*Aminozidele au următoarele proprietăţi farmacocinetice

a. Absorbţie importantă prin mucoasa intestinală

b. Legare masivă de proteinele plasmatice
c. Fixare predilectă în corticala renală
d. Metabolizare prin sistemul CYP450
e . Eliminare pe cale biliară

*Metabolizarea aminozidelor are loc prin:

a. glucuroconjugare renală
b. inactivare prin enzime bacteriene acetilante
c. inactivare prin esteraze plasmatice
d. inactivare prin cuplare cu glutation
e. hidroxilare prin sistemul CYP450

Aminozidele au efecte antibacteriene caracteristice

a. Acţiune preponderant bacteriostatică
b. Inhibiţia biosintezei de proteine pe componenta 30S ribozomală
c. Efecte antibacteriene intensificate la pH alcalin
d. Efecte antibacteriene dependente de concentraţia antibioticului
e. Acţiune predilectă pe bacterii Gram pozitive

Rezistenţa bacteriană la aminozide

a. Apare rapid într-o singură treaptă
b. Se produce preponderant prin efluxul antibioticului din celula bacteriană
c. Implică participarea enzimelor bacteriene adenilante, fosforilante şi acetilante
d. Este corelată cu presiunea terapeutică prin utilizarea intensivă a antibioticului
e. Este diminuată prin asocierea cu alte antibiotice

*Nefrotoxicitatea este unul din principalele efecte adverse ale aminozidelor

a. Apare ca urmare a metabolizării renale la metaboliţi nefrotoxici
b. Este corelată cu acumularea importantă a aminozidelor în medulara renală
c. Se corelează cu clearance-ul creatininic
d. Se explică prin eliminarea renală prin secreţie tubulară a antibioticului
e. Nu este influenţată de alte medicamente nefrotoxice

Aminoglicozidele au efecte adverse

a. hepatotoxicitate
b. afectarea urechii interne
c. modificări ale funcţiei vestibulare, prin efecte toxice pe cerebel
d. nefrotoxicitate
e. fotosensibilizare
*Alegeţi varianta corectă în integralitate privind aminozidele
a. efect predilect pe germeni Gram negativ, ototoxicitate, efect bactericid absolut
b. nefrotoxicitate, ototoxicitate, hepatotoxicitate
c. rezistenţă bacteriană rapidă, legare masivă pe proteinele plasmatice, efect curarizant
d. metabolizare renală importantă, nefrotoxicitate, fototoxicitate
e. efecte bactericide, absorbţie intestinală bună, ototoxicitate

*Indicaţi varianta corectă care include antibiotice aminoglicozidice

a. streptomicină, tobramicină, kanamicina, sisomicină, viomicină
b. amikacina, dihidrostreptomicină, gentamicina, netilmicină, neomicină
c. gentamicină, azitromicină, sisomicină, dibekacină, streptomicină
d. kanamicină, capreomicină, roxitromicină, spectinomicină, neomicină
e. streptomicină, spectinomicină, sisomicină, lincomicină, claritromicină

Aminozidele sunt indicate în:

a. septicemii, peritonite, infecţii din sfera genitală cu anaerobi
b. tuberculoză pulmonară
c. septicemii, meningoencefalite, infecţii sistemice cu germeni Gram pozitivi
d. pneumonii, infecţii urinare, septicemii cu germeni Gram negativi
e. angină acută pultacee, febră tifoidă, rickettsioze

Spectrul de activitate al aminozidelor cuprinde:

a. Escherichia coli
b. Klebsiella pneumoniae
c. Pseudomonas aeruginosa
d. Proteus vulgaris
e. Mycobacterium leprae

*Aminozidele se administrează:
a. Parenteral în doză unică zilnică
b. Parenteral la interval de 6 ore
c. Pe cale orală în doză unică zilnică
d. Pe cale orală la interval de 6 ore
e. Administrare combinată orală şi parenterală

Menţionaţi căile de administrare utilizate pentru aminoglicozide

a. Oculară
b. Inhalatorie
c. Intrarahidian
d. Intraarticular
e. Cutanată
*Doza/doză de gentamicină uzuală este
a. 2 mg
b. 40 mg
c. 800 mg
d.1200 mg
e. 2 g

Indicaţi dozele zilnice parenterale corecte pentru aminozide

a. amikacină 1 g/zi
b. gentamicină 80-240 mg/zi
c. streptomicină 20- 40 mg/zi
d. kanamicină 1g/zi
e. neomicină 1g/zi

*Menţionaţi calea de administrarea cea mai puţin utilizată pentru aminozide

a. parenterală im
b. parenterală iv
c. orală
d.inhalatorie
e. cutanată

*Spectinomicina se deosebeşte de antibioticele aminoglicozidice prin:

a. structura de tip aminociclitol
b. mecanism de acţiune
c. cale de administrare
d. mecanism de producere a rezistenţei bacteriene
e. utilizarea în agricultură şi zootehnie
Indicaţi variantele corecte în ceea ce priveşte telitromicina
a. Face parte dintr-un subgrup al macrolidelor antibacteriene numit azalide
b. Se administrează pe cale orală
c. Prelungeşte intervalul QT pe electrocardiogramă
d. Se metabolizează prin CYP 3A4
e. Este substrat al proteinelor de eflux ca şi celelalte macrolide antibacteriene

