Sunteți pe pagina 1din 5

Cursu 10

Cimentul ionomer de sticla(C.I.S) sau cimenturi glainomere

-Sunt considerate o alternative a mat composite datorita unor dezavantaje pe


care mat comp o prezinta:sindromul dentinar,lipsa aderntei la Dt,toxixitatea
pulpara
-rep un sist care se formeaza prin r unui acid polialhenic(acid) si o pulbere
continand sticla de silicat de aluminiu ca donator de ioni(baza).
Recunoasterea CIS se datoreaza calitatilor fizionomice pe care le
au,comparative cu cele ale compozitelor,datotrita aderentei la t dure
dentare,precum si biocompatibilitatii pulpare,eliberarea lenta de flour.
Formarea acestor CIS pe r acid –baza care se declaseaza intre subst
polimerice ce intra in comp.
Lichidul acid react cu o pulb bazica rezulta sare de natura polimerica acre
are rol de matrice a mat glasionomer

Compozitie:
1.pulbere:o sticla de aluminiu si Ca donatoare de ioni care contin si
fluor,precum si cant mici de pigmenti si subst opace.Dim partic pulb variaza
de la 50 microni pt cimenturi de obt de durata 20 microni pt mat folosite pt
cimenturi de lucrari protetice.
2.Lichidul-rep de acidul poliacrilic care este o sol apoasa de copolimeri a
acidului poliacrilic si a acidului itaconic.Acidul iataconic creste activitatea
acidului poliacrilic pe langa acesti 2 acizi a fost adaugat ac tartaric care
imbunatateste priza mat precum si adaugarea la acesta de acid maleic care
permite introducerea unor sticle de Al silicat mai putin reactive,cu rol de a
imbunatatii trasluciditatea mat.
-Exista si CIS fotopolimerizabile ce contin 10 la suta rasina polimerizabila
CIS au o rezistenta mecanica crescuta fata de restul,dar sunt mai putin
translucide si o contractie de priza mai mare.

R de priza a CIS
-ionii de H din gruparea carboxyl din ac poliacrilici penetreaza stratul
superficial ce capteaza cationii de Al si Ca rezultand un gel silan.Cationii de
Ca sunt legati mai rapid de la lanturile poliacrilice decat cei de Al rezulta
formand rasini de poliacrilat de Ca rezulta fapt ce rasp unde de pr de
gelificare a mat si de priza primara a cimentului,care se instaleaza de obicei
dupa 5 minde la terminarea spatulari.Sarurile de Al se formeaza mai
lent,fiind rasp de priza finala a CIS.

1
Dupa efectul prizei mat e format din partic de sticla nereactionate,care sunt
“coafate” de un gel de oxid de siliciu si care sunt incluse intr-o matrice de .0

Clasificare CIS
1.Tipul I de CIS
-e utilizat in cimentarile lucrarilor protetice,avand ca exemple:Chem
Bond,Aqua Cem,Ketac Cem,Fuji I,
2.Tipul II de CIS pt obr de durata: Chem fil,Chem fil caps,Aqua
ionofil,Chetac fil,Fuji II
3.Tipul III de CIS utilizate pt obt de baza si sigilari de fosete :exista unele
a)chimice autopolimerizabile:Ketac Bond,Fuji III si
b)fotopolimerizabile:Vitrabont,Xr ionomer(Kerr)

In ultimii ani au aparut o noua clasa de CIS conventionali ce contin si un


amestec de pulberi de metal:Au,Ag cat si un adios de sticla sintetizata(Al
fluoro silicat) fapt ce det ca acest cement sa aiba rezistenta mai mare la
abrazie,rezistenta mai mare chiar si in cond de contaminare cu apa,priza lor
fiind f rapida

