine de asocieri la
nivele superioare ce pot fi separate in timp, precum si pe
repreentari simbolice, ce, la oameni, se baeaa preponderent
pe limbaj) Schema neurala generala pentru implementarea
mecanismelor mentionate mai sus necesita legarea informatiei
dintre repreentari neurale distincte pentru a putea fi procesate in
calitate de componente a informatiei asupra aceluiasi concept) In
caul perceptual, un stimul activeaa multiple reginuri neurale ce
repreinta aspecte specifice a proprietatilor sale viuale, iar
ansamblul coerent a acestor parti de informate !repreentarile
diferitelor proprietati ale stimulului$ constituie mecanismul
perceptual discutat in cap :) Insa, acest mecanism poate fi extins
in afara acelor regiuni neurale ce repreinta proprietatile viuale
ale stimului pentru a include si regiunile ce contin nu informatii
asupra stimului propriu&is, ci asupra a ceea cu ce a fost asociat)
Cererea de integrare a repreentarilor neurale ce sunt separate in
spatiul cerebral ar necesita extinse conexiuni inverse precum si o
serie de legaturi tip inaintare intre diferite regiuni) Astfel, se poate
imagina o interactiune continua intre fluxul direct, revers si
oriontal de informatii pe baa caruia creierul construieste

(0
repreentarea viuala a stimului) !cf) .amme, Super, 7 Spe=reijse,
(00/$) Unele asemenea repreentari cum ar fi cea a lui Ullman
!(00?$  fluxuri contrare- sau a lui "delman !(0/D$  re&intrarea-
contim aceasta idee) Repreentarea stimulului si a informatiei
asociate evolueaa simultan astfel incat se pot modula reciproc,

iar perceptia
scara larga) si recunoasterea devin parti a aceluiasi proces la
Recunoasterea prin generarea unei simulari

Mecanismele preentate mai sus, desi pot fi considerate

creative, sunt relativ directe; prin legatura din diferite
repreentari ce dau nastere componentelor informatiei
conceptuale asupra emotiei ce este declasata prin stimul,
subiectul are la dispoitie toate informatiile necesare pentru a
recunoaste emotia3 tot ce este necesar pentru a indeplini
majoritatea sarcinilor de recunoastere este o implementare a
reconstruirii informatiei conceptuale in termeni de limbaj, pentru
ca subiectul sa ne poata spune ce stie) Insa sunt si trasee
indirecte ce pot interveni) Ar putea fi ca informatia explicita
declansata in descrierea anterioasa sa fie insuficienta pentru a
recunoaste o emotie, poate datorita lipsei unei expuneri
anterioare la aceasta emotie specifica, sau faptului ca
reconstructia informatiei despre aceasta nu da suficiente detalii)
Un alt mecanism
conceptuale ar putea
folosind incerca generarea
o corespondenta inversainformatie
ce cauta sa
declansee acele stari anterioare producerii expresiei faciale)
Acest mecanism ar putea incerca o simulare in observator a starii
persoanei ce constituie stimulul prin estimarea repreentarii
motorii ce au dat nastere stimului observat) 6data ce
observatorul a generat acea stare pe care cealalta persoana este
presupusa a o trai, o repreentare a acestei stari poate la randul
ei declansa informatia conceptuala) Simularea necesita deci
accesarea acesteia, insa fundamentele accesarii nu sunt

21
repreentarile unei alte persoane, ci ale propriei individualitati)
Ipotea simularii a primit recent o atentie considerabila datorita
descoperirilor experimentale ce par a o sustine) In cortexul
promotor al primatelor inferioare, Riolatti si colegii sai au
raportat neuroni ce raspund nu numai atunci cand maimuta se

pregateste sa execute
aceeasi actiune o actiune,
indeplinita ci si cand
de altcineva) aceastaEadiga,
!#allese, observaEogassi,
7 Riolatti, (003 #allese 7 #oldman, (0003 Riolatti, Eadiga,
#allese, 7 Eogassi, (00$)
6 serie de descoperiri motivante au avut loc si in caul
oamenilor ; 6bservarea actiunilor altcuiva reulta in desincroniari
ale cortexului motor masurate prin M"# !<ari et al), (00/$, si
coboara pragul pentru producerea raspunsului motor atunci cand
SM' !stimularea magnetica transcraniala$ este folosita pentru a

activa cortexul
actiunilor motor)
altcuiva prin !Strafella
observare7activeaa
%aus, 2111$ 3 imitarea
cortexul promotor in
studiile imagisticii functionale !Iacoboni et al), (000$) Mai mult,
aceasta activare este somatotopica, depinand de partea corpului
ce este observata indeplinind actiunea, chiar si in absenta unei
actiuni deschise din partea subiectului !8uccino et al), 211($)
Astfel, se pare ca primatele construiesc repreentari motorii
adaptate indeplinirii aceleiasi ce au observat&o, in acord cu teoria
simularii) *oveile specifice ce sustin ca simularea poate juca un
rol in recunoasterea actiunilor ce compun expresiile faciale
provine din experimente separate) "xperienta si expresia emotiei
sunt corelate !Rosenberg 7 "=man, (00:$, si ofera o relatie
cauala interesanta ; producerea de emotii faciale si alte
raspunsuri somato&viscerale poate conduce la schimbari ale
experientei emotionale) %roducerea unei expresii faciale in mod
intentionat influenteaa sentimentul si coreleaa in mod autonom
starea emotionala) "xpunerea la expresii faciale conduce la
expresii proprii ce pot fi greu viibile, insa pot fi masura cu un
"M# facial si mimeaa expresia inclusa in stimul3 mai mult,
aceste reactii faciale la vederea altor expresii faciale apar si in
2(
absenta recunoasterii constiente a stimului, de exemplu in caul
expresiilor faciale preentate subliminal !*imberg, 'hunberg, 7
"lmehed, 2111$)
Unele studii au gasit dovei ca manipularea directa a
expresiei faciale a privitorului va influenta abilitatea lor de a
identifica expresiile faciale ale altora) !4iedenthal, 8rauer,
<alberstadt, 7 Innes&Fer, 211($) Hiualiarea expresiei faciale a
altcuiva poate conduce la schimbare in starea emotionala proprie)
*esi vederea unei expresii faciale poate conduce la modificari in
sentimentele traite !Schneider, #ur, #ur,7Muen, (00:3 ild, "rb,
7 8artels, 211($, acest mecanism poate de asemenea opera fara
intermediarea prin expresiile faciale, prin directa modulatie a
repreentarii somatice a structurii ce genereaa sentimentul)
Eaptul ca teoria simularii necesita posibilitatea unui mecanism

direct, central
congenitala este
sunt infirmat
totusi de a
apti de faptul ca pacientii
identifica cufaciale)
emotiile paraliie
!Calder, Feane, Cole, Campbell, 7 @oung, 2111$)

"e#voltarea recunoasterii emotiei

Abilitatea de a separa si recunoaste emotiile din expresiile

faciale se devolta intr&o maniera complexa in copilari si se
maturieaa mai rapid la femei decat la barbati) In acord cu ideea
ca perceptia este o cerinta a recunoasterii, e de asteptat ca
mecanismele preentate in cap : sa fie active relativ repede in
viata individului !e)g), 8ushnell, Sai, 7 Mullin, (0/0$) 8ebelusii se
orienteaa catre stimulii asemanatori expresiilor faciale inca de la
nastere !Halena, Simion, Macchi&Cassia, 7 Umilta, (00$ si exista
dovei ca acest lucru ar depinde in principal de trasee
subcorticale, fapt indicat de procesarea preferentiala a fetelor in
campurile temporal&viuale) !Simion, Halena, Umilta, 7
*alla8arba, (00/$) Unele emotii pot fi diferentiate de catre copiii
de D luni !4elson, Morse, 7 .eavitt, (0D03 So=en 7 %ic=,(002$, iar
22
semnalele din cortecsii viuali temporali arata o anumita
selectivitate a fetelor in caul maimutelor in varsta de 2 luni
!Rodman, 6 Scalaidhe, 7 #ross, (009$) *e asemenea, exista
dovei ca mecanismul preentat in capitolul , recunoasterea prin
simulare, poate fi initiat timpuriu) 4ou&nascutii poseda abilitatea

de a reproduce
(0/9$, unele gesturi
ceea ce indica faciale
faptul ca simple
ar putea !Meltoff
fi urmata de 7 Moore,
capabilitati
mai complexe de a simula si reproduce)
*ata fiind importanta comunicarii prin expresiile faciale si alte
semnale sociale viuale, s&ar putea presupune ca nou&nascutii
orbi preinta dificultati in devoltarea sociala si emotionala) *esi
obtinerea unor concluii unanime in aceasta privinta este foarte
dificila, unele studii au aratat ca aceste dificultati apar in
majoritatea caurilor) *esi cei nascuti orbi preinta o multitudine

de expresii
totalitate faciale Cole,
normale spontate si voluntare,
5en=ins, 7 Shott, acestea nu sunt
(0/03 #alati, in
Scherer, 7
Ricci&8itti, (00D$, si exista indicii ca devoltarea socioemotionala
ar putea fi in mod substantial anormala) !'roester 7 8rambring,
(002$) S&a descoperit ca abilitatea de a recunoaste expresiile
faciale la varsta de ? ani indica viitoarele competente sociale si
academice !Iard et al), 211($, desi ramane incert la ce nivel
aceasta corelatie reflecta o caualitate directa) In caul adultilor,
exista dovei in favoarea recunoasterii constante a emotiilor pe
parcursul vietii, si de asemenea se constata o usoare scadere a
acuratetii cu care acestea sunt recunoscute odata cu inaintarea in
varsta) !Adolphs, *amasio, 'ranel, 7 *amasio,(00$) In general,
contributia factorilor precum varsta si sexul la diferentele de
performate in caul experimentelor nu a fost analiata atent) *esi
sexul !Fesler&est et al), 211($ si diferentele de varsta in
procesarea emotiilor faciale se evidentiaa in cadrul studiilor
imagisticii functionale, pana acum se poate spune doar ca
efectele acestor factori sunt considerabil mai reduse decat in
caul leiunilor cerebrale !Adolphs, *amasio, 'ranel, Cooper, 7
*amasio, 21113 Adolphs et al), (00$)
29
 $tructurile perceperii emotiilor faciale

%rocesarea perceptuala primara a fetei va implica desiguri o

parte din structurile necesare procesarii stimulilor viuali generali)
Acestea se impart in 2 categorii principale ; !a$ mecanismele
subcorticale ce sar- cortexul striat, ce se presun a fi limitate la
procesari automate, primare, precum unele trasaturi generale ale
fetei, si !b$ procesarea cu ajutorul neocortecsilor viuali occipitali
si temporali, prespusi a fi utiliati in caul construirii unor
repreentari perceptuale mai precise) Aceasta diviiune a
muncii- a fost studiata in special in raport cu stimulii auditorii
emotionali ; In caul sobolanilor, este suficienta procesarea
auditorie a unor tonuri simple la nivelul talamusului si amigdalei
pentru declansarea senatiei de frica, in timp ce procesarea
tonurilor complexe necesita si cortexul auditiv !.e*oux, (00$)

%. rasee su!corticale ale perceptiei :

&ederea oar!a si amigdala

Inca de la descoperirea vederii oarbe in caul oamenilor !vei

eis=rant, (00,pentru o recenie$ si a analogului experimental
in caul animalelor !CoweB 7 Stoerig, (00?$, s&a concluionat ca
procesarea viuala poate avea loc si in absenta cortexului striat
!desi adesea debatuta, Eendrich, essinger, 7 #aaniga, (002$)
*esi este clar ca acest tip de procesare viuala este inferior, si
atat in caul maimutelor cat si a oamenilor, nu furnieaa o
experienta viuala constienta, s&a dovedit suficient in anumite
conditii pentru a ghida comportamentul in functie de stimulii
viuali) Caile ce mediaa vederea oarba implica comunicatii intre

retina si coliculul superior, traversand nucleul pulvinar al

2:
talamusului si cortecsii viuali extrastriati, astfel incat exista
raspuns neuronal la stimulii viuali in absenta totala a datelor
primite de la cortexul striat) !e)g), Rodman, #ross, 7 Albright,
(0/0$)
In ce masura poate fi completa procesarea perceptuala fara

contributia cortexului
poate decodifica numai striat + S&a considerat
informatii elementarecadespre
aceasta procesare
stimul, cum
ar fi poitia, directia si ceva informatii asupra culorii !CoweB,
(003 Stoerig 7 CoweB, (0/0$) 'otusi, studiile recente arata ca
procesarea in absenta cortexului striat poate fi mult mai detaliata
decat s&a presupus initial) %acientii ce preentau vedere oarba pot
aparent sa disociee expresiile faciale de #elder, Hroomen,
%ourtois, 7 eis=rant,(000$  'otusi, in absenta experientei
viuale constiente, este imprecis exprimata aceasta abilitate
drept recunoastere-) 'raseul anatomic descris mai sus a fost
coroborat cu studii de imagistica functionala3 s&a concluionat ca
exista activitate simultana a coliculului superior, talamusului
pulvinar si a amigdalei, ca raspuns la expresii faciale preentate
subliminal ce au fost asociate cu stimuli aversivi) 5) S) Morris,
6hman, 7 *olan, (000$) S&a descoperit recent ca aceste structuri
sunt active atunci cand un pacient discerne expresiile faciale
emotionale din campul viual orb) !5) S) Morris, de #elder,
eis=rant, 7*olan, 211($) 8aJca, procesarea subliminala a
expresiile faciale ce repreentau frica activa amigdala in cadrul
subiectilor de test normali, punand in evidenta utiliarea aceluiasi
circuit neuronal) Aceste date indica faptul ca procesarea
perceptuala suficienta pentru a disocia anumite expresii faciale
emotionale poate avea loc prin intermediul structurilor
subcorticale) 6ricum, este prematur de presupus ca aceasta
procesare exclude neocortexul ; Chiar si in caurile de vedere
oarba, sectiuni ale cortexului extrastriat sunt implicate, si ar
putea fi posibil ca acestea sa indeplineasca cea mai mare parte a
procesarii perceptuale) 'raseele subcorticale furnieaa un punct
de intrare in perceptia faciala, cel mai probabil un circuit mai

2?
rapid si mai automat si ce opereaa in paralel cu traseele
corticale3 o problema de debatut este in ce masura aceasta
procesare utilieaa informatii despre trasaturile specifice sau a
configuratiei stimulului)
'. rasee corticale ale perceptiei: arealul facial
fusiform si g(rusul temporal superior

9.1 #O'SI"R"'$" !RO#"&%)"

%rocesarea corticala a fetelor incepe cu rolul cortecsilor

occipitali ce efectueaa procesarea perceptuala primara a
caracteristicilor stimulului, corelandu&le si disociindu&le de
elementele de fundal ale unei imagini) Separarea si asocierea
trasaturilor permit generarea rapida a unei repreentari a
stimulului prin mecanisme neurologice ascendente) "xpresiile
faciale necesita procesari cerebrale computationale specifice si
utilieaa strategii proprii procesarii stimulilor viuali) 6amenii
trebuie sa fie capabili sa diferentiee un numar imens de fete ce
sunt asemanatoare din punct de vedere structural, si de
asemenea sa accesee informatia conceptuala asociata cat mai
rapid, pentru a accesa date sociale relevante) *eoarece relatiile
sociale cu alti indivii opereaa la nivel interpersonal, expresiile
faciale necesita clasificarea la cel mai specific nivel, cel individual,
al fiecarei persoane in parte) %rocesarea perceptuala primara ar
putea
viuale,fi suficienta
baandu&se pentru a diferentia
in principal fetele de
pe sectoare alealte obiecte
cortexului
occipital, inclusiv gBrusul fusiform) *oveile furniate de studiile
leiunilor si cele utiliand imagistica functionala si M"# au
demonstrat importanta acestor regiuni corticale in procesarea
caracteristicilor perceptuale ale fetelor) Studiile au aratat o
clasificare primara a imaginilor are loc in cortexul occipital la
aprox) ?1 &01 ms dupa expunerea la stimul !Seec= et al), (00D3
Han Rullen 7 'horpe,211($, concluie in acord cu clasificarea in
functie de sex a fetelor ce are loc intre :? si /? ms !Mouchetant&

2
Rostaing, #iard, 8entin, Aguera, 7 %ernier, 2111$, desi aceste
raspunsuri rapide nu sunt inca asociate diferentierii
comportamentale) 6 clasificare mai precisa a fetelor, simultana
cu primele semne de recunoastere faciale, are loc la /1&((1 ms,
urmata de o activitate a cortecsilor temporali la aproximativ (:1&

