ANCL I. DumxicA, 2 AucusT, 1898. No. 44.

1LBTt41
REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA
APARE IN FIE -CARE DUMINICA
Abonament, pe an: in tard Le1 5
str0.inätate 8
Un numër 15 bani.

SUMAR:
C. I. Nottara, Seceta. Oh. Adamescu, George Baril. I. Costin, Insolirile econo-
mice. Ilieacu Dumitru, O scrisóre cutre apostolI! satelor. I6n Neagu, Arboril. I. La-
criji.anu, Predarea materiiior In cursul primar pe specialitäll. I. T. Popovieï, ScrIsorl
de la un sätean. Boboiceanu, Legenda Baba - Dochia. Const. C. Pop: Ta$cd. Cälätoria M.
S. Regelui in Rusia. M6rtea Prinlulul Bismarck. O faptä laudabilä. Adrese cütre re-
daclie. Btiri. Poeta redacliel.
Iluetratiuni: George Baril. Port din Ardeal. Costume de la Rom &nil din Macedo-
nia.Peisagifi din Africa.

SECETA
(Dupa naturä)
A mea e résbunarea, dice Domnul...

i de varä. S'a cräpat pämîntul de o §chiópä;

Foy pare cä limbi nevglute de foc ard In
.441%.

aer ; se lasA asupra ogórelor de grîil, cu

lfr.
, n,
spicul färä bob, paiele arse, i:negrite...
Foile arborilor s'aú uscat pe ramuri, apele
scäc}ut, vitele tip/ "de sete; :}i acolo, unde
gäsesc bältóge In iazul aprópe secat, se
reped eu turbare, sorb, $i cad umflate, ca lovite de träsnet.
Sórele arde de säptämAni pe boita albasträ, înbâcsitä de
.

praf; nici puiú de non nu se zäresce, cAt prinde §oimul cu

ochii, In zborul luí repede, vertiginos...
Läcustele aú cäclut eu miile pe ogórele seci, distrugând
ultimele rämä§iti, ïñecând câmpurile i:ntr'o mare de corpurl
verdi.
Atmosfera miróse a ars, aerul i:nécä respiratia, totul pare
<Albina<. 87

www.dacoromanica.ro
1378 ALBLSA

acoperit cu o pânze prefuitá; apase greú asupra animalelor,

asupra ómenilor, întunecá vederile, sugrumä, IT aruncá la
pámînt, cad loviti ca de o mane neWecjute...
Satul pare pustiü, nu se ved de cat -caraulele, cari daft
ajutóre cu medicul plá§ii.
Pare ce mi§une cevà neînteles in tärii..., departe, se lase
grell ca o piatrá de mere, séce câmpiile de bob, stifle vînturi
fierbinti nesimtite, de cad ómenii §i animalele inegrite sub
poveri dureróse, repecji ca fulgerul...
Intr'o cerute mare IT adune, IT arunce la marginea satulul
in gropi adînci, IT stropesce cu var pentru vecie...
Din vîrful dealuluï, vine la vale, satul întreg. In cap, co-
bell popa, îmbrácat in odejdii vechi, cu cedelnita într'o
mane, cu Evanghelia in cea-laltá, întovárá§it de doui dasceli,
se róge lui Dumnecjeft pentru îndepártarea bólei.
Doul terani in fruntea convoiului de rugeciune, duc o cruce
: mare de lemn, pe care e iugrávit din vremurl un Christ
rástignit.
Ce Christ slab, fáre de viate : o imagine asiriane, un chip
de om, ferá se fie om...
Cum se potrivesce acel Christ zugrävit acolo pe crucea de
lemn, cu ómenii, prápáditï de bóle, de furia secetel: imagi-
nea simbolicé a acelul Christ alergénd prin pustii, rebdând de
fóme §i de frig, propoveduind adeverul, credinta in Dumnec}eü...
S'aü oprit într'o poiane mare, ail các}ut in genuchi cu totii.
Sute de ochi jalnici, tri§tï, se îndrépte, acolo, sus, cerând,
îndurare de la Sfinta Feciórá...
Preotul, un bátrân cu barba albá, abià silabisind cuvintele
sfinte ale Evangheliei, plînge, abià mai tine cartea in mine :
murit doui feciori.
Ii tremure cuvintele, abià mai mi§ce buzele, cade la pámînt
rugându-se: Ieartá-ñe, Dómne, dace am gre§it..., cá Tu dici,
Dómne, cá dace se va gesì un singur drept in cetatea nóstrá,
cei-laltï vor fi mintuiti.
Glasul abià îi resune, stins de duren §i suferinti: lecreméze...
Tot satul plînge..., plîng fgmeile $'i copiiï; î§i §terg lacrimile
cu maramele, bïiguesc cuvinte de rugeciuni, a§tépte ün semn,
o îndurare de la Dumnecjèü
Aü remas In genuchi numai cei doui terani cu crucea, cei-
lalti, s'aft aruncat la pámînt, in rugáciune tainicá, doborâti

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1379

de durerí, tri§tT, cu nädejde, cä prea Sfînta..., va ïndepärtà

bóla...
Preotul, dupA el, satul se ridicä in sus, botézA aierul §i
câmpul cu aiazmä ; dupA ce udaserä iarba rëscöptä §i ogórele
secT, cu lacrimile lor, aruncä stropT in préjma lor, ca bóla sA
piará, sä se ducA pe pustii'I...
TéraniT închinä crucea cu Christul slab, färä de viatä, in
cele patru colturT ale orizontuluT, se prosternézä, strigA cu
totiT: ieartä-ne, Dómne...
Un glas de clopot dogit sparge aierul, însotesce plingerile
$i rugäciunele ómenilor, cu fetele palide, arse de sóre, bätute
de vînt, cerénd îndurare de la Domnul...
$opotele de rugäciune, ca o voce tainicä, îndepärtatä,
murmura
Slävit e§tT Tu, Dómné, carele vecIi tóte, cele rele ale
ómenilor, le uitT Tu, Dómne, ierti gre§alele lor; ea a§à did Tu
Dómne, cA dacä va fi unul cu dreptate Inaintea Ta, räsplata
Ta, nu se va întórce asupra celor necredincioaT... Fie in voia
Ta, Dómne, ascultä rugäciunele turmeT Tale päcätóse... amin...
Se pornì un plins nebun, jalnic... ÓmeniT plîn§T trecurä
d'abu§ile pe sub crucea cu Christul rästignit, se închinarA
la cele patru colturT ale orizontuluT ; pornirA spre Taz, sä
ieà apA eu cAldäru§a, sä ude într'o parte ogorul ars, înegrit
de sórele fierbinte...
Preotul îngenuchiA, dupä el, satul întreg, inching. Evan-
ghelia, se uitä In albia Tazului; nici strop de apä. Ilicepù sä
plîngä. Lacrimile preotuluT curgeaïl pe pämätuful cu care
stropise la atîtea fe§täniT fetele cre§tinescT...
RidicA pämätuful, rostì cuvintele: aibT milä, Dómne, de mobil
TAT, cäcT a Ta e rësbunarea ; stropì cu lacrimilé lui in cele
patru pär jT ale orizontuluT, atinse pe cel din prejur; cäcjurä
cu totil in rugäciune, pe malul TazuluT nisipos...
D'asupra lor cerul arde in flacärT, de desubt pämîntul
sta sa se aprincjä de dogórea racjelor SóréluT. Sälciile slut
ve§tejite, nemi$cate stall fruncjele pîrlite; nicT o pasére nu
canta între ramurile uscate...
Norodul de flämînc}T s'a pus in micare...
E sfîr§itul pämintuluT, gräesc ómeniT intro ei...
O fi venit vremea... S'a înrëit lumea, pronia dumne-
cjeéscä cînd vine, vine cu foc $i pîrjol...
$i mergeaü încet, tot cäutând cu ochiT in spre partea

www.dacoromanica.ro
1380 ALBINA

muntilor... Acolo, departe, d'asupra muntilor stinco$ï, fol de

verdétä, era nädejdea.
Se împînziserä munlil in nouri cenu$ii, ,çi cu cat crésta lor
se întunecà, cre0eà nädejdea in inima lor obiditä, sfïr$itä
de nevol $i suferinll...
Fie in voia Domnulul, gräirä ómeniï, in pragul ugeï.
Crésta muntilor s'a întunecat, am scäpat de näpastä...
Const. Notara

GEORGE BARIT
eorge Barit esie unul din conducétorii
Roinânilor de peste munti în timpul
marilor mi§cg.ri din anii 1848-49.
Näscut la 12 Mai' 1812 in comuna
.

