Sunteți pe pagina 1din 17

S.C. ECOAQUA S.A.

URZICENI APROBAT
SUCURSALA URZICENI DIRECTOR,
NR._________/_________2012 Ing. NICULAE CONSTANTIN

REGULAMENT DE FUNCŢIONARE, EXPLOATARE


ŞI ÎNTREŢINERE

1. REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE

Oraşul Urziceni se alimentează cu apă din surse subterane dispunând de patru


fronturi de captare, care asigură un debit actual de 120 dm /s, exploatarea celor 30 de
foraje funcţionale la ora actuală făcându-se în medie la 4 l/s pe fiecare foraj.
Gospodaria de apă a oraşului este compusă dintr-o staţie de deferizare, un complex de
cinci rezervoare de înmagazinare a apei, două staţii de pompare a apei, staţie de
clorinare a apei şi utilităţi aferente acestor componente.
Reţeaua de distribuţie este concepută sub forma inelară având 150 de bare şi 118
noduri. Lungimea totală a reţelei este de 57,539 km m având următoarea structură pe
diametre şi materiale conf Anexei 1.
Reţeaua de distribuţie reprezintă totalitatea conductelor şi accesoriilor care
servesc pentru transportul apei de la construcţiile principale de înmagazinare până la
branşamentele consumatorilor.
Materialele din care sunt confecţionate reţelele de distribuţie sunt:
- oţel;
- azbociment;
- tuburi de polietilenă de înaltă densitate;
- tuburi din beton armat precomprimat ( PREMO).
Investiţiile făcute în ultimii ani s-au realizat cu tuburi PEHD cu avantaje
incontestabile determinate de structură chimică a lor:
- siguranţă mare în exploatare;
- fiabilitate mare de funcţionare ( sunt garantate 500000 ore de funcţionare);
- greutate mică, montaj simplu şi rapid;
- lipsa confecţiilor de îmbinare în cazul ocolirilor sau subtraversărilor de
conducte;
- lipsa izolaţiilor anticorozive sau a protecţiilor catodice;
- costul mai redus în comparaţie cu oţelul.
În cadrul reţelelor de distribuţie există şi construcţii necesare funcţionării lor:
- cămine de diferite tipuri;
- masive pentru ancoraj;
- traversări ale conductelor pe sub drumuri sau căi ferate.

1
Căminele ( în număr de 247 pe toată întinderea reţelei) au utilităţi diferite în
funcţie de care se şi clasifică:
- de ventil ( aerisire – dezaerisire) în punctele mai înalte de pe profilul lung al
conductei, având rolul de a introduce aerul sau de a dezaerisi conducta;
- de golire, în punctele joase de pe profilul lung al conductei, având rolul de a
evacua apa din reţea;
- de ramificaţie, în care sunt introduse vanele de izolare a conductelor
ramificate;
- de vane de linie, cu rolul de a izola un tronson din reţea pentru reparaţii;
- de debitmetre, în care se instalează apometre sau debitmetre.

2. Execuţia reţelelor de distribuţie

Executantul lucrării respectă cotele de montare, poziţia şi dimensiunile


construcţiilor accesorii prevăzute în proiect, respectând instrucţiunile în funcţie de
caracteristicile terenurilor şi tipul conductelor folosite.
Laţimea şanţului se stabileşte în funcţie de montarea pieselor şi accesoriilor de
legatură. În dreptul accesoriilor sapatura se lărgeşte la dimensiunile prevăzute în
proiect. Săpăturile se execută la adâncimea de înghet specific zonei (0,9 m), iar
pământul rezultat se depozitează pe o singură parte a transeei pe partea opusă căii de
acces şi de transport a tuburilor sau materialelor auxiliare.
La montare se verifică tuburile şi elementele de îmbinare, cele care nu corespund
îndepărtându-se. Tuburile trebuie să se reazeme pe pământ în mod continuu şi uniform
şi se poziţionează pe un pat de nisip de 5-10 cm. Capetele conductelor şi ale
elementelor de legatură care rămân libere în timpul lucrului se umplu cu dopuri pentru
a se evita pătrunderea corpurilor străine în conductă.
Dupa executarea îmbinărilor, se face proba de presiune pentru a se depista eventualele
neetanşeităţi şi ulterior, se acoperă conducta cu un strat de nisip de 30-50 mm ( care se
tasează cu maiul).
Punerea în funcţiune a unor conducte de distribuţie necesită luarea unor măsuri:
- spălarea şi dezinfecţia conductelor ;
- instruirea personalului de exploatare asupra funcţionării noilor instalaţii, a
citirii aparatelor de contorizare aferente, asupra normelor de protecţie a muncii;
- organizarea evidenţelor de exploatare.

Spălarea se execută pe tronsoane de 100-500 m, prin trecerea unui curent de apă


cel puţin 10 min. cu o viteză de cel puţin 1,5 m/s. Spălarea se poate prelungi, în cazul
când apa de spălare prezintă impurităţi,până când la evacuare aceasta are un aspect
limpede.
Dezinfectarea se face după spălare cu clor sau o substanţă clorigenă ( clorură de
var sau cloramină) sub formă de soluţie preparată astfel încât să-şi menţină în reţea o
concentraţie de 25-30 mg l/apă. Soluţia clorigenă se va introduce prin hidranţi
urmărindu-se circulaţia ei pe toată lungimea coloanei prin verificări făcute la cişmele,
hidranţi, etc.
2
Soluţia se menţine în reţea timp de 24 ore, după care se evacuează prin vanele
de golire sau prin hidranţi, realizându-se ulterior o nouă spălare cu apă curată.
Dezinfectarea se repetă în cazul în care până la data dării în folosinţă trec mai mult de
trei zile, sau în cazul în care apa transportată prin tronsoane nu îndeplineşte condiţiile
bacteriologice şi biologice prevăzute de normele în vigoare.
Punerea în funcţiune a reţelei se face treptat, pe tronsoane succesive la conducte
principale şi apoi la conducte de serviciu, procedându-se astfel:
- se deschid hidranţii de la extremitaţile din aval şi se introduce apă în conducte
prin deschiderea treptată a vanei de la cealaltă extremitate;
- după ce apa ieşită din hidranţi este limpede se mai aşteaptă cinci minute după
care aceştia se închid.
Se verifică de asemenea aparatele de contorizat precum şi construcţiile, accesorii de pe
tronsoane ( cămine, vane).
Punerea în funcţiune a reţelei se face numai cu avizul organelor sanitare care verifică
potabilitatea apei care circulă pe tronsoane.