(D1 ms, sidin

neuronal deona
asemenea ar putea fi doar
occipitotemporala o parte
ventrala, ceaavea
raspunsului
loc dupa
aproximativ 211 ms dupa expunerea la stimul) Activitatea
neuronala de disociere intre diferitele emotii este observata dupa
aproximativ ?11 ms, fiind influentata si de o modulare
descendenta din partea amigdalei, de exemplu) !Frola=&
Salmon,Eischer, Highetto,7Mauguiere, 211($) In timp ce
generarea unei repreentari structurale detaliate a fetei necesita
aproximativ (D1 ms, se pare ca unele procese de recunoastere
ale sexului si emotiilor pot avea loc cu latente mai mici, posibil
indicand rute alternative pentru aceste doua tipuri de procesari)
"xista dovei pentru procesarea diferentiata a emotiilor de
valente diferite ; Comparativ cu expresiile fericite, cele
repreentant furia ies mult mai rapid in evidenta !6hman,
.undKvist, 7 "steves, 211($, iar expresiile faciale repreentand
frica, complementate cu stimuli electrici, pot avea ca reultat
raspunsuri conditionate atunci cand acesti stimuli sunt preentati
subliminal)

9.2 #O'SI"R"'$" %'%$OMI#"

6 atentie deosebita s&a acordat regiunii corticale occipitale

are gBrusului fusiform) Aceasta regiune a cortexului este activata
in studiile de imagistica functionala de catre fete contrastate cu
alte obiecte sau imagini modificate Fanwisher,Mc*ermott, 7
Chun, (00D$, poate fi modulata de catre atentie, si poate fi
activata in mod specific de fete preentate in partea dreapta
!McCarthB, %uce, #ore, 7Allison, (00D$) #Brusul fusiform este de
asemenea activat si de alte obiecte, in afara de fete umane,
2D
atunci cand subiectii trebuie sa efectuee o clasificare detaliata
!#authier, Anderson,'arr, S=udlars=i, 7 #ore, (00D$, sau in mod
automat atunci cand subiectii sunt antrenati pentru a face acele
clasificari in mod normal !de exemplu, persoanele antrenate
pentru a recunoaste diferite specii de pasari sau modele de

masini
Arealul L#authier, 'arr,participa
facial fusiform Anderson,la S=udlars=i,
generarea de7 #ore, (000$)
repreentari
detaliate ale proprietatilor statice ale fetelor, ce pot fi asociate cu
accesarea de informatii despre acea anumita fata) Regiunile
corticale conexe ce inconjoara jonctiunea occipitotemporala par a
deservi acelasi rol, asociind repreentari perceptuale cu
informatiile necesare clasficarii stimulului in categorii precise)
.eiunile acestor one pot avea ca reultat o abilitate scauta de
a recunoaste fetele in ciuda unei disocieri perceptive intacte si a
capacitatatii de a recunoaste fetele raportate la expresia
emotionala, sex sau varsta !'ranel et al), (0//$) Recunoasterea
indentitatii unei fete !independent de denumirea sentimentului
afisat$ necesita cortexul temporal polar drept !<)*amasio,
#rabows=i,'ranel, <ichwa,7*amasio, (00$) *ata fiind
importanta fetelor, si nevoie de a accesa rapid diferite tipuri de
informatii sociale asociate acelor fete, se poate presupune ca
structurile corticale viuale de nivel inalt sunt constituite din
subsisteme specialiate ce proceseaa atribute specifice ale
fetelor, supoitie baata pe o serie de studii detaliate ce au
inregistrat potentialele de camp intracraniale in caul oamenilor
pe situatii specifice) !Allison, %uce, Spencer, 7 McCarthB, (0003
McCarthB, %uce, 8elger, 7 Allison, (0003 %uce, Allison, 7
McCarthB, (000$) In timp ce ona fusiforma este implicata in
procesarea structurala, statica a fetelor, regiunile anterioare si
dorsale ale lobului temporale proceseaa informatii despre
configuratiile dinamice ale fetelor, cum ar fi expresiile, miscarea
ochilor si a gurii !<axbB et al), 2111$, desi probabil exista un grad
de suprapunere intre diferitele tipuri de informatie faciala
procesata in aceste doua regiuni Allison, %uce, 7 McCarthB,

2/
2111$) Imagistica functionala ce foloseste stimuli viuali de
miscare ale fetei a observat activari ale cortecsilor gBrusului
temporal superiori si cei invecinati acestuia !%uce, Allison, 8entin,
#ore, 7 McCarthB, (00/$, posibil reflectand informatii viuale, atat
structurale cat si dinamice, ce sunt trimise in aceste regiuni

!Selter
superior 7si %andBa, (00:$)
alte regiuni maiArealul facial fusiform,
putin specifice gBrusl temporal
ale cortexului
occipitotemporal pot fi astfel privite ca un sistem interconectat ce
construieste o repreentare perceptuala distribuita spatial a
diferitelor aspecte regasite intr&o expresie faciala)

9.3 %$" " )% '"&RO'I SI'(&)%RI

*escoperirile din studiile efectuate pe maimute au elucidat o

parte dintre corelatiile asociate perceptiei faciale in regiunile
corticale temporale) 4euronii aflati in cortexul temporal inferior
preinta o varietate a proprietatilor raspunsurilor ce sunt relativ
selective, favoriand observarea fetelor !%errett, Rolls, 7 Caan,
(0/2$ si a altor categorii specifice de obiecte) Mai mult, anumiti
neuroni isi moduleaa raspunsul preferential cu anumite
informatii despre fete, cum ar fi indentitatea, statutul social sau
expresia emotionala) Selectivitatea neuronilor din cortexul
temporal inferior poate fi exprimata in functie de componente ale
raspunsului neuronal initial !sub (11 ms$ $ !6ram7 %errett, (002$,

si preinta unrelativ
dimensional cod populational
restrans !M)ce
%) poate
@oungfi7transpus
@amane,intr&un
(002$)spatiu
"xista dovei ca neuronii din cortexul temporal sunt separati
anatomic dupa tipul de informatii ce le pot codifica ; In timp ce
neuronii din sulcusul temporal superior proceseaa informatii
referitoare la expresia faciala , cei din regiunile ventrale si
inferioare ale cortexului temporal codifica informatii asupra
indentitatii !<asselmo, Rolls, 7 8aBlis, (0/0$)
Unele structuri, precum cortexul orbitofrontal sau amigdala, au

vitee de procesare relativ scaute, si este probabil ca ele sa

20
codifice cea mai mare parte a informatiei in timpul varfurilor de
activitate, poate chiar in timpul dintre preentarea stimulului si
primul varf de activitate) Ramane de inteles cum aceste varfuri de
activitate in diferite regiuni ale creierului sunt coordonate pentru
a produce o procesare informationala constructiva ce are loc in

timp
viitorce noide
este recunoastem emotiile
a combina datele din expresiile
obtinute faciale)
din diferite Un tel
metode cu
reolutii spatiale diferite si de combinare a datelor atat din
studiile umane cat si din cele asupra animalelor)

1). *erceptia laterala a emotiei : +misfera

cere!rala
dreapta

"xista o intreaga istorie a rolului disproportionat al emisferei

drepte in procesarea emotionala si sociala, cuprinand atat
perceptia cat si recunoasterea) "xista dovei ca procesarea
generala a fetelor implica in mod diferit emisferele cerebrale ;
oamenii isi recunosc propriile fete mai rapid cu emisferele drepte
!Feenan et al), (0003 Feenan, 4elson, 6NConnor, 7 %ascual&.eone,
211($) "misfera dreapta pare sa contina sisteme de comunicare
sociala ce sunt in multe privinte complementare specialiarii
verbale a emisferei stangi) !8owers, 8auer, 7 <eilman, (009$) Mai
mult, emisfera dreapta raspunde de multiple canale, cum ar fi
vocea, fata si altele) Studiile au aratat ca leiunile emisferei
drepte pot afecta disocierea, recunoasterea si denumirea
emotiilor !*eFos=B, <eilman, 8owers, 7 Halenstein, (0/1$, iar
stimularea electrica a cortecsilor temporali viuali drepti poate
opri perceptia, recunoasterea si memoria fetelor) !Eried, Mateer,
6jemann,ohns,7Eedio, (0/2$) "xista dovei ca emotia este
91
procesata preferential de emisfera dreapta in caul copiilor in
varsta de ? ani, ce preinta potential electric in doar in aceasta
emisfera, responsabila de disocierea expresiilor faciale) !de <aan,
4elson, #unnar, 7 'out, (00/$) In ciuda consensului ca emisfera
dreapta joaca un rol cheie in procesarea emotionala, detaliile sunt

in debatere)
*oua teorii principale au fost evidentiate ; prima sustine ca
emisfera dreapta participa la procesarea tuturor emotiilor !teoria
emisferei drepte$, a doua este de parere ca emisfera dreapta este
specialiata relatic pe emotii negative, in timp ce emisfera stanga
ar fi specialiata pe emotii poitive !teoria valentei$ !!see 8orod et
al), (00/, and Canli,(000$) "xista dovei in sustinerea ambelor
teorii, insa unele studii indica faptul ca prima teorie ar fi valabila
numai pentru memorarea si expresia emotiilor, insa perceptia ar
fi descrisa mai bine de teoria valentei) *e asemenea, exista
dovei ca perceptia emotiei si aspecte ce tin de experienta
personala se baeaa pe acealeasi mecanisme ale emisferei
drepte !.ane, FivleB, *u 8ois, Shamasundara, 7 Schart, (00?$)
Masuratorile efectuate pe partile fetei asupra expresiei
emotiilor sustin teoria valentei, atat in caul oamenilor
!8roc=meier 7 Ulrich, (009$ cat si a primatelor non&umane
!<auser, (009$, desi se pare ca aceste descoperiri s&ar baa
numai pe studierea partii inferioare a fetei) In ceea ce priveste
perceperea si recunoasterea emotiei, unele studii asupra
pacientilor cu leiuni cerebrale furnieaa date ce de asemenea
sustin ipotea valentei !8orod, Foff, .orch,7 4icholas, (0/3
Mandal et al), (0003 Schmitt, <artje, 7 illmes, (00D$, in timp ce
alte studii sustin ipotea emisferei drepte) *escoperirile facute cu
ajutorul imagisticii functionale nu au fost deosebit de utile in
problema asimetriei corticale deoarece contrastele emisferice nu
au fost calculate precis !insa au fost studiate implicarea
asimetrica a structurilor subcorticale$) Majoritatea datelor provin
de la pacientii fara leiuni, si sprijina ambele ipotee) Unele studii
folosesc fetele himerice-, ce preinta o emotie pe o jumatate de
9(
fata si o expresie neutra pe cealalta jumatate) In timp ce o serie
de studii efectuate de .evB si colegii sai !<optman 7 .evB, (0//3
.evB, <eller, 8anich, 7 8urton, (0/93 .uh, Ruec=ert, 7 .evB,
(00($ sustin ipotea valentei, alte studii efectuate asupra
oamenilor !Christman 7 <ac=worth, (009$ si asupra cimpaneilor

!R) *) Morris
drepte) 7 <op=ins,
Studiile (009$
ce folosesc dau preentati
stimuli dreptate teoriei emisferei
tahistocopic sustin,
in general, ipotea valentei ; o inclinare spre stanga a campului
viual pentru perceptia valentelor negative, si o inclinare spre
dreapta pentru perceperea celor poitive !*avidson, Mednic=,
Moss, Saron, 7 Schaffer, (0/D3 Reuter&.orent 7 *avidson, (0/($)
In situatia unei priviri libere, 5ansari et al) !2111$ a descoperit ca
disocierea perceptuala a transformarilor discrete a emotiilor
faciale din fetele neutre este mai precisa daca fata emotionala
este preentata oriontal la dreapta privitorului fata de fata
neutra in caul fetelor cu emotii de valenta poitive, si de
asemenea acuratetea creste pentru valentele negative daca
fetele emotionale sunt dispuse la stanga fetei neutre, asa&numita
-de test-, aceste reultate sustinand de asemenea teoria valentei)
In concordanta cu descoperirile din studiile lui 5ansari et al)
!2111$, si in acord cu ipotea valentei, Adolphs, 5ansari si 'ranel
!211($ au descoperit ca in cadrul aceleiasi sarcini, leiunile
emisferei drepte afecteaa acuratetea normala de disociere a
fetelor triste preentate in stanga privitorului, in timp ce leiunile
in emisfera stanga scade preciia recunoasterii fetelor fericite
afisate in dreapta privitorului) *e asemenea, acest studiu
semnaleaa, in mod contraintuitiv, faptul ca pacientii cu leiuni in
oricare din emisferele cerebrale preinta o acuratete superioara
subiectilor normali, in caul discriminarii fetelor fericite de cele
neutre, atunci cand cele fericite sunt preentate in stanga
privitorului) 6 explicatie posibila a acestor descoperiri este un
proces ce se desfasoara in creierele fara leiuni, ce blocheaa
disocierea fetelor fericite afisate la stanga) Atunci cand persoana
de studiu vede o fata fericita la stanga unei fete neutre, percep
92
cele 2 fete ca fiind mai similare !mai greu de disociat$ O fie din
caua ca fata fericita primeste o valenta negativa, sau fata neutra
primeste o valenta poitiva) Rolurile emisferelor cerebrale in
recunoasterea emotiilor faciale furnieaa un exemplu al
complexitatii intalnite atunci cand un subiect poate folosi mai

multe strategii pentru a efectua o sarcina)

Un studiu asupra unui pacient cu separarea emisferelor
cerebrale !Stone, 4isenson, "liassen, 7 #aaniga, (00$ a
descoperit ca desi ambele emisfere sunt in mod egal apte in
recunoasterea emotiilor faciale in cadrul sarcinilor uuale,
indeplinirea unei sarcini explicite de corelare non&verbala a
reliefat un avantaj clar al emisferei drepte3 totusi, acest avantaj
dispare atunci cand instructiunile sunt modificate in sensul
incurajarii unei strategii de mediere verbale !de ex) creearea de

denumiri pentru
comparatiei feteintre
directe si compararea denumirilor
fete$) Cumulate, acesteindescoperiri
detrimentulpe
baa pacientilor fara leiuni cerebrale sau cu leiuni
monoemisferice sustin in mod clar ideea diferentelor dintre
emisfere in procesarea emotiei, insa nu sunt unanime in
sustinerea teoriei valentei sau a emisferei drepte) Cea mai mare
parte a datelor prelevate din studii arata faptul ca emisfera
dreapta are un rol disproportionat in perceperea emotiilor cu
valente negative, insa o asimetrie in perceperea emotiilor poitive
nu a fost conturata in mod incotestabil) 6 posibilitate de mediere
a unora din aceste descoperiri este sustinerea specialiarii
emisferice asimetrice ce nu se raporteaa la valenta ci mai
degraba la excitatia emotiei, emisfera dreapta fiind capabila sa
procesee preferential emotiile cu grad de excitatie mai ridicat)
Un studiu al leiunilor emisferelor cerebrale a gasit dovei pentru
a sustine acest punct de vedere !%eper 7 Irle, (00D$, si este
notabil faptul ca multe din emotiile cu valente negative preinta
in mod sistematic un grad de excitabilitate mai ridicat comparativ
cu emotiile poitive) In sustinerea acestei idei, raspunsurile
emotionale la expresiile faciale conditionate arata cea mai mare
99
excitatie autonoma la o varietate de stimuli emotionali !Morrow,
Hrtuns=i, Fim, 7 8oller, (0/(3 'ranel 7 *amasio, (00:3 Poccolotti,
Scabini, 7 Hiolani, (0/2$) 6 alta descoperire legata de asimetria
emisferica este incapacitatea de a numi emotiile !anomie$)
.eiunile in neocortexul posterior drept pot genera intr&o forma

specifica
studiu au de anomie
putut a expresiior
percepe fetele in faciale emotionale)
mod normal Subiectii de
si recunoaste
indentitatea faciala, si de asemenea au fost capabili de a afisa o
recunoastere partiala a emotiei preentate in sarcini de corelare
ce nu necesitau numirea emotiei) 'otusi, subiectii au fost pusi in
dificultate cand s&a cerut denumirea emotiei) *oi pacienti
cercetati de Rapcsa= et al) !Rapcsa=, Comer, 7 Rubens, (0093
Rapcsa=, Fasnia=, 7 Rubens, (0/0$ preentau leiuni in girusul
temporal median si in materia alba din ona, iar un pacient
studiat de 8owers si <eilman !(0/:$ preenta leiuni ale materiei
albe in lobul drept parietal si temporal) *ata fiind anomia
selectiva in caul acestor pacienti, apare ca improbabil ca
disfunctia a reultat dintr&o problema la nivelul recunoasterii
emotiei, cum ar putea reulta din leiunile cortecsilor parietali ai
emisferei drepte ce proceseaa informatia privind starea corpului)
Insa, este plauibil ca acesti pacienti sa fi suferit o deconectare a
informatiei viuale de nivel inalt despre expresiile preentate, pe
de o parte, si a retelei emisferei stangi necesare furniarii
denumirii emotiei, pe cealalta parte O o idee ce are la baa
conexiunile directe dintre cortexul viual temporal drept si
regiunea 8roca la oameni !*i Hirgilio7 Clar=e, (00D$)