Jucul de .jos, a úrmat cele d'întâi'

învétg.turi In comuna Trascg.' in
Blaj ; apoi a studiat In Cluj, de unde
întorcêndu-se cu titluri, a fost numit profesor la
$cóla Româng. din Bra§ov in 1836.
Fiind acì, întemeiézd primele foi românesci: «Fóia
pentru minte, inimá qi literaturd .> §i <. Gazeta de
Transilvania», (care apare §i aS11). La 1845 a fost
nevoit sg. se retragg. din profesorat, pentru ca sä
se ocupe numai cu s'a ocupat frte
serios. Diarele sale a' avut un însemnat rol in pre-
gg.tirea mi§cg.rii de peste munti ; ele a' slujit §i ti-
nerilor Români din principate cari lucra' contra
régimului regulamentar cari era' siliti, din pri-
cina censurii, sä nu publice o sumg. de articole su-
pêrg.tóre pentru Domn sa' pentru Ru§i.
Cârid s' a discutatestiunea uniunii (adicg. alipixi)
Transilvaniei cu Ungaria, Barit a scris in Fóia sa
câte-va articole favorabile; dar mai pe urmä, studiind
cestiunea mai adânc, a înteles cg. nu erà bung. pg.rerea
acésta, §i a fäcut apel la un om care sg. arate drumul
cel bun.
Se §tie cg. omul a fost Simion Bg.rnut, a cg.rui pg.-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1381

rere a fost votatá de Romans In adunarea de la Blaj.

De atunci Barit a devenit si el un apèrAtor al des-
pártiris Transilvaniei de Ungaria când eveni-
mentele aú silit pe Români sä intre in luptä, a fost
membru al comitetului pentru apèrarea tèris.
Atuncs a plecat din Brasov, ldsând conducerea
çliarelor sale lui Iacob Muresianu, si s'a aseçiat In
Sibiú. Evenimentele nu aú fost bune pentru Romani
si, In Martie 1849, Sibiul a cäçiut In mana Ungurilor.
Atuncs Barit a fugit In România. Acì a fost prins

George Bari'.

arestat de Russ. Mai tallit" însä. este dus In Bu-

covina liberat, dupà stä.ruintele families Hur-
muzachi.
Dupâ sfârsitul revolutiunis, Barit se întórse In
Brasov si reluä conducerea Gazeteï de fi'ransilvania.

www.dacoromanica.ro
1382 ALBINA

Curând însa, guvernul suspenda. iiarul, pentru-ca

nu se supusese poruncii de a nu publica raportul
lui Iancu despre faptele sale In 1848. Intrerupându-
se vase luni, çliarul apart iara.vi sub conducerea lui
Murevianu.
In 1852, Barit a luat directia fabricei de hârtie de la
Zernesci, pe care a condus-o aprópe 20 de ani.
A fost apoI unul din intemeietorii Asociatiuner
Transilvane §i membru al Academiei Inca de la
fundare.
In 1878, mutându-se la Sibiú, a redactat çliarul
«Observatorul», pentru care a avut trei procese de
presa.
Aceste greuta.ti nu l-aú descurajat, ci a continuat
a fi In fruntea mivcarilor politice ale Românilor.
Ca membru In comitetul central al partidului na-
tional organizat In 1881, a redactat Memorialul con-
ferintel electorale, care cuprinde programul de ac-
tiune al Românilor de peste munti.
Ales, In president al comitetuluí partidului
national, Barit a condus cu o activitate uimitóre,
lupta çiilnica a poporului roman Transilvan. Dar
acésta însa.rcinare atât de pliná de sbucium nu era
potrivitä cu vîrsta sa înaintata. De aceea se retrase
in 1887 pentru a se deda literaturiI vcólei.
In acésta ultima periódá a vietil sale, a condus
institutul de fete din Sibili vi a dat la lumina, o
lucrare In 3 volume : «Para alese din istoria Tran-
silvanie't pe 200 de arti: in urna.»
In 1882, împlinind 80 de ani, Academia a serbat
cu mari onoruri acésta data vi a ba.tut o medalie
comemorativa.. Tot In acel an a fost ales president
al acestei înalte institutiuni culturale.
George Barit a murit in 1893.
Este de sigur un model de activitate, de abnega-
tiune, de sacrificit, acésta viata, pe care am schitat-o
In scurte cuvinte.
Devi avea putinta crea o situatiune care sa.-i
asigure bunul trait vi linivtea ba.trâneÿii, Barit a
voit mai bine sa rainâie sarac, sä ducá o existenta

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1383

modestä in odaia lui simplä din Sibili. Inconjurat

de manuscrise. de note de tot felul, de cärti, el serià,
citià, in cât putero dice cä mórtea l -a gäsit in
locul activitätii.
(:heors;he adamesell

INSOTIRILE ECONOMICE

ntre imprejurärile de astä-di, and pretul grâ-

nelor abia résplätesce lucrul, când sin_guraticiï
agricultori nu sint destul de tari ca sá pótà
opri concurenta, când numaï lucrarea înte-
léptä a pämîntului póte asigurà câstt eco-
n.3milor : însotirile agsicole slut sculul popo-
ruluï.
Puterea mare ce intrunesc însotirile ne-o descopere si
dovedesce însäsi natura. Albinele si furnicile singuratice se
aratä fórte slabe, in cat lucru uneia abià se póte luà la
socotélä ; prin unirea puterilor însä isprävesc lucräri, care
pun in uimire si pe omul cel mai întelept.
Intre ómeni încä se ivesc multe lucräri, pe cari singu-
I aticii nu sint in stare sä le ì.ndeplinéscä in vreme scurtà,
dar prin unirea in societate le duc la sfîrsit cu usurätate.
Dacä conducétorii firesci aï poporului sìnt hotärîti a lätì
si introduce In mijlocul poporului plugar economia ratio-
nalä, atunci cerinta fundamentalä este sä-1 pregätéscä la
întemeïerea î.nsotirilor.
Insotirile skit chemate a läti moralitatea, iubirea frätéscä
si ajutorarea împrumutatä. Unde se pune temei la aseme-
nea însotiri, in comune se alungä furtisagnl, läcomia si :
pisma. Poporul se duce si se indémnä la lucru, la pästrare si
prin aceste ajunge la bunä stare si îndestulare. Unde se
póte rësädi indestularea, d'acolo se alungä neghina färä-de-
legilor. Insotirile añ menirea cá sä intocméscá imprejurärile
locale dintr'o comunä asà cä : ómeniï mai avuti, sá spri-
jinéscä pe cei säraci si sä-i ajute a-si face bunä stare,
iar cei séraci sä muncéscá ca sä-si adune si el cu sudórea
feteï avere. Acéstä stare se pte îndeplini prin însotirile

www.dacoromanica.ro
1384 ALBINA

agricole. Avénd locuitorii din comune insotiri, ómeniï cari

dispun de bani gata îï depun pentru pästrare acolo si nu
staù bang färä dobîndä ; altii cari aù trebuintá împrumutä
si plätesc dobîndä. Prin asemenea insotiri sînt scutip lo-
cuitoril dintr'o comunä de alergäri prin orase si la singu-
ratici, cä sä pótä primi cevà imprumut in caz de lipsä.
Ad dobindesc in timp scurt imprumut. l7ilele in cari ar fi
silit sä alerge in depärtäri mari dupa imprumut, le intre-
buinçézä lucrând; de alfa parte nu plätesc nid dobînda
mare, ci numaï cum s'a statorit prin consiliul administrativ.
Insolirile locale daù îndemn la sîrguinta si la pästrare, fie -
care sätean, fie avut fie särac se sträduiesce, sä aibä bani
adunati pentru timpuri mal grele.
Este un lucru aprópe de totï cunoscut cä, poporul aduna
un capital de lei 400 -1000 in timp mai îndelungat, 3 8
ani a$à dupa cum vinde cereale ori vite din care pästrézä
tâte o parte. Asta -41 acest capital sta îngropat in l41ile
multor tärani, dar cu introducerea însotirilor va esì in cir-
culatiune o multime de bani, cari vor imbogátì atât pe
adevératiï proprietari, cât si pe cei ce -i pun In miscare.
Prin mijlocirea insotirilor se pot cumpérà morii mai mari,
cari prin consiliul de administratiune se pot vinde mem-
brilor, chiar si celor mai säraci, daca sînt ómeni sir -
guinciosi si pästrätori : cu indatorirea sa le plätéscä in rate.
In modul acesta si ómenii cei mai säraci, feind burl de lu-
cru, pe cale scurtä si usórä se pot lesne face proprietari.
Cei säraci, lucrând altora, c4tigä si plätesc ratele si
ajung la avere. Insotirile servesc ça mijlóce pentru la-
tirea economiel rationale, cäcï printr'nsele se cumpérä :
séminte bune, macini agricole, cari ori se vînd cu pret
convenabil ori se daù cu arendä spre folosinta mem-
brilor. Membril sä îndémnä sä reguleze välcele, sä stîr-
péscä mocirle si tufisuri sporind pämìntul roditor. Tot ase-
menea sfätuesc membril sä planteze pomi, sä usuce póme
pe cóste sä planteze arborl, iar pe locuitoril de lîngä duri
sali ude grânele in timp de secetä. Pe lîngä välcele, duri
si päminturi mlästinóse se vor planta richiti, boze, iar in
lacuri, papurä, de unde se întrebuintézä si se câstigä material
pentru industria de casa:
Insotirile pot luà mäsurile de lipsä pentru întroducerea
industriel de casa, cum sînt uneltele cele mai de lipsä pen-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 138:

trebuintele case'. Noi scim fórte bine cä poporul agricultor

are timp îndestulätor in cursul ierne' ca sä se deprindà,
sä lucreze, numal învétätura if lipsesce.
Päläriile de paie cari in alte täri formézä un capital de
venit, la noi, se vînd cu un pret îndoit fiindcä ni le aduc sträinii.
Insotirile se pot îngrijì de piete atât pentru cumpérarea
mai eftinä a inärfurilor trebuincióse poporulu' cât si pen-
tru vinderea cu preturi mai bune a productelor recoltate
de membrii. Pot vinde producte membrilor in cantitate mare
din localitate färä sä fie siliti membri' a alergà la tir-
guri i:ndepärtate cu perdere de vreme Si cu plätirea la
vämi si acsize. and unele producte nu ar aveà
pret indestulätor de cât mai tîrziú, insotirea in comptul pro-
ductelor, in cas de lipsä, í:mprumutä cu bani pe membrii
pinä ce le pot vinde, deci pe calea asta acoperesc
lipsele mari.
Insotirile sînt chemate a lätì, ,si réspindì literatura eco-
nomicä in mijlocul sätenilor. De o parte póte da premi'
de încurajare pentru unele articole mai bune, de altä
parte póte cumpérà §i impärtì din dobindä scrieri econo-
mice intre membri. Pot sä-0 compunä bibliotecä sätéscä in
care sä aibä locul de frunte. scrierile cu sfaturi practice
in economie. Prin scrierile economice de o parte se lätesce
cultura, cäci cetitori' se deprind cu scrierile, de altà parte
sä réspí:ndesc §i cunoscintele practice, atât de trebuincióse
pentru economia rationalä. Conducatorii din fruntea inso-
tirilor, fiind ómeni detepti, sfätuiesc Si povätuiesc pe membri
in tóte afacerile mai insemnate ale viete'.
Insotirile pot aveà afacer' de asigurare pentru mórtea
ómenilor si perirea vitelor. Societätile de înmormi.ntare §i
résplätirea vitelor se pot întemeià cu bani putini, a,sà 500
de in0 se obligä a plätì câte 10-20 bani când móre unul
din membri, ca familiei réposatului sä i-se deb. câte 20-30
lei. Dacä cei insoliti ar fi 500 atunci cu 10 bani sä adunä
la men-tea unu'a din membrii 50 lei: plätindu-se 1e'20-30,
restul se capitalisézä.
Tot asemenea se procede si cu asigurarea vitelor. Luând
tóte argumentele in*ate, datori sîntem sa felicitäm pe
bärbatii cari aü dat fiinta lege' sindicatelor. Färä i:ndoialä
s'a pus temeiü pentru ïntemeiarea însotirilor; de acì urmézä
greul munci' ca sä se îndeplinéscä intentiunea legei.

www.dacoromanica.ro
1386 ALBINA

Realisarea atârnä de 2 cerinte : bärbati de muncä si

sprijinul unel bänci de credit. De la bärbatul care va fi
chemat sä aducä la indeplinire i:ntemeïarea insotirilor agri-
cole, care va da tóte i:ndrumärile, care va trebuì sä mér-
gä la fata loculuï sä itistruieze si sä ìntroducä directiunea
in functiune, de el atârnä isbânda fericitä a însotirilor.
Insotirile agricole, fie regionale, fie locale, numaï asà pot
luà fiinta dacä vor fi sprijinite si ajutolate cu credit de o
balled centralä. In modul acesta in timp scurt si cu putinä
greutate sä póte pune temeiú insotirilor. Agricultoriì: din co-
mune primesc usor sfatul de la bärbatii, cari pot sä le
arate cä sint In stare sä le dea si bani pe lingä sfat. ln ase-
menea i.mprejuräri, si cu aste mijlóce, si ómenii cel mai avuti
si cu bunä stare inträ ca membril in sinul insotiriï, îsi depun
si bang cu dobindä, cäci véd cu ochil cä banca centralä
dä paralele cu încredere la însotire, deci nu ail fried de pier-
dere, stiind si aceea cä insotirea se aflä sub controlul bäncii
centrale.
Cuprinderea asociatiunilor pe asemenea fundament este
faptä 4nteléptä si nemeritä. De o parte säteniì: se induplecä
mai usor la întemeiarea insotirilor, de altä parte însotirea
localà ori regionalä avênd depuneri mai marl pe cari nu
le póte întrebuintà, le trimete in centru, si când are lipsä
primesce din centru. In modal acesta însotirile sint de-
plin asigurate ; in lipsä pot primì împrumut de la banca pro-
prie, iar in cas când are bani In prisosintä îi depune ca sä
pótä da membrilor dobïnda cuvenitä.
Vorbesc din practicä de mai multi ani; si sint sigur cä numal
atuncï vom vedeà intemeindu-se sindicate agricole, când sfa-
tul va merge cu banul. Fard apostolat, legea sindicatelor n'ar
produce recolta de toti doritä. and insä intemelarea va fi
luatä sub scutul unel bänci, in vreme scurtä vom vedeà
ivindu-se sindicate, vom vedeà scotêndu se la luminä capi-
tale considerabile, earl astä-di mucedesc in 154 si cârpe,
vom vedeà luându-se la intrecere comunele pentru infiintarea
insotirilor.
I. Costin
FermaStudina.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1387

0 scrisóre catre apostolii satelor

Scumpi ,yi celegi

u toil scim cä literatura are doué marl' divisiuni : Lite-

raturá cultä Literaturä poporaná. Aceste diviziuni in
6 literaturä, se explicä fórte lesne dupä pátura socialä in
"`° care s'aü desvoltat.
Sub titlul da literaturä poporanä se întelege totalitatea produc-
iunilor literare poporane cunoscute In masa poporuluï. Aceste
productiuni sint grupate in doué pärtï : scrise §i nescrise, de unde
literaturä poporanä scrisä ¢i nescrisä.
Cea d'intâiü se ocupa cu producj,iunile poporane ce ne-ail vent
pe calea serierei. Aid autorul anonim scrie in graiul poporulul
cu un anumit scop. Pe când In cea nescrisä, autorul tot anonim,
nu spune cu un anumit scop ; ci id desvelesce cu acea naivitate,
modul séü de a vedeà in materia ce are a descrie. Acì compo-
sitorul poetul, este intreg poporul românesc. Acésta a fäcut pe
nemuritorul Vasile Alexandri sä 41ieä : «Românul este näscut poet.»
Productiunile poporane nescrise circula din gura In gura, din
larä In Ora ,si din epoca in epoca ; suferind transformärï de forma
$i In unele împrejuräri ,si de fond.
Ea coprinde tóte acele productiuni ale spirituluï poporan, näs-
cute in diferite împrejuräri psihice.ale poporului, saü mo,stenite
din timpuri sträino,sesci, din trunchiul de popóre primitive $i
modificate in cursul secolilor.
Multe vécurï, acum uitate de tótd Românimea, nimeni din
pätura culta aristocratica a societätii de atunci nu se interesa
de acéstä literaturä. Ba chiar se despretuiaü barzii acelor opere
neperitóre, cu epitetul «prostime». Acest cuvïnt il întâlnim ,si in
cronicariï nostri.
A trebuit, insä, sä se ivéscä si pentru acéstä prostime o razá
de sperantä cu începerea marei revolutiuni franceze. De ad ina-
inte nu se mai despretuesce prostimea si niel productiunile el ;
ba ce este mal mult, ¢i gramaticil î$i gäsesc adäpostul
numai in acéstä sorginte a limbei nóstre. EI o numesc cu drept
cuvînt : «archiva popórelor din trecutul noitru f i acelor din
present».
Din studiul pärtilor ce o constituesc, ne putem da sémä, de
originea poporului românesc, do nascerea natiunei nóstre, de a-
plicarile naturale cu care este inzestrat acest popor, de luptele
avute cu diferita popóre ,si prin ea se póte zidì trecutul întu-

www.dacoromanica.ro
1388 ALBINA

necat al natiuneï nóstre. Iatä cum vorbesce Alex. Russo, despre

tesaurul muzeï nóstre poporane : «Albia literatureï nóstre culte
e atilt de înguste in cat, dace a§ Slice cä mai nid o scriere noue.
nu posedà conditiunile uneï scrieri neperitóre, a§ spune un
adevér supérätor pentru tagma literatilor, §i adevérul de and
lumea, umblä cu capul apart ; însä märturisesc cä privind babi-
lonia limbisticä din Slilele nóstre, me îngrijesc pentru viitorul
nostru literar ,gi me mängdcïc numai cu credinta cä acest viitor
îï va gast locul de seepare in poesia poporanä.
«Imi închipueso ce sînt un strain sosit in Moldova sail in Va-
lachia, cu dorinta de a studià istoria, datinile §i natura némuluï
Românesc. Cumpër o biblioteca întrégä de carp* scrise In diferite.
jargonurï : istorie, poesie, ziariatice §i altele. Deschid o carte isto-
ricä §i ved in ea nume, date, pomenirï de résbóie ; niel o mi§care-
socialä de instituturi, de gradul civilizatiuneï diferitelor epoce.
Nemultumit me duc se vizitez monumentele, doar voiil descoperì.
un veatigiil din lumea trecute. Monumentele lipsesc ! MO înapoiez
deci la limba §i literatura de astil-Sli. Aiccc me coprind fiori de
ghiaiä !
«Gramaticile imi par nisce vechï desertatiunï de limbisticà ; ïnsa .
nu adevérate gramaticï românescï: cercetez literatura §i daft de .
o amestecäturä indigeste, de o sume de idei luate färä nicï o
sistema de la sträinï §i prin urmare nu-fi gäsesc niel un earacter
original.
«Unde este dar Itomânismul ? Unde se-1 cäutäin pentru ca sä
ne facem o ideie exacte despre geniul românesc?
«Din intâmplare, mé plimb printr'un iarmaroc §i de o data mé.
ved într'o alte lume! Ved ómenï §i haine ce nu véSlusem in ora§e;
aud o limbe armoniósä, pitoréscä §i cu totul stréinä de jargonul
certilor. De unde eram la indoialä, dace Româniï sînt o natiune_
sail o colonie cosmopolite moderne, un soiil de Algerie-Franco-
Italiane-Grecéscà, incep a intrevedeà adevérul.
«Iatä un om cu fisonomie veselà, el intra într'o colibä de frunze,,
scóte de sub suman un instrument. ce-ï Slice Mute §i se pune a
cântà. Multime de ómenï se ïndésä împrejuru-ï §i-1 ascultà cu .
dragoste, cecï el (gee balade strämo,îesei.
«Ochiï mi se deschid, o nationalitate întrégä se desvéluesce in.
graiul, in hainele, in tipul antic, in cântecele acelor ómenï ! Läu-
tarul canta §i înaintea mea se desfä§óre o tabelá care me încântä
and el sfâr§esce, téta nedumerirea s'a §ters din mintea mea ;.
reman convins de nationalitatea românä, de geniul românesc ;
înteleg dragostea românuluï pentru tara lui ; înteleg puterea.
legeturilor de familie.
«Iatä poesia, iatä adevërata literatura eu care se pot mândrì_