3. Exploatarea reţelei

Exploatarea reţelei cuprinde totalitatea operaţiunilor care se efectuează de către


angajaţii societăţii pentru reglarea reţelei, astfel încât aceasta să funcţioneze în
permanenţă la parametrii stabiliţi prin regulament.
Operaţiunile de exploatare a reţelei asigură:
- continuitatea distribuţiei apei la toate punctele de consum, nefiind admise
întreruperi de furnizare decât în cazuri limită cum ar fi: întreruperea alimentării cu
energie electrică la staţiile de pompare, lipsa accentuată şi prelungită a apei la surse,
avarii la conductele principale sau la aducţiuni.
- menţinerea presiunii de serviciu între valorile minime proiectate şi cele
maxime admisibile, precum şi asigurarea presiunii în caz de incendiu;
- prevenirea fenomenelor care pot duce la scăderea parametrilor impusi de
presiune, de debit sau de modificare a calităţii apei;
Exploatarea reţelei implică părţile sale componente:
- conducte principale ( artere ), conducte de serviciu şi branşamente;
- armături, vane, hidranţi, cişmele de stradă şi cu jet;
- instalaţii de protecţie catodică;
- aparate de măsură şi control, contoare şi manometre;
- fântâni ornamentale ( în cazul când acestea funcţionează cu presiunea reţelei);
Exploatarea reţelei se face cu toate vanele de linie şi de ramificaţie deschise,
închiderea parţială sau totală a unora dintre acestea fiind permisă numai în cazul unui
incendiu de proporţii, când ar fi necesară alimentarea cu precădere a anumitor puncte
de consum sau în cazul avariilor la reţeaua de alimentare cu apă.
Manevrarea vanelor de separare este astfel admisă numai în cazuri excepţionale,
când e necesară prelevarea unui debit suplimentar într-o zonă învecinată.
În cazul când funcţionarea la parametrii stabiliţi pentru reţeaua de distribuţie nu
este posibilă din motive obiective, distribuţia se face cu restricţii prin suspendarea unor
puncte colaterale de consum, folosirea sistemelor de recirculare la agenţii economici
3
care au această alternativă sau remedierea operativă a avariilor la coloanele de apă
dacă acestea constituie cauza dereglării funcţionării normale.
Aplicarea restricţiilor se va face după un program prestabilit care va fi în prealabil
adus la cunoştinţă celor vizaţi şi care va fi aprobat de aceştia.
Restricţiile se aplică într-una din urmatoarele variante:
- reducerea debitului trimis în reţea şi implicit reducerea corespunzătoare a
presiunilor disponibile.
- distribuirea intermitentă ( reducerea numărului de ore de distribuţie a apei în
timpul unei zile).
- combinările în diferite proporţii a celor două variante.
În prima variantă reducerea debitelor se va face prin scoaterea din funcţiune a unui
număr de pompe în cazul în care distribuţia apei se face prin intermediul staţiilor de
pompare. Reducerea debitelor pompate se face de regulă în timpul nopţii, căutându-se
a nu se trece sub limită care asigură alimentarea parterului imobilelor din zonele mai
înalte ale reţelelor de distribuţie.
În cazul distribuţiei intermitente întreruperile de distribuţie a apei se vor face
prin oprirea completă a staţiilor de pompare. Şi în această variantă, orele de întrerupere
se vor stabili de regulă în timpul noptii, iar dacă numărul acestora depaşeşte 4-5, se
stabilesc perioade de întrerupere şi în timpul zilei.
Orarul de distribuţie va fi stabilit în funcţie de interesele principalilor consumatori,
care ar putea fi afectaţi de construcţia respectivă.
Adoptarea unui sistem de restricţii se va face avându-se în vedere că este
recomandabil prin sistemul adoptat să nu se descarce complet reţeaua de apă, să nu fie
necesare manevre repetate ale vanelor din reţea şi să inhibe tendinţa de risipă a
consumatorilor, prin realizarea unor rezerve de apă repetate depăşind de multe ori
strictul necesar.
Pe toată durata restricţiilor se va face o dezinfectare a apei, mai pronunţată decât
cea efectuată în mod curent, printr-un dozaj stabilit cu acordul organelor sanitare
locale.
Exploatarea reţelei cuprinde urmatoarele operaţiuni:
- supravegherea funcţionării reţelei;
- verificarea punctelor de livrare a apei direct în reţea;
- identificarea eventualelor avarii sau defecţiuni;
- efectuarea tuturor manevrelor pentru izolarea unei porţiuni de reţea la care se
execută lucrări de racordare a unor imobile, racordarea la reţea a unor conducte noi şi
efectuarea tuturor branşamentelor la reţeaua de apă şi lucrări de remediere a unor
avarii;
- verificarea şi manevrarea armăturilor din cămine;
- spălarea tronsoanelor de distribuţie a apei potabile prin hidranţi.
Personalul de exploatare va fi repartizat astfel încat să se respecte proporţia de 1
om la 5 km de reţea simplă.
Supravegherea funcţionării reţelei cuprinde:
- verificarea circulaţiei apei în conducte;
- controlul presiunilor în conductele de serviciu;
- situaţia vanelor care, după destinaţie trebuie sa fie complet deschise sau
4
închise;
- calitatea apei distribuite.
Personalul de exploatare constată presiunea la punctele terminus ale reţelei
( valoarea ei normală). În caz contrar se vor stabili prin încercări succesive zone unde
se pot produce încetinirea sau întreruperi circuitului apei şi care poate fi după caz
consecinţă unei situaţii ca:
- dezafectarea unei vane din amontele sectorului în cauză, urmare a blocării
sertarului în poziţia închis sau semiînchis;
- rămânerea, pe poziţia închis, a unei vane, ca urmare a unei menevre făcute
anterior;
- spargerea unor conducte şi descărcarea apei într-un canal învecinat, fără semne
vizibile la suprafaţa terenului;
- prelevarea unui debit important de apă în reţea, prin aspiraţie sau prin
descărcare într-un rezervor subteran, de către un consumator autorizat sau neautorizat,
sau orice prelevare neautorizată de apă din reţeaua oraşului.
- obturarea conductei de serviciu cu unele materiale rămase de la o lucrare
anterioară.
La reţelele dotate cu aparate de masură a debitelor transportate sau a presiunilor
de serviciu, personalul de exploatare are sarcina de a le citi lunar sau, în cazurile în
care există un dubiu asupra corectitudinii indicarilor, în fiecare zi, pentru comparaţie.
Din analiza acestor valori se observă dacă reţeaua funcţionează normal sau dacă există
factori perturbatori în funcţionare. Se vor verifica de asemenea consumatorii
temporari, funcţionarea cişmelelor publice şi a fântânilor ornamentale. Se vor verifica
atât aspecte privind corecta manipulare a instalaţiilor respective, cât şi respectarea
regulilor de igienă şi de utilizare raţională a apei. În cadrul acestor verificări se include
şi acţiunea de depistare a consumatorilor clandestini.
Verificarea stării tehnice a reţelei se referă la toate părţile componente ale
acesteia ( artere, conducte de serviciu, armături, accesorii) şi cuprinde în principal:
- identificarea neetanşeităţilor puse în evidenţă prin pierderile de apă vizibile ( la
suprafata pavajelor, la armături, în căminele de canalizare) şi ascunse.
- constatarea deteriorării armăturilor şi a construcţiilor anexa ale reţelei ca:
- vane înţepenite;
- capace sparte sau lipsă;
- zidarie deteriorată;
- repere devenite ilizibile;
- garnituri neetanşe.
Personalul de exploatare are şi sarcina de a examina dacă pe traseul său în
imediata vecinătate a reţelei nu se încep lucrări de construire a unor clădiri sau reţele
edilitare care pot avea implicaţii asupra funcţionării normale a reţelei sau asupra
calităţii apei potabile.
La intervale de 1-2 ani se vor efectua masuratorile generale pe ansamblul reţelei
de distribuţie a presiunilor de serviciu, în vederea stabilirii curbelor izobare.
Determinările se fac la hidranţi cu manometre portatiive.
Cu ajutorul curbelor izobare trasate prin prelucrarea măsurătorilor se vor pune în
evidenţă zonele deficitare, stabilindu-se zonele unde trebuie luate măsuri de
5
amplificare a capacităţii de transport, realizarea unor legături funcţionale între artere
pentru echilibrarea presiunilor.

