Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1831-4716
Promovarea egalității:
activități de combatere
Europa socială
a discriminării în anul 2009
Comisia Europeană
Această publicație este susținută prin Programul Comunității Europene pentru ocuparea forței
de muncă și solidaritate socială (2007-2013). Acest program este administrat de Direcția Generală
Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse a Comisiei Europene. Programul
a fost înființat pentru susținerea financiară a punerii în aplicare a obiectivelor Uniunii Europene
în domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, stabilite prin Agenda socială, și pentru
a contribui astfel la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona în aceste domenii.
Programul, derulat pe parcursul a șapte ani, este destinat tuturor părților interesate care pot contribui
la dezvoltarea unei legislații și a unor politici sociale și de ocupare a forței de muncă eficiente și
adecvate, pe tot cuprinsul UE-27, AELS-SEE, plus țările candidate și precandidate.
– asigurarea de analiză și consultanță pentru politici în domeniile care fac obiectul programului
PROGRESS;
– monitorizarea și raportarea cu privire la punerea în aplicare a legislației și a politicilor UE în
domeniile care fac obiectul programului PROGRESS;
– promovarea transferului de politici, a învățării și a sprijinului între statele membre cu privire
la obiectivele și prioritățile UE; precum și
– preluarea și transmiterea opiniilor părților interesate și ale societății în ansamblul ei.
Comisia Europeană
Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse
Unitatea G.4
Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor asupra cărora Uniunea Europeană nu deține drepturi de autor, trebuie solicitată
permisiunea direct de la deținătorul (deținătorii) drepturilor de autor.
Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa
(http://europa.eu).
ISBN 978-92-79-16278-7
doi:10.2767/16822
3
Cuprins
Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Anexă – Publicații. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Selecție de activități UE în domeniul antidiscriminării în 2009
5 și 6 februarie 28 septembrie
Seminarul Media4Diversity, Praga, Republica Cehă A doua reuniune a Platformei UE pentru incluziunea
rromilor, organizată pe tema educației, Bruxelles,
26 martie
Belgia
Evaluarea externă publicată cu privire la 2007 – Anul
European al Egalității de Șanse pentru Toți 3 octombrie
Ciprul a sărbătorit prima Zi a Diversității din
22 aprilie
cadrul campaniei „Pentru diversitate. Împotriva
Raportul referitor la rromi EU-MIDIS, publicat de
discriminării”, la Nicosia
Agenția pentru Drepturi Fundamentale
15-18 octombrie
24 aprilie
Zilele Diversității la Lisabona, Portugalia
Prima reuniune a Platformei UE pentru incluziunea
rromilor, Praga, Republica Cehă 26-31 octombrie
Suedia a preluat ștafeta Zilelor Diversității organizând
11 și 12 mai
evenimente la Stockholm
Primul dintre cele șase seminare anuale de formare
în domeniul antidiscriminării destinate judecătorilor 7 noiembrie
și procurorilor, avocaților, cadrelor universitare și Ziua Diversității, Luxemburg
profesorilor de drept și susținute de Academia de
13 noiembrie
Drept European (ERA)
Cele mai recente concluzii ale studiilor privind lupta
14 mai împotriva discriminării din statele membre UE și din
Publicarea unui studiu cu privire la perspectivele țările candidate au fost publicate de Eurobarometru
internaționale asupra măsurilor de acțiune pozitivă
13 noiembrie
8 iunie O nouă publicație, „The role of NGOs and trade
Miniștrii UE s-au reunit la Luxemburg ca urmare unions in combating discrimination” (Rolul
a angajamentelor politice asumate de a progresa în ONG-urilor și al sindicatelor în combaterea
ceea ce privește situația rromilor discriminării), este lansată de Comisia Europeană
12 iunie 16 și 17 noiembrie
Lansarea celei de a șasea ediții a concursului Actori de la nivel înalt în domeniul combaterii
jurnalistic „Pentru diversitate. Împotriva discriminării” discriminării s-au întâlnit la a treia Reuniune
europeană la nivel înalt privind egalitatea la
19 iunie
Stockholm, Suedia
Adoptarea comunicării Comisiei Europene privind
Anul European al Egalității de Șanse pentru Toți 1 decembrie
Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, Carta
23 iunie
drepturilor fundamentale devenind obligatorie din
Publicarea studiului „Media4Diversity”
punct de vedere juridic în întreaga Uniune Europeană
25 și 26 iunie
3 și 4 decembrie