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1389

Românii. Fie forma versurilor une-ori chiar defectuósä, ele îmi

par mie poleite cu razele geniului. «Privighetórea nu este fru-
mósä; dar cântecul ei este rupt din Raiú.»
Vedeti iubitiï meï, eu câtä fidelitate $i mäestrie, descrie genialul
bätrân, importanata ce trebue a se da literaturei.poporane.
Dupti pum vedem, in cântecele bätrânesci se adeveresc cronicile,
In ele se gäsesç ëonsiderante pretióse despre starea moralä, despre
obiceiuri despre organizarea acestul popor.
Multe pärt;i ale gramaticei r?i ale filologieï rómâne, gäsesc lä-
murirga sari justificarea Ior In versurile colindelor $i pratiilor.
«Cdntecile bcztrdnesci aft un ce, care te mi$cä pîná in adincul
sufletului.»
Uncle se gäsesc acele comori nepretuite ?..... cine : este In
putintä a ni le da la lumina çlilei?
Réspunsul este din doué cuvinte : Poporul învétcitorul
Acestea slut cuvinte de mare pret, pentru orï-cine träesce
simte românesce !
Popor 1 învëtätor 1 nume scumpe! Voiti ca In ultimul cuvînt
sä se oglindéscä totul. Atunci, afarä de ce vé impune scutul le-
gilor oficiale, mai conformati-vé :?i acelor legi de conceptiune
strämo,séseä, cari ni se impune Tiouë celor ()Op* din popor, pentru
popor.
Nu este lucru greri, când auçli un tînér doinind, sä-i furl Cu
auçlul 'acele versuri drägäla§e, sari pe acelea ale until bätrân
plecat :de an!, cari i:?i plânge trecutul fericit sari trist. Luati (led
rolul harnicelor albine, $ï a§à cum sinteti rëspânditï prin' diferite
unghi>;ri ale Wit", trimiteti mierea pretiósä ce o puteti gäsl prin
acele locuri, la stupul acesta ce pórtä nùmele de «Albina». Ea va in-
magazinà acest nectar In fagurii ei. Scumpe pretiósé vor fi
paginile acelea ce veti scrie, and aveti putinta a adunà.
Termin amintindu-vé cuvintele evanghelistului care çlice : «El
In lume a träit, §i lumea pe el nu 1-a eunoscut.» Deci 1 urma:}iï
no§trii, tärçiiri, când nu vor mal puteà adunà, din împirejuräri
bine cuvîntate; sä nu pótä a ne çiice:
«Invétcrtorii in popor s'aü nascut ,ii creseut, eu tóte acestea pe
popor nu l-ad cunoscut!
Iliescu Dumitru.
Dirigintele ae61eT din Comuna Cäprenl -Dolj

www.dacoromanica.ro
 Port din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
Costume din Dulaeedonia.

www.dacoromanica.ro
1392 ALBINA

ARBOR I I
n grädina si in agricultura säténului român, se pe-
6-
trece cea ce se petrece si in tara românéscä.
(y Bäläriile, scaij., salcîmii si tótä planta nefolositóre
se îndésä si cotropesce pämintul agricultorului,
tot asä cum se îngrämädesc nepoftite peste blagoslovita
nósträ tara liftele streine, cotropind -o si speculând -o cum
le vine mai bine.
Cine n'ar dori, ca in locul salcimului de dinaintea caseï,
sä batä prima -vara in Beam ramurile unui mérîncärcat cu
fiori dalbe ? Cine n'ar dori, ca vara sä se scuture in ogradä
pere frumóse in loc de ghimpi? Dar cum sä se întîmple
ca mérul, ori përul sä créscä de sine acolo? Salcîmul cresce
singur si cu tóte astea smulge -1, cä va esì altul in loc. Ro-
mânul pe de alta parte -i bucuros cä acesta íi face umbra
färä cheltuialä si farä muncä, se multumësce a -1 numi «bu-
ruiana draculul» si -i dä pace.
In satele de munte, gäsim destui mere, peri, ciresi etc.,
dar sélbatici, cari s'aú sädit si aú crescut singuri si aü re-
mas in starea for primitiva, caci nimenea nu le -a dat aten-
tiunea de cât doar sä le culégä rodul ; mult, 'putin, bun,
réü, . cum se intîmplä Gäsim asemenea livedi întregi
de pruni, dar tot ne altoiti si aprópe nädusiti de uscäturä
nid omidile nu se curetä de pe ei.
Prin satele de deal si cele de podgorij. din fericire
se gäsesc mai multi pomi, mai toti insä bëtrîni, säditi din
alte timpuri, cäd tineretul de acum in loc sá mai facä,
stricä si din ceea ce -i rémâtie. Asà, vedem cá nucii cari
fac podóba viilor, sint acum scoli pe motivul simplu cä fac
umbra !
Satele de camp insä sint fórte särace in cultura de pomi
roditori Si din potriva sälcii si salcimi, päduri întregi. Sint
sate in cari nu se gäsesc meri, ori peri, nici de leac, doar
pe mosia unui boj.er dacä skit doi, trei, ciresi cari sint pä-
ziti cu pusca pe timpul cócerej..
Cultura si altoirea pomilor e rëmasä fórte mutt in urmä,
caci multi nu -i cunosc folosul. Adj. când se vinde chilogra-
mul de mere prin tirguri cu 60 de banj., nimeni nu se

www.dacoromanica.ro
 A L BINA 1393

gindesce sä sädéscä pomi. Gândul tuturora este atintit la

câstiguri de o datä mari, si sint atât de preocupati cu acest
gând, cä uitä multe alteie din cari ar puteà trage câs-
tiguri modeste, dar trainice. Ast -fel spune unul sätean
cä unde -va este o comórä si el va särì desbräcat si descult
,sä mérgä sä o desgrópe, dar sfàtuesce 1 sä mute un porn
din câmp in ogradä si -ti va réspunde cä asta -i lipsesce
Jul acusi?
Statul a luat multe mésuri in acéstä privintä, cu deose-
tire bune, din care cea mai frumósä este cä anul trecut
a pus in vindare mai multe mil de arbori altoiti, la pepi
.ierile Visanu din Iasi, Petrósa -Buzeú si Strehaea pe pretul
de 1 leiä.
CâtI -va locuitorl din comuna nóstrd s'aií gräbit sd cum-
pere merl, peri, cais., gutu., precum si d -1 diriginte al scó-
leï si multumitä ploilor si ingrijirilor ce ce li s'a dat, sint
acum forte frumos.. In primä -vara viitóre se va comandà
nln, mare numèr de cätre locuitori, încurajatï si prin faptul
cä Ministerul a redus pretul unul arbore de un an (2 metri
3nältime) la 50 de ban., mai eftin si de cât un litru de vin.
Este timpul ça fie -care locuitor gospodar, care lucrézd
pentru imfrumusetarea si îmbelsugarea case. sale sa se
gräbéscä a desrädäcinà catina alba (1) care face podóba
gardurilor pe une locuri si devine însuportabilä cä pumal
pote scäpà de ea (2) si a o înlocuì cu meri, peri, caisi, ci=
TO, visini, gutul, pruni, persici sañ migdali, de ori-ce va-
rietate, cari se cer numai printr'o petitiune de la Inspec-
toriï viticoli ai pepinierilor de mai sus si se primesc pache-
tat. in schimbul pretului de nimic de 50 bani de arbore,
plus transportul cu trenul, care este cel mult 10 bani de
arbore.
Multi agricultori vor multumì cu timpul Statului, cd le -a
pus la indemânä acéstä ocupatiune aprópe uitatä, dar forte
utilä din tote punctele de vedere.
Ión Neagu.
TifescTPutna.

(1) Visa. ,i dracilá.

(2) Mi s'a întîmplat sa véd asemenea planta résáritá in casa unul
oni, sub pat.