4. Întreţinerea reţelei

Întreţinerea reţelei cuprinde totalitatea operaţiunilor prin care aceasta îşi


menţine, sau în cazul avariilor, îşi restabileşte, capacitatea de transport în condiţii
corespunzătoare, tehnice, sanitare şi economice.
Operaţiunile de întreţinere se execută în mod planificat pe baza unor grafice
elaborate în timp pe o perioadă de cel puţin şase luni. Fac excepţie avariile şi
defecţiunile depistate de personalul de exploatare care se remediază imediat ce se
depistează.
Întreţinerea reţelei cuprinde următoarele operaţiuni:
- spălarea, curăţirea şi dezinfectarea conductelor;
- revizia preventivă a instalaţiilor, inclusiv pregătirea instalaţiilor pentru
perioada de iarnă;
- remedierea avariilor.
Spălarea reţelei se face de regulă numai la conductele de serviciu cu diametre
sub 200 mm, precum şi la toate ramificaţiile care constituie capetele terminus ale
reţelei, indiferent de diametrul acestor rammificaţii.
Spălarea se face o dată pe an la tronsoanele curente ale conductelor de serviciu
şi o dată la două luni la capetele terminus, sau ori de cate ori situaţia o impune (probe
de laborator, turbiditate mărită, etc.)
Spălarea se realizează prin crearea în conducte a unei circulaţii cât mai intense a
apei, realizată pe tronsoane de 80-100 ml, prin deschiderea completă a câte unui
hidrant.
Durata spălării unui tronson va fi de minimum cinci minute, prelungindu-se în cazul în
care apa evacuată nu este complet limpede.
Curăţirea interioară a conductelor se va prevedea numai la reţelele unde
caracteristicile apei favorizează formarea de depuneri pe pereţii conductelor, fenomen
constatat fie cu ocazia remedierii spărturilor pe conducte, fie prin analize chimice
repetate, prin reducerea treptată a debitelor transportate sau a presiunilor de serviciu.
Curătirea cu mijloace mecanizate se face o dată la 3-4 ani pe tronsoane de 80-
100 ml. Se folosesc perii sau răzuitoare de diametre corespunzătoare, trasee cu cabluri
metalice între două cămine consecutive.
În cazul în care distanţa între căminele existente este prea mare, se vor amenaja puncte
speciale intermediare atât pentru introducerea dispozitivului de curăţare, cât şi pentru
evacuarea depunerilor.
În cazul conductelor nemetalice la care curaţirea prin procedee mecanice nu ar fi
aplicabilă, se va recurge la metode de curăţire, prin folosirea unor substanţe care
îndepărtează crusta, a caror compoziţie se va stabili în funcţie de natura depunerilor.
Dezinfectarea reţelei se face în una din urmatoarele situaţii:
- se constată prezenţa în reţea a unor elemente biologice;
- s-au înlocuit porţiuni de conductă cu lungimi mai mari de 10 m;
- se constată în mod sistematic lipsa clorului în exces pe anumite porţiuni în
6
reţea.
Dezinfectarea se face în acelaşi mod ca la punerea în funcţiune.
Revizia preventivă se face în scopul prevenirii pe cât posibil a defecţiunilor care
pot duce la întreruperea circulaţiei apei în reţea şi cuprinde următoarele operaţiuni:
- revizuirea şi repararea vanelor, hidranţilor, cişmelelor, ventilelor,
compensatoarelor, prin înlocuirea pieselor uzate pe cale a se defecta, strângerea
şuruburilor, înlocuirea garniturilor, desfundarea concesiilor din trotuare.
- revizuirea şi repararea părţilor de construcţie ale căminelor, completarea
scărilor de acces, a capacelor şi încuietorilor, refacerea tencuielilor căzute;
- revizuirea reperelor folosite la indicarea poziţiei armăturilor, căminelor etc.
inclusiv reperele care arată sensul de închidere a vanelor cu demultiplicare;
- demontarea şi remontarea contorilor de pe branşamentele consumatorilor;
- pregătirea cişmelelor de stradă, precum şi a armăturilor pentru funcţionarea pe
timpul iernii;
- scoaterea din funcţiune a instalaţiilor cu utilizare temporară ca: branşamentele
provizorii, fântâni cu jet, fântâni ornamentale, unităţi cu activitate sezonieră, inclusiv
repunerea acestora în funcţiune când este cazul;
- verificarea stării tehnice a instalaţiilor interioare ale consumatorilor, care se
efectuează la intervale de timp stabilite de reglementările în vigoare pe linie de
metrologie.
Personalul aferent activităţii de întreţinere are şi sarcina de a remedia în mod
operativ defecţiunile semnalate de personalul de exploatare şi care depăşesc
posibilităţile de remediere imediată ale acesteia. Personalul de exploatare şi intreţinere
este imputernicit să stabilească, în mod oficial, abaterile de la regulile de folosire a
instalaţiilor sau a apei furnizate.
Operaţiunile de întreţinere se execută cu menţinerea în funcţiune a instalaţiilor
reţelei de distribuţie.
Remedierea avariilor cuprinde repararea neetanşeităţilor reţelei datorată stabilirii
imbinărilor tuburilor, fisurării sau ruperii tuburilor ( prin şocuri mecanice exterioare,
suprapresiunii în conducte, defecţiuni de fabricaţie sau de montare, coroziuni, slăbirea
terenului înconjurător) ori defectării armăturilor astfel încât acestea prezintă pierderi
mari de apă,
- lipsa sau defectarea unor piese ale armăturilor ( în cazul în care nu se produc
pierderi de apă sau acestea sunt reduse);
- lipsa capacelor sau a treptelor căminelor;
- înfundarea tuburilor de protecţie ale robinetelor de concesie din trotuare;
- degradarea reperelor;
- degradarea izolaţiei termice a conductelor etc.