Conferința de la Budapesta, Ungaria, reunind
Comisia și Forumul european al persoanelor cu
ONG-urile și sindicatele din domeniul
handicap (EDF) au organizat o conferință cu privire
antidiscriminării
la crearea de condiții pentru o viață autonomă,
7 și 8 septembrie Bruxelles, Belgia
Seminarul privind schimburile de bune practici
privind integrarea principiului nediscriminării,
Helsinki, Finlanda
7
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
1 martie 21 și 22 martie
Seminar pe tem Seminar privind rezultate
a
preliminare ale rezultatelor intermediare ale studiului
le
studiului
„Activități de am e
el
a impactului ex iorare 18 și 19 marti analitic referitor la practi
cile
ercitat de in ar pr iv in d schimburile sindicatelor din domeniu
Sem l
politicile, prog i privind
proiectele care
ramele și de bune practic de combaterii discriminării
și al
e
vi
incluziunea so zează politicile public riminării și promovării diversității, Ma
drid,
cială și te re a di sc Spania
comba
nediscriminarea alității pentru
de rromi din U
populației promovare a eg sbiene,
(le
E”, Budapesta, persoane LHBT
Ungaria ua le , bi sexuale și
homosex
Haga, Țările
transsexuale),
de Jos
8 și 9 aprilie
europeană
A doua Reuniune rromii, 16 octombrie
in d
la nivel înalt priv cu O Zi a Diversității
co m un
organizată în a UE, transfrontalieră în „Marea
sp an io lă
Președinția Regiune” va avea loc la Metz,
Córdoba, Spania 8 mai Franța
Ziua Diversității în Ungaria
29 aprilie
cernare 17 octombrie
Ceremonia de de lui jurnalistic 4-5 octombrie
a premiilor conc
ursu Seminar privind schimburile O Zi a Diversității va avea loc
tr u di ve rs ita te. Împotriva de bune practici referitoare și la Varșovia, Polonia
„Pen
09 și lansarea
discriminării” 20 les, Belgia la combaterea discriminării
el
ediției 2010, Brux în domeniul muncii, Berlin,
Germania
30 octom
Grecia v brie brie
a 9 decem nt la nivel înalt
la Atena găzdui o Zi a Div e
Evenim anagementu Belgia
l
ers ității in d m e ll e s ,
pr iv ru x
ății în B
15 și 16
n 2 și 3 decembrie 20 va
10 diversit
A patra R oiembrie 2010 Conf er in ță an ua lă ce
e
privind e uniune la nivel fi organizată de Co
misia
galitatea înalt str ân să
împreun , Europeană în
ă cu Preș organizată Fo ru mul
belgiană edinția colabor ar e cu
a
discrimin UE, se va conce an
european al perso azia Zilei
elor cu
a n
de munc rea în ocuparea tra pe handicap (EDF ), cu oc
ă, Bruxe
lles, Belg forței europene a persoan lgia
elor cu
ia s, Be
handicap, Bruxelle
(1) http://ec.europa.eu/antidiscrimination
8
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
9
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
studiu referitor la „Perspectivele internaționale pri- În ciuda existenței unei legislații solide, un număr
vind acțiunea pozitivă” (pag. 22) se numără printre semnificativ de persoane din Europa declară că au
contribuțiile importante în acest sens. avut experiența discriminării sau că au fost martore la
aceasta și/sau simt că discriminarea este un fenomen
extins în țara lor. Șaisprezece la sută dintre europeni
Progrese juridice susțin că au fost discriminați în anul precedent și
peste un sfert dintre aceștia (26 %) declară că au fost
În timp ce majoritatea cazurilor de discriminare nu
martori la discriminare sau hărțuire. Originea etnică
ajung în instanță, cele care reușesc acest lucru repre-
este cel mai frecvent citat dintre diferitele motive de
zintă puncte de reper în definirea domeniului de
discriminare în ceea ce privește discriminarea obser-
aplicare al legii și în acordarea unui câștig de cauză
vată, precum și cea percepută: în medie 61 % dintre
victimelor. Exemple de jurisprudență pot fi găsite la
respondenții europeni consideră că discriminarea
pagina 27. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisa-
pe motive de rasă sau de origine etnică este ceva
bona la 1 decembrie 2009 a constituit o etapă impor-
obișnuit.
tantă pentru toate domeniile de activitate ale UE și, de
asemenea, a consolidat temeiul juridic al combaterii
discriminării (pag. 26). La fel ca în ultimii ani, rețeaua Preocupare sporită față de discriminarea
europeană a experților în combaterea discriminării pe motive de vârstă
a continuat să publice informații actualizate referi-
În timp ce rezultatele privind percepția discriminării
toare la procesul de punere în aplicare a legislației
pe motive de origine etnică sunt constante față de anii
privind egalitatea în întreaga Uniune Europeană
recenți, percepția mult mai puternică a discriminării
(pag. 31).