Atbina> 88

www.dacoromanica.ro
1394 ALBINA

Predarea lectiuuilor in cursul primar pe specialitáti (1)

e citi-va vreme In sfera invLiiämîntulut primar s'a agi-

tat necontenit spiritele la aflarea celor mal bune metode
de predare. Acéstä sbuciumare bine nutritä de entusias-
mul corpulu' didactic, n'a rémas färä resultat : în mare
parte s'a stabilit sisteme §i norme de predare fórte salutari'
progresulut instructiuñi'. Acestea puse in aplicare, a dat mersulu'
instructiuni' primare un avint însemnat.
Obiectul preocupärilor de cäpetenie, ale membrilor corpglui
didactic, a fost nu numa' descoperirile cäilor celor ma' nemerite,
pe care învëtiätorul trebue sä îndrumeze pe f¡tcolar, spre a-1 duce
maï repede, mai lesne, mat neobosit $i mai bine pätruns de cele
véçlute in decursul drumulu' cätre scopul dorit : instruire §i edu-
care, dar chipul cum trebue sà se predispunä înarmeze pre
sine, spre a putea sä obtinä resultatul dorit.
Curentul nutrit de atart cugetär' a inläturat vechiul sistem de
predare pe clase §i s'a introdus rotaftiunea.
Comparata cu vechia sistemä ea e cu mult mai superiórä $i
maï preferabilä, avantagiile ei sint multe, dar fad de sistema
predäril prin specialisare, ea cade mat tot la acela0 nivel ca §i
clasele fad de dinsa. Intr'adevër, multe suferinte ale membrilor
corpulu' didactic aú fost vindecate prin introducerea rotatiunii,
dar sarcinile ce ea impune sînt cu totul ingreunätóre bunulu'
mers al instructiunil. iacä de ce : In predarea învédmîntulu'
primar prin rotatiune s'a lärgit i prea variat terenul de muncä,
ce trebue conceput §i ijinut ca într'un mänunchiú in creerul in-
vëtätorulut.
Unde pinä ad', un învLtätor aveà atentiunea $i vigilenta con-
centrad numai asupra unel singure clase, in care predà in mod
enciclopedic vr'o $épte opt ramuri de cunoscinte, acum va aveà
cel putin de vr'o patru ori mai inult, sfera sa de cunoscinte,
trebuind a coprinde întregul continut de cunoscinte din progra-
mul celor patru clase prmare.
Fie or-eft de bine pregätit un învétätor pentru a predà enci-
clopedie cursurile ìnvétìämîntulu' primar, tot nu se va puteà
comparà cu acela ce ar predà numat o ramurä de cunoscinte:
o specialitate.
S'ar puteà obiectà, întru-cît-và, cä cunoscintele de $i vari', ali

1) Cestiunea find pusä aci spre discusiune cum dice autorul, se lntelege
cit Redactia nu se pronunttï, prin faptul publicäril, niel pentru, nicï contra el.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1395

óre -care aseménare intre ele. O fi 0 a0à, dar mai asemënare ce

aü unele din lucrárile manuale, en tete acestea nimenea nu
lucrézá de cit pe specialitätï. O aseménare mal mare ca intre
cismària bárbátéscá $i cea femeéscä, niel ce se mai póte; totu §ï
poftitl $i luati ghete femeescï de la un cismar ce face fii bàrbá-
tesci $i le comparati cu acelea de la altul ce lucrézá numaï fe-
meesci, §i ve veti convinge de avantagiile ce dé specialisarea
maestruluï, spre a se puteà Introduce in secretul finetea ide-
ale a sciinteï.
Se va (lice póte: dar ce trébà mare de cunoscintele din clasele
primare, póte sa-le predeà or ,si cine cu înlesnire, nu e vr -o filo-
sofie, nisce mici inceputuri. AO o fi, dar acele mici începuturi
aü o valóre egalà cu splendóreá ce presintá +ele când ajung la
maxima lor desvoltare: ele sînt embrionul plantel crescênd §i
desvoltându -se devine maestósá ìncântátóre. La clädirea edi-
edificiilor mórete, grija cea mare e consolidarea fondamentuluï
fire de care ori -ce înfrumusetare mai departe este zadarnicá.
Aste' -(ii, grafie progresuluï obtinut in metódele de predare ce
aii luat atâta avint de citi-va ani In învëtämîntul primar,
se cere fórte mult de lucru, mult mai mult ca la cursul secundar;
de óre -ce se prede' cu totul real §i rational, 0 apoï eleviï aunt
Cu totul începätorï.
S'a dus i duce -se timpul când învétatorul primar da lectiuni
dupe' carte, çïicênd copiilor: luatï d'ad pine ad, fárá se -0 deschidà
gura 0 inima spre a gonì de- asupra lor intunericul ignorantiï.
Atará de cele coprinse in carte mal adáoga: luatï de ici pine.
ici, i spuneti de ici pîná ici, fárá _a se ostenì câtuci de putin
prin intrebärï $i înfàticerl de lucruri, sä face cunoscute elevilor
cunoscintele predate.
Socotesc ce mare progres s'ar realisà in instructiunea primará
dacä cursurile s'ar predà prin specialisare. Nu -mi pot închipul
cà vre -unul din învétätori, ar puteà contesta acest adevër. Ad
dori sa mi -se réspundà contrariü. Voiü luà, in estrem, pe cel
mal bun învétàtor, atît ca fond cit çi ca desteritate metodice,
$i -1 voiü pune in cele doue situatiuni: predarea prin rotatiune
$i prin specialisatiune. El bine, prin specialisatie avênd a per -
curge o cale uniformó, el se va desvoltà de atâtea ori mai bine
0 mai mult, de cite ori are mal putine ramificatiuni de cuno-
scinte. Cine nu póte întelege cu cite greutate î$l indeplinesce
invétátorul datoria sa, avênd a predà cunoscinte cu totul deo -
sebite. Abià se' îndrumézä; sérmanul,pe calea naturahlor, $i dupä
30 minute programul 'I (lice : pinä ad, de la naturale vel trece
la spirituale, de la cele lumescì la cele Dumneçlescl. Ce positiune
penibilá pentru bietul invétàtor! unde pîná acì contemplase na-

www.dacoromanica.ro
1396 ALBINA

tura, silindu-se a da copilulul conceptiunea realitetiï, momentan

trebue sä-§l schimbe fata inima spre a da copilului concep-
tiunea abstractiuniï, idealitätil.
Imaginati-ve condamnarea cä alt-ceva n'ar puteà fi a
unui artist teatral de a juca maimulte roluri, fäcénd alternativ
$i la intervale imediate, and pe comicul când pe tragicul,
veti recunósce ca atare 0 posittiunea învetetorulul, care prede
diferite cunoscinte.
Nu ved nid un obstacol care s'ar opune, cu drept, introdu-
ceril In învetämintul primar a predäril prin specialisare. Insti-
tutorii ar fi tot patru, rotatiunea ar remâne tot in fiintá; cu
deosebire cä, in loo de apreda un singur institutor töte cuno-
scintele cu aceea0 copii, de la clasa I pine la clasa a IV; vor
predà patru, de la clasa I 0 pine la a IV, cu aceia0 copii
cite o despätire de cunoscini<e, o specialitate, cam in modul ur-
mätor: unui limba, altul matematica, altul istoria $i geografia
cel-l'alt religia $i desteritäliile. Ast-fel distribuite §i predate
cunoscintele, ar înläturà inconvenientul de a se da o desvoltare
mal mare unora in dotrimentul altora; dupe cum cutare saú cu-
tare ìnvetsätor ar ave predispositiuni.
Märginind acl, estinderea desideratelor mele in acéste che-
stiune, rog pe stimatil mel colegi sä bine-voésce a,sï area, mo-
tivat, pärerile d-lor, pro $i. contra, relativ la cestiunea de fate.
Ión Lecritia.nn.
Institutor in Craiova.

Scrisori de la un Sátean.
Fraff SätM;

r g, ine-cuvîntatä §i ápératá. de Mântuitorul fie cóla

;care ne-a luminat deschis ochii. Par'cá. ne
îngrozim 0 ne cutremurám din tot adîncul su-
fletului nostru, când ne gândim la marea pe-
dépsa. ce am fi osînditi açii sá înduram, daca n'am
fi trecut prin sfîntul curàtitor al §cólei ! Vai! In ce
amdrnicie de întuneric al mintei 0 al sufletului am
zàceà astáçlT !
Locul de cinste, care açli îl avem, 1-am mai fi pu-
tut aveà óre, dacá nu treceam prin sfîntul curati-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1397

tor al §cólei ? De noue ori câte noue -çleci i noue

ori bine- cuvîntatä fie dar §cóla, întemeietorii gi spri-
jinitorii ei.
Astäçli multi din noi sîntem puri a conduce
pe calea dreptätii gi a bunei orîndueli pe restul din
frati, cari din deosebite Intîmpläri nenorocite
n'aú trecut încä prin curätitorul §cólei. ET bine,
fratilor, priviti dar .pe eel ce nu scie carte cât de
drag i respectuos sä uitä In fata vósträ, cum ve
iubesce, cum ve admirä, cum ve pretuesce ca pe un
adeverat lucru scump, cäci ei, sermanii, scifi prea
bine cât de superiori §i bine priitori le sînteti !.....
De câte ori nu i -ati auçlit cum I §I blestemä césul
care i -a împiedicat a trece prin scólä!...
Recunoscinta, acéstä mare simtire omenéscä, tre -
bue adînc sä fie împlântatä In carnea §i sîngele
nostru.
Ferace de tara In ai cärei fil e adînc plantatä
acéstä mare §i frumósä simtire.
Frati säteni, In scrisorile ce de acum vor urmà
in scumpa nsträ revistä «Albina» vom vorbì pe
larg despre tóte datoriile nóstre ce avem de Inde-
plinit fatä de frani nostri säteni ne sciutori de carte
§i pe cari dupä cum am veçlut -multi din noi sin-
tern pu §i a -i conduce pe calea dreptätei, luminei §i
progresului. Pînä atunci însä, ve rog, a primi frä-
tésca mea cäldä strIngere de mânä.
I. Th. Popovicl
' itean din satul Carpiti, corn. Stanca, jud. Iaßi.