$tructurile recunoasterii emotiilor faciale

Capitolele precedente indica spre regiuni din neocortecsii

occipital si temporal ce compun repreentari perceptuale fine ale

fetelor si spre regiuni preponderent din emisfera dreapta ce

9:
codifica informatiile perceptuale despre emotia preentata) Cum
sunt aceste repreentari perceptuale legate de accesarea
informatiei conceptuale referitoare la fetele preentate + Un
numar mare de structuri diferite participa la recunoasterea
emotiilor faciale ; cortecsii occipitotemporali drepti, parietali

drepti
amigdalasi oribitofrontali bilaterali,
bilaterala, cortexul opercullum&ul
insular frontal
si ganglionii drept,
baali, printre
altele) !vei Eigura ?$ !8rothers, (001$) Aceasta tematica este
extinsa de faptul ca majoritatea studiilor fac u si de alte procese
cognitive, cum ar fi atentia sau memoria3 un studiu recent ce
investiga unele din aceste aspecte a gasit dovei ale participarii la
recunoasterea emotiilor a unei retele de structuri, ce includ
amigdala, cortexul orbitofrontal, cortexul cingulat anterior si
striatumul ventral !Huilleumier, ArmonB, *river, 7 *olan, 211($) In
interpretarea studiilor leiunilor preentate mai jos, trebuie
disociat intre cele : moduri in care leiunile pot caua dificultati in
recunoasterea sau denumirea unei emotii faciale ; !a$ din caua
deficitului perceptual !leiuni in cortexul striat$, !b$ din caua
deconectarii informatiei perceptuale provenite de la structurile
implicate in recunoastere !leiuni ale materiei albe in regiunile
occipito&temporale drepte si posibile leiuni ale cortecsilor in
aceleasi regiuni$, !c$ din caua leiunilor structurilor ce contin ele
insele asocieri dintre informatia perceptuala fina cea conceptuala
legata de emotia faciala & aceste structuri ar putea reconstrui in
si despre ele unele informatii conceptuale prin activarea unor
regiuni distincte ce repreinta substratul imediat al repreentarii
informatiei conceptuale) !d$ Ansamblul acestor ultime regiuni ar
putea constitui o a patra posibilitate ; leiuni in substratul neural
al informatiei conceptuale despre lume in general) Unele
posibilitati de mai sus nu fac obiectul acestui studiu ! a, d$
deoarece sunt nespecifice si distrug perceptia in general sau
informatia conceptuala in general) Structurile preentate in cadrul
!c$ vor fi de interes primar)

9?
 11. ,migdala

Am intalnit deja amigdala in calitate de structura ce se

presupune a fi implica in procesarile perceptuale rapide,
automate ale expresiilor faciale ce se baeaa pe mecanisme
subcorticale) In orice ca, amigdala primeste si informatii corticale
deja procesate ce participa la procesul de recunoastere O un
indiciu ce sugereaa participarea la multiple procese a unei
singure structuri, desigur in momente diferite)

Figura -: Anatomia neurala

a unora dintre structurile&
cheie implicate in
recunoasterea emotiilor
faciale
46'A ; Renderiari tridimensionale ale amigdalei
!galben$,
cortexului prefrontal ventromedial !rosu$, cortecsilor
somatosenoriali drepti !S&I, S&II si insula$ !verde$ si,
pentru orientare, ventriculele laterale !bleu$ au fost
obtinute prin segmentarea acestor structuri din
imaginile obtinute cu ajutorul reonantei magnetice
ale unui creier uman normal)
Structurile au fost realiate atat cu generarea
intregului creier !sus$, cat si cu sectorul anterior
drept extras pentru a evidentia localiarea
structurilor interne !jos$)

9
 Amigdala are un rol complex in emotie si comportament
social !Aggleton,2111$) Mecanismele ce stau la baa acestui rol
sunt cel mai bine intelese in caul roatoarelor, ca in care s&a
demonstrat ca angrenajele respective sunt puse in miscare de
abilitatea amigdalei de a modula o larga varietate de componente
ale raspunsului emotional si ale proceselor cognitive baate pe
semnificatia emotionala a stimulului) Astfel, amigdala controleaa
atentia, memoria si procesul deciional, precum si multe alte
componente ale raspunsului emotional) 4ucleii specifici din cadrul
amigdalei sunt implicati in diferite subseturi ale acestor procese,
precum si in procesarea anumitor clase de stimuli, complicand si
mai mult abordarea) In comun pentru toate aceste mecanisme
este abilitatea de a asocia stimulii cu valoarea lor
sociala>emotionala) Repreentarile necesare unei astfel de
asocieri utilieaa neocortexul viual !pentru repreentarea
stimulilor$ si nucleii cerebrali&stem si hipotalamici !pentru
repreentare si implementarea valorii emotionale$) Complexitatea
functionala a amigdalei este reflectata intr&o vasta retea de
conexiuni cu alte structuri cerebrale ; neocortecsii senoriali de
nivel inalt furnieaa informatii despre stimul, in principal
nucleului lateral, iar amigdala le redirectioneaa, in pare marte,

neocortexului,
hipocampusuluiprecum si partii baali
si ganglionilor anterioare baale
pentru a creierului,
a controla functia
cognitiva si nucleilor cerebrali&stem pentru a modula un raspuns
emotional) "xact datorita acestei complexitati a diferitelor
procese la care participa amigdala faptul ca aceasta poate opera
o schimbare simultana in procesul cognitiv si comportamental, ce
se concretieaa intr&un raspuns emotional organiat) Rolul
amigdalei in procesarea emotiei faciale descris mai jos este
completat de descoperirire la nivel de neuron 3 Atat in caul
oamenilor cat si al primatelor non&umane!.eonard, Rolls, ilson,

9D
7 8aBlis, (0/?3 4a=amura, Mi=ami, 7 Fubota, (0023 Rolls, (002$,,
neuronii din amigdala raspund diferentiat la stimulii faciali, in
acord cu studiile ce arata o arie mai larga de raspunsuri ale
neuronilor amigdalei ca raspuns atat la semnificatie motivationala
primara a stimulului !4ishijo, 6no, 7 4ishino, (0//$, cat si la

semnificatiei sociale complexe !8rothers, Ring, 7 Fling, (001$)

11.1 S$&II)" )"*I&'I)OR )% O%M"'I

In continuarea indicatiilor anterioare ce sustin ca leiunile

amigdalei pot ingreuna aspecte ale procesarii faciale !5acobson,
(0/$, primul studiu ce a demonstrat o afectare selectiva a
recunoasterii emotiilor faciale, a indicat de asemenea si
restrictivitatea acestei afectari doar pentru caul emotiilor cu grad
ridicat de excitabilitate) Studiile urmatoare efectuate pe o serie
de alti pacienti au confirmat o eficienta scauta a recunoasterii
emotiilor faciale, in ciuda randamentului normal in disocierea
perceptuala a fetelor) Unele din aceste studii au descoperit o
afectare disproportionat de severa in caul recunoasterii fricii fear
!Adolphs, 'ranel, *amasio, 7 *amasio, (00?3 A) F) Anderson 7
%helps, 21113 8ro=s et al), (00/3 Calder, @oung, Rowland, et al),
(003 SprengelmeBer et al), (000$, in timp ce altele au gasit
dovei in sprijinul unei mai largi afectari in spectrul recunoasterii
multiplelor emotii cu valente negative, precum frica, mania,
degustul sau tristetea !Adolphs, (0003 Adolphs, 'ranel, et al),
(0003 Schmolc= 7 SKuire, 211($ !vei Eigura D si 'abelul 2$)

9/
Figura . Rolul amigdalei in recunoasterea fricii
4ota ; %"' Q 'omografia cu emisie de poitroni) Sectiunea !a$ sugereaa ca leiunile amigdalei pot avea ca efect
diabilitatea recunoasterii fricii) "ste preentata evolutia subiectului SM, sarcina fiindde a nota transformari ale
expresiilor faciale) 6rdonata indica corelatia dintre notele lui SM si notele medii, iar abscisa preinta stimulii,
transformari de la fericit la suprins la speriat) Scorul de recunoastere a lui SM devine progresiv mai slab pe masura
ce expresiile se apropie de cea repreentant frica)
Sectiunea !b$ demonstreaa ca viionarea unor expresii faciale speriate- activeaa amigdala in caul subiectilor
normali) Irigatia cerebrala locala !rC8E$ in amigdala stanga !ordonata$ preinta o corelatie liniara cu gradul de frica
afisat in fiecare imagine) .iniile indica traiectoriile de regresie si intervalele de incredere de 0?)

In toate aceste cauri, pacientii preentau traume bilaterale ale

amigdalei3 leiunile unilaterale caueaa afectari mai putin
intense ale recunoasterii emotiei, prin urmare pot fi mai variabile
si capata semnificatie statistica doar in caul esantioanelor de
dimensiuni mari) !Adolphs, 'ranel, 7 *amasio, 211(3 A) F)
Anderson, Spencer, Eulbright, 7 %helps, 2111$)
Capacitatea de a recunoaste emotiile a fost evaluata folosindu&se
diferite sarcini, desi stimulii au fost conceputi pentru acelasi set,
denumit  Eotografiile efectelor faciale- !"=man 7 Eriesen, (0D$)
%rincipalele 2 sarcini folosite au fost o sarcina de notare>gradare
!Adolphs et al), (00:3 Russell78ulloc=, (0/?$ si o sarcina de
asociere lexicala !etichetare$) In cadrul primeia, subiectii sunt
90
rugati sa evalueae intensitatea cu care fiecare din cele sase
emotii de baa este observata ca fiind transmisa de stimul3 astfel,
fiecare stimul facial releva un profil de evaluare ce reflecta
expresia sa in mai multe expresii) 4otele acordate fiecarei
expresii faciale pot fi examinate dependent de fiecare emotie ce
este urmarita, sau pot fi considerate ca un vector intr&un spatiu
facial
asa cummultidimensional ce cuantifica
un subiect aprecia intensitatea
ca fiind transmisa defiecarei
stimul) emotii
In
cadrul sarcinii de etichetare, subiectii sunt rugati sa aplice o
singura denumire categorica a stimuluui, de obicei prin asocierea
dintre expresie si eticheta-, aceasta fiind oricare din emotiile
primare) In plus fata de aceste doua sarcini, exista multe altele
ce au fost folosite ; asocierea fetelor cu descrierea emotiilor,
sortatea fetelor, si aprecierea similaritatilor dintre emotiile
preentate in perechi de expresii faciale !cf) Adolphs 7
'ranel,2111$)
In majoritatea studiilor, dificultatile in recunoasterea emotiile
observate prinabilitati
in ciuda unei una sau mai multe
normale de adin sarcinile
disocia de mai
stimulii sus exista
la nivel
perceptual) Majoritatea pacientilor cu leiuni bilaterale ale
amigdalei se incadreaa in amplitudinea normala a
performantelor in caul 'estului de Asociere a Eetelor 8enton
!deseori denumit in mod eronat 'estul de Recunoastere Eaciala-$
!8enton, <amsher, HarneB,7Spreen,(0/9$, test ce necesita
asocierea diferitelor aspecte ale aceleiasi fete, nefamiliara
subiectului) Unii pacienti cu traume intensive bilaterale ale
amigdalei poseda de asemenea o abilitate normala de a disocia
schimbarile discrete din expresiile faciale, chiar si in caul
expresiilor
'ranel,21113ceAdolphs,
nu le pot'ranel,
recunoaste si denumi
7 *amasio, !Adolphs
(00/$) %oate7cea mai
convingatoare dovada a faptului ca procesarea perceptuala in
caul pacientilor cu leiuni bilaterale ale amigdalei este intancta
provine din performanta normala in caul unei sarcini viuo&
perceptuale foarte dificile, folosite si in studiile primatelor !Star=
7 SKuire, 2111$) *ovada convingatoare a normalitatii perceptiei
expresiilor faciale in aceste cauri provine din capacitatea unor
subiecti de a recunoaste identitatea, sexul si varsta !A) F)
Anderson 7 %helps, 2111$ pe baa expresiei faciale, desi le este
imposibila recunoasterea unor aspecte privind expresia

:1
emotionala) Un pacient cu leiuni bilaterale ale amigdalei, precum
si cu leiuni extra&amigdalare minimale !A) ) @oung et al), (00?$,
preenta dificultati in cadrul sarcinii de asociere lexicala, de
invatare a indentitatii, precum si de apreciere a expresiei ochilor)
6 afectare disproportionata in capacitatea de a eticheta expresia
de frica a fost consemnata in studiile ce au urmat asupra aceluiasi
pacient
preentau!Calder,
leiuni@oung, Rowland,
bilaterale et al),
complete ale(00$ si a altor ca
amigdalei)
In caul unei paciente intensiv studiate, S)M), informatiile
extrase au fost foarte valoroase datorita specificitatii leiunilor si
dificultatile preentate !Adolphs 7 'ranel, 21113 'ranel 7 <Bman,
(001$) Subiectul S)M este o femeie de aproximativ 9? de ani, ce
preinta o afectiune bilateraa totala a amigdalei prin calcificarea
datorita unei boli rare) "a preenta si leiuni minore ale cortexului
entorhinal anterior, in continuarea leiunilor amigdalei, insa nu si
alte leiuni cerebrale) In cadrul unei serii de teste, S)M)
evidentiaa o disproportionalitate a gradului de afectare a
recunoasterii
comparabil cuintensitatii senatiei deunor
preciia recunoasterii frica,emotii
relativprecum
mai mare
surpria
sau furia) Afectiunea ei se limiteaa insa la aceste clase de emotii
atunci cand sarcina presupune gradarea intesitatii tuturor
emotiilor de baa3 totusi, preinta dificultati generale mari in
notarea gradului de excitabilitate a tuturor emotiilor cu valente
negative !Adolphs, Russell, 7 'ranel, (000$, precum si in
efectuarea de procesari sociale referitoare la gradul de incredere
si de apropiere) Am sugerat ca dificultatile S)M in cadrul mai
multor sarcini reflecta rolul amigdalei in recunoasterea
semnalelor ce indica pericolul potential, motivand aceasta ipotea
prin rolul
pentru mai larg
aceasta al amigdalei
clasa in!Adolphs
de stimului medierea7'ranel,
raspunsului emotional
21113
Adolphs, 'ranel, et al), (000$) In timp ce unii subiecti cu leiuni
bilaterale ale amigdalei nu pot efectua corespunator nici una din
sarcinile de gradare sau asociere lexicala, o parte din acestia ce
preinta leiuni de o intensitate crescuta ale amigdalei efectueaa
cu succes numai una din aceste sarcini) 'otusi, in cadrul unei
analie mai atente, se constata toti acei subiecti preinta
dificultati reale in domeniul cel putin unui aspect al recunoasterii
emotiei faciale , insa nu toti in aceeasi masura) *oi pacienti cu
leiuni complete bilaterale ale amigdalei datorate encefalitei au

:(
avut reultate relativ normale in cadrul sarcinii de gradare>notare
!<amann et al), (00$, reultat diferit fata de cel al pacientei S)M)
si a altor subiecti cu leiuni ale amigdalei !Adolphs, 'ranel, et al),
(000$) %e de alta parte, S)M) a avut un scor foarte scaut la
sarcina de gradare a