pe motive de vârstă și handicap constituie o schim-
bare majoră în rezultatele din 2009. Cincizeci și opt la
Atitudini europene față sută au considerat că discriminarea este larg răspân-
dită în țara lor, reprezentând o creștere cu 16 puncte
de egalitate procentuale față de anul precedent. Reprezentând
53 %, percepția asupra discriminării pe motive de han-
dicap a crescut cu opt puncte procentuale.
Atitudinile europenilor față de egalitate și față de
discriminare constituie un criteriu principal luat în
considerare atunci când se face o evaluare a situației
și se proiectează politici pentru viitor. Din 2006, stu-
diile Eurobarometru privind discriminarea adresează
o serie de întrebări precise referitoare la preocupările
și la atitudinile față de discriminare; acest fapt per-
mite compararea și examinarea evoluției atitudinilor
și a experiențelor în această privință. Sondajele Euro-
barometru colectează date de la nivel național din
statele membre și din țările candidate, care constituie
baza unei viziuni de ansamblu asupra Europei.
(2) http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_317_en.pdf
10
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
Susținerea eforturilor
de combatere a discriminării,
temeri privind impactul crizei
Există un sprijin public important
pentru ca măsurile speciale să ofere
șanse egale în domeniul ocupării
forței de muncă. Reprezentând
87 %, handicapul a fost motivul
cel mai frecvent citat, orientarea
sexuală situându‑se la 66 %. Rezul-
tatele evaluării eforturilor globale
ale propriei țări în combaterea dis-
criminării au fost împărțite: 49 % spun că se depun Diversitatea în societate și în viața socială
eforturi suficiente, în timp ce 44 % cred contrariul.
Deși politicile guvernamentale de combatere a dis-
criminării joacă un rol esențial, este important să
Respondenții au fost pesimiști cu privire la impac-
se admită faptul că una dintre cele mai puternice
tul potențial al crizei economice și financiare asupra
motivații pentru schimbare este evoluția modelelor
discriminării și asupra investițiilor în eforturile de
din cadrul societății. Diversitatea societății este în sine
a o combate. Șaizeci și patru la sută dintre cetățenii
unul dintre cei mai promițători factori în reducerea
europeni au indicat că criza economică va contribui
discriminării. Diferențele izbitoare care există de la
la creșterea discriminării pe motiv de vârstă pe piața
o țară la alta și motivele în baza cărora a fost reclamată
muncii. Aproape jumătate din totalul europenilor con-
discriminarea trebuie, de asemenea, luate în consi-
sideră că criza are un efect negativ asupra finanțării
derare. Un exemplu ilustrativ este faptul că, în timp
și importanței acordate politicilor de promovare
ce 68 % dintre cetățenii olandezi spun că au prieteni
a egalității și diversității.
LHBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali și transsexu-
ali), doar 3 % dintre români afirmă același lucru.
Doar unul din trei europeni își cunoaște
drepturile privind egalitatea Eurobarometru 2009 a scos la iveală faptul că tot mai
multe persoane au prieteni a căror proveniență etnică
Protecția prin lege împotriva discriminării a fost
sau orientare sexuală este diferită și menționează, de
îmbunătățită și este în vigoare de câțiva ani în toată
asemenea, poate nu în mod surprinzător, că aceste
Uniunea Europeană, și totuși doar o minoritate au afir-
persoane sunt mai receptive la problemele discrimi-
mat cu încredere că își cunosc drepturile. O medie de
nării și mai puțin susceptibile de a avea prejudecăți
33 % au declarat că sunt conștienți de drepturile lor
în viziunile proprii. Dacă grupurile sociale din imedi-
legale, 52 % au răspuns negativ, iar restul de 12 %
ata apropiere a persoanelor vor continua să reflecte
au spus că depinde de situație. Există discrepanțe
mai bine diversitatea societății din jurul lor, ne putem
majore la nivel național, cu 63 % răspunsuri pozitive
aștepta la o scădere a discriminării.