Cugetá ri.
Inteleptul î$í schimbä pärerea ; prostul se incäpätînézä.
Cine nu scie sä lucreze, nu scie sä poruncéscä.
Nu te läudà când pleci la luptä; laudä-te când te in-
torci.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
Socecü.
Peisagiu din Afriea.
 ALBINA 1399

hegenda Baba Doehia"

fost odatà o babà bctrânä, bêti ânà, baba Do-
chia, care era no-mal-pomenit de rea. Din
tol copiil ce D-deü if dàruitic, nu mal aveà
de at unul singur, insà bun. vrednic, ascul-
tàtor, care fàceà bucurio babel. Chid venì
timpul sä se însóre, se însurà $i luà o femele.
care era tocmal ca el de vrednicà ¢i ascul-
tàtóre. Dragomir î$l petreceà timpul mai
mult pe deal, la ol si baba rêmâneà acasà cu norà-sa, sA vadA
de ale easel.
Baba, din fire prea rea, chlemà pe nora-sa In töte chipu-
rile, iar biatà norà, prea mult ràbdätóre, nu cjiceà nimic
suferlà totul, crecjênd, cà dór, se va schimbà firea babel cea
rea vre-o-datà.
Intr'o cji, din pizmà, pe and Dragomir nu erà acasà, tri-
mise pe norà-sa la rîit cu o lânà albà cjicêndu-1 :«Vecjl astà
lânà, du-te spal'o, pînà cînd se va înnegrì. Dacà nu, sa nu-mi
mat calci bàtàtura». Vise vêcjù de trébà, iar femeea plecà
cu lâna sA facA ce-ï cjisese baba. Sp616 ea timp de treï cjile lâna,
dar zadarnicà îï era munca, càcl s'o înegréscà nu erà cu pu-
tintà. Dar, cind erà aprópe sa piece 'femeea de la rîü fàrà
niel o ispravà, iatà cà 2 ómenl, cari nu erat altiï, de at D-cjeü
si cu Sf. Petru, cari atuncï umblaü pe pàmînt, se apropiarà de
ea si IT cjiserà. «Ce facï acì femele ?» Ea le rêspunse plângênd:
«Am o sócrà fórte rea ulte, m'a trimis cu lâna asta, s'o
spêl pînà ce se va înegrì. De trel 'rifle spêl si nu pot sa fac
ceea-ce ml-a poruncit. Numal D-cjeú scie, ce mè a$téptà acum.»
Aucjind D-cjeü Sf. Petru despre asta fàcêndu-li-se milà
de ea II cjiserà: «Mergi acasà la sócrà-ta si nu te teme» $i
apol se fäcurà nevêcjutl.
Când dete femela sA plece si se uità la lânà, vêcjù lâna né-
grà $i dându-1 In gând cà a lost D-cjeú, plecà veselà, multu-
mind lui D-cjeú.
Ne potolindu-$l baba necazul nicl prin asta, o trimise iaràsl
la rîü, însà cu o lânà négrà cjicêndu-l: «Cum veT $ti sà fad,
sà spell lâna pînà se va înàlbi! SA nu te întorcl la mine
cu lâna négrà !» Plecä plângênd femeea, cl scia ea, cà nu

www.dacoromanica.ro
1400 ALBINA

póte îndeplinì lucrul Asta a§à de ciudat; însA, cum e omui

fäcut sa nu .pérdA credinta nici, când vede bine ca nu e
chip de scäpare. Ast-fel fäcu §i ea, se duse cu lâna la rîú
$i începú sa o speie. DupA vre-o 2-3 dile de spélAturA zadar-
nicä, se dete la o parte §i incept' sA plâng/, de plângeaü §i
pietrele de mila el.
In acest timp, iarä§i se arata. D-den. Sf. Petru §i védênd-o
plângênd, o întrebarä, de ce plânge. Ea rgspunse: «SócrA=
mea m'a trimes cu lâna asta négrä sA o spél, ca sa se înal-
béscä. De 2 dile më ostenesc, amärïtA çi ne mâncatä, sä fae
ceea-ce era eu neputintA.» Atunci D-den Sf. Petre deterä
femeiï o chit/ de florî de fragì, sA o ducA babil, spuindu4
cA le-a cules de pe cóstä o încurajarä sä nu se témä, ,giï
apoi se fäcurä nevëduti..
Femela luä lâna tot négrä, cum o adusese 0 se duse acas/r
de dete sócreï sale chita de fiorì de fragi spuindu-ï, cd le-a
gäsit pe cóstA. Baba védênd florile uitä de lânA §i diem/
pe fiu sgü Dragomir dise : «Dragomire, maicA ! Fragile
ail înflorit noi n'am mésurat inca oile ! SA plecäm cu
oile la munte sä lemësuräm.» SA plecäm, dise Dragomir_
Plecarä, §i baba Dochia luA cu sine 9 cojóce, îmbrAcându-le
pe töte, cum e§i din casa. MerserA mu1tA vreme cînd ajun-
serA la locul unde era sa mésóre olle, se puse o slótä (plóie
amestecatä cu zApadA), in cat baba fu silitA sa lepede pe rind
unul cite unul töte cojócele începu a tremura, de diceaï;
,DÓmne! C/utând împrejur, vedù pe Dragomir înghetat ea
sloti la gurä credênd ca canta in fluer îi dise, «Drago-
mire ! Dragomire ! Eü am înghetat de frig 0 tu cling din,
fluer. v
Ast-fel 0 baba Dochia çi fiul séü Dragomir împreunä cu
oile lor an înghetat §i s'aü prefäcut in stânci de péträ ce-
se aflä intre Comuna Vêrciorova §i Turnu-Severin, Mehedintir
numit Dragomir.

Explicatia legendei.
Baba Dochia închipuesce pe vechea Dacie. Fiul sail Dra-
gomir represintA pe Decebal, regele Dacieï, iar oile, armata
(poporul). Femeea lui Dragomir represintA sfetnicil ómenil:
de încredere ai lui Decebal.
Când baba Dochia a trimis pe nora-sa cu lînA ca sä o

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1401

speie pini£ va albi, represintà soliile trimise de Dacia sä róge

pe Traian, împëratul Romanilor, sä -ï ïerte §i sä se întórcà
înapoi. Intórcerea femeii in primul rind cu lina schim-
batà din négrà in albA, represintà Intórcerea soliilor cu
mima bung, iertali fiind de Traian §i Longinus (om credin-
cios lui Traian) inchipuig in legendà prin D -cleti ,§i Sf. Petru,
care a transformat lina din négrà In albA. Insg babel Do-
chiel nu -I e §ì necazul din inimg. Insä Dacia nu se umilesce
(smeresce), ci incepe din nog pregàtiri de résboiti. Traían, au-
clind, vine iar4i cu résboiti contra Daciei. Baba trimise din noti
pe norä -sa eu lina de astA-datA négrä sA o facA albA. Dacia
trimite din noti soliï înaintea lui Traian sA le dea lertare.
Femeéa se întórce färà resultat cu lina tot négrá ,gi Cu o
chitä de flori de frail. Solia se întórce cu inima rea cu
veste de résboiti. Plecarea la munte cu oile însemnézà ple-
carea la rësboiti a lui Decebal. Cele 9 cojóce însemnézà noué
atacuri (cete). Slóta insemnézà bàtaia (rësboiul). Lepàdarea
pe rind a celor 9 cojóce. Càderea pe rind a eelor 9 cete.
Decebal móre mai înainte de a càdeà definitiv Dacia sub
Romani.
Boboiceanu.
Comuna Verclorova, Judeçul Mehedinti.