Figura /; .eiunile bilaterale

ale amigdalei afecteaa
recunoasterea a multiple
emotii negative
Sursa; Adolphs, 'ranel, et al) !(000$3 copBright "lsevier
Science) 46'A; In timp ce subiectul SM!vei figura $
preinta o afectare disproportionata a recunoasterii fricii,
cei mai multi subiecti cu leiuni bilaterale ale amigdalei
preinta dificultati mai variate in recunoasterea
multiplelor emotii cu valente negative) Scorurile de
notare neprelucrate provin de la D subiecti sanatosi, (
subiecti cuale
bilaterale leiuni non&amigdalice
amigdalei si /'ranel,
!din Adolphs, subiectietcu
al),leiuni
(000$)
%e ordonata sunt dispuse cele  emotii primare dupa
asemanarile percepue !cei similari sunt adiacenti$, iar pe
abscisa etichetele verbale pe care subiectii au fost nevoiti
sa le notee) .uminoitatea repreinta media notelor
acordate de subiectii din fiecare categorie, precum este
indicat in figura, iar grosimea liniilor variaa direct
proportional , in functie de numarul de subiecti
apartinand categoriei ce au primit punctaje ridicate)
*atele provenind de la subiectii cu leiuni bilaterale ale
amigdalei indica performante foarte scaute !linii albe
foarte subtiri corespunatoare expresiilor negative$)

intensitatii emotiilor, insa un scor normal pentru sarcina de

etichetare, cu conditia ca etichetele sa fie deja generate !scorul
:2
scade considerabil daca S)M) trebuie sa denumeasca emotiile$
!Adolphs 7 'ranel, 2111$) Harianta performantei in cadrul
diferitelor sarcini evidentiaa imposiblitatea esentialitatii
amigdalei in cadrul toturor aspectelor recunoasterii emotiilor
faciale) 'otusi, realitatea este mult mai complexa, si vom trebui
sa tinem cont rolul amigdalei ca si componenta a unei retele de
structuri ce participacu
directa dependenta la strategia
diferite aspecte
folositaale recunoasterii,
in fiecare in
ca) Aceasta
concluie sugereaa necesitatea elaborarii unor sarcini ce
restrang optiunile de alegere a strategiilor, cum ar fi o limita de
timp)

a!elul 2. Studiile procesarii emotiilor faciale efectuate pe

subiectii cu leiuni
bilaterale ale amigdalei

$tudiulle#iunilor Conclu#ie
SprengelmeBer et al) Recunoastere ingreunata a fricii din expresiile
!(000$ faciale, poitiile ale corpului si sunete
Recunoastere ingreunata in cadrul sarcinii de
Rapcsa= et al) !2111$ asociere lexicala insa nespecifica fricii comparativ
cu subiectii de test sanatosi)
5acobson !(0/$ %erceptie faciala ingreunata si comportament
social afectat, in caul unui pacient cu boli
psihiatrice)
Adolphs !(000$ Sintea datelor diferitilor pacienti cu leiuni
bilaterale ale amigdalei indica afectari variabile a
diferitelor emotii negative)

Adolphs,!(000$
'ranel, et al) 4oua subiectiacu
ingreunata .)8)A)
fricii preentau
ca grup, o recunoastere
constata si in caul
diferitelor emotii negative)
A) F) Anderson 7 %helps %acientii nu puteau recunoaste frica insa o puteau
!2111 exprima facial)
8ro=s et al) !(00/$ Recunoastere afectata a expresiilor faciale in
caul subiectilor ce preentau .8A ca urmare a
encefalitei, indeosebi a expresiei repreentand
frica)
Calder, @oung, Rowland, Recunoastere afectata a expresiilor faciale,
et al) !(00$ indeosebi ale fricii
<amann et al) !(00$ %rofile de evaluare normale in caul a 2 subiecti
cu .8A complete, in caul folosirii corelatiilor

:9
 <amann 7 Adolphs Aspecte similare normale ale sarcinii de evaluare,
!(000$ in caul acelorasi 2 subiecti cu .8A)

A) ) @oung et al Un pacient cu amigdaloctomie bilaterala

!(00?$3 A) ) @oung, !incompleta$, preenta dificultati la invatarea de
<ellawell, Han de al, 7 noi fete, asocierea expresiilor emotionale cu
5ohnson !(00$ etichetele emotiilor respective,
directiei privirii si in detectarea

6 a doua sursa de confuie provine nu din performantele variabile

observate in cadrul diferitelor sarcini, ci din variatia emotiilor a
caror recunoastere este ingreunata indiferent de sarcina de
efectuat) In timp ce S)M preinta cele mai mari dificultati in cadrul
mai multor sarcini, in recunoasterea fricii, alti subiecti preinta
dificultati mult mai putin specifice, sau chiar disproportionate in
caul emotiilor negative cu exceptia fricii) !Adolphs, (0003
Adolphs,
Schmolc='ranel, et al),
7 SKuire, (0003
211($) Sursa acestei variantei este mai dificil
de explicat ; pare putin probabil ca sursa sa fie diferitele strategii
de performanta si ar putea de fapt indica spre un mod mai
heterogen de functionare a amigdalei in recunoasterea
emotionala) A fost debatuta ideea ca amigdala nu este implicata
in mod direct in procesarea stimulilor asociati cu pericolul, asa
cum am mentionat !Adolphs 7 'ranel, 21113 Adolphs, 'ranel, et
al), (000$, ci mai probabil activeaa resursele cognitive pentru a
reolva ambiguitatile din mediu) Aceasta explicatie s&ar incadra in
scenariul descris de doveile substantiale in favoarea rolului
amigdalei de mediator
al animalelor, al rol
inclusiv un proceselor atentiei
speculativ in cadrulatentiei
in modularea oamenilor si
spatiale concentrate pe expresii faciale !Huilleumier 7 Schwart,
211($)
In mod cert, nu avem inca o imagine finala a modului in care
amigdala este corelata cu emotii specifice, si ar putea fi de
imaginat ca nici una din teoriile noastre sa nu cuprinda toate
rolurile amigdalei) Confruntat cu aceste dificultati si rolul complex
al amigdalei in alte aspecte ale emotiei, pare plauibil ca
amigdala sa participe la alte procese biologice ce sunt implicate
in procesarea emotiei, insa nu se regasesc propriu&is in nici o

::
categorie emotionala specifica) *esi cea mai mare parte a datelor
provine din studiile ce au folosit cele doua sarcini de
recunoastere, unele studii sprjina clarificarea naturii rolului
amigdalei in recunoasterea emotiilor) A) F) Anderson and %helps
au studiat un pacient cu leiuni bilaterale ale amigdalei ce
preenta dificultati in recunoasterea fricii, insa putea reproduce si
recunoaste aceasta
caul subiectilor emotieale
cu leiuni numai in caul
amigdalei propriu) de
abilitatea In general,
a descriein
situatii ce induc frica pare a fi intacta) Subiectul SM a efectuat o
diversitate mare de sarcini, inclusiv unele ce nu necesita
intermediere verbala3 toate sarcinile releva dificultatile selective
pe care SM le intampina in recunoastea fricii, ceea ce sugereaa
ca nu procesarea verbala este la baa acestei discriminari)
!Adolphs 7
'ranel, 2111$) *escoperirile sugereaa ca amigdala ar putea fi
privita ca o unitate de stocare a cunostintelor conceptuale asupra
emotiilor sau ca o parte necesara tuturor aspectelor raspunsului
emotional) Rolul eisipare
expresiilor faciale a fi mai mult
reconstructia unormediator intre perceptia
componente ale
informatiei conceptuale)
.eiunile unilaterale afecteaa intr&o masura mai redusa
recunoasterea emotiilor faciale decat leiunile bilaterale !Adolphs
et al),(00?$) Insa, atunci cand volumul esantionului de test creste,
se pot evidentia o serie de efecte ale leiunilor unilaterale ; o
capacitate redusa de a invata noi expresii faciale ! 8oucsein,
eniger, Mursch, Steinhoff, 7 Irle, 211($, iar Adolphs, 'ranel, et
al) !211($ !esantion ' Q 2$ si A) F) Anderson et al) !2111$
!esantion ' Q 29$ au descoperit ca pacientii cu lobectomie
temporala dreapta
unor expresii preentau
negative, dificultati,
in ciuda perceptiei caviuale
grup, inintacte
recunoasterea
!cf)
Mendola et al), (000$) Ambele studii !Adolphs, 'ranel, et al), 211(3
A) F)
Anderson et al), 2111$ au implicat pacienti epileptici ce suferisera
o lobectomie temporala chirurgicala si au constatat ca o varsta
mai frageda a primului atac de epilepsie este corelata cu o mai
redusa performanta in recunoasterea emotiilor, ridicand semne
de intrebare si asupra relevantei datelor studiilor referitoare la
leiunile bilaterale ale amigdalei ; In ce masura varsta leiunilor
amigdalei contribuie la natura dificultatilor constatate + %acientul

:?
SM preenta leiuni obtinute in jurul varstei de (? ani, si a fost
sugerat ca acest decalaj temporal poate fi responsabil pentru
unele din caracteristicile afectiunilor ei) *esi unele descoperiri
preliminare indica activarea amigdalei la viualiarea expresiilor
faciale in timpul adolescentei !8aird et al), (000$, si desi studierea
leiunilor in caul primatelor au indicat un rol important al
amigdalei
8achevalier,in devoltarea sociala timpurie
Mal=ova, 7 Mish=in, !8achevalier,
211($, posibila (00(3a
contributie
amigdalei in obtinerea de informati asupra expresiilor faciale
ramane de elucidat) "xista desigur un rol clar al amigdalei in
cadrul mecanismelor asociative implicate in obtinerea de
informatii, fundamentat pe functia sa in conditionarea fricii) *esi
rolul acesteia nu pare a fi esential in obtinere, amigdala pare a fi
necesara in modularea acelor informatii obtinute !Adolphs, Cahill,
Schul, 78abins=B, (00D3 Cahill 7 Mc#augh, (00/3 <amann, "lB,
#rafton, 7 Filts, (000$, indicand diferite contributii la informatiile
finale privind stimulii emotionali !cf) *esmedt, #arcia, 7 5affard,
(00/$)
Unele dovei ce sustin contributia amigdalei in obtinerea de
informatii conceptuale asupra emotiilor in timpul devoltarii
provine din concluia referitoare la subiectii ce au suferit leiuni
bilaterale ale amigdalei doar in stadiile de varsta primare
!copilarie, adolescenta$, detin informatii foarte putine despre
gradul de excitabilitate emotionala al emotiilor negative !Adolphs,
.ee, 'ranel, 7 *amasio, (00D3 Adolphs, Russell, et al), (000$, o
descoperire interesanta ce asteapta clarificari si interpretari
suplimentare) 6 intelegere mai completa a contributiilor
amigdalei la realiarea si devoltarea recunoasterii emotiilor
faciale necesita
leiuni ale studiilaamanuntite
amigdalei asupra
varste fragede, pacientilor
o parte ce austudii
din aceste suferit
fiind in desfasurare in laboratorul nostru)

11.2 S$&II)" " IM%(IS$I#% +&'#$IO'%)%

*escoperirile initiale ce sustineau afectarea recunoasterii

emotiilor faciale de catre leiunile bilaterale ale amigdalei au fost
rapid completate de date din studiile imagisticii functionale !vei
'ab) 9$) Aceste studii au furniat dovei ca viualiarea expresiilor
faciale, indeosebi cele asociate fricii, activeaa automat

:
amigdalain caul indiviilor normal si ca o activare anormala a
amigdalei poate fi observata in caul anumitor populatii
psihiatrice ce preentau dereglari emotionale) *esi sunt in acord
cu datele studiilor leiunilor, aceste date au condus la o mai buna
apreciere a procesarii faciale automate a amigdalei, ajutata de
alte structuri neuronale a caror activare este simultana cu cea a
amigdalei)
*oua studii recente, unul folosind %"' !tomografia cu emisie de
poitroni$ !5) S) Morris et al),(00$ iar celalalt fMRI !imagistica
functionala de reonanta magnetica$ !8reiter et al), (00$ au
descoperit ca amigdala este activata de expresii faciale
repreentand frica, desi nici unul dintre studii nu a cerut
subiectilor sa evaluee emotia recunoscuta in stimul) Studiul
efectuat de 5) S) Morris et al) !(00$ a propus o abordare
parametrica a stimulilor !morfari intre fete fericite- si fete
triste-$, ce a evidentiat o corelatie liniara semnificativa dintre
intensitatea fricii afisate in stimul si gradul de activare al
amigdalei,
recunoasteriidescoperire in acord
unor expresii cu dificultatea
de frica ce fuseseracrescanda
transformatea in
caul subiectului S)M) ce preenta leiuni ale amigdalei) !vei cap)
(()( si figura $) 'otusi, ca si in caul studiilor leiunilor, alte
cercetari au gasit dovei ale procesarii amigdalei a altor expresii
decat frica, inclusiv activari !8reiter et al), (00$ si deactivari !5)
S) Morris et al), (00$ ale amigdalei la preentarea unor expresii
faciale cu valente poitive, precum si activari in caul expresiilor
negative !8lair, Morris, Erith, %errett, 7 *olan, (0003 vei insa
Fesler&est et al), 211(, si %hillips et al), (00/$) Cat despre
studiile leiunilor, aceaste heterogenitate ar putea reflecta
implicarea diferentiata
"ste de mentionat a proceselor,
ca studiile functie
imagisticii de subiect
functionale si sarcina)
nu au cerut
subiectilor, in general, sa procesee emotia preentata ci mai
degraba sa viionee pasiv stimulii) Acest lucru da o libertate
mare proceselor ce au loc in cadrul privitorul ; fie codifica stimulii
pentru a&i memora, fie asociaa fapte, intamplari sau emotii, fie
pot aloca atentia numai unor aspecte ale stimulului) Un studiu
fMRI adresat acestei probleme a descoperit ca procesarea
perceptuala a expresiilor repreentand frica sau mania activeaa
amigdala, in timp ce sarcinile de etichetare- a emotiilor reultau
intr&o deactivare a acesteia3 autorii studiului sugereaa ca

:D
inhibarea si reglajul raspunsului emotional in cadrul sarcinii de
asociere lexicala ar putea fi motivul acestei descoperiri !<ariri,
8oo=heimer, 7 Maiotta, 2111$)
a!el 3. 6 serie de studii ale procesarii emotiilor faciale
efectuate cu ajutorul imagisticii functionale ce au descoperit
activari ale amigdalei
Studiul
5) S) Morris, de #elder,
eis=rant, 7 *olan
!211($
5) S) Morris, Eriston, et al)
!(00/$
5) S) Morris, Eriston, 7
*olan !(00D$
5) S) Morris et al) !(00$
5) S) Morris, 6hman, 7
*olan !(00/$
5) S) Morris, 6hman, 7
*olan !(000$
8reiter et al) !(00$
Schneider et al) !(00D$
Schneider, #ur, #ur, 7
Muen
!(00:$
Schneider, <abel, Fessler,
Salloum, 7 %osse !2111$
%hillips, 8ullmore, et al)
!(00D$
%hillips et al) !211($
Stimuli
"xpresii emotionle
preentate semicampului
viual orb
*iscriminarea in functie de
sex a fetelor emotionale
"xpresii faciale
conditionate de frica
'ransformari ale fetelor
vesele si triste
"xpresii faciale
conditionate de frica
"xpresii faciale
conditionate de frica
Eete neutre, fericite si
triste
Eete fericite si triste
folosite pentru a induce
dispoitia emotionala
Eete fericite si triste fol)
pentru a induce dispoitia
emotionala
Eete fericite si triste
folosite pentru a induce
dispoitia emotionala
Eete neutre, fericite si
triste
Eete speriate si triste
:/
Concluzii
Activari corelate in amigdala,
talamus si coliculul superior la
fete percepute nonviual
Activarea amigdalei stangi la
fete speriate, urmata de
activitate in cortecsii viuali
Activari corelate in amigdala
dreapta si sectorul baal si
pulvinar al creierului
Activarea amigdalei stangi
corelata cu gradul de frica
exprimata de stimul
Activari ale amigdalei drepte
stangi in functie de modul de
preentare a stimulilor
!subliminal>supraliminal$
Amigdala dreapta preinta
cresteri ale conexiunilor
functionale cu coliculii superiori
si pulvinari
Amigdala a fost activata de
expresiile speriate,insa
acomodarea a survenit rapid
Amigdala stanga activata de
expresiile triste si de cele
vesele
Amigdala stanga activata de
expresiile triste
Amigdala stanga activata de
expresiile triste la barbati, nu si
la femei
#anglionii baali drepti activati
de expresiile triste
Amigdala dreapta s&a acomodat
mai rapid la expresiile speriate
decat cea stanga
 %hillips et al) !(00/$ Eete degustate, neutre si Amigdala a fost activata de
speriate frica, insula si ganglionii baal
de degust, iar girusul temporal
superior de ambele
%hillips, @oung, et al) Eete degustate, neutre si Amigdala a fost activata de
!(00D$ speriate frica, insula si ganglionii baal
de degust
halen et al) !(00D$ Eete fericite si speriate Amigdala activata de expresii
obturate de fete neutre repreentand frica preentate
subliminal
halen et al) !(00/$ Eete fericite si speriate Amigdala activata de expresii
obturate de fete neutre repreentand frica preentate
subliminal
8lair, Morris, Erith, %errett, *iscriminarea sexuala a Hariatia tristetii corelata cu
7 transformarilor dintre activarea amigdalei stangi si
*olan !(000$ fetele fericite si triste lobului temporal drept, iar
variatia furiei este corelata cu
cingulatul orbitofrontal anterior
<ariri, 8oo=heimer, 7 Sarcini perceptuale sau de Erica si furia activeaa
Maiotta !2111$ recunoastere asupra amigdala stanga in cadrul
fetelor emotionale sarcinilor de recunoastere dar
nu si cele perceptuale)
CritchleB, *alB, %hillips, et %reentarea rapida a Activarea amigdalei in
al) fetelor fericite si nervoase discriminarea sexuala, insa nu
!2111$ si in sarcina de etichetare)
right et al) !211($ Eete speriate si fericite Acomodare rapida in amigdala
dreapta, si un raspuns mai
puternic la expresiile fericite in
amigdala stanga
Fillgore, 6=i, 7 @urgelun& Eete speriate Eemeile indica un transfer de
'odd activitate in functie de varsta a
!211($ activarii amigdalei spre partea
stanga)
'homas et al) !211( Eete speriate si fericite Adultii preinta activarea
amigdalei la expresii ce
provoaca frica3 adolescentii se
acomodeaa repede la acestea)
Huilleumier, ArmonB, Eete ce induc teama Modularea atentiei in gBrusul
*river, 7 fusiform, nu si in amigdala
*olan !211($ stanga
Rauch et al) !2111$ Eete fericite si triste Raspuns amigdalic exagerat in
mascate caul pacientilor cu sindrom
post&traumatic
8aird et al) !(000$ "xpresii faciale triste Amigdala activata de expresii
faciale triste in subectii in
varsta de (2&(D ani
CritchleB, *alB, 8ullmore, Sarcini explicite si %ersoanele cu autism nu
et al) implicite asupra fetelor activeaa amigdala in caul
!2111$ fricii