în Finlanda și doar 16 % în Austria. Aceasta arată că
creșterea gradului de conștientizare continuă să fie
o provocare pentru viitor, așa cum a fost și în ultimii „Factorul determinant cel mai important al
ani. Având în vedere că Eurobarometrul arată că nive- sensibilității față de discriminare, precum și gradul
lul de educație, mai degrabă decât apartenența la un de confort în preajma minorităților continuă să fie
grup minoritar, este un factor‑cheie în cunoașterea nivelul diversității care există în cercul social al indi-
vidului.” (Eurobarometru 2009)
propriilor drepturi, acest fapt sugerează că trebuie
reînnoite eforturile de îndreptare a campaniilor de
informare către persoanele care sunt cel mai suscep-
tibile de a deveni victime ale discriminării.
11
Partea I:
Progrese politice recente
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
14
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
Au fost prezentate studii de caz ale integrării nediscri- ai altor părți interesate cheie, printre care organisme
minării din Irlanda, Finlanda și Regatul Unit; acestea, pentru promovarea egalității și guverne naționale.
împreună cu alte experiențe împărtășite, au contribuit
la identificarea factorilor de reușită, precum sprijinul Conferința a abordat mai întâi modul în care
societății civile și al liderilor politici și prezența datelor ONG-urile și sindicatele pot „pune drepturile în apli-
privind egalitatea. S-a discutat, de asemenea, despre care”. ONG-urile și sindicatele joacă adesea un rol
barierele tipice întâlnite, în special limitările finan- direct, răspunzând plângerilor împotriva cazurilor
ciare, lipsa sprijinului politic sau lipsa unei „culturi de discriminare și susținând cauza în instanță atunci
a egalității” la un nivel mai general al administrației când este necesar. Conferința a luat notă de nevoile
publice. Schimburile sunt prețioase, însă, așa cum acestor organizații, dar, mai presus de toate, de modul
a concluzionat și raportul Reuniunii la nivel înalt, în care cooperarea poate face ca munca lor să devină
„învățarea din proprie experiență” este cel mai bun mai eficientă.
mod de a avansa către integrarea nediscriminării.
În calitate de actori din prima linie în lupta împotriva
La acest seminar au participat membri ai Grupului discriminării, ONG-urile și sindicatele sunt un factor
experților guvernamentali și ai Rețelei experților de influență în dezvoltarea politicii și legislației pri-
socioeconomici din 15 state membre (3). vind egalitatea. Participanții la conferință au subliniat
valoarea rolului independent pe care îl au organizațiile
Schimburile de idei și concluziile Reuniunii la nivel lor, dar au evidențiat, de asemenea, faptul că este
înalt de la Helsinki sunt prezentate într-un raport (4). important ca guvernul să le sprijine punându-le la
Comisia își propune să susțină acțiunea continuă la dispoziție mecanismele necesare pentru ca acestea
nivel național prin cererile sale de oferte adresate să își îndeplinească rolurile, printre care se numără
anual autorităților statelor membre. finanțarea de activități precum formarea. Guver-
nele pot, de asemenea, să joace un rol în crearea de
structuri eficace pentru asigurarea dialogului între
1.2. Cooperarea cu alte autoritățile publice, ONG-uri și sindicatele de la nivel
național.
părți interesate
Cooperarea nu este importantă doar între ONG-uri
UE lucrează cu o gamă largă de părți interesate pentru și autoritățile publice, ci și în cadrul societății civile.
a obține și a împărtăși opinii și pentru a acționa în Conferința a subliniat importanța schimburilor de
vederea obținerii progresului în domeniul egalității. experiență și de bune practici și a creării de legături
Un instrument‑cheie este PROGRESS (5), programul dincolo de frontierele naționale. ONG-urile au, de
UE pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate asemenea, un rol de monitorizare în ceea ce privește
socială, care a început în 2007. Comisia lucrează tot punerea în aplicare corectă a legislației privind nedis-
mai îndeaproape cu mass‑media (pag. 21) și mediul criminarea, ce a fost discutată în special în termeni
de afaceri (pag. 22). Cu toate acestea, accentul în acest de aplicare la nivel național. Ele pot, de asemenea, să
domeniu este pus pe partenerii de durată, societatea prezinte rapoarte referitoare la punerea în aplicare
civilă și sindicate, care au ocupat o poziție centrală pe a directivelor UE.
scena unui eveniment major din 2009.