Cálátoria M. S. Regeluï in Rusia.

uni 13 Iulie, orele 7 diminéta, M. S

Regele Principele Mo$tenitor aú
plecat din Sinaia spre Petersburg,
lu and directiunea Ploesci-Roman-Bur-
dujeni. M. S. Regele este însotit In
acéstá càlàtorie de d-1 Dimitrie A.
Sturdza ministru pre§edinte, general
Vlddescu, general dr. Theodori, colonel Manu,locot: co-
lonel Georgescu, maiorii Gratoschi §i Aurel Deme-
trescu, precum d-1 E. E. Státescu, §ef de cabinet
In Ministerul de Externe.
Lumea imensd ce se aflà pe peronul Orel a sa-
lutat cu un cdlduros entusiasln pe NI. S. Regele In

www.dacoromanica.ro
1402 ALBI\A

moinentul plecäreî trenului. Trenul regal a trecut

granita pe la Burdujeni la orele 4 $i 40 p. m.
Prin tóte pärtile pe unde M. S. Regele a trecut,
i s'a fäcut o primire strälucitä.
M. S. Regele sträbate pentru prima datä Buco-
vina.
La Cernäutî capitala Bucovinei un mare nuinér
de Românî a e§it întru întâmpinarea M. Sale. Ba-
ronul Bourguignon, guvernatorúl Bucovineî, a pre-
sentant M. S. din partea linpäratuluT Frantz Iosef
urärile de bunä-venire pe pämîntul Austriac.
Marti la 14 Iulie, orele 2.55 in., M. S. Regele 0
Printul mo§tenitor aú sosit la Var§ovia. Gara era
frumos împodobitä cu fiori, covre §i drapele Ru-
sescî Românesci.
Pe peronul gäreî a§teptaú sosirea M. Sale, gu-
vernatorul general : generalul print Imeritinscky ;
aghiotantul general, vice-amiralul Arseniew; coman-
dantul fortäretei de Horn arow ; §eful statului ma-
jor Ponziwerski ; tóte notabilitätile civile 0 militare.
Musica canta imnul national românesc, iar com-
pania de onóre presintä armele
M. S. Regele însotit de principele Iineritinsky a
primit defilarea trupei.
M. S. Regele s' a coborît Ja palatul Lesenki. Pe
tot drumul multimea a salutat cu entusiasm pe M.
S. Regele §i Principele mo§tenitor.
Ora§ul este frumos decorat.
Sra a avut loc un prânÇi de galä la Printul Ime-
ritinsky, iar la 9 ore séra a avut loc la palatul
Lesenki o representatie de galä, la care aú luat parte
peste 300 de invitati.
M. S. Regele §i Printul moscenitor aú petrecut
nóptea In Var§ovia. Miercuri la orele 9 0 37 mi-
nute diminéta, M. S. Regele §i Principele mosceni-
tor, dupä ce s'a întretinut cu generalul print 0 ofi-
ceriî presenti, a päräsit Var§ovia. Joi 16 Iulie, orele
11, trenul regal a intrat In gara din Peterhofi; de-
corata fórte frumos cu stéguri rusesci §i roma-
nesci._ Musica canta imnul românesc.
Când M. S. Regele Carol s'a dat jos din vagon,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1403

Tarul Nicolae, împératul tuturor Ru§ilor, a leOt in-

tru întîmpinarea M. Sale §i 1-a salutat In mod fórte
prietenesc. Marele duce Mihail Nicolaevicl a särutat
pe M. S. Regele.
S'aú fäcut apol presentärile persónelor suitel M.
S. Impératulul §i M. S. Regelul. Contele Murawiew,
ministrul rus al afacerilor str.ëine a salutat in mod
fórte cordial pe d-1 D. Sturdza, pre§edintele consi-
liulul de miniOri-
O excortä §i o gardä de cazad format gard, de
la garä pînä la palatul Alexandria.
M. S. Regele, însotit de Tarul §i A. S. Principele
ino§tenitor, însotit de marele duce Mihail Alexan-
drovici, aú luat loc în träsurile imperiale. Fie-care
träsurä era escortatä de o sotnie de cazacl cu sté-
gul el.
Sositl la palat M.M. L.L. Principele mo§tenitor,
aú fäcut îndatä visita Impérätesel Alexandra §i
Tarinel väduvä. Apol Tarul marele duce Mihail
aú condus pe M. S. Regele §i Printul ino§tenitor in
apartamentele lor din palatul mare.
La ora 1 dupä amiaSll a fost un dejun de fami-
lie fn sala albä a palatului mare.
Séra a fost prînz intim.
Printre comeseni se distingeatt Tarul, Impérätésa
Alexandra, Tarina väduvä, Regina Greciei, Printul
Andrei al Greciel, Printul Siamulul, top' mani Duel
§i marele Ducese. ..
Contele Murawiew a condus pe d-1 D. Sturdza
pînä la palatul din Peterhoff.
Vineri 17 Iulie la orele 10 diminéta M. S. Regele
Printul mo§tenitor s'aq urcat pe bordul yachtu-
lui imperial «Alexandria» care II conduse de la Pe-
terhoff la Petersburg. Tóte bastimentele de pe flu-
viul Neva ere"' frumos decorate.
Ajun§l la Petersburg, dupä defilarea trupel de
onóre M. S. Regele §i Printul mo§tenitor s' aú dus
la catedrala Sf. Petru §i Pavel unde ati . fäcut ru-
gäciunl inuit timp §i aú depus coróne pretióse de
aur pe mormintele împératilor Alexandru II çi
Alexandru III precum §i pe morinîntul îinpéräteset

www.dacoromanica.ro
1404 ALBINA

Maria Alexandrovna, sotia împLratului Alexandru II.

Apoi M. S. si Printul mostenitor aú visitat mai
multe locuri demne de véçlut din capitala RusieI,
aú mers la catedrala Issac de Kazan unde s'aú ru-
gat si apoi aú f âcut o visitA mitropolitului Mgr.
Paladius la monastirea Alexandrowsky.
La orele 3 dupá prânz M. S. Regele Carol a pri-
mit In palatul de iarnâ, corpul diplomatic si pe re-
presentantii orasului.
Sra la orele 8 s'a dat un prînz de galá la pa-
latul din Peterhoff.
Impëratul- a numit pe M. S. Regele sef al regi-
mentului al 18-lea de infanterie care a luptat la
Plevna cu trupele Rom ânesci. A conferit d-luI D.
Sturdza ordinul «Vulturul Alb», a dáruit d-lui ge-
neral Vlâdescu o tabachere împodobitá cu briliante
çi întréga suitâ regalä a primit doveçii de înaltA
distinctie.
La prânzul de gala., Tarul a pronuntat toastul
urmâtor :
«Mul )tumind M. Vóstre, pentru visita Sa, ridir, paharul
Mel in onórea Sa. Beal de asemenea in sdndtatea Majes-
tä )tei Sale Regine', a A. S. R. Principelui moptenitor ,si pen-
tru prosperitâtea Româniel ».
Majestatea Sa Regele României a réspuns :
«Májestatea Vóstra sd -mi permitd sd -i exprim adîncá
mea recunoscin d pentru cuvintele sale gratióse, cât,ci pen-
tru primirea a$ de cäldurósei pi de cordiald ce a bine -
voit a -mi face ,si de a -L asigura cât sont de mipeat de
aten(iunile delicate ce Majestatea V6strd a avut pentru
Mine. Amintirea ,sederii mele in Rusia va ramâne in tot -
d'a -una gravata in inima Mea, ça ,si atea a ferieite' epoce
când tinera Mea armata a combdtut pe câmpurile de bd-
taie dintre Dunare ,si Balcani, aldturi de vitéza armata
imperiale, cdreia a¢i Më alipesce o noud ,si pre(iósä le-
getura mul )tumitä buna- voin )tei M. Vóstre. Unit eu )tara Mea
in aceleapi sentimento ,si intr'o vie ,si sincera dorintd ca
visita Mea pe linge Majestatea Vóstre se pótä stabilì cele
mai bune raportur' ,si sa contribue a stringe ,si mai malt
inca rela )tienile de amici )tie eu puternicul seü imperiü, fac
urdrile cele mai calde pentru fericirea Májestatei Vóstre

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1405

si aceea a easel Imperiale, rugînd Providenfa sä räspîn-

iléscä tôle bine-cuvintdrile sale asura Majestafilor Vóstre
asupra eredinciosilor Lor supusz. Ridic paharul Meic in
sänätatea Majestäfia Vóstre, a aceleia a Majestäfeï Sale
Imperäteseï, precum ,si in sänätatea Augustei Vóstre mume».
«Träiascä Majestäfile Lor».
Dupá toastul M. S. ImpLratului, musica a can-
tat imnul Românesc §i dupá acela al M. S. Rege-
lui, imnul Rusesc.
Sâmbatá 18 Iulie, a avut loe revista trupelor pe
câmpia de la Tarskoe-Selo, In presenta Tarului, a
Tarinei, a Reginel Greciei, a M. S. Regclul Româ-
niei, a A. S. R. Printului ino§tenitor §i a tuturor
membrilor familiei imperiale.
.

Aú luat parte la acésta revista 66 batálióne, 43

escadróne, 14 sotnil de cazad, 5 bataliónè a/,
de artilerie cu 204 tunuri In total 35.000 de ómenl.
Marele Duce Vladimir *comandà. Tarul purtà ma-
rele cordon al ordinulul «Stéua României». M. S.
Regele Româniel In uniforma regimentului al 18-lea
de infanterie Vologda, purtà marele cordon al or-
dinului «Stul Andrei».
Tarul §i marele Duce aú defilat In fata M. S. Re-
gelul In capul trupelor.
Dupá. defilare a fost un dejun. Séra prânz la pe-
latul mare din Peterhoff la care a luat parte Ta-
rul cu tóta. familia imperialá, top' ambasadoril, Ini-
ni§tri cu lor, înaltil functionarl cu sotiile lor.
Dupá prânz a avut loe In parcul Insulel Olga o
representa:tié de gala.
M. M. L. L. §i óspetii lor aú luat apol ceaiul In
insula Aricin unde aú stat pina dupg. miezul noptel.
Duminica. 19 Iulie, M. S. Regele §i. Principele.nio§-
tenitor aú asistat de diminéta la serviciul divin or-
todox pe bordul yachtului Alexandria, apoi M. S.
Regele a primit o deputatie a regimentului Vologda.
La orele 2 §i jumàtate dupä amia44, M. S. Im-
përatul, M. S. Regele, A. S. R. Printul mo§tenitor,
Insotitl de marii Duci s'aú dus la gara de Mos-
cova unde se aflaú deja mini§trii §i demnitaril înali.
Pe tot drumul Tarul §i M. S. Regele aú fost acla-

www.dacoromanica.ro
1406 ALBINA

mati cu urale nesfîrsite de o multime nemärginitä.