*Indicaţi varianta corectă ce cuprinde în integralitate macrolide antibacteriene

a. eritromicină, azitromicină, claritromicină, sisomicină, roxitromicină
b. azitromicină, eritromicină, claritromicină, josamicină, spiramicină
c. claritromicină, roxitromicină, eritromicină, capreomicină, viomicină
d. azitromicină, spiramicină, josamicină, rifamicină, sisomicină
e. eritromicină, telitromicină, neomicină, roxitromicină, claritromicina

*Dintre macrolide, activitate remarcabilă pe M avium-intracellulare au

a. eritromicina şi telitromicina
b. claritromicina şi azitromicina
c. spiramicina şi josamicina
d. roxitromicina şi telitromicina
e. eritromicina şi spiramicina

Dintre macrolide se remarcă prin activitatea pe M avium-intracellulare:

a. azitromicina
b. claritromicina
c. roxitromicina
d. spiramicina
e. josamicina

Spectrul de activitate antibacteriană al eritromicinei cuprinde

a. Streptococcus pyogenes, Str. pneumoniae, streptococi viridans
b. Chlamydia trachomatis, Mycoplasma pneumonia, Legionella pneumophilla,
c. Corynebacterium diphteriae, Clostridium perfringens, Listeria monocytogenes
d. Campylobacter jejuni, Helicobacter pylori, Bordetella pertussis
e. E. coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa

Alegeţi variantele corecte privind antibioticele macrolide

a. Eritromicina este inactivă pe cele mai multe Enterobacteriacee aerobice
b. Claritromicina are activitate uşor crescută faţă de eritromicină pe tulpinile
sensibile de streptococi şi stafilococi
c. Azitromicina este mai puţin activă pe germeni Gram pozitivi decât eritromicina
d. Azitromicina este mai activă decât eritromicina şi claritromicina pe H.
influenzae şi pe Campilobacter spp
e. Telitromicina, spre deosebire de celelalte macrolide este activă pe piocianic
Arătaţi variantele corecte în legătură cu efectele adverse ale eritromicinei
a. Hepatita colestatică apare prin mecanisme immune şi citotoxice
b. Eritromicina are efecte adverse digestive reduse, motiv pentru care se administrează pe
cale orală
c. Eritromicina are efecte iritante, evitându-se administrarea parenterală
d. Erupţiile cutanate apar preponderant prin mecanism alergic
e. Efectele nefrotoxice au la bază captarea renală intensă a eritromicinei

Din familia antibioticelor MLSB fac parte

a. macrolidele
b. linezolida
c. lincosamidele
d. aminociclitolii
e. streptomicina

Rezistenţa bacteriană la antibioticele MLSB apare prin

a. inactivare prin bacteriofagi
b. efluxul antibioticului din celula bacteriană
c. metilarea componentelor ribozomale bacteriene
d. mutaţii cromozomiale pe proteinele 50 S ribozomale
e. hidroliza macrolidelor prin esteraze produse de Enterobacteriacee

Asocierea quinupristină/dalfopristină
a. Se metabolizează rapid după administrare parenterală
b. Se administrează pe cale orală
c. Este considerată indicaţie de rezervă în infecţiile cu piocianic
d. Necesită reducerea dozelor la pacienţii cu boli hepatice
e. Produce frecvent mialgii şi artralgii

Quinupristina/dalfopristina acţionează pe
a. Staphilococcus aureus, S. epidermidis plurirezistenţi
b. Str. pneumoniae rezistent la peniciline şi macrolide
c. Enterococcus faecium rezistent la vancomicină
d. Enterococcus faecalis
e. Legionella pneumophila

Din grupa streptograminelor fac parte:

a. capreomicina
b. dalfopristina
c. pristinamicina
d. quinupristina
e. sisomicina
Virginiamicina
a. Face parte din familia aminozidelor
b. Se administrează pe cale orală
c. Este activă în special pe bacterii Gram pozitiv
d. Este interzisă utilizarea în zootehnie şi medicina veterinară
e. Este actualmente produsă exclusiv pe cale sintetică

Alegeţi variantele exacte privitor la streptogramine

a. Pristinamicina se utilizează pe cale orală ca antistafilococic (rezistenţă la
penicilină şi eritromicină)
b. Asocierea pristinamicina I şi pristamicina II este rezervată pentru tratamentul pe cale
orală al endocarditelor acute cu Enterococcus faecalis
c. Virginiamicina se utilizează pe cale parenterală în infecţii cu micobacterii atipice
d. Virginiamicina se utilizează actualmente numai în medicina veterinară şi
zootehnie
e. Asocierea quinupristină/dalfopristină este rezervată pentru tratamentul
infecţilor produse de germeni Gram pozitiv multirezistenţi