Fawashima et al) !(000$ 6rientarea directa sau Amigdala dreapta activata

indirecta a privirii din preferential in cadrul privirii
expresiile faciale directe)

:0
Unele indicii mai specifice ce trimit la contributia amigdalei la
procesarea expresiilor emotionale provin din studii ce au gasit
activarea si acomodarea rapida a amigdalei ca raspuns la stimuli
preentati pentru perioade scurte) 8reiter et al) !(00$ a
descoperit ca activarea amigdalei ca raspuns la expresii faciale ce
induc frica se reduce rapid pe baa adaptarii la preentarile
repetate ale acelor expresii, iar halen s)a) !(00/$ a descoperit
de asemenea o activare a amigdalei in caul preentarilor
expresiilor faciale ce induc frica, insa stimulii sai au fost
preentati cu o inversie de ton !asemanator negativului unui film$
pentru livrarea subliminala a mesajului) Aceste studii sustin ideea
ca amigdala este implicata in procesari relativ rapide si automate
ale expresiilor faciale) In deacord cu datele prelevate din studiile
leiunilor, imagistica functionala a indicat o participare unilaterala
a amigdalei in procesarea emotiilor exprimate !vei 'ab)9$) Unele
studii acorda roluri specifice acestor activari laterale ; ; 5) S)
Morris, 6hman, si *olan !(00/$ au descoperit ca amigdala
dreapta este activata indeosebi in caul preentarii stimulului la
nivel subliminal, spre deosebire de amigdala stanga, activa numai
la preentari supraliminare ale stimulilor) right et al) !211($ a
observat o mai mare adaptare la emotiile faciale in amigdala
dreapta, sugerand faptul ca aceasta este implicata in evaluari
dinamice, iar amigdala stanga, in cele constante) Insa, concluia
ca o activare unlaterala a amigdalei este suficienta pentru
recunoasterea emotiei este cel mai probabil ilegitima datorita mai
multor motive) %recum s&a mentionat si mai sus, nu este clar care
din procesele posibile activate de vederea unei fete este reflectat
de activarea amigdalei, iar aceasta activare ar putea avea putin
in comum cu recunoasterea propriu&isa) Un alt argument
provine din procesarea statistica a datelor obtinute in studiile
activarilor respective ; faptul ca o singura amigdala si nu
amandoua ating pragul de semnificatie statistica nu inseamna ca
o amigdala a fost mai intens activata decat cealalta3 aceasta ar
presupune un contrast direct intre activarile unilaterale ale
amigdalei, insa acest lucru nu este calculat in aceste studii !cf)
*avidson 7 Irwin, (000$) %are probabil ca amandoua sectiuni ale
amigdalei sa fie implicate in majoritatea studiilor imagisticii

?1
functionale, insa una din aceste sectiuni sa fie relativ mai activata
pentru a putea trece pragul de semnificatie statistica)

11.3%S!"#$" $"M!OR%)" %)" !RO#"S%RII "+"#$&%$" "

%MI(%)%

In timp ce studiile leiunilor si cele efectuate de imagistica

functionala au cercetat in principal geometria activarilor ce
corespund recunoasterii emotionale, este de asemenea o
problema de interes in ce momente ar participa amigdala la
aceste procese) Asa cum a fost mentionat mai sus, este gresit sa
separam numai anatomic, insa nu si temporal, recunoasterea de
perceptie ; Chiar si cortecsii viuali primari pot participa la
recunoasterea de nivel inalt prin conexiuni inverse ce pornesc de
la cortecsii temporali anteriori, precum si de la amigdala si
cortexul frontal) Aceasta teorie este sustinuta si de descoperiri
fiiologice
neclare sausidegradate
comportamentale ; deinfluentata
viual este exemplu, perceptia imaginilor
de o recunoastere
ex&ante a acelor imagini !*olan et al), (00D$, iar activitatea
cortexului H( poate fi coordonata integral de influentele
cortexului imediat superior H2 !Mignard 7 Malpeli, (00($)
In ceea ce priveste amigdala, studiile ce au utiliat M"#
!magnetoencefalografia$ si fMRI au observat o corelatie intre
activarea amigdalei si a cortecsilor viuali occipitotemporali ca
raspuns la expresiile faciale emotionale, concluie in acord cu
perspectiva rolului neuromodulator al amigdalei de sens
descendent)
Ar
au trebui dedate
furniat asemenea considerat
referitoare faptul ca
la procesarea majoritatea
efectuata studiilor
de amigdala
cu preciie de milisecunde, insa aceasta nu este suficienta pentru
a distinge intre activarea amigdalei sau a cortecsilor invecinati
deoarece tehnici precum electroencefalografie si
magnetoencefalografie nu sunt suficient de exacte)
Ca urmare a unor procesari ascendente, amigdala poate participa
la procesele prin care recunoastem emotiile in 9 moduri diferite ;
!a$) Amigdala poate modula repreentarile perceptuale prin
mecanisme de feedbac=) Un rol posibil al structurilor precum
amigdala in modulatia activitatii cortecsilor viuali este indicat
prin datele electropsihologie ; potentialele de camp in cortecsii
?(
viuali temporali sunt influentate de informatii sociale sau
emotionale in caul oamenilor !%uce
et al), (000$, iar neuronii singulari din cortexul temporal al
maimutelor codifica informatia asupra emotiei afisate la un
moment dat) !b$ amigdala ar putea activa cunostinte asociate
prin proiectiile sale la nivelul altor regiuni ale neocortexului si
formatiunilor hipocampice
declansarea raspunsului !c$ amigdala
emotional ar putea
ce permite participa la de
reconstruirea
informatii conceptuale prin simularea starii emotionale observate
in cadrul stimulului faciale) Aceste trei mecanisme corespund
celor discutate in capitolele : si )

12. Cortexul or!itofrontal

6 alta structura cheie in procesarea emotionala, conectata cu

amigdala, este cortexul orbitofrontal) "xperimentele pe animale

au aratat ca amigdala
in procesarea si cortexulsau
si recompensarea orbitofrontal
pedepsirea participa simultan
contingentelor
stimulilor, si aceste structuri au aratat ca functioneaa ca si
componentele unui sistem in studiile de deconectare
!8axter,%ar=er, .indner, IKuierdo, 7 MurraB, 21113
#affan,MurraB, 7 Eabre&'horpe, (009$) Cortecsii prefrontali si
temporali au o conectivitate inalta necesara pentru procesarea
normala a stimulilor visuali si a cunostintelor asociate anterior cu
acestia !Euster, 8auer, 7 5erveB, (0/?3 'omita,6hbaBashi,
4a=ahara, <asegawa, 7 MiBashita, (000$, si exista dovei recente
ce sustin raspunsul foarte rapid a cortexului prefrontal la stimului
viuali precum emotiile faciale !Fawasa=i et al), 211(3 Marin=ovic,
'rebon, Chauvel, 7 <algren, 2111$) Conexiunile intense dintre
regiunile temporal viuale si cortexul prefrontal ofera o sursa
efectiva de informatii perceptuale cortexului orbitofrontal si fac
plausibila ipotea rolului important al cortexului orbitofrontal in
recunoasterea emotiilor faciale prin modularea directa a activitatii
in cortexul temporal prin mecanisme de feedbac=) Construind
unele legaturi stranse la nivel anatomic si functional intre
amigdala si cortexul orbitofrontal "merB si Amaral !(000$ au
?2
sugerat ca o functie a cortexului prefrontal ar fi furniarea de
modulatie contextuala a procesarii amigdalei asupra semnalelor
sociale faciale, asemanator cu modul in care acesta moduleaa o
larga varietate de raspunsuri emotionale mediate de amigdala
!e)g), 5ac=son 7Moghaddam, 211(3 Falin, Shelton, *avidson, 7

FelleB,211(3 uir=, Russo, 8arron, 7 .ebron, 2111$)

Cortexul prefrontal este implica in cadrul auto&reglarii, inhibarii
raspunsului si selectiei strategiei in timpul devoltarii, aceste
descoperiri fiind in general de acord cu modelul de devoltare
corticala in acea regiune, ce preinta o intesificare in jurul varstei
de 9 ani, urmata de o maturiare tardiva in timpul adolescentei
!Sowell, 'hompson, <olmes, 5ernigan, 7 'oga, (000$, si in acord
cu consecintele leiunilor acestei structuri ce au loc in timpul
devoltarii !S) ) Anderson, 8echara, *amasio, 'ranel, 7
*amasio, (0003 "slinger, #rattan, *amasio, 7 *amasio, (002$)
"xista dovei preliminare a unei redistribuiri a procesarii intres
cortexul prefrontal si amigdala ; Fillgore, et al) !211($ a
descoperit in caul persoanelor de sex feminin, cresterea in
functie de varsta activitatii cortexului prefrontal relativ cu
amigdala atunci cand li s&a preentat expresii faciale
repreentand frica) Autorii sugereaa o interschimbare in cadrul
functiilor cerebrale in timpul adolescentei, de la structuri
subcorticale la cortexul prefrontal, posibil implementand o doa
mai mare de autocontrol asupra comportamentului emotional)
In ceea ce priveste comportamentul social, cortexul
prefrontal, in particular regiunea orbitala a sa, a fost asociat cu
modularea relatiilor interpersonale, cooperare sociala,
comportament moral si agresiune sociala !recenii ; A) R)
*amasio, (00:3 *avidson, %utnam, 7.arson, 21113 Schore, (00:$)
Rolul sau a fost evidentiat in contexul devoltarii sociale si a
patologiilor proprii) %sihopatia devoltarii, de exemplu, a fost
asociata cu anormalitatile de structura ale cortexului prefrontal
!e)g), Raine, .enc, 8ihrle, .aCasse, 7 Colletti, 2111$) *esi
contributia abilitatii de a recunoaste expresiile faciale in acest
context va fi un subiect complex, 8lair !(00?$ sugerat ca
recunoasterea emotiilor faciale de supunere !de ex) frica$,
declanseaa in mod normal o inhibare a comportamenului agresiv
ce depinde de integritatea cortexului orbitofrontal3 disfunctiile in
?9
acest sistem ar putea explica de ce psihopatii preinta un
comportament agresiv anormal adresat altor indivii, chiar si cand
observa expresii de supunere)
*esi unele studii au asociat dificultatile in recunoasterea emotiior
faciale cu cortexul orbitofrontal !Folb 7 'aBlor, 2111$, cea mai
mare parte a doveilor indica spre acele sectiuni ale cortexului
prefrontal
emotiile si conexate amigdalei si
functiile autonome spre
; in alte structuri
principal ce reguleaa
sectoarele ventrale si
mediale !Tngr 7 %rice, 2111$) Un studiu efectuat de <orna=,
Rolls, si ade !(00$ a demonstrat explicit si in premiera legatura
dintre dificultatile de recunoastere a emotiilor din expresiile
faciale si din voce, ca urma are a leiunilor cortexului
orbitofrontal) %acientii lor preentau leiuni unilaterale sau
bilaterale in onele mediale si laterale a cortexului orbital) In
aparent deacord cu acest studiu, alte studii ale leiunilor
esueaa in a gasi dificultati similare !Adolphs et al), (00:,
(00?,21113 Adolphs, 'ranel, 7 *amasio$ 3 in orice ca, ultimele
studii
avut unnunumar
au investigat in mod
relativ mic direct cortexul
de subiecti orbitofrontal
cu leiuni si au
in acele regiuni)
Mai mult, in timp ce <oma= a utiliat o sarcina de etichetare,
studiile lui Adolphs au folosit o sarcina de notare>gradare) Aceste
descoperiri !<orna= et al), (00$ pot fi legate si de activarea
cortexului prefrontal ventrolateral stang intr&un studiu fMRI atunci
cand se compara expresiile faciale repreentand frica cu cele
neutre !Huilleumier et al), 211($) *e asemenea, <oma= a raportat
ca intensitatea experientei fiecarui subiect a anumitor emotii !in
principal frica$ a scaut considerabil dupa momentul producerii
leiunii, o idee ce sustine participarea cortexului orbitofrontal atat
in producerea
primar cat si recunoasterea
in producere ce contribuie laemotiilor, posibilAlte
recunoastere) cu date
un rolce
implica regiuni ale cortexului prefrontal in recunoasterea emotiilor
sunt furniate de un studiu recent ce a folosit S'M !stimularea
magnetica transcraniala$ pentru a intrerupe procesarea in
cortexul prefrontal medial !<armer, 'hilo, Rothwell, 7 #oodwin,
211($) Subiectii de studiu au fost rugati sa etichetee
transformari discrete ale expresiilor faciale) In timpul S'M, acestia
au preentat timpi de reactie semnificativ mai mari in caul
fetelor ce preentau emotii negative, insa nu si in caul expresiilor

?:
cu valente poitive, ceea ce indica rolul cortexului prefrontal
medial in recunoasterea emotiilor negative)
In timp ce unele studii ale imagisticii functioanel au raportat
activari mai largi in cortexul prefrontal ca raspuns la expresii
emotionale multiple !#eorge et al), (009$, un rol mai specific a
cortexului prefrontal in recunoasterea expresiilor de agresivitate
!mania,
emisie de furia$ este furniat
poitroni$, de un studiu
ce a descoperit '"% !tomografie
o activare cu
crescuta in
cortexul cingulat anterior si orbitofrontal atunci cand subiectilor
le&au fost preentate expresii faciale repreentand doar furia, nu
si tristetea !8lair et al),
(000$) *oveile ce implica cortecsii cingulati anteriori si
orbitofrontali in procesarea fricii si maniei converg catre concluia
ca aceste doua emotii au cel mai mare nivel de excitare
autonoma, functie modulata partial de aceste regiuni ale
cortexului prefrontal !Tngr 7 %rice,2111$)
6 serie de date interesante provin din observarile potentialului de
camp si a unitatilor
implantati electroi separate in caul
de profunime a doi cortexului
in ona pacienti ceprefrontal
avea
drept in scopul monitoriarii atacurilor) In caul unui pacient,
potentialele de camp au indicat initial favoriarea fetelor in dauna
obiectelor in dreptul sulcusului temporal inferior drept in jurul
valorii de (21 ms, urmata de o selectivitate in gBrusul frontal
inferior de (?1 ms !Marin=ovic et al), 2111$) *in pacate,
raspunsurile la expresiile faciale emotionale nu au fost viate in
acest studiu3 totusi, performanta comportamentala in domeniul
etichetarii expresiilor faciale ale emotiilor a fost adresata in caul
aceluiasi pacient, dupa resectionarea chirurgicala a cortexului
prefrontal drept, si a indicat
expresiile repreentand frica)o !Marin=ovic
dificultate severa
et al), ce favoria
2111$)
In caul altui pacient, raspunsurile unitatilor singulare au fost
obtinute in cortexul prefrontal ventromedial la preentarea
expresiilor faciale repreentand frica !Fawasa=i et al), 211($3 desi
primele semne de discriminare neuronala dintre teama si bucurie
apar in aproximativ (21 ms, aceasta disociere devine clara dupa
aproximativ (1 ms !Fawasa=i et al), 211(3$ ) Raspunsurile uni&
neuronale la preentarea fetelor au fost de asemenea inregistrate
in sectoare diferite ale cortexului prefrontal in cadrul maimutelor,
inclusiv in regiunile ventromediale si ventrolaterale !6