Remedierea avariilor se efectuează de regulă cu materiale de aceleaşi


dimensiuni şi caracteristici cu cele din care este confecţionată reţeaua din zona
respectivă. In nici un caz nu se va admite ca remedierea să se facă în condiţii care ar
diminua capacitatea de transport a reţelei sau cu materiale ce ar fi contraindicate
din punct de vedere ai terenului din zonă, a caracteristicilor apei etc.
La remedierea avariilor care necesită oprirea circulaţiei apei se au în vedere
7
următoarele :
- zona care se izolează de restul reţelei să fie cât mai redusă ;
- toţi consumatorii afectaţi de oprirea apei să fie înştiinţaţi cu minimum
o oră înainte de închiderea vanelor;
- remedierea avariei să se efectueze în mod continuu, indiferent de
câte schimbări sunt.necesare, în acest scop nefiind admis a se
întrerupe lucrul.

5. Organizarea exploatării şi întreţinerii

Pentru exploatarea şi întreţinerea reţelei este organizată o singură unitate. Atât pentru
exploatare cât şi pentru întreţinere reţeaua de distribuţie este împărţită în
zone, purtând fiecare o denumire sau un numar pentru identificare.
Mărimea fiecărei zone va fi în medie de 10 km de reţea simplă. Operaţiunile de
întreţinere, exclusiv remedierea avariilor, se efectuează pe baza unui grafic de lucru
care cuprinde toate lucrările al caror specific permite o planificare în timp ( vezi
specificaţiile făcute anterior).
La întocmirea graficelor se ţine cont de urmatoarele:
- asigurarea unei repartizări cât mai uniforme a volumului de lucrări pe tot intervalul de
timp la care se referă graficul;
- afectarea pentru anumite perioade a unor lucrări ca:
a) pregatirea instalaţiilor pentru iarna care trebuie efectuată în lunile septembrie-
octombrie;
b) verificarea consumatorilor temporari ( iunie-septembrie);
c) revizuirea instalaţiilor interioare ( iulie – august);
- frecvenţa fiecarei categorii de operaţiuni;
- volumul lucrărilor care se pot executa în 8 ore de lucru şi care, informativ se poate
considera astfel ca reper pentru urmatoarele activităţi:
- pentru spălarea reţelei o echipă de doi instalatori la cca 2,5 km;
- pentru spălarea capetelor terminus un instalator la 10 operatiuni;
- pentru curăţirea conductelor o echipă de 4 instalatori la cca 0,3 km.
Când este necesar ca în cadrul lucrărilor de exploatare sau de intreţinere sa se închidă
vane de pe conducte principale, manevrarea acestora se face numai în baza unei foi de
manevră vizată de şeful unităţii de exploatare şi întreţinere a reţelei. Fac excepţie cazurile în
care manevrarea imediată a vanelor se impune pentru a nu se produce pagube sau avarii
altor instalaţii.
Dotarea secţiei Apă – Canal a S.C. ECOAQUA S.A. Călăraşi Sucursala - Urziceni
cuprinde:
- motopompa pentru epuismente;
- compresor cu picamer pentru desfacut asfaltul şi betonul;
- aparate de sudură;
- macara pentru manipulat tuburile şi celelalte piese ale reţelei în cazul avariilor sau a
montării de noi tronsoane în reţea;
- excavator pentru efectuarea săpăturilor în caz de avarii sau la montarea unor
conducte noi;
8
- manometre
- compactor.
Pentru transportul echipelor de lucru, a materialelor şi utilajelor de intervenţie,
sunt destinate două autoutilitare .
Pentru lucrările care se execută cu săpături sunt asigurate în dotare panouri de
împrejmuit locul intervenţiei, scări, punţi de trecere, materiale de semnalizare a
circulaţiei, un cort, materiale de sprijinire a pereţilor săpăturilor adânci.
Pentru primirea sesizărilor şi a reclamaţiilor privind funcţionarea reţelei de
distribuţie, S.C. ECOAQUA S.A. URZICENI are prevăzute două posturi telefonice, unul
prin linie directă şi celălalt prin centrală proprie.
În cadrul secţiei Reţele Apă-Canal se organizează şi se ţin următoarele evidenţe:
- evidenţa construcţiilor şi instalaţiilor care alcatuiesc reţeaua;
- evidenţa parametrilor funcţionali;
- evidenţa lucrărilor de întreţinere şi a materialelor aferente lor;
Evidenţa construcţiilor şi instalaţiilor reţelei de pe raza municipiului Urziceni este
organizată în cadrul secţiei de exploatare şi întreţinere şi cuprinde o descriere completă şi
modul de funcţionare a reţelei precum şi releveele tuturor conductelor principale şi de
serviciu inclusiv instalaţiile şi construcţiile accesorii.
Releveele sunt întocmite sub formă de planuri de situatie la scara 1: 5000 şi 1: 2000
folosindu-se semnele convenţionale corespunzătoare.
Pe planurile generale sunt trecute traseele conductelor, materialul şi diametrul
acestora, cotele de pozare, poziţia vanelor, a golirilor hidranţilor.
Atât planurile generale, cât şi cele de detaliu, sunt completate cu ocazia
executării lucrarilor de extindere , modificar, etc. Caracteristicile principale ale reţelei
sunt consemnate în fise generale de evidenţă cunoscându-se parametrii şi caracteristicile
sale cum ar fi: lungimea totală, numarul armăturilor şi contoarelor, vechimea reţelei
conductelor etc.
Evidenţa parametrilor funcţionali ai reţelei se referă la debitele transportate şi la
presiunile de serviciu înregistrate de aparatele de masură montate de-a lungul reţelei.
Pentru punctele de contorizare ( sunt montate debitmetre la capătul prim al coloanelor la
Uzina de Apă) şi de înregistrare a presiunii se ţine o fişă de evidentă, în care sunt trecute
măsuratorile făcute în punctul respectiv. Datele sunt transpuse sub formă de diagramă
pentru perioadele de 6 şi 12 luni.
Evidenţa lucrărilor de întreţinere se face pe fişe în care se consemnează, pentru
fiecare conductă în parte, natura lucrării efectuate, timpul afectat lucrării, componenţa
formaţiei de lucru şi felul şi cantitatea materialelor consumate. Aceste fişe constituie acte
de evidentă care se folosesc la stabilirea pentru anul urmator a necesarului de materiale.
Datele principale de exploatare şi întreţinere sunt centralizate şi prelucrate,
punându-se în evidenţă:
- evoluţia debitelor şi a presiunilor în zonele unde acestea înregistrează scăderi
accentuate;
- numărul total şi felul avariilor;
- durata intervenţiilor;
- cantitatea de materiale consumate la lucrările de întreţinere şi de remediere a avariilor;
- masura în care au putut fi respectate;
9
- frecvenţa diferitelor lucrări din graficul de întreţinere.
Se încearcă ca prin concluziile rezultate, organizarea şi desfăşurarea
activităţilor să se îmbunătăţească pe baza experienţei cuantificate.

6. Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă

La exploatarea şi întreţinerea reţelei de distribuţie a apei se aplică instrucţiunile


proprii de sănătate şi securitate în muncă şi în celelalte acte cu caracter normativ, care
conţin prevederi referitoare la specificul lucrărilor ce se desfăşoară în cadrul reţelei.
Instructajul de protecţie a muncii, făcut în conformitate cu normele specifice în
vigoare are în vedere regulile privind:
a) Accesul în căminele şi în celelalte construcţii accesorii reţelei şi asigurarea
muncitorilor împotriva accidentelor de circulaţie.
b) Folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru.
c) Protecţia împotriva întoxicaţiilor cu clor, posibile în timpul dezinfectării conducelor.
d) Transportul şi montarea materialelor ( tuburi, vane).
e) Manevrarea armăturilor din reţea numai de către personalul care a fost însărcinat în
acest scop.
f) Activitatea de şantier ce se desfasoară cu ocazia remedierii avariilor ( coborârea în
tranşee, sprijinirea malurilor, epuismente, semnalizarea locurilor de muncă).
g) Folosirea utilajelor de intervenţie ( motopompă, compresor şi picamer, macara şi
excavator, aparate de sudură electrică şi cu flacără oxiacetilenă).
h) Afişarea la locurile de muncă a principalelor reguli de securitate.

REŢELELE DE CANALIZARE

1. Generalităţi

Îndepartarea apelor uzate se face printr-un ansamblu de construcţii şi instalaţii,


canale, staţie de pompare, staţie de pompare care poartă denumirea de sistem de
canalizare.
Totalitatea apelor colectate în reţeaua de canalizare poartă denumirea de ape de
canalizare ( sau ape uzate) , iar cursul de apă ( în cazul nostru râul Ialomiţa) în care se
evacuează apele uzate poartă denumirea de emisar ( receptor).
Evacuarea apelor uzate în râul Ialomiţa, după trecerea lor prin staţia de epurare,
respectă normele în vigoare referitoare la compoziţia fizico-chimică a apelor epurate.
Clasificarea apelor de canalizare
Apele de canalizare sunt constituite din totalitatea restituirilor folosinţelor de
apă sau ale obiectelor care compun folosinţe de apă, precum şi a altor ape sau substanţe
care necesită a fi îndepărtate prin canalizare.
Dupa provenienţă şi calitate apele de canalizare pot fi:
- ape uzate;
- ape meteorice;
- ape de suprafaţă;
10
- ape subterane;

Apele uzate se împart la rândul lor în :


- ape uzate menajere, rezultate din satisfacerea nevoilor de apă gospodăreşti ale centrelor
populate, precum şi ale nevoilor gospodăreşti, igienico-sanitare şi sociale ale diferitelor
feluri de unităţi industriale, comerciale, agrozootehnice, etc.
- ape uzate publice, rezultate din satisfacerea nevoilor de apă în instituţiile publice ale
centrelor populate etc.
Apele meteorice provin din precipitaţiile care cad pe terenurile amenajate şi
neamenajate ( intravilane şi extravilane) în interiorul centrelor populate, ale incintelor de
orice natură sau a altor obiective şi care se îndepartează prin colectoarele de canalizare.
Apele subterane pot să provină din coborarea nivelului apelor subterane ( fenomen
neîntâlnit în zona Municipiului Urziceni) sau din infiltraţiile în canalizare.
Amplasarea canalelor şi a obiectelor care alcătuiesc canalizarea oraşului Urziceni
este în funcţie de :
- situaţia cursului de apă învecinat ( râul Ialomiţa) şi a planului de sistematizare a
localităţii;
- cantitatea şi calitatea apelor de canalizare;
- relieful terenului şi natura amplasamentului staţiei de epurare.