Prop CIS(avantaje)
1.contractie minima dupa priza
2.coeficient de expansiune termica-16,apropiat de cel a S-11, fata de 19-25
cat are amalgamul si 28-38 cat au compozitele conventionale
3.aderenta la t dure este f buna mai ales cand acesta sunt f curate
4.Detritus dentinar remanent rezulta din frezaj al cav dentare,este un strat
dentinar mineralizat mai mult sau mai putin care se impregneaza cu bact si
care este puternic adherent de Dt subiacenta datorita continutului in
bacterii,acest strat de DDR trebuie supus unei tehnici de conditionare
dentinara ce consta in inlaturarea DDR prin aplicarea unui acid slab care e
denumit agent de conditionare
Acesti agenti de conditionare sunt:
1.ac poliacrilici dupa conc lor in sol apoasa pot fi 10 la suta care se vor
mentine in cav tp de 20 sec sau 40 la suta care se vor mentine in cav tp de 10
sec.Denumiri comerciale ale ac de conditionare:Dentin Conditioner20 la suta
sau Durelon 50 la suta
2.Ac tanic25 la suta
3.Ac citric 50 la suta
Datorita multiplelor grupari carboxilice,CIS sunt puternic ionizate si form
leg puternice cu hidroxiapatita in S. Aderenta CIS la S si Dt asigura o

2
inchidere marginala optima si inlatura in totalitate fenomenul de
microinfiltratie bacteriana.
5.Biocompatibilitatea pulpara se rasfrange si asupra parodontiul marginal
fiind f buna cu cea a cimenturilor policarboxilice.Doar in sit de cav f
profunde se reomanda a se aplica pe peretle pulpar/ parapulpar un strat
pelicular de1 mm grosime cu materiale pe baza de hidroxid de Ca peste care
se aplica ulterior CIS.
6.Prevenirea aparitie carilor secundare marginale.Se datoreste eliberarii
continue de fluor din obturatia aplicata.Se considera ca fluorul eliberat se
infiltreaza in S periferic care inconjoara marg cav sub forma de fluorapatita
pe o distanta de 3mm de marg obt
7.Aspectul fizionomic al cav,CIS de tip Fuji II sau cementul Fil sunt relative
translucide dar niciodata de talia compozitelor.Contaminarea precoce cu apa
duce la cresterea opacitatii obt de CIS aplicat.
8.rezistenta relative in m acid
9.rezistenta buna la presiune.

Dezavantaje CIS
1.slaba rezistenta la tractiune,abrazie,incovoiere
2.sunt mai insuficient fizionomice,datorita gradului cresut de oapcitate
3.necesita masuri speciale in tehnica de aplicare si inserare in cav precum si
in prevenirea hidratarii pana la priza secundara a obt(48).
4.finisarea se va face totdeauna dupa48 h de la inserare
5.s-a experimentat ca nu are aderenta la portelan,platina, aur

Finisarea si lustruirea CIS


-se face cu multa greutate datorita structurii poroase a obt rezultate dupa
priza mat
-daca se va efectua o finisare si lustruire perfecta precum si inserarea in cav
cu seringa,precum si priza mat sa se efectueze sub compresiunea
matricei,aspectul fizionomic al obt poate fi corespunzator.

Indicatii CIS
1.leziuni de tip eroziune/ abrazie care au o adancime mai mare de 1,5 mm
avand rol mai mare decat compozitele
2.in cav de cls V la cei cu predispozitie cariogena deosebita la acre se
impune necesitatea carioprofilactica a dd datorita ionilor de Flour eleb lent
de catre CIS
3.in cav de cls III si a I a
4.in cav de pe dd temporary

3
5.in sigilarea fosetelor,santurilor la care s-a observat ca durabilitatea acestor
sigilari este pana la 6 ani
6.in reparatia marg unor lucrari ceramice sau a unor incrustatii
7.cimentarea de lucrari specifice
8.obt de baza pt ca sunt biocaompatibile cu amalgamul dar si cu amt
composite
9.in obt tip sandwich
10.acoperirea resturilor radiculare in vederea supraprotezarilor