??
Scalaidhe,ilson, #oldman&Ra=ic, (00D$) In general, exista
dovei clare in caul unor regiuni ale cortexului prefrontal de
contributie la procesarea expresiilor faciale emotionale, insa
detaliile anatomice si ale categoriilor emotionale raman a fi
specificate) Aceste studii arata un rol disproportionat al
sectoarelor ventral si mediale in procesarea emotiilor cu
excitabilitate
aceasta functieridicata,
ar aveaprecum teama sau in
loc cu precadere mania, si sugereaa
emisfera dreapta) ca
"xista de asemenea indicii ca disfunctionalitatile de recunoastere
a emotiilor sunt corelate cu cele de experimentare a acelorasi
emotii in context personal, dovei suplimentare in favoarea
legaturii dintre experienta si recunoasterea emotiilor si, in
principiu de acord cu ideea participarii cortexului orbitofrontal in
recunoasterea emotiilor prin declasarea unui raspuns emotional in
caul observatorului) Coroborate cu descoperirile in caul
amigdalei, se poate spune ca amigdala deserveste procesarea
rapida, automata a stimulilor emotionali, in timp ce cortexul
prefrontal
de contextmoduleaa procesarile mediate
si sarcina !"merB7Amaral, de Acesta
(000$) amigdala in functie
viiune este
sustinuta atat de manipularea directa a acestor structuri in caul
studiilor pe animale cat si a studiilor recente de imagistica
functionala in caul oamenilor) Schimbarile fiiologice
conditionate mediate de amigdala pot fi inhibate de stimularea
electrica directa a cortexului prefrontal medial !PbroBna 7
estwood, (00($, un efect mediat probabil de o influenta
modulatoare a proiectiilor prefrontale pe interneuronii din
amigdala ce deservesc la directionarea informatiei senoriale spre
amigdala baolaterala !Rosen=ran 7 #race, 211($) In privinta
studiilor de imagistica
activarii amigdalei functionala,expresiilor
la preentarea unele au aratat
facialeo emotionale
reducere a
atunci cand subiectii au fost implicati intr&o sarcina intensiv
congnitiva !e)g), <ariri et al), 2111$, iar activarea amigdalei este
semnificativ mai mare atunci cand subiectii de test nu sunt rugati
explicit sa emita judecati asupra emotiilor, ci mai degraba asupra
altui atribut, cum ar fi sexul !CritchleB, *alB,%hillips, et al), 2111$)
%rin contrast, procesarea explicita mai mult decat cea implicita
activeaa sectoarele ventrale si mediale ale cortexului prefrontal
!4a=amura et al), (0003 4arumoto et al), 2111$)

?
 13. Cortecsii somatosen#oriali

*escoperiri recente au elucidat rolul unor sectoare specifice

ale cortexului ce repreinta informatii somatice sau viscerale
asupra starilor corpului in cadrul recunoasterii emotiilor) %are

probabil
capitolul ca
 ;acesti cortecsi
construirea sa participe
informatiei prinlagenerarea
mecanismul
de preentat
simulari) in
13.1 #OR$"&) !%RI"$%) R"!$

%recum a fost preentat in capitolul 0, exista o vasta literatura

de specialitate ce asociaa cortecsii din emisfera dreapta cu
procesarea emotiilor, insa foarte putine din aceste studii au
examinat mai atent regiuni particulare ale cortexului) "ste
plauibil ca sectoare discrete din emisfera dreapta ar putea
subservi functii diferite in procesarea emotiilor)
Un studiu asupra leiunilor suprapuse ale subiectilor ce
preentau disfunctionalitati in recunoasterea emotiilor faciale a
gasit dovei in favoarea asocierii dintre aceasta disfunctionalitate
si leiunile in cortecsii drepti occipitali mediali si parietali cortex
!Adolphs et al),(00$, in acord cu alte descoperiri din studiile
leiunilor si ale imagisticii functionale !#ur, S=olnic=, 7 #ur,
(00:$) Studiul efectual de Adolphs !(00$ a folosit un esantion
mediu !4Q 9D de subiecti cu leiuni cerebrale$ si a examinat
asocierea dintre dispunerea leiunilor si performanta in cadrul
unei sarcini, insa numai relativ la suprapunerea bidimensionala a
leiunilor in suprafata corticala din ambele emisfere, atat in plan
medial cat si lateral) Studiul a confirmat o asociere puternica
dintre disfunctionalitatile de recunoastere a emotiilor negative, in
special teama, si leiunile in cortexul occipital ventral drept,
precum si in cortexul parietal ventral si lateral drept, cu
precadere in ona gBrusurilor termporale superioare si
supramarginale) Un studiu al lui Adolphs, in 2111, a folosit un
esantion mai mare !4Q(1/ subiecti$ si a localiat suprapunerile
leiunilor in 9*) Acest studiu a folosit o diferita metoda de a
?D
imparti esantionu in grupe raportat la performante diferite pentru
a putea analia suprapunerile leiunilor !vei figura /$) In caul
tuturor leiunilor, subiectii s&au comportat cel mai bine in caul
recunosterii fetelor ce preentau emotii poitive , iar preciia
recunoasterii a avut cea mai mica valoare in caul emotiilor cu

valente
!Adolphsnegative, inclusiv
et al), (00$) teama,
'otusi, dovei
cand in acord cusubiectii
se examineaa studiul initial
cu
cele mai scaut performante in cadrul fiecarei emotii, indiferent
de perfomanta absoluta, un model se evidentiaa pentru toate
emotiile ; .eiunile cortexului parietal ventral drept sunt
sistematic si semnificativ asociate cu dificultatile in recunoasterea
emotiilor) Sectiunile in care leiunile preente au reultat in mod
constant in dificultati in recunoasterea emotiilor tind sa fie
localiate inaintea celor din studiu precedent !Adolphs et al),
(00$, si sunt concentrate in S&I si S&II ventrali, cu o implicare
inferioara a insulei si gBrusul supramarginal anterior) Sarcina in
ambele studii folosea gradatii pentru urmarirea intensitatii tuturor
emotiilor cauate de un stimul si astfel necesita cunostintele
subiectului de test depsre toate emotiile primare in caul fiecarei
expresii preentate) *ata fiind asocierea semnificativa dintre
leiunile din cortexul somato&seorial si recunoasterea cu
dificultate a emotiilor faciale, asociere evidentiata in studiul din
2111 al lui Adolphs, se poate presupune ca senatiile somatice si
recunoasterea emotionala ar putea fi corelate) Studiul preinta,
intr&adevar, dovei in acest sens ; s&a descoperit o corelatie
semnificativa de tip rang&ordine intre gradul in care perceptia
tactila era afectata si gradul in care recunoasterea emotiei faciale
se realia cu dificultate, insa numai in caul subiectilor cu leiuni
in cortexul parietal drept, nu si in cel stang) Aceasta relatie
stransa dintre sistemele somatosenoriale si recunoasterea
emotionala sugereaa un acord cu ipotea simularii preentate in
cap)  ) Sarcina de notare folosita in aceste studii face u de cel
putin doua abilitati distincte ; cunoasterea numele emotiei
!deoarece numele defineste emotia ce este notata$ si informatia

?/
conceptuala diferita de denumire !necesara aprecierii numerice a
intensitatii$) Cercetarile aditionale folosind alte sarcini furnieaa
o perspectiva din interior a structurilor neuronale ce ar putea fi
folosite in comun, sau in particular, de aceste doua seturi de
procese !Adolphs et al), 2111$) S&a descoperit ca sarcina de

etichetare folosita
@oung et al), (00?$laserecunoasterea recunoasterii
baeaa pe aceleasi emotiilor
sectiuni !A)de)
parietale
parte dreapta ce sunt ultiliate si in sarcina de gradare>notare3 in
mod similar, abilitatea subiectilor de a sorta imagini ale
expresiilor faciale in grupuri in functie de similaritatile subiective
ale emotiilor preentate depinde de integritatea cortecsilor
somato&senoriali drepti) Regiunile somatosenoriale par astfel
necesare tuturor celor 9 sarcini & gradarea>notarea intensitatii,
asocierea dintre imagine si denumire si sortarea imaginilor in
categorii pe baa asemanarilor) In plus fata de aceasta trasatura
in comun, cele trei sarcini utilieaa si alte regiuni neuronale
specifice fiecareia) 4otarea intensitatii si etichetarea lexicala
depind de asemenea de cortexul frontal, in special operculumul
frontal stang, precum si de cortexul temporal drept, descoperire
in acord cu teoria implicarii acestor regiuni in denumirea
emotiilor) Sortarea emotiilor in categorii, prin contrast, se baeaa
in principal pe regiunile somatosenoriale din emisfera dreapta, in
special pe insula) Aceste descoperiri facute cu ajutorul multiplelor
sarcini indica faptul ca leiunile operculumului frontal sau ale
lobului temporal drept pot impiedica recunoasterea emotiilor prin
blocarea procesarii lexicale aferenta emotiei, in timp ce leiunile
cortecsilor somatosenoriali drepti, inclusiv insula, pot aduce
dificultati procesului de recunoastere a emotiilor prin interferenta
cu procesele de simulare ce genereaa informatie conceptuala
asupra emotiei, independent de limbaj)

?0
 Figura %: *istributia
leiunilor ca functie a
recunoasterii emotiilor
46'A; Sectiunea !a$ preinta o histograma a
scorurilor de performanata (1/ subiecti cu leiuni
cerebrale) Scorurile sunt corelatii dintre scorurile
subiectilor si cele normale, valorile scaute
indicant o performanta scauta)
%entru analia, am impartit esantionul in : grupe,
dupa performanta, si au fost luate in considerare
doar grupa cele mai slaba !la stanga liniei rosii$ si
cea cu scorurile cele mai mari !la dreapta liniei
albastre$) %entru a observa corelatia dintre
anumite leiuni si valoarea scorului de
performanta, am modelat suprapunerea leiunilor
subiectilor din cele doua grupe analiate)
Sectiunea !b$ preinta aceste suprapuneri)
Regiunile de culoare rosie corespund locatiilor
unde leiunile corespund unei afectari puternice
ale proceselor neuronale, iar cele albastre
repreinta onele unde leiunile nu au afectat
considerabil performanta subiectilor)
In partea stanga sunt preentate sectiunile
coronare, iar modele 9* ale creierului sunt
generate partial transparent in dreapta, indicand si
locatia sulcusului central !verde$) .eiunile
cortecsilor
precum somatosenoriali
si ale drepti
insulei,gBrusului !S&I si S&II$,
supramarginal
anterior si opercullumului frontal drept, au fost
asociate sistematic cu o recunoastere afectata a
emotiilor din expresiile faciale)
*atele sunt culese din Adolphs, *amasio, 'ranel,
Cooper, si *amasio !2111$) CopBright SocietB
for 4euroscience)

13.2 #OR$"&) I'S&)%R

Intrucat cortecsii somatoseoriali primari si secundari au un rol in

recunoasterea
constructia uneiemotiilor faciale
repreentari prin abilitatea dea astarii
somatosenoriale ajutacorpului
asociate trairii unei emotii, s&ar putea presupune ca si alti cortecsi
somatosenoriali ar putea fi utiliati in acest proces) Cortexul
insular, un cortex somatosenorial visceral ce are conexiuni
directe cu amigdala si participa la reglajul tonului automat, poate
fi un bun candidat in aceasta privinta) *esi cortexul insular a fost
implicat in studiul lui Adolphs !211$ ce a fost discutat in sectiunea
anterioara, un rol mai specific al acestui cortex a fost evidentiat in
studiile mai recente ale imagisticii functionale si ale leiunilor)
Studiile imagisticii functionale au aratat initial activarea cortexului

insular intr&un mod selectiv in caul expresiilor faciale precum

1
degustul, in mod opus altor expresii precum teama !%hillips et
al), (00/3 %hillips,@oung, et al), (00D3 SprengelmeBer, Rausch,
"Bsel, 7 %runte=, (00/$) Aceste studii au fost complementate de
studiile asupra leiunilor ; Un pacient ce preinta leiuni in partea
stanga a insulei si a ganglionilor baali a evidentiat o dificultate
semnificativa atat in recunoasterea emotiilor faciale repreentand
degustul,
Feane, Manes,cat siAntoun,
in posibilitatea
7 @oung,de a traiiar
2111$, aceasta emotie
alt pacient cu!Calder,
leiuni
bilaterale in insula, aditionale leiunilor extensive ale lobului
temporal preenta imposibilitatea recunoasterii si trairii
degustului, indiferent de stimuli !Adolphs et al), in press&a$,
indicand o retea neuronala vasta pentru procesarea acestei
emotii) *escoperirile acestea reliefeaa conexiunea stransa dintre
trairea si recunoasterea emotiilor si furnieaa fundament ideii ca
ultima ar depinde partial de prima)

13.3
!RO#"S%R"% SI SIM&)%R"% SOM%$OS"'*ORI%)%
*escoperirile experimentale preentate mai sus sustin ideea ca
noi obtinem informatii asupra emotiilor altor oameni prin
simularea unor componente ale presupusei lor stari corporale,
idee expusa in cap)  !pare plauibil ca aceasta simulare sa aiba
loc la nivel subconstient si nu este realiata intentionat$) Ramane
oarecum neclar modul in care descoperirile asupra perceptiei
actiunii se leaga de recunoasterea emotiei) "xpresiile faciale
emotionale pot fi privite ca actiuni faciale si in acest sens ar putea
fi de asteptat sa apelee la aceleasi mecanisme ale simularii
regasite in perceptia
atenta, raman catevaactiunii in fara
intrebari general) Insa; la
raspuns o privire mai
*epinde
recunoasterea unei emotii de o generare interna motorie sau
somatosenoriala exclusiva a fetei + Sau aceasta depinde de o
generare mult mai detaliata a unei simulari a intregii stari
corporale asociate cu emotia exprimata facial + Amandoua ar
implica structuri somatosenoriale, insa in raporturi diferite) %are
posibil ca nivelul detaliului la care starea corporala asociata cu o
emotie trebuie simulata sa depinda de cererea facuta de sarcina
de recunoastere ; Sarcini mai facile, generale, ce necesita
recunoasterea doar la nivel inferior pot sa nu necesite nici o
simulare sau doar o simulare rudimentara a unor componente ale
(
starii emotionale a corpului, in timp ce sarcinile de detaliu, mai
dificile ce necesita recunoasterea la nivel superior pot obliga
subiectul la o reconstruire mult mai comprehensiva a starii
emotionale corporale, probabil necesitand repreentari
topografice ale starii corporale in cortexul somatosenorial
primar) *esi am insistat pe rolul cortecsilor somatosenoriali,
exista
notabil,desigur si alte
am putea procese cortecsii
presupune implicatemotori
in simulare)
si>sau Cel mai sa
premotori
fie intermediari esentiali ; %erceptia fetei poate fi asociata
repreentarilor motorii necesare producerii acelei expresii, ce la
randul lor pot declansa o repreentare somatosenoriala a
modului in care acea expresie ar putea fi resimtita daca ar fi
produsa de catre subiect) *ata fiind lipsa doveilor rolului esential
al cortecsilor motori>premotori in recunoasterea emotiilor, este
posibil ca repreentarile somatosenoriale sa fie declansate direct
fara medierea structurilor motorii) Alternativ, mai probabil
ganglionii baali sau nucleii din tegumentul cerebral stem, decat
cortecsii motorii
raspunsurilor ar putea
motorii fi o un traseu
la viionarea criticfaciale)
emotiilor pentru In
generarea
orice
ca,pentru a declansa o repreentare somatosenoriala generata
exclusiv la nivel central, sau pentru declansarea unui raspuns
corporal emotional ce ar putea fi la randul lui perceput si
repreentat in cortecsii somatosenoriali, am avea nevoie de
structuri ce leaga perceptia stimulului cu raspunsul somatic sau
direct cu repreentarea sa) Am intalnit deja exact aceste
structuri ; amigdala si cortexul orbitofrontal) Ambele aceste
structuri mediaa raspunsurile emotionale la o larga varietate de
stimuli emotionali si sunt astfel bine poitionati pentru a activa
componentele unui de
folosit in obtinerea raspuns raspuns
informatii prin emotional ce ar putea
simulare) *iferitele fi
strategii
de recunoastere a emotiilor faciale ce au fost subliniate in cap) :
si  nu trebuie sa se grefee pe structuri neuronale diferite3 mai
degraba, este foarte posibil ca o retea de structuri ce se
suprapune pe alocuri sa participe la implementarea fiecarei
emotii)