2. Alcătuirea reţelelor de canalizare ale Municipiului Urziceni este una


paralelă sau în etaje şi este formată din trei canale colectoare principale şi canale
secundare şi stradale.
Cele trei colectoare de canalizare sunt: colectorul de Vest, colectorul de Est şi
colectorul de Nou ( a fost proiectat şi realizat ulterior celorlalte două).
Colectorul de Vest adună apele uzate din zona de Vest şi parţial din zona centrală a
oraşului şi le varsă în colectorul nou. Are o lungime de cca. 3,5 km din care 2,55 km are
diametrul d=300 mm, iar restul d=400 mm. În colectorul de Vest apele uzate ajung prin
intermediul a două colectoare secundare care au o lungime de cca. 1,7 km din care cca.
0,875 km d-300 mm, iar restul are d= 400 mm.
Colectorul de Est adună apele menajere din zona de Est a oraşului de pe platforma
Nord-Est (uzina de Apă, Expur S.A., S.C. ALCOPROD Service S.A., SOCERAM S.A.)
şi parţial din zona centrală a oraşului. Are o lungime de cca.3,3 km din care cca. 2 km are
diametrul d=300 mm, iar restul are diametrul d= 400 mm. În colectorul de Est apele uzate
sunt aduse de două colectoare secundare de cca. 1,7 km lungime, cu diametrul de 200
mm pe cca. 0,525 km, iar în rest de 300 mm.
Colectorul Nou urmează în mare parte traseul colectorului de Vest. Pe el este
amplasat o staţie de pompare cu snec. În apropierea Staţiei de Epurare se uneşte cu
colectorul de Vest. Are o lungime totală de cca.3,1 km din care 0,875 km are diametrul
d= 400 mm, iar 1,725 km are diametrul d= 500 mm, iar restul d=800 mm.
Reţeaua de apă pluvială este alcătuită din tuburi de dimensiuni mici având
diametrul de până la 300 mm, excepţie făcând colectorul de d=1000 mm. Această reţea
nu este funcţională, canalele fiind colmatate şi înfundate.
Astfel putem concluzina că Municipiul Urziceni are o reţea de canalizare în sistem
separativ, iar evacuarea apelor uzate se face prin pompare şi gravitaţional.
11
3. Instrucţiuni de exploatare şi întreţinere

3.1. Generalităţi
Prezentele instrucţiuni stabilesc principalele reguli după care se ghidează
procesul de exploatare şi întreţinere a reţelelor de canalizare ale Municipiului Urziceni.
Instrucţiunile nu se referă la metodologia de racordare a imobilelor la reţeaua de
canalizare şi nici la reglementarea raporturilor dintre persoanele sau unitaţile care
folosesc reţeaua de canalizare si S.C. ECOAQUA URZICENI aceste aspecte fiind
reglementate prin alte acte cu caracter normativ.
Prevederile regulamentului sunt aplicate integral şi în mod permanent de către
personalul de exploatare şi întreţinere al societăţii şi sunt examinate periodic, când se
constată o insuficientă cunoaştere a prevederilor regulamentului şi o exploatare şi
întreţinere necorespunzatoare a instalaţiilor.

3.2. Exploatarea reţelei


Exploatarea reţelei de canalizare cuprinde totalitatea operaţiunilor care se
efectuează de catre personalul societăţii pentru ca reţeaua să funcţioneze în
permanenţă la parametrii proiectaţi.
Prin operaţiunile de exploatare S.C. ECOAQUA S.A CĂLĂRAŞI
SUCURSALA URZICENI asigură:
- continuitatea colectării şi transportului apelor uzate menajere, meteorice, de
infiltraţie şi industriale până la Staţia de Epurare a oraşului.
- protecţia reţelei de canalizare împotriva efectelor apelor uzate agresive supra
materialelor din care confecţionată reţeaua;
- urmarirea influenţei reţelelor de canalizare asupra nivelului apelor subterane;
- urmarirea respectării condiţiilor de calitate impuse prin autorizarea racordării
canalizărilor interioare la reţeaua publică a unităţilor economice.
- urmarirea modului în care funcţionează instalaţiile de preepurare ale
societăţilor comerciale care deversează în reţeaua de canalizare a oraşului;
Exploatarea reţelei se referă la urmatoarele părţi componente ale acesteia:
- canale principale, secundare şi de racord;
- deversoare;
- cămine de vizitare, de racord, de spălare;
- treceri pe sub cai ferate etc.
Exploatarea reţelei cuprinde următoarele operaţiuni:
- controlul funcţionării reţelei şi stării tehnice a acesteia, cu identificarea
deficienţelor care implică intervenţia echipei de intreţinere a reţelei;
- controlul calitativ al apelor uzate descărcate în reţea.
Controlul funcţionării reţelei cuprind verificarea de la suprafaţă a modului în
care circulă apa în canale, prin deschiderea tuturor capacelor de la căminele de vizitare
şi de la celelalte construcţii accesorii şi observarea nivelului apelor şi viteza acestora,
operaţiunea făcându-se zilnic de către echipa de exploatare şi întreţinere a reţelei.
În cazul în care se constată că circulaţia apei e stânjenită se localizează porţiunea
respectivă şi se încearcă stabilirea cauzei, care poate fi deplasarea unui tub, obstruarea
12
parţială a secţiunii canalului de către rădăcinile crescute în interior, de diverse
materiale grele aruncate în interiorul căminelor, materiale depuse în canale şi
neantrenate de apele uzate etc.
Controlul cuprinde şi verificarea traseului canalizării între cămine, pentru a se
depista eventualele tasări ale pavajelor sau terenului, a stării capacelor şi gratarelor şi
poziţia acestora, a reperelor folosite pentru indicarea diferitelor anexe ale reţelei.
În cadrul controlului echipa de exploatare şi intervenţie mai efectuează:
- verfificarea stării tehnice a căminelor şi canalelor, a stării pereţilor şi a
celorlalte părţi de construcţie a reţelei;
- depistarea eventualelor racorduri realizate la reţeaua de canalizare în mod
clandesctin.
Personalul de control examinează dacă pe traseul din imediata vecinătate a canalizării
nu se încep lucrări de construcţii a unor clădiri sau reţele edilitare care pot avea
implicaţii asupra scurgerii apei şi funcţionării normale a reţelei, sau dacă pe capacele
căminelor nu se depozitează materiale care pot ajunge în reţea sau stânjeni accesul în
cămine.
Controlul canalelor nevizitabile se face şi prin verificarea tuburilor dintre două
cămine, cu folosirea unor oglinzi special amplasate. Controlul se face o dată pe an şi
se organizează în zilele însorite sau se utilizează surse luminoase artificiale. Echipa de
lucru este compusă din 3 muncitori.
Controlul canalelor vizitabile cu înălţimi de min 180 cm, se face de cel puţin o
dată pe an de către echipe compuse din 4 muncitori. Unul dintre aceştia va asigura
ventilarea naturală a porţiunii ce se verifică prin deschiderea capacelor căminelor
adiacente, cu cel puţin 30 min. înainte de intrarea în canal. Alţi doi lucrători vor coborâ
în canal, echipaţi cu mască, haine de protecţie şi lămpi, şi fac verificarea propriu-zisă.
La controlul interior al canalelor vizitabile se mai verifică şi starea tencuielilor,
eroziunile sau alte degradări care depăşesc uzura normală a materialelor din care sunt
executaţi pereţii canalelor, infiltraţiile prin pereţii canalelor, punctele de intrare a
canalelor de racord, starea eventualelor vane , clapeţi de reţinere, semnalizatoare de
nivel etc. modul în care circulă apele uzate, situaţia depunerilor şi starea scărilor de
acces.