Despärtirea a fost fórte cäldurósä. M. S. Impé-
ratul a särutat de mal multe ori pe M. S. Regele
Carol. Când trenul a pornit Tarul a mai strîns
încä o datä In mod cälduros mana M. S. Regelul.
Lunl 20 Iulie la amia4ä M. S. Regele a sosit la
Moscova, unde i-s'a fäcut o primire strälucitä. Aid
M. S. Regele si Principe le Inostenitor aú stat douà
çlile si aú visitat töte locurile principale, apol aú
plecat la Kiev unde dupä o sedere de 24 ore si o
primire din cele mal cälduróse ail luat drumul ca-
tre tara, ducênd cele mal frumóse amintirl de
acéstä cälätorie, In care unul din eel' mai mari po-
tentati al lumel 'I-a fäcut o primire pe atât de
märétä cat $i prietenéscä.
Primirea fäcutä de marea împérätie, Regelul nos-
tru, catä sä facä sä tresalte de bucurie inilna ori
cärul Român. In ea se oglindesce situatia ce tara
nsträ are asta-41 In lume, recunoscètori trebue
sä fim bunului nostru Rege care prin întelepciu-
nea cu care a sciut sä ne guverneze a fâcut în-
tr'tin timp atât de scurt, din o tara micä neîh
semnatä un regat ,puternic cinstit de îlnpérätiile
cele mari.
Fie cá esemplul dat de Dînsul sä slujéscä urma-
silor, iar fie-care Român sä se róge pentru a ni-L
tine Inca multi änl, pentru binele fericirea scum-
pel nóstre Românil.
Const. C. Pop.- Tasca.

MOARTEA PRINTULUI BISMARCK

Printul de Bismarck, fostul Cancelar al Germanici, a murit In aéra de
17 Iulie, in vîrstä de 83 ani. Printul de Bismarck, cäruia pe drept i s'a
¢is .Cancelarul de fier» a fost o vointä tare $i hotärîtä, care a isbutit
BA unéscä tóte stätuletele germane într'o împérätie puternicä.
DAm aid biografia acestui chip märet:

( ton -Eduard- Leopold, conte $i mai tîrziil Print de Bis

marck- Schoenhausen, s'a näscut la anul 1815 "in cas-
telul Schoenhausen, provincia Magdenburg. A fäcut
studi! strälucite la universitätile din Goetingen si Ber-
e lin, dovedind de tînër încä, o rarA energie.
Primul pas in cariera diplomaticA l'a fäcut In anul 1851
www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1407

fiind numit de regele Prusiel, Friedrich Wilhelm, prim-secre-

tar de 1egatiune la dieta din Franckfort ; dovedind aptitu-
din! strälucite fu numit incá In acelas an ministru plenipo-
tentiar la Franckfort. De p'atunci incept' sá-sl pule in apli-
care planul lui urias, de a unì tóte statele mic! Germane
într'o confederatiune puternicá, sub sceptrul Prusiei, in pa-
guba Austriei.
La 1863, Bismarck fu chemat ca ministru de stat, si dupá
o lunä primi portofoliul -afacerilor sträine si. presedentia
consiliulul.
La sase luni dupá ce fusese numit prim-ministru, rostì in
parlament acele memorabile cuvinte
( Nu prin di-seursur! parlamentare -si prin voturi d'ale ma-
joritätilor, ci prin fer foc ;se vor resolva marile chestiuni
ale tïanpuiui >.
In acelas an . isbucnì o insurectie polonezá in Rusia. Bis-
marck înlegnlì :B.usie!' potoliréa ráscólel; si o silì apol sá in-
chele o conventie militará cu Prusia.
Venind la ordinea ciilei chestiunea provincie! Schlesvig-
Holstein, Prusia ocupa Schlesvigul ; însá când vol aä ocupe
si Hoísteinul, Austria se opuse. Din acest incident se náscù
rësboiul de la 1866, In care puterea Austriei fii infrintá si
märirea Prusiei garantatä.
Bismarck reorganizä epos! armata si prin diplomatia luï,
reusì sá atragá tóte tärile Germane de partea lui, folosin-
du-se de fierberea care domnia p'atunci in tótá Germania.
Incoronarea acestei opere uriase fu rásboiul din 70 care
avù ca urmare dezastrul Fran>ÿel si unificarea Germanie!
într'un mare imperiü.
Dupa räzboiü, rolul lu! Bismarck .se póte, considerà ca si
sfîrsit. Totusi, -dinsAl continua á. stà in capul afacerilor. lu-
crànd ma! .departe. la conolidarea. iapeniului.
Bátrñul
i Impárat Wilhelme I-iü mürise, Friedrich al
III-lea, bunul si cinstitul lu! succesbr îl urmä in curînd
apol venl rindul marelu! ,general Moltke, sirrgur (cance-
larul de fer, rämásese in picióre din generatia aceea glo-
riósá, párînd a sfida mórtea cu nepäsare.
Dar neputîndu-se întelege cu tînëruk sóü Suveran, actua-
lul Impërat Wilhelm al II-lea, Bismarck se retrásese în viata
privata. Desì In adinci bátrîn.ete si bolnav, totusl exercità
încä o influlentä covîrsitóre asupra cercurilor politice,pînä
cänd, cjilele trecute mórtea 11 surprinse pe nesimtite in cas-
telul WI de la Friedrichsruhe.
Bismarch s'a stins In virsä de 83 de an!.
Adrese catre Redactie
Nu am cuvinte cum sä mä exprim mai bine, relativ la ziarul .Albi-
na, ce dirigefi.

www.dacoromanica.ro
 1408 ALBINA

De si citesc multe reviste, dar sa' ve spun drept ca de când mi -aii

intrat in in!!ni sai venit sub ochi acest ziar, meritai tótd lauda §i in-
tr'adever ca' este ca un roiü de albine, dar roiii de cele cari produce
miere ßi eérà curatd din abondentá $i chiar peste puterile lux.
Salut dar din inimá pe initiatorií $i conducátoril une! asemenea re-
viste, $i Dumnec}eií sa' le ajute inainte.
Dobre Stäinescu
Notar, com. Räläceanu, Jud. Rtm: Sdrat.

O Faptá Laudabilá.
D -1 D. Protopopescu, sub directorul. .Bàncei Nationale. a dat elevilor
premiati din corn. Pobora, jud. Olt, art' in valóre de 44 lei ,qi ban! 30;
a dat sicóle! harta Europei; a cumperat >ji a dat $cólei doi stupi eu al-
bine sistem Hermes; a cumperat de la $$cóla de meseri! din Bucuresci
sai a trimes gcólei 3 ulele Ole tot sistem Hermes, care costa' in total 45 lei.
$cóla din com. Pobora, jud. Olt, tot -d'a -una a fost va fi ferita' de
ori -ce neajungere cad mâna darnicá a domnulul Protopopescu impra'$-
lie lipsa prin dare de chili, haine, stupi eu albine $i sfatul pa'rintesc
ce -1 da' elevilor apre a -pi iubì $ceda învétátura, cu un cuvint tot ce
face pe om, om.
1ï aduc d -lu! Protopopescu viele mele multumirl.
B. Popescu
InvBtdtor.

Spania, dându-se învinsä in rèsboiul cu Statele-Unite, a cerut

pace prin mijlocireá Ambasadóruluï frances din Washing-
ton. Pacea a fost primitä de Statele-Unite ; rêmâne acum
ca amêndouè puterile sä se întelégä asupra conditiunilor
sä înceteze ast-fel un rêsboiiz crunt, care a prieinuit atâtea
pagube ambelor tärl.

POSTA REDACTIE(
D-na M. Toueseu.Reg reta'm ca spatiul nu ne permite a publica lista,
am publicat insa' multumirea.
Pr. C. VI. Caracal.Regreta'm ca' spatiul nu ne permite a publicà dis-
cursul.
St. I..Aritmogriful= d-v nu se va publicà.
Thermidor, Buzeü.Sarada Zola nu se va publicà.

lRaglim pe totf domnil, earl ad bine-voit a ne procarà abonamente

n'ali trimis încá banil persónelor sub-scrise In liste, sìí bine-vo-
lased a ni-1 4naintà de urgentü.
Asemenea rugà{m pe toff domnil, earl ne-ail cerut abonamentul, Ile
prin scrisorl fie prin ciírtl poytale, sä bine-voiasc3í a ne trimite cos-
tal. Credem cä, dupä 43 de numere primite, avem dreptul a cere sit
Ilia achitatl, fürìí sli mal ßm espas1 la cheltuell zadarnice si cores-
dondentìi inatilìi.

www.dacoromanica.ro