14. 0anglionii !a#ali

2
"xista o VntreagW istorie a studiilor care aratW cW ganglionii baali,
Vn special Vn partea dreaptW, participW Vn recunoaJterea emoXiilor
faciale) Unele studii au arWtat cW leiunile suferite de ganglionii
baali in oricare dintre emisfere pot contribui la dificultWXi Vn
recunoaJterea emoXiei de la o varietate de stimuli !Cancelliere 7

Fertes,
(001$) Studii de ilustrare funcXionalW au raportat activWri
diferenXiale Vn ganglionii baali din partea dreaptW Vn timpul
comparWrii percepXiei feXelor bucuroase sau a celor VnspWimYntate
!5) S) Morris et al), (00$ sau Vn timpul comparWrii feXelor triste cu
cele neutre !%hillips, 8ullmore, et al), (00D$) Ambele studii, de
ilustrare funcXionalW Ji a leiunilor suferW de o slabW reoluXie
spaXialW Vn investigarea ganglionilor baali, ceea ce constW Vn mulXi
nuclei diferiXi Ji tracturi de materie albW Vn proximitate spaXialW

strYnsW) Unele boli

ale ganglionilor careoferW
baali afecteaW cu precWdere
informaXii adiXionaleanumite sectoare
Vn studierea lor)
'rei boli care implicW ganglionii baali au fost investigate Vn
detaliu privind recunoaJterea emoXiilor faciale; afecXiunea
obsesiv&compulsivW, boala %ar=inson Ji boala <untington) %acienXii
cu afecXiunea obsesiv&compulsivW, care resimt sentimente
anormale de anxietate Ji degust, sunt afectaXi disproporXional Vn
recunoaJterea expresiei faciale de degust !SprengelmeBer et al),
(00D$, iar una din corelWrile neurale ale acestei afecXiuni este

disfuncXionalitatea sectoarelor
aceastW boalW) %robele ganglionilor
referitoare baali afectaXi
la boala %ar=inson sunt Vn
mai
puXin decisive; pe de o parte unele studii au raportat probleme in
recunoaJterea emoXiei faciale Vn aceastW boalW !8londer, #ur, 7
#ur, (0/03 8reitenstein, *aum, Ac=erman, 7 .arbig, (003 5acobs,
Shuren, 8owers, 7 <eilman, (00?$, pe cand alte studii nu au
reusit sW gWseascW asemenea disfuncXionalitWXi !Adolphs, Schul, 7
'ranel, (00D$) Cele mai bune dovei vin din boala <untington, din
care reultW afecXiuni Vn recunoaJterea expresiilor faciale !5acobs,
Shuren, 7 <eilman, (00?$ care par sW fie disproporXionat de grave

9
pentru degust !SprengelmeBer et al), (00$) *eosebit de
interesantW este descoperirea faptului cW pacienXii purtWtori ai
genelor responsabile pentru boala <untington manifestW
diabilitWXi Vn recunoaJterea degustului Vnainte de instalarea
oricWror altor simptome !#raB, @oung, 8ar=er, Curtis, 7 #ibson,

(00D$,
marcajefWcYnd afectarea
fenotipice recunoaJterii
ale bolii) CYt despreposibil unul din
alte dovei primele Vn
acumulate
discuXia de mai sus, rolul ganglionilor Vn recunoaJterea emoXiilor
indicW spre relaXia strYnsW Vntre experienXa emoXionalW,
producerea motorie a exprimWrii faciale a emoXiilor Ji
recunoaJterea emoXiilor) "ste interesant de notat faptul cW
stimularea electricW Vn vecinWtatea ganglionilor baali !probabil
iniXial in substanXa neagrW-$ ai unui pacient la neurochirurgie a
dus la o senaXie intensW Ji acutW de emoXie !un sentiment de
tristeXe, Vn acel ca$, precum si expresia acestuia Vn mimica feXei
!*ejjani et al), (000$) !recunoaJterea emoXiei nu a fost examinatW
Vn acel studiu$)
#anglionii baali sunt desigur conectaXi la alte structuri discutate
Vn secXiunile precedente) Ambele sectoare, dorsale Ji ventrale, ale
ganglionilor baali funcXioneaW Vn tandem cu amigdala Ji existW
conexiuni topografice Vntre ganglionii baali Ji cortexul prefrontal,
incluYnd cortexul orbitofrontal) CYteva studii recente au susXinut
rolul striatum&ului ventral Vn asocierea feXelor de motivaXie, pe
baa atractivitWXii percepute a feXei) RelaXia funcXionalW strYnsW
Vntre amigdala, cortexul orbitofrontal Ji striatum&ul ventral a fost
exploratW cu referire la luarea deciiilor, recompensa Ji
dependenXa de droguri) %are probabil ca aceste structuri sW fie
trebuiascW sW fie Vn mod similar considerate ca fiind componente
ale unui sistem integrat cYnd vine vorba despre procesarea
informaXiei sociale Vn general Ji a emoXiei faciale Vn particular)
RWmYne o Vntrebare deschisW privitor la Vn ce limite un asemenea
sistem ar putea fi specialiat Vn procesarea stimulilor sociali
complecJi, cum ar fi expresiile faciale3 este posibil ca funcXia lui
sW fie interpretatW Vn termeni mai rudimentari, precum asocierea
:
percepXiei stimulilor cu valenXele lor de pedeapsW > rWsplatW, un
mecanism primar care de asemenea ar fi utiliat cand
recunoaJtem emoXiile faciale) %e cealaltW parte, diversitatea
diferitelor categorii de cunoaJtere socialW de care feXele trebuiesc
asociate, pare sW depWJeascW complexitatea procesWrii

nonsociale) 6 schemW
structuri, cum alternativW
ar fi probabil ar putea
amigdala imagina unele
Ji striatum&ul ventral, Vn
implementarea unor asocieri mai rudimentare rWsplatW>pedeapsW
Ji alte structuri, Vn special cortexul prefrontal, Vn implementarea
mai avansatW a unui rafinament ce permite diferenXierea Vntre
diverJi stimuli sociali si in cadrul contextelor sociale diferite
!"merB 7 Amaral, (000$) Un aranjament ierarhiat de acest tip ar
putea fi compatibil atat cu descoperirile evolutive cat si cu cele de
devoltare a recunoasterii emotiilor faciale)

1-. *ro!lematica dificultatii sarcinii

Atunci cand se raporteaa diabilitati ce sunt specifice

anumitor domenii, este important ca specificitatea observata sa
nu poate fi atribuita altor factori, adesea grupati sub termenul de
dificultatea sarcinii-) Se pot imagina urmatorii factori ce pot da
nastere la dificultati selective in recunoasterea anumitor emotii
din expresiile faciale ; !a$ "xpresiile a caror recunoastere este
afectata pot fi pur si simplu mai dificil de disociat fata de alte
expresii, fie datorita faptului ca sunt mai ambigue, mai complexe
sau apeleaa sistemele perceptuale in moduri speciale) !b$)
Recunoasterea anumitor expresii ar putea fi suprimata nu din
caua factorilor perceptuali ci datorita diferitelor cereri ce sunt
facute la nivelul accesarii informatiei) 6 posibilitate ar fi
necesitatea gruparii anumitor expresii la un nivel superior altor
expresii3 in acest ca, am putea gasi subiecti ce pot clasifica
expresiile la nivele diferite de complexitate !fericit > nefericit
comparativ cu temator> surprins$) Un studiu complex realiat de

?
Rapcsa= si colegii !2111$ a folosit o sarcina de asociere lexicala
!etichetare$ pentru a investiga problematica dificultatii sarcinii
intr&un esantion extins atat de subiecti cu traume cerebrale cat si
subiecti sanatosi) Studiul a demonstrat ca recunoasterea senatiei
de teama a fost mai putin precisa decat a altor emotii chiar si in

caul subiectilor
analiei sanatosi
de aceasta si ca generala,
dificultate atunci cand se tinecu
subiectii cont in cadrul
leiuni ale
amigdalei sau a cortexului parietal drept nu sunt afectati
disproportionat in recunoasterea fricii) *in contra, doveile indica
o dificultate globala, nespecifica, in executarea sarcinii
!recunoasterea tuturor emotiilor din expresiile faciale$ in caul
pacientilor cu traume cerebrale, fara a evidentia corespondente
intre leiuni in one specifice si reducerea capacitatii de a
recunoaste anumite emotii) Aceasta concluie este in deacord cu
majoritatea studiilor analiate in sectiunile precedente) 'otusi,
exista o serie de lucruri de luat in considerare atunci cand se
realieaa interpretarea datelor)
In primul rand, este important sa se specifice ca nu teama
este mai greu de disociat de o expresie neutra decat oricare alta
emotie) 4ici nu este caul ca teama sa fie mai greu de recunoscut
comparativ cu expresiile faciale ale altor emotii, atunci cand
subiectii sunt rugati sa parcurga aceleasi>diferite rationamente)
*ate nepublicate din laboratorul propriu ce folosesc expresii
faciale transformate pe post de stimuli au demonstrat ca frica nu
iese in evidenta ca fii cea mai grea, din punct de vedere
perceptual, de discriminat ca emotie) Aceasta concluie vine
oarecum intuitiv, intrucat fericirea, surpria, si frica sunt cele mai
diferite din punct de vedere structural fata de o expresie neutra)
Astfel, posibilitatea !a$ este putin plauibila)
'otusi, frica pare a fi relativ mai dificil de asociat lexical atunci
cand este oferita alegerea dintre  emotii primare3 in mod
esential, aceasta dificultate depinde daca exista o optiune intre
categoriile frica si surpria) %roblema cu aceste sarcini cu raspuns


fortat este lipsa de control asupra confuiei intre cele sase optiuni
; nu toate alegerile sunt perfect disjuncte) Acest fapt este o
consecinta, in parte a diferitelor nivele de clasificare cerute
subiectilor in cadrul sarcinii de etichetare-) S&ar putea considera
fericirea ca o categorie superioara, iar toate emotiile negative ca

fiind categorii
nefericire, inferioare
precum apartinand
se indica categoriei
in Eigura superioare
:) Acest lucru ar putea
explica partial de ce scaderea eficientei este observata mai
degraba in cadrul emotiilor negative decat in caul fericirii ;
emotiile cu valente negative necesita clasificari mai precise si
deci sunt mai usor de confundat) "rorile facute in mod comum de
pacientii cu leiuni cerebrale atunci cand esueaa in
recunoasterea unei emotii cu valenta negativa sunt de a o
confunda cu o alta emotie negativa, insa niciodata cu una
poitiva) "ste de conceput ca teama si o surpria placuta sunt
doua repreentari ale unei clasificari mai detaliate, in sensul ca
pot fi considerate subcategorii ale surpriei in general !ce poate
avea valente poitive sau negative$)
Asa cum Rapcsa= s)a) !2111$ arata in articolul lor, in caul in
care confuia intre frica si surpria este notata ca fiind incorecta,
se pot obtine scoruri de performanta eronate baate pe greseala
de conceptie a echidistantei tuturor celor sase alegeri) Cel mai
probabil, se va obtine acelasi tipar folosind texte sau sunete sau
orice alt tip de stimul ce provoaca frica O nu stimulul este
problema aici, ci sarcina si analia folosita in cadrul recunoasterii)
"xista cel putin doua metode de a ocoli aceasta problema ;
Eie se controleaa diferitele posibilitati de confuie intre
etichetele intre care subiectii trebuie sa aleaga pentru a evita
erorile de interpretare a datelor, sau se utilieaa alta sarcina)
Unele modificatii ale sarcinii de etichetare pot folosi un pachet
diferit de optiuni de etichetare3 de exemplu, modificarea
surpriei- in surpria fericita- poate creste in mod dramatic
preciia in etichetarea expresiei de frica-, prin eliminarea

D
probabilitatii de confuie) Sarcina de gradare>notare descrisa in
capitolele precedente, ocoleste de asemenea problema,
solicitatand subiectului sa notee intensitatea fricii si a surpriei
ce el apreciaa a fi exprimata de catre o configuratie faciala) In
caul ambelor sarcini, se pot analia datele obtinute de la

subiectii
obtinut pecubaa
leiuni cerebralesanatosi,
pacientilor raportate la profilul
pentru a luade performanta
in considerare
orice diferente de performanta pe care acestia din urma o
realieaa in cadrul mai multor emotii, decat prin folosirea
raspunsului modal normal) Rapcsa= s)a) !2111$ a realiat acest
lucru prin computarea scorurilor de preciie raportate la modelul
normal de performanta pe sarcina data, iar noi am realiat acest
lucru prin calcularea scorurilor de corelatie dintre evaluarile
facute atat de pacientii cu leiunic cerebrale cat si de cei
sanatosi)
6 descoperire ce este des folosita pentru a combate
specificitatea unei diabilitati, si a legaturii sale cu structuri
cerebrale precise ce sunt afectate, este dubla disociere & o
descoperire ce este de asemenea valabila si in privinta
recunoasterii emotiilor din expresiile faciale !Calder, .awrence, 7
@oung, 211($) Asa cum a fost preentat, exista cauri clare de
subiecti ce preinta dificultati disproportionate in recunoasterea
fricii ca urmare a leiunilor selective a amigdalei, si sunt cauri in
care subiectii preinta o scadere a preciiei in recunoasterea
emotiilor diferite de frica, cum ar fi degustul, ca urmare a
leiunilor insulei si a ganglionilor baali, insa nu a amigdalei)
!Calder, Feane, Manes, et al), 2111$) In mod similar, activarile
diferentiate a unor structuri ca raspuns la diferite expresii
emotionale, reliefate in studiile de imagistica functionala au fost
folosite pentru a sustine sisteme specialiate in procesarea
anumitor emotii !8lair et al), (0003 5) S) Morris et al), (003 %hillips
et al), (00/3 %hillips, @oung, et al), (00D3 SprengelmeBer et al),
(00/$) 8ineinteles, aceste descoperiri nu exclud posibilitatea
existentei unor structuri neuronale implicate la nivele mai
/
generale in recunoasterea emotiilor, cum ar fi caul cortecsilor
parietali drepti, nici nu sugereaa ca ar putea exista sisteme
neurale specifice in recunoasterea fiecarei emotii primare) Intr&
adevar, ar fi logic sa presupunem ca teama si degustul sunt
singurele emotii ce si&au devoltat si perfectionat circuite

neuronale
ubicuitateaspecialiate
filogeneticaproprii, data *in
a acestora) fiindpacate,
relevanta sociala
aceste si din
dovei
partea dublei disocieri sunt mai putin decisive decat ar putea
sugera importanta acordata lor de obicei) Chiar si asa,
descoperirea ca un subiect are performante minime in caul fricii
in timp ce altul are de asemenea scoruri minime in caul
degustului nu este de neinchipuit, intrucat preferintele
individuale vor produce intotdeauna profile de scor diferentiate in
cadrul diferitelor emotii) *ubla disociere devine insa dovada
concludenta a specialiarii anatomice atunci cand diferentele de
performanta !a$ sunt de amplitudine mare si !b$ nu pot fi atribuite
altor factori in afara leiunilor cerebrale) Aceste criterii nu sunt
insa respectate intocmai in majoritatea studiilor ce vieaa
dificultatile de recunoastere selectiva a emotiilor, acestea
preentand in general o recunoastere mult mai slaba a emotiilor
negative raportate la cele poitive) %reciia in recunoastrea fricii
!sau a degustului$ in comparatie cu alte emotii este in mod
normal nesemnificativ diferita, iar in general se percepe un mult
mai larg spectru de preciie in recunoasterea diferitelor emotii
negative !e)g), Adolphs, 'ranel, et al), (000$) *ificultatile
disproportionate semnificativ in recunoasterea unei emotii
specifice !e)g), Adolphs et al), (00?$ sunt exceptii mai degraba
decat o regula) Aceasta intrepretare mai precauta a diabilitatilor
diferentiale nefiind un factor important, ramanem la ipotea ce
sustine ca anumite structuri, precum amigdala si insula, sunt
candidatii perfecti pentru participarea la recunoasterea unor
emotii specifice !respectiv frica si degustul$, datorita doveilor
convingatoare relevate de numeroase teste) In caul amigdalei,
cel putin ( subiect Adolphs et al), (00?$ indica o selectivitate