Constatarile facute de personalul de exploatare cu ocazia efectuarii lucrarilor


mentionate sunt consemnate in rapoarte saptamanale de activitate, iar aspectele care
necesita interventia personalului de intretinere sunt imediat transmise conducerii
unitatii in vederea solutionarii lor cat mai rapide.
Controlul calitativ al apelor uzate deversate în reţea se face de către personalul
specializat din cadrul laboratorului de la Staţia de Epurare. Controlul se face atât
înaintea intrării în Staţia de Epurare, cât şi din căminele de racord la reţeaua de
canalizare a unităţilor economice care deversează în reţeaua de canalizare, substanţe
care fac dificilă epurarea apelor sau care pot afecta starea instalaţiilor de canalizare.
Frecvenţa analizelor a fost stabilită la două săptămâni, iar rezultatele analizelor
sunt consemnate în dosare separate aparţinând acestor societăţi comerciale. Depăşirile
încărcărilor apelor uzate sunt penalizate conform unei grile stabilite de normativele în
vigoare (NTPA 002). Astfel e posibilă urmarirea evoluţiei în timp a principalelor
13
caracteristici ale apelor uzate şi implicit abaterile de la datele stabilite în proiect sau
prin avizul dat la racordarea unităţii respective la reţea.

3.3. Întreţinerea reţelei


Întreţinerea reţelei de canalizare cuprinde totalitatea operaţiunilor care se
efectuează asupra sa pentru că aceasta să-şi menţină, sau în cazul avariilor, să-şi
restabilească capacitatea de transport, în condiţii corespunzătoare, tehnice, sanitare şi
economice.
Operaţiunile de întreţinere se execută în mod planificat pe bază de grafice
elaborate în timp pe o perioadă de cel puţin şase luni. Fac excepţie avariile şi
defecţiunile depistate de echipa de exploatare care se înlătură imediat ce se constată.
Întreţinerea reţelei cuprinde urmatoarele operaţiuni:
- curaţirea depunerilor din reţea prin spălare cu apă sau mijloace mecanice;
- revizia preventivă a instalaţiilor şi construcţiilor;
- remedierea avariilor.
Spălarea reţelei se face de regulă pe porţiunile din canalele nevizitabile
funcţionând în sistem divizor unde nu se asigură viteza de autocuraţire de 0,7 m/s. În
cazul în care se formează depuneri şi pe canalele funcţionând în sistem unitar se aplică
acelaşi regim de întreţinere.
Spălarea se face cu apă curată din reţeaua de distribuţie, sau cu apă uzată. Dacă
curaţirea canalelor prin spălare cu apă nu este eficientă sunt utilizate mijloace
mecanice: sferă metalică, perii, răngi, etc. Operaţiunea de curăţire se face din amonte
spre aval, uneltele fiind puse în funcţiune manual cu ajutorul troliilor. Curăţirea cu
sfera metalică se face recurgându-se la sfere cu diametrul cuprins între 0,5-0,9% din
diametrul tronsonului în funcţie de gradul de colmatare al acestuia.
Revizia preventivă a reţelei se face îndeosebi în scopul prevenirii pe cât posibil
a defecţiunilor care pot duce la înfundarea canalului şi deci la scoaterea acestuia din
funcţiune şi cuprinde următoarele operaţiuni:
- revizuirea şi repararea căminelor şi a celorlalte construcţii din reţea,
completarea treptelor de acces a capacelor şi grătarelor, a încuietorilor, refacerea
tencuielii căzute etc;
- revizuirea şi repararea stăvilarelor, a clapetelor de reţinere;
- verificarea stării tehnice a instalaţiilor interioare de canalizare şi somarea
proprietarilor în vederea remedierii defectiunilor constatate şi curăţirii periodice în
special de materiale care ar putea conduce la înfundarea racordurilor sau chiar a reţelei
publice.
Obligaţia personalului de exploatare şi întreţinere rezidă de asemenea în
sesizarea abaterilor de la modul firesc de folosire a instalaţiilor.
Operaţiunile de întreţinere se execută cu menţinerea în funcţiune a reţelei de
canalizare.
Remedierea avariilor cuprinde îndeosebi restabilirea continuităţii canalizării în
punctele unde s-au produs deplasări şi distrugeri ale tuburilor sau pereţilor canalului
indiferent de cauzele care l-au produs. Nu sunt considerate avarii înfundarile canalelor
sau ale gurilor de scurgere, deteriorarea capacelor şi grătarelor, a treptelor căminelor,
degradarea reperelor, etc.
14
Remedierea avariilor se efectuează cu materiale de aceleaşi dimensiuni şi
caracteristici cu cele din care este confecţionată reţeaua în zona respectivă. Nu se
admite ca remedierea să se facă în condiţii care pot diminua capacitatea de transport a
reţelei, sau cu materiale care ar fi contraindicate cu proprietăţile terenului din zonă, al
apelor uzate transportate.
Remedierea avariilor la canalele vizitabile se face după caz, cu sau fără
scoaterea din funcţiune a tronsonului din cauză, de personalul de exploatare şi
întreţinere, dotat cu echipament de protecţie şi având asigurată o ventilare permanentă.
La remedierea avariilor care necesită oprirea scurgerii apelor uzate, se au în
vedere următoarele:
- zona care se izolează de restul reţelei şi din care se deviază apele uzate în
canalele învecinate sa fie cât mai redusă;
- remedierea avariei să se efectueze în mod continuu, echipa de întreţinere fiind
organizată astfel încât să nu întrerupă lucrul indiferent de durata avariei.