Atelierele au evidențiat exemple precise de coope-
rare reușită între sindicate și ONG‑uri. Săptămâna
1.2.1. Conferința de la Budapesta privind
împotriva rasismului din Irlanda de Nord a asigurat
ONG-urile și sindicatele din domeniul
o implicare extinsă. Confederația Europeană a Sin-
antidiscriminării
dicatelor (ETUC) și Regiunea Europeană a Asociației
Organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) și sindi- Internaționale a Lesbienelor, Homosexualilor, Bisexu-
catele joacă un rol vital în lupta împotriva discrimină- alilor, Transsexualilor și Intersexualilor (ILGA-Europe)
rii, afirmându-se în procesele de elaborare a politicilor, au cooperat în vederea ameliorării înțelegerii și abor-
cooperând cu autoritățile publice și oferind adesea dării problemelor cu care se confruntă lucrătorii LHBT
ajutor victimelor discriminării sau persoanelor care (lesbiene, homosexuali, bisexuali și transsexuali).
sunt vulnerabile la aceasta. Conferința tematică anu- Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului din
ală organizată de Comisia Europeană la Budapesta, Lituania a lucrat cu alte părți la rezolvarea unei cauze
Ungaria, la 25 și 26 iunie, a furnizat o platformă pen- strategice privind discriminarea rromilor din această
tru analizarea rolului lor. Au participat peste 180 de țară.
reprezentanți ai ONG-urilor și sindicatelor, precum și
Conferința a emis mai multe concluzii cu privire la
domeniile în care sindicatele și ONG-urile pot să își
(3) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=831&langId=ro dezvolte activitățile în viitor. Sindicatele au fost sfă-
(4) http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=4656&langId=en tuite să organizeze sesiuni și seminare de formare
(5) http://ec.europa.eu/progress periodice privind nediscriminarea și alte evenimente
15
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
legate de egalitate, pentru a consolida cooperarea rii). Aceasta a reluat principalele teme ale conferinței,
între sindicate – inclusiv peste granițe – și pentru printre care cooperarea dintre ONG-uri, sindicate și
a crea o bază de date destinată schimburilor de bune alte organizații active în domeniul egalității.
practici și de informații. ONG-urile au fost încurajate
să militeze pentru generalizarea egalității în propriile
activități, pentru a facilita accesul la nivelul național al 1.2.2. Sprijinul acordat de Comisia
ONG-urilor regionale. ONG-urile au fost, de asemenea, Europeană rețelelor
sfătuite să disemineze informațiile legate de egali-
În cadrul programului PROGRESS, Comisia a continuat
tate și să identifice cu precizie publicul‑țintă pentru
să asigure sprijin financiar rețelelor‑umbrelă cheie de
aceste informații. Un orator important a îndemnat
combatere a discriminării de la nivel european, repre-
ONG-urile să ia în considerare reexaminarea abordării
zentând sute de organizații și asociații membre din
lor și „regândirea grupurilor‑țintă.”
întreaga Uniune. Finanțarea permite acestor rețele
să continue să joace un rol unic și valoros, respec-
Declarația comună a ETUC tându-le totodată pe deplin libertatea de a acționa
și a Platformei Sociale independent.
Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) și Plat-
forma Socială au prezentat un proiect de declarație Aceste rețele includ cinci organizații responsabile
comună în cadrul evenimentului de la Budapesta. pentru domeniile acoperite de legislația de comba-
Versiunea finală a fost prezentată ulterior la Reuniu- tere a discriminării:
nea la nivel înalt privind egalitatea de la Stockholm,
reprezentând un plan al viitoarelor acțiuni, atât la • Rețeaua europeană împotriva rasismului (ENAR),
nivel european, cât și la nivel național. care reprezintă peste 600 de organizații care
lucrează împotriva rasismului, xenofobiei, anti-
Declarația îndemna factorii de decizie să acționeze
semitismului și islamofobiei în Europa;
asupra următoarelor șase aspecte, având următoa-
rele scopuri:
• Forumul european al persoanelor cu handicap
• să asigure adoptarea de către Consiliul European (EDF) și șapte organizații mai mici care apără
a propunerii de directivă privind articolul 13 care drepturile a 50 de milioane de persoane cu han-
protejează împotriva discriminării pe motive de dicap din Europa;
vârstă, handicap, religie sau convingeri și orientare
sexuală, în toate domeniile vieții;
• Regiunea Europeană a Asociației Internaționale
• să remedieze lacunele în materie de discriminare a Lesbienelor, Homosexualilor, Bisexualilor,
bazată pe sex existente în politicile privind egalita- Transsexualilor și Intersexualilor (ILGA‑Europe),
tea între sexe și să asigure implementarea eficace care reunește peste 350 de grupuri locale și
a integrării acestei dimensiuni în toate politicile naționale dedicate obținerii de drepturi egale
europene; pentru lesbiene, homosexuali, bisexuali, trans-
sexuali și intersexuali;
• să integreze egalitatea în toate politicile europene;
• Platforma europeană AGE, care promovează
• să investească în politici sociale solide și în servicii interesele persoanelor în vârstă din UE și con-
publice care sprijină egalitatea; tribuie la creșterea nivelului de conștientizare
cu privire la principalele probleme ale acestora;
• să dezvolte migrația și politicile de integrare în
baza unor drepturi;
• Oficiul european de informare despre rromi
• să lucreze în cadrul unor parteneriate puternice (ERIO), o organizație internațională de sprijin
cu sindicatele și organizațiile societății civile de la care promovează discuțiile politice și publice
nivel european și național. privind problemele rromilor.