Tehnica de lucru CIS


1.se va face selectarea nuantelor,tinand cont ca transluciditatea si culoarea se
dobandesc pe parcursul derularii prizei mat
2.prepararea cav
3.izolarea riguroasa a d in cauza pt ca CIS sunt f sensibile la contaminarea
cu apa,se indica utilizarea metodelor de izolare absoluta(diga) sau izolarea
cu rulouri,aspirator de saliva
4.se va efectua protectia pulpara doar in situatiile cand grosimea stratului de
Dt pana la pulpa e de 0,5mm.Pt aceasta se va folosi tehnica coafajului pulpar
indirect cu hidroxid de Ca cu priza rapida
5.conditionareacare se va face pt indepartarea DDR prin aplicarea de acid
tanic 25 la suta pt 30sec sau acid poliacrilic 25 la suta pt 10 sec
6.prepararea mat care necesita respectarea cu strictete a rap pulbere lichid pt
ca o cant prea mare de lichid va creste tp de priza a mat,iar o cant prea mica
va creste gradul de opacitate a obt rezulta aspecte nefavorabile scopului
urmarit.Spatularea celor 2 componente se va face manual tp de 30 sec,iar pt
forma capsulate a mat care foloseste metoda spatulari mecanice aceasta se
deruleaza 10 sec.Dupa cele 2 se obt o fluiditate a mat,iar pe supraf acestuia
se va constata un anumit grad de umiditate.
7.aplicarea matricei la niv interdentar se impune pt a obt adaptare marginala
mai buna a obt si o scadere a porozitatii mat
8.inserarea mat in cav,se prefera a se face mai bine cu seringa,intrucat
contactul cu atmosfera din jur este minim,fapt ce va reduce gradul de
porozitate al obt
9.priza initiala are loc in 4 min de la priza tinand cont de temp m ambiant si
de rap pulbere lichid obligatoriu respectat.Cu ajutorul probei martor a mat se
va identifica intarirea mat in totalitate.
10.pe supraf obt etse obligatoriu dupa efectuarea prizei mat a se aplica un lac
protector care va opri pr de contaminare a obt cu umezeala m bucal intrucat
s-a constat ca schimbul ionic intre componentele amestucului pulbere.Lacul

4
aplicat se usuca lent dupa aplicarea jetului de aer.In lipsa aplicarii lacului se
constata alterarea prop fizice ale obt.

Obturtia coronara tip sandwich


-aceasta conceptie este denumita si technical de obt laminate in dublu strat
-are 2 componente de baza:obt de baza cu ciment CIS si obt definitive de
compozit
-datorita aderentei mat a CIS la S si Dt compozitul are o baza stabile de care
adera prin adeziunea CIS.Obt in final devine f estetica utilizand pt aplicarea
ei CIS de tip 3.
Kinbles descrie 2 metode de realizare a tehnicii:
1.Tehnica sandwich inchis care preconizeaza ca CIS sa fie introdus in int
cav fara sa comunice cu ext
2. Tehnica sandwich deschis CIS sa comunice cu ext la niv pragului cervical
aproximal al CIS cav

Tehnica de lucru obturtia coronara tip sandwich


1.pregatirea cav cu efectuarea de toaleta,izolarea d cat mai corecta
2.aplicarea bazaei de CIS intr-un strat de minim1,5mm pe toata supraf dent a
cav.Doar atunci cand cav este f profunda se va executa inainte coafajului
indirect cu baza de hidroxid de Ca
3.gravarea acida a cav in vederea aplicarii CIS se va face cu acid fosforic 37
la suta tp de 15-30 sec dupa care se spala abundant cu apa
La mat composite fotopolimerizabile se aplica agent de cuplare
fotopolimerizabil.Gravarea acida nu se face la CIS fotopolimerizabile.
4.gravarea acida a S se poate face si concomitant cu gravajul Dt
5.aplicarea de agent de cuplare se va face atat pe marg S cav si cat pe stratul
de dt
6.aplicarea matricei se va face in vederea aplicarii compozitelor in straturi
successive cu polimerizarea fiecarui strat
7.obt astfel obtinuta va fi lustruita corespunzator.

S-ar putea să vă placă și