3.4. Organizarea exploatării şi întreţinerii


Pentru exploatarea şi întreţinerea reţelei de canalizare S.C. ECOAQUA
URZICENI are disponibilă o echipă de patru muncitori. Astfel, un muncitor
corespunde la cca. 2,5 km de canalizare menajeră. Atât pentru exploatare cât şi pentru
întreţinere reţeaua de canalizare este împarţita în zone, purtând fiecare o denumire şi
un numar de identificare.
Unitatea de exploatare şi întreţinere a reţelei de canalizare este amplasată la
sediul ECOAQUA fiind organizată împreună cu activitatea de exploatare şi întreţinere
a reţelelor de apă având unele dotări utilizate în comun. Magazia de materiale şi utilaje
de intervenţie se află la sediul unităţii de exploatare şi întreţinere.
La întocmirea graficelor de lucru se ţine seamă de următoarele:
- asigurarea unei repartizări cât mai uniforme a volumului de lucrări pe tot
intervalul de timp la care se referă graficul;
- afectarea anumitor perioade cu precădere unor lucrări ca: revizuirea
instalaţiilor interioare ( făcută în perioada iulie-august), spălarea reţelei ( iulie-august)
- frecvenţa fiecarei categorii de operaţiuni;
- volumul de lucrări care se poate executa în opt ore în condiţii normale de
lucru.
Atelierul de întreţinere, comun cu cel de la exploatarea şi întreţinerea reţelelor
de apă, e oganizat pentru repararea uneltelor şi dispozitivelor speciale de curăţat şi
desfundat canalele.
Pentru activitatea de exploatare şi întreţinere e asigurat un stoc permanent de
materiale necesare şi de utilaje în funcţie de prevederile unor posibile avarii făcute în
baza experienţei anterioare, de starea reţelei, de vechimea şi gradul de uzură al
acesteia, etc.
Dotarea unităţii de exploatare şi întreţinere cuprinde:
- picamer plus compresor pentru spart pavajele;
- macara pentru manipulat tuburile şi celelalte piese ale reţelelor în caz de avarii
- liaz pentru spălat, curătat şi desfundat canalele;
- trolii pentru curaţirea canalelor nevizitabile;
15
- vidanjă pentru golire în cazul unor înfundări;
- scule şi alte dotări pentru controlul interior al canalizării: perii de diferite forme
şi dimensiuni, cabluri de hotel de 3-5 mm şi de 12-14 mm, găleţi, răzuitoare, furci,
cârlige, lopeţi, lanterne electrice, răngi de fier.
Pentru transportul echipelor de lucru unitatea dispune de autoutilitare folosite în
comun cu echipa de exploatare a reţelelor de apă.
Pentru lucrările executate cu săpături sunt asigurate panouri de împrejmuit locul
intervenţiei, scări, punţi de trecere, material de sprijinire a pereţilor săpăturii, etc.
Pentru primirea sesizărilor şi reclamaţiilor privind funcţionarea reţelei de
canalizare, unitatea de întreţinere e dotată cu două posturi telefonice, unul pe linie
directă şi celalalt prin centrala societăţii.
În cadrul secţiei Reţele Apă – Canal se ţin următoarele evidenţe referitoare la
exploatarea şi întreţinerea reţelei de canalizare:
- evidenţa construcţiilor şi instalaţiilor care alcătuiesc reţeaua;
- evidenţa calităţii apelor uzate descărcate în canalizare;
- evidenţa lucrărilor de întreţinere.
Evidenţa construcţiilor şi instalaţiilor reţelei se află la sediul S.C. ECOAQUA
S.A. Călăraşi SUCURSALA URZICENI şi cuprinde o descriere completă a
componentei şi modului de funcţionare a reţelei precum şi releveele întocmite la scara
1:5000 şi 1:10000 folosindu-se semnele convenţionale corespunzătoare, şi precizându-
se materialul din care sunt confecţionate tronsoanele,diametrul lor şi poziţia căminelor.
Evidenţa lucrărilor de întreţinere se face pe fişe în care se consemnează natura
lucrării efectuate, timpul necesitat formaţia de lucru şi felul cantităţilor consumate,
aceste fişe fiind orientative şi pentru întocmirea necesarului de materiale, a graficelor
de lucru.

4. Protecţia muncii

La exploatarea şi întreţinerea reţelelor de canalizare se aplică regulile cuprinse


în normele specifice şi a celorlalte acte care au reflectare asupra acestei activităţi.
La instructajele de protecţia a muncii şi în urmărirea aplicării regulilor de
protecţia muncii se insistă asupra următoarelor aspecte:
a) Accesul în canalele vizitabile, în căminele şi în celelalte construcţii accesorii
ale reţelei;
b) Folosirea echipamentului individual de protecţie şi de lucru;
c) Protecţia împotriva intoxicatiilor cu gaze, posibilă în timpul lucrului în
canale;
d) Transportul şi montajul materialelor;
e) Activitatea de şantier ce se desfăsoară cu ocazia remedierii avariilor
(coborarea în tranşee, sprijinirea malurilor, epuismente, semnalarea locului de muncă
cu o menţiune specială pentru străzile cu transport în comun);
f) Folosirea utilajelor de intervenţie ( motopompe, macarale, compresoare);
g) Semnalizarea căminelor lăsate deschise pentru anumite operaţiuni de
întreţinere sau reparaţii.

16
AVIZAT, ŞEF SECTIE APĂ – CANAL,
Ing. Şef MATACHE MARIAN Sing. PETRE GEORGE

17

S-ar putea să vă placă și