16
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
europene. Pentru mai multe informații, vizitați site‑ul înalt din decembrie 2007, liderii UE au oferit un nou
http://www.equineteurope.org impuls politic pentru acțiunea în vederea abordării
acestei situații. Un raport al Comisiei din iunie 2008
a furnizat o imagine de ansamblu a politicilor și instru-
1.2.3. Formarea avocaților
mentelor existente privind rromii, iar, în septembrie
Atunci când este pusă la încercare, eficacitatea direc- 2008, prima reuniune la nivel înalt organizată vreo-
tivelor UE privind egalitatea depinde, într-o anumită dată privind rromii a așezat situația dezavantajată
măsură, de specialiștii juriști care preiau astfel de a rromilor pe prima poziție a agendei UE. În acest con-
cazuri. Din 2003, la inițiativa Comisiei Europene, Aca- text, 2009 a fost, în mod evident, un an esențial pentru
demia de Drept European (6) (ERA) – cu sediul la Trier, menținerea impulsului și pentru a aduce schimbări
Germania – organizează seminare de formare pentru adevărate pentru situația rromilor în societate.
acești actori‑cheie. În 2009, ERA a organizat trei semi-
nare pentru judecători și procurori (la 11 și 12 mai, la
1.3.1. Studiul Agenției pentru Drepturi
25 și 26 mai și la 16 și 17 noiembrie), două seminare
Fundamentale EU-MIDIS
pentru avocați (la 27 și 28 aprilie și la 30 noiembrie
și 1 decembrie) și un seminar pentru cadre universi- La 22 aprilie 2009, Agenția Europeană pentru Drep-
tare și profesori de drept (la 5 și 6 octombrie). Unele turi Fundamentale (FRA), cu sediul la Viena, a publicat
subiecte esențiale s‑au remarcat în mod deosebit, pre- rezultatele unui sondaj (EU-MIDIS) al Uniunii Euro-
cum conceptele de discriminare și hărțuire directă/ pene privind minoritățile și discriminarea ( 7), cu un
indirectă, împărțirea sarcinii probei și chestiunea căi- raport „date în obiectiv” care prezintă în mod deta-
lor de atac și a sancțiunilor. liat concluzii‑cheie privind situația rromilor din șapte
state membre. Ca o continuare a studiilor anterioare
ale FRA privind condițiile de locuit și problemele de
1.3. Concentrarea asistență medicală ale rromilor, acest studiu a adresat
întrebări cu privire la experiențele rromilor în materie
asupra rromilor de discriminare și de represalii împotriva lor în viața
de zi cu zi.
Rromii sunt cea mai vastă minoritate etnică din UE.
Grupurile constitutive clasate sub termenul-umbrelă Studiul a scos la iveală o imagine sumbră. Jumătate
„rromi” suferă în mod constant din cauza nivelurilor din totalul respondenților rromi au declarat că au
deosebit de ridicate ale discriminării și excluziunii fost discriminați cel puțin o dată în ultimele 12 luni și
sociale. aproximativ unul din cinci respondenți rromi a afirmat
că a fost victima unei infracțiuni contra persoanei pe
Un sondaj Eurobarometru din 2006 a indicat că 77 % motive de rasă cel puțin o dată în ultimele 12 luni. În
dintre europeni consideră că a fi rrom constituie un funcție de țară, 66 până la 92 % dintre rromi nu au
dezavantaj în societate. În cadrul reuniunii lor la nivel raportat experiențele proprii de discriminare cele mai
17
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
recente niciunei autorități competente, iar 65 până la A doua reuniune privind educația
100 % dintre respondenții rromi și-au exprimat neîn-
A doua reuniune a platformei a avut loc la Bruxelles la
crederea în aplicarea legii și în structurile justiției.
