Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Compozitie:
1.pulbere:o sticla de aluminiu si Ca donatoare de ioni care contin si
fluor,precum si cant mici de pigmenti si subst opace.Dim partic pulb variaza
de la 50 microni pt cimenturi de obt de durata 20 microni pt mat folosite pt
cimenturi de lucrari protetice.
2.Lichidul-rep de acidul poliacrilic care este o sol apoasa de copolimeri a
acidului poliacrilic si a acidului itaconic.Acidul iataconic creste activitatea
acidului poliacrilic pe langa acesti 2 acizi a fost adaugat ac tartaric care
imbunatateste priza mat precum si adaugarea la acesta de acid maleic care
permite introducerea unor sticle de Al silicat mai putin reactive,cu rol de a
imbunatatii trasluciditatea mat.
-Exista si CIS fotopolimerizabile ce contin 10 la suta rasina polimerizabila
CIS au o rezistenta mecanica crescuta fata de restul,dar sunt mai putin
translucide si o contractie de priza mai mare.
R de priza a CIS
-ionii de H din gruparea carboxyl din ac poliacrilici penetreaza stratul
superficial ce capteaza cationii de Al si Ca rezultand un gel silan.Cationii de
Ca sunt legati mai rapid de la lanturile poliacrilice decat cei de Al rezulta
formand rasini de poliacrilat de Ca rezulta fapt ce rasp unde de pr de
gelificare a mat si de priza primara a cimentului,care se instaleaza de obicei
dupa 5 minde la terminarea spatulari.Sarurile de Al se formeaza mai
lent,fiind rasp de priza finala a CIS.
1
Dupa efectul prizei mat e format din partic de sticla nereactionate,care sunt
“coafate” de un gel de oxid de siliciu si care sunt incluse intr-o matrice de .0
Clasificare CIS
1.Tipul I de CIS
-e utilizat in cimentarile lucrarilor protetice,avand ca exemple:Chem
Bond,Aqua Cem,Ketac Cem,Fuji I,
2.Tipul II de CIS pt obr de durata: Chem fil,Chem fil caps,Aqua
ionofil,Chetac fil,Fuji II
3.Tipul III de CIS utilizate pt obt de baza si sigilari de fosete :exista unele
a)chimice autopolimerizabile:Ketac Bond,Fuji III si
b)fotopolimerizabile:Vitrabont,Xr ionomer(Kerr)
Prop CIS(avantaje)
1.contractie minima dupa priza
2.coeficient de expansiune termica-16,apropiat de cel a S-11, fata de 19-25
cat are amalgamul si 28-38 cat au compozitele conventionale
3.aderenta la t dure este f buna mai ales cand acesta sunt f curate
4.Detritus dentinar remanent rezulta din frezaj al cav dentare,este un strat
dentinar mineralizat mai mult sau mai putin care se impregneaza cu bact si
care este puternic adherent de Dt subiacenta datorita continutului in
bacterii,acest strat de DDR trebuie supus unei tehnici de conditionare
dentinara ce consta in inlaturarea DDR prin aplicarea unui acid slab care e
denumit agent de conditionare
Acesti agenti de conditionare sunt:
1.ac poliacrilici dupa conc lor in sol apoasa pot fi 10 la suta care se vor
mentine in cav tp de 20 sec sau 40 la suta care se vor mentine in cav tp de 10
sec.Denumiri comerciale ale ac de conditionare:Dentin Conditioner20 la suta
sau Durelon 50 la suta
2.Ac tanic25 la suta
3.Ac citric 50 la suta
Datorita multiplelor grupari carboxilice,CIS sunt puternic ionizate si form
leg puternice cu hidroxiapatita in S. Aderenta CIS la S si Dt asigura o
2
inchidere marginala optima si inlatura in totalitate fenomenul de
microinfiltratie bacteriana.
5.Biocompatibilitatea pulpara se rasfrange si asupra parodontiul marginal
fiind f buna cu cea a cimenturilor policarboxilice.Doar in sit de cav f
profunde se reomanda a se aplica pe peretle pulpar/ parapulpar un strat
pelicular de1 mm grosime cu materiale pe baza de hidroxid de Ca peste care
se aplica ulterior CIS.
6.Prevenirea aparitie carilor secundare marginale.Se datoreste eliberarii
continue de fluor din obturatia aplicata.Se considera ca fluorul eliberat se
infiltreaza in S periferic care inconjoara marg cav sub forma de fluorapatita
pe o distanta de 3mm de marg obt
7.Aspectul fizionomic al cav,CIS de tip Fuji II sau cementul Fil sunt relative
translucide dar niciodata de talia compozitelor.Contaminarea precoce cu apa
duce la cresterea opacitatii obt de CIS aplicat.
8.rezistenta relative in m acid
9.rezistenta buna la presiune.
Dezavantaje CIS
1.slaba rezistenta la tractiune,abrazie,incovoiere
2.sunt mai insuficient fizionomice,datorita gradului cresut de oapcitate
3.necesita masuri speciale in tehnica de aplicare si inserare in cav precum si
in prevenirea hidratarii pana la priza secundara a obt(48).
4.finisarea se va face totdeauna dupa48 h de la inserare
5.s-a experimentat ca nu are aderenta la portelan,platina, aur
Indicatii CIS
1.leziuni de tip eroziune/ abrazie care au o adancime mai mare de 1,5 mm
avand rol mai mare decat compozitele
2.in cav de cls V la cei cu predispozitie cariogena deosebita la acre se
impune necesitatea carioprofilactica a dd datorita ionilor de Flour eleb lent
de catre CIS
3.in cav de cls III si a I a
4.in cav de pe dd temporary
3
5.in sigilarea fosetelor,santurilor la care s-a observat ca durabilitatea acestor
sigilari este pana la 6 ani
6.in reparatia marg unor lucrari ceramice sau a unor incrustatii
7.cimentarea de lucrari specifice
8.obt de baza pt ca sunt biocaompatibile cu amalgamul dar si cu amt
composite
9.in obt tip sandwich
10.acoperirea resturilor radiculare in vederea supraprotezarilor
4
aplicat se usuca lent dupa aplicarea jetului de aer.In lipsa aplicarii lacului se
constata alterarea prop fizice ale obt.