0
pronuntata in recunoasterea cu dificultate a senatiei de frica,
fapt concluionat de cele mai multe studii de imagistica
functionala si in parte de unele studii asupra altor pacienti ale
leiunilor amigdalei, si este in mod convenabil in acord cu o vasta
arie de experimente ce acopera implicarea amigdalei in medierea

diferitelor expresii
defineste cel emotionale
mai bine ale fricii)fie
rolul amigdalei, Eieocategoria
categoriefrica-
inrudita,
precum amenintarea sau pericolul ar fi un concept mai adecvat,
ramane o intrebare separata)
Insa problematica dificultatii sarcinii nu este in nici un ca
reolvata) "a ramane un motiv de ingrijorare in sensul disocierii
celor doua emotii pentru care exista dovei clare de afectabilitate
selectiva !frica si degustul$, sunt de asemenea doua expresii a
caror clasificare de baa este printre cele mai dificile) In caul

fricii, dificultatea
intre surpria survine
si frica) daca subiectii
Conceptul sunt
nostru de rugati are
degust sa disociee
o problema
diferita ; Metaforic vorbind, degustul este aplicat nu numai
categoriilor de stimuli, ci si oamenilor, atunci cand cineva
apreciaa o alta persoana ca fiind intolerabila in acest sens extins)
!Roin, (00$) Conceptul elaborat de degust se suprapune cu
alte concepte ale emotiilor negative, in mod notabil furia) Unele
dificultati in clasificarea fricii si a degustului pot fi ocolite prin o
alegere constienta a sarcinilor ; pentru clasificarea fricii, surpria
ar putea fi eliminata ca o optiune de asociere lexicala3 pentru
clasificarea degustului, ar putea fi clarificat sensul acestuia ca
referindu&se la senatii senoriale precum gustul si mirosul, mai
degraba decat la judecarea mai generala a oamenilor) Studiile
viitoare pot considera structura acestor categorii emotionale in
elaborarea sarcinilor)

1. n model de recunoastere a emotiilor din

expresiile faciale

D1
 In figurile ( si 0 sunt evidentiate trei modele de procesare a
informatiei asupra emotiei) Modelul functional al lui 8ruce si
@oung !(0/$ si modelul neuroanatomic al lui <axbB et)al !2111$
insista pe trasee separate pentru procesarea emotiilor si
indentitatii faciale) Ambele modele pornesc cu procesele
perceptuale prima si apoi, gradual, asociaa aceste procese cu
informatia
discutat in conceptuala) 6 privire
acest articol este de ansamblu
preentata al 0modelului
in figura ; in stanga
exista o lista de structuri&candidat implicate, iar in dreapta o lista
a sistemelor>proceselor corespunatoare in modelul discutat in
figura () 4u toate procesele descrise si nici toate structurile
componente sunt preentate in figura) Urmatoarele seturi de
procese pot fi evidentiate ; %erceptia initiala a fetei moduleaa
activitate in structurile subcorticale precum si in cortecsii viuali
primari) Structurile subcorticale implicate includ colliculul superior
si talamusul pulvinar, structuri specialiate pe procesari
automate, generale si foarte rapide ale stimulilor, precum
miscarea
provenita muschilor fetei inpulvinar
de la talamusul caul expresilor faciale)
este furniata Informatia
procesarii
primare din cadrul amigdalei) Structurile corticale implicate ar
include H(, H2, si alti cortecsi viuali primari, datorita informatiilor
primite de la talamusul geniculat lateral) %rocesarea viuala
primara poate fi relativ specialiata pentru a extrage informatii
despre stimuli cu excitabilitate ridicata, precum frica sau mania,
si se poate baa in mare parte pe informatiile deduse din
trasaturile specifice observate) Aceste procese ar fi, teoretic,
automate si obligatorii)
Indata ce cortecsii viuali primari vor fi furniat o procesare
generala
incluandacortecsii
unor aspecte ale stimulului, regiunile anterioare lor,
de asociere

D(
Figure ': *ispunerea temporala a procesarii expresiilor faciale
emotionale
,; .#4 Q 4ucleul lateral geniculat !lateral geniculate nucleus$3 EEA Q Arealul facial fusiform !fusiform face
area$3
S'# Q #Brusul temporal superior !superior temporal gBrus$)
In partea stanga sunt indicate cateva din structurile viibile in sectiunile cerebrale mediale3 in partea dreapta sunt
preentate o serie de procese ce au loc, si stadiile procesarii ce corespund !in mare$ celor din figura () Modelul
incepe cu preentarea stimulului, expresia faciala din partea superioara, si parcurge etapele perceptiei si ale
recunoasterii emotionale) Anumite structuri cerebrale sunt implicate preferential in procesarea informatiei
structurale ale stimulului !perceptia primara$, in timp ce alte subsisteme deservesc furniarea de informatii
conceptuale sau asociarea repreentarii perceptuale cu modularea altor procese cognitive !ex) o reactie corporala

D2
endocrina declansata de un stimul viual$) "xista deavantaje in incercarea de a localia perceptia>recunoasterea
stimulului in spatiu si timp ; localiarea spatiala ne permite sa asociem unele aspecte ale procesarii cu diferite
structuri cerebrale, insa este ineficace intrucat aceeasi structura poate participa la mai multe procese la momente
diferite) .ocaliarea temporala ce priveste creierul ca un sistem dinamic are avantajul de a furnia o descriere a
evolutiei perceptiei si recunoasterii mult mai precisa din punct de vedere temporal, desi aceasta sarcina va
cuprinde un set mare de structuri diferite) 6 abordare completa trebuie sa descrie ambele aspecte ale procesarii
!de ex) un film al activarii cerebrale$, o descriere ce devine posibila prin combinarea unor instrumente cu reolutie
spatiala inalta, cum este fMRI, cu tehnici cu reolutie temporala inalta, precum "R%) "ste de notat ca modelul
preentat omite multe structuri si conexiuni pentru a putea furnia o vedere de ansamblu) A se vedea texul pentru
o descriere detaliata)

viuala, vor construi o repreentare perceptuala mai detaliata

a fetei) Repreentari separate sunt create pentru a explicita
informatiile utile in recunoasterea indentitatii sau a emotiei)
"ste foarte probabil ca regiuni atat in partea dorsala cat si
ventrala a fluxurilor viuale sa fie implicate ; *upa masura in care
exista informatie dinamica preenta in structura stimulului, ona
temporala mediala, ona temporala mediala superioara si
cortecsii viuali parietali posteriori ar putea participa in
codificarea structurii stimulului pe baa semnalelor motorii
furniate de trasaturile acestuia) In orice ca, structura faciala
obtinuta din instantele motorii viuale ar alimenta cortecsii
temporali, ce primesc de asemenea informatii si din partea
instantelor fixe) %rin intermediul acestor trasee disparate, desi
probabil via H(&H2&H:, cortecsii temporali posteriori si cortexul
gBrusului fusiform au construit o repreentare structurala
detaliata a fetei, la aproximativ (D1ms dupa producerea
stimulului) #Brusul temporal superior contine repreentari si
asupra miscarilor gurii, a ochilor si a schimbarilor survenite in
expresia faciala) Impreuna, cortecsii fusiformi si temporali
superiori furnieaa informatii despre expresia faciala ce poate fi
asociata cu semnificatia emotionala sau sociala a acelei expresii)
In mod esential, ar putea exista influente reciproce in
mecanismele de feedbac= la diferite nivele temporale) In
interiorul regiunilor corticale, activitatea determinata anterior de
celulele M va trebui sa fie modulata prin mecanismele de
feedbac= ulterioare, predominant controlate de celulele %3 un rol
similar in mecanismele de feedbac= ar putea fi atribuit amigdalei)
*e fapt, pentru aproape orice stimul real, va exista
intotdeauna un context anterior ce va servi la modularea
informatiei viuale ocurente in acel moment) In analia unei
scheme precum cea observata in Eigura 0, este esential sa nu
uitam ca aceeasi structuri neurala !de ex) H($, poate participa
D9
atat in procesarea perceptuala primara cat si in procesarea
recunoasterii ulterioara si este chiar probabil ca acest lucru sa se
petreaca simultan) %rocesele de recunoastere a emotiei din
expresiile faciala se baeaa pe un set de structuri ce pot
participa la functii diferite) Amigdala si cortecsii orbitofrontali sunt
utiliati pentru a conexa repreentarea perceptuala a expresiei
faciale cu cele
conceptuala trei strategii
asupra pentru
unei emotii producerea
; !a$ de informatie
prin feedbac=&ul cortecsilor
temporali si occipitali, pentru a modula evolutia repreentarilor
perceptuale ale fetei in acele regiuni corticale3 acest mecanism ar
putea contribui in special la reglajul fin al clasificarii expresiilor
faciale si la alocarea atentiei catre unele dintre trasaturile
acestora 3 !b$ prin legaturi cu diferite regiuni corticale si cu
hippocampusul pentru a declasa cunostinte asociate cu expresia
faciala3 acest mecanism ar putea contribui in mod special la
accesarea informatiei conceptuale asupra emotiei3 si !c$ prin
conexii cu diferite structurii motorii, hipotalamusul si nucleii
cerebrali&stem,
expresiei facialeprin care potemotional3
ca raspuns fi activate acest
diferite componente ale
mecanism
contribuie la generarea de cunostinte asupra starii emotionale ale
unei alte persoane prin simulare) Structurile motorii, inclusiv
sectoare ale ganglionilor baali, opercullumului drept, si poate
cortecsii frontali drepti, ar putea participa prin diverse cai)
#anglionii baali ar putea fi implicati in generarea componentelor
motorii ale raspunsului emotional, un mecanism ce ar putea avea
un rol in accesarea informatiei prin simulare) 6perculumul frontal
stang ar putea, de asemenea, sa aiba acelasi rol, insa este posibil
ca aportul sau sa fie nul datorita rolului sau specific in producerea
limbajului) *eoarece marea
a testa recunoasterea majoritate
emotiilor faciale asesarcinilor
baeaa folosite pentru
pe limbaj
!chiar si indirect$, ar putea fi posibil ca regiunile frontale stangi sa
fie importante in aceasta problema doar pentru aportul indirect la
formarea limbajului) 6 a treia posibilitate sugereaa ca
operculumul frontal stang deserveste o arie mai mare de sarcini
legate de simularea actiunilor observate si facilitarea relatiilor
dintre indivii, un rol ce ar putea cuprinde aspecte a comunicarii
sociale baate pe limbaj cat si pe expresie emotionala
!Riolatti7Arbib, (00/$) Cortecsii somatosenoriali din emisfera
dreapta participa, la randul lor in repreentarea unor aspecte a

D:
starii corporale ce defineste o emotii) Aceste repreentari ar
putea interveni oricand o componente a raspunsului emotional
survine, asa cum este indicat mai sus, precum si atunci cand
exista o reactie emotionala substantiala in expresia faciala a
privitorului, si ar putea fi folosite pentru a obtine informatii despre
emotia curenta prin simulare) "ste de asemenea probabil ca
aceste repreentari
producerea somatosenoriale
propriu&isa al unui raspunssaemotional,
fie generate faraprin
direct
conexiunile venite de la cortecsii de asociere viuala de nivel
inalt, declansata de structuri motorii precum ganglionii baali sau
de strategii complexe si potential volitionale intr&o maniera
ierarhica inversa, de exemplu, provenite de la cortexul prefrontal)
4u exista dubii ca exista structuri in afara celor mentionate aici ce
au un rol in recunoasterea emotiiilor ; *e exemplu, nu s&a
mentionat nimic despre rolul nucleilor cerebrali&stem sau a
cerebelului in recunoasterea emotiilor, desi aceste structuri ar
putea avea o contributie insemnata in acest domeniu, intrucat se
stie ca participa
asemenea, diferite
este sigur caaspecte ale procesarii
diferite structuri emotionale)
vor participa in *e
momente diferite la procesele variate ce fac posibila
recunoasterea) Una din concluiile acestui studiu este ca
recunoasterea emotionala nu este un proces monolitic, ci este
formata dintr&un areal divers de strategii si procese, ce sunt
utiliate in mod diferit in functie de circumstantele exacte ale
sarcinii experimentale)

"irectii viitoare

*irectiile viitoare in cercetarea baelor psihologice si

neurologice ale recunoasterii emotiei se vor orienta pe baa
descoperirilor efectuate pana la momentul curent, le vor
generalia pentru problematici mai largi, si vor incerca sa reolve
o serie de discrepante si dificultati din preent) *e mare
importanta vor fi incercarile de extindere ale descoperirilor
curente, ce provin aproape in totalitate de la adulti3 studiile
adresate copiilor si primatelor non&umane vor furnia informatii
valoroase despre fundalul ontogenetic si filogenetic al
recunoasterii emotiilor) Cum vad copiii fetele, cum acumuleaa

D?
cunostinte sociale despre ceea ce emotia faciala semnaleaa, si
cum invata sa exprime emotiile pe propriile fete +
Ce alte emotii pot animalele sa afisee +3 in aceeasi idee, ce
stari emotionale pot avea alte animale + Aceste probleme se vor
lega de asemenea de investigarea expresiilor faciale ce
semnaleaa emotii diferite de cele primare) Se stiu relativ putine
despre fundamentele
alta directie importantaneurale a recunoasterii
a viitoarelor acestor
studii este emotii)de
devoltarea 6
stimuli si sarcini cu o mai mare validitate fata de mediu, cu un
realism crescut) *e exemplu, aproape toate studiile pana in
momentul de fata au folosit imagini statice ale expresiilor faciale,
in timp ce ar fi de preferat folosirea expresiilor faciale dinamice si
chiar extinderea preentarii in directia viualiarii expresiilor in
contexte sociale specifice ce includ si alte informatii sociale)
'otusi, noi nu judecam in caurile reale, expresiile afisate in
fotografii separate3 oamenii executa judecati sociale complexe ce
includ semnalele faciale dinamice impreuna cu poitia corpului si
stimulii verbali intr&o
Se subintelege ca esteanumita
nevoie situatie
de pasi impreuna cuadecorul
mici pentru intelegesocial)
complexitatea recunoasterii emotionale asa cum se produce ea in
situatii concrete) Intr&un final, s&ar dori cumularea nu numai a
descoperirilor baate pe mai multe specii de subiecti si a mai
multe emotii, ci si a acelora ce cuprind recunoasterea baata pe
voce, poitia corporala si limbaj)
*esi exista multe dificultati ce se intampina in conditii multi&
stimul si multi&sarcina, exista suficiente considerente de analiat
pentru a putea implementa un set uniform de stimuli si sarcini in
cadrul diferitelor studii) Acest lucru ar putea avea beneficii majore
date fiind literatura
imagistica de specialitate
functionala, din domeniul
unde se intalnesc deseori studiilor de intre
comparatii
sarcini diferite, ceea ce poate da nastere la erori de interpretare)
6 situatie ideala ar fi stabilirea unui set de stimuli si sarcini ce sa
poata fi folosit in imagistica functionala si in studiul leiunilor in
caul adultilor, si care sa aiba un corespondent univoc ce sa poata
fi folosit in caul copiilor si primatelor non&umane) Componente
importante a sarcinilor din acest pachet ar fi atentia la dificultatea
diferita a procesari stimulilor ce provoaca anumite emotii, folosind
cateva din abordarile analitice sugerate mai sus !cap (:)$

D
 .a fel de importante ca aceste teme de cercetare generale
sunt ramificatiile in diagnosticul si tratamentul medical) 6 serie de
afectiuni neuropsihiatrice, in special autismul, fobiile si depresia,
induc alterari in abilitatea de a recunoaste, exprima sau trai
emotiile) Unele din aceste modificari se incadreaa in limita
normala de variatie, iar o tema de asemenea de interes ar putea
fi cercetareade
capacitatea diferentelor
a exprimala nivel
sau individualemotiile
recunoaste in ceeafaciale
ce priveste
si
posibilele corelatii pe care aceste diferente le&ar putea acea cu
personalitatea si rolul social)
In mod asemanator cu alte domenii ale neurostiintei
cognitive, cercetarea recunoasterii emotiilor faciale presupune
colaborarea psihologilor, psihiatrilor, neurobiologilor,
informaticientilor si a filoofilor) Una din provocarile intalnite are
cea mai mare valenta practica decat toate cele celelalte ;
dificultatea integrarii cunostintelor dintr&o retea atat de diversa
intr&o platforma unica) "ste speranta noastra ca acest articol a
indicat macar
putea avea loc)o parte din metodele prin care aceasta integrare ar

DD