28 septembrie 2009 și s-a concentrat asupra chestiunii
educației rromilor. Educația este fundamentală pentru
1.3.2. Platforma europeană pentru toate celelalte condiții sociale, așa cum a evidențiat
incluziunea rromilor comisarul Vladimír Špidla, care a subliniat necesitatea
unei abordări holistice, declarând că „lipsa unei bune
Un rezultat direct al primei Reuniuni la nivel înalt pri-
educații poate duce la un cerc vicios de șomaj, sărăcie,
vind rromii din 2008 a fost cursul dat recomandării
locuințe precare și stare de sănătate proastă”.
de a crea o „platformă europeană pentru incluziunea
rromilor”. Aceasta vizează facilitarea schimburilor de
Reuniunea a atras atenția asupra mai multor probleme
bune practici și experiențe între statele membre,
persistente și, nu în cele din urmă, asupra segregării
furnizarea de suport analitic și stimularea cooperării
elevilor rromi în educația școlară. Au fost identificați
între toate părțile vizate de problemele privind rromii,
mai mulți factori fundamentali care există în sistemul
inclusiv organizațiile reprezentative ale rromilor.
educațional, inclusiv lipsa de resurse. Aceștia au fost
luați în considerare împreună cu prejudecățile soci-
ale și contextul socioeconomic al elevilor rromi, adică
Prima reuniune: cele 10 principii de bază
probleme precum malnutriția și sănătatea, șomajul
comune pentru incluziunea rromilor
părinților și existența sau absența accesului gratuit
Prima reuniune a Platformei europene pentru la educație. La reuniune au fost scoase în evidență
rromi a avut loc la Praga la 24 aprilie 2009, în cadrul câteva bune practici și posibile modele ale statelor
Președinției cehe a UE. Reuniunea a examinat modul membre și ale autorităților locale. Reprezentantul
în care politicile de incluziune a rromilor pot fi imple- Președinției suedeze a UE a concluzionat că prezența
mentate cu succes și aliniate politicilor integratoare disproporționat de ridicată a rromilor în educația spe-
în materie de educație, ocupare a forței de muncă, cială este inacceptabilă.
incluziune socială, sănătate publică și infrastructură.
KE-78-09-898-EN-D
mod eficient incluziunea rromilor. Miniștrii europeni
„EU Action for the Roma” (Acțiunea UE în
The 10 Common Basic Principles
for Roma Inclusion
pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au These principles aim at guiding the EU institutions and
Contacts
anexat aceste principii la concluziile reuniunii lor de They represent a legally non-binding political declaration. European Commission, DG Employment,
incluziunii rromilor.
5. Awareness of the gender dimension
6. Transfer of evidence-based policies
18
Partea a II-a:
Comunicarea
pe tema egalității
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
20
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
(10) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=831&langId=ro
21
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
KE-78-09-735-EN-C
tivele UE privind egalitatea este urile), definite ca având mai puțin de
definită pe larg ca referindu‑se la 250 de angajați, reprezintă 99 % din tota-
măsurile proporționale întreprinse litatea întreprinderilor și 75 % din tota-
International perspectives
on positive action measures cu scopul de a obține egalitatea litatea angajaților din Europa. Broșura Diversity at work
A COMPARATIVE ANALYSIS IN THE EUROPEAN UNION, CANADA, THE UNITED STATES AND SOUTH AFRICA
deplină și eficientă pentru membrii „Diversitatea la locul de muncă” publi- A guide for SMEs
(11) www.media4diversity.eu
22
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
23
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
24
Partea a III-a:
Punerea în practică
a legislației
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
26
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
selectată privind
Lucrătorii tineri nu trebuie să fie victime
egalitatea în anul 2009 ale discriminării
Curtea Supremă a Austriei a întrebat Curtea de Justiție
3.3.1. Curtea de Justiție a Comunităților
dacă Directiva 2000/78/CE este compatibilă cu o lege
Europene
națională care exclude posibilitatea ca la mărirea sala-
riului să fie luată în considerare experiența anterioară,
Generalizările nu justifică derogările
în cazul în care aceasta a fost încheiată înainte ca per-
de la legislația referitoare la discriminarea
soana în cauză să împlinească 18 ani.
pe motiv de vârstă
Există un conflict între Directiva privind egalitatea la Curtea de Justiție a acceptat legitimitatea intenției de
locul de muncă și reglementările naționale din Rega- a evita ca persoanele cu învățământ secundar general
(14) http://curia.europa.eu
27
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
să fie dezavantajate față de cele cu o educație pro- Legislația cipriotă privind pensionarea a fost
fesională. În acest caz, însă, intenția este de a evita discriminatorie cu privire la motivul vârstei
ca uceniciile să devină mai costisitoare pentru sec-
Organismul cipriot pentru egalitate a investigat și
torul public și de a promova integrarea tinerilor cu
susținut plângeri împotriva discriminării pe motiv de
experiență profesională pe piața muncii.
vârstă referitoare la politica de pensionare a Departa-
mentului Servicii Publice. Funcționarii publici cu vâr-
Cu toate acestea, Curtea a considerat că criteriul vâr-
sta de 45 de ani și peste și cu o experiență de lucru
stei stabilit nu este adecvat realizării scopului legi-
de cel puțin cinci ani puteau primi o sumă forfetară
tim de a nu trata persoanele cu un nivel de educație
la pensionarea anticipată și, ulterior, o plată a pen-
generală mai puțin favorabil decât pe cele cu educație
siei începând cu vârsta de 55 de ani. Cu toate aces-
profesională și nici promovării integrării pe piața mun-
tea, persoanele care aveau mai puțin de 45 de ani și
cii a unei categorii de lucrători definiți prin tinerețea
o experiență în muncă de trei ani au primit o sumă
lor. Prin urmare, legislația națională în cauză nu este
forfetară mai mică și și-au pierdut drepturile la pensie.
compatibilă cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva
2000/78/CE.
Organismul pentru promovarea egalității a res-
Hotărârea din 18 iunie 2009 în cauza C-88/08, Hütter pins ( 18) apărarea Departamentului Servicii Publice
construită în temeiul reținerii personalului științific
cheie și a derogărilor legislative cu privire la pensii.
3.3.2. Exemple de jurisprudență privind
Hotărârea a concluzionat că măsura luată nu este
egalitatea în statele membre
proporțională și nu servește unui scop legitim. Deși
Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă
Ungaria: Segregarea copiilor ar putea furnizează măsuri de încurajare a continuității la locul
fi comisă prin omitere de muncă, intenția acesteia nu este de a ține oame-
nii în același loc de muncă. Citând jurisprudența rele-
Fundația Chance for Children (Șansă pentru Copii)
vantă a Curții de Justiție, organismul cipriot pentru
a făcut apel la Curtea Supremă a Ungariei împotriva
promovarea egalității a decis că măsura luată nu este
unei decizii a unui tribunal de a doua instanță (15) care
proporțională, întrucât se aplică nu numai persona-
a susținut că școlile și consiliul local în cauză nu au
lului științific, ci și personalului neștiințific. În plus,
segregat elevii rromi (16).
aceasta nu servește unui scop legitim, deoarece lip-
surile de personal științific au fost acoperite de atunci.
Curtea Supremă a stabilit că segregarea nu necesită
un comportament activ. Prin neluarea de măsuri
împotriva faptului că proporțiile grupurilor etnice
Germania confirmă avantajele regimului
prezente erau semnificativ diferite în clădiri diferite
de ocupare a forței de muncă profesională
ale acelorași școli, pârâții au segregat în mod efectiv
pentru partenerii de același sex
elevii rromi.
Un partener înregistrat a reușit să își obțină benefici-
Curtea a evidențiat faptul că nici lipsa spațiului din ile în temeiul unui regim de pensii profesionale care
clădirile principale, nici tradițiile de durată, nici for- rezervase acest drept soților. Curtea Federală a Mun-
mele speciale de educație precum presupusa educație cii (19) a susținut că regimurile de pensii profesionale
a minorității rrome (17) nu justifică segregarea elevilor ar trebui să asigure beneficii partenerilor înregistrați,
rromi. De asemenea, Curtea Supremă a solicitat con- începând cu 1 ianuarie 2005, întrucât, la acea vreme,
siliului local să transmită hotărârea Agenției de Știri legislativul german crease circumstanțe juridice com-
maghiare. parabile pentru căsătorii și înregistrase parteneriate
de viață. Prin urmare, se aplică principiul nediscrimi-
nării. Hotărârea Curții Federale a Muncii reprezintă
un exemplu important de jurisprudență a Curţii pusă
în aplicare (20).
28
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
(21) http://www.europarl.europa.eu
(22) http://www.consilium.europa.eu
29
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
30
Promovarea egalității: activități de combatere a discriminării în anul 2009
(23) http://www.non-discrimination.net
31
Comisia Europeană
ISBN 978-92-79-16278-7
doi:10.2767/16822
http://ec.europa.eu/social
www.facebook.com/socialeurope
ISBN 978-92-79-16278-7