Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea Babeş - Bolyai

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Aspecte teoretice şi practice privind implementarea


contabilităţii manageriale la o entitate economică din
sfera producţiei - S.C Shoe Fashion S.R.L

Profesor, Student,
Conf. Univ. Dr. Fătăcean Suciu Anca
Anul II, Secţia Contabilitate şi
Gheorghe Informatică de Gestiune, Seria II, Grupa
4

Cluj-Napoca
2009
1
Cuprins

Prezentarea societăţii SC Shoe Fashion SRL ...........................................................................................4

Obiectul de activitate al SC Shoe Fashion SRL........................................................................................4

Procesul tehnologic de realizare a articolelor de încălţăminte..................................................................5

Organizarea societăţii................................................................................................................................6

Organigrama societăţii comerciale SC Shoe Fashion SRL.......................................................................7

Cadrul de organizare al contabilităţii financiare........................................................................................8

Cadrul de organizare a contabilităţii manageriale la SC Shoe Fashion SRL............................................8

Obiectivele contabilităţii manageriale.......................................................................................................9

Dezvoltarea sistemului de conturi utilizate...............................................................................................9

Analiza balantei de verificare (cheltuieli din exploatare)........................................................................11

Organizarea calculaţiei costurilor - Metoda pe faze...............................................................................13

Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiară............................................................................13


Repartizarea costurilor directe de producţie pe faze şi în cadrul acestora pe produse. ......................19
Repartizarea costurilor indirecte pe faze.............................................................................................19
Repartizarea costurilor indirecte ale fazelor pe produse.....................................................................21
Costul de producţie al semifabricatelor...............................................................................................23
Înregistrarea operaţiilor în contabilitatea managerială........................................................................24
Organizarea calculaţiei costurilor - metoda direct costing.....................................................................27

Analiza cost –volum -profit.....................................................................................................................28

Calculul punctului de echilibru ( punctul critic ) ................................................................................28


Marja de siguranţă (Intervalul de siguranţă )......................................................................................29
Indicele de siguranţă dinamic..............................................................................................................29
Factorul de acoperire ..........................................................................................................................30
Importanţa elaborării bugetelor de venituri şi cheltuieli.........................................................................30

Concluzii..................................................................................................................................................31

2
Introducere

Dacă privim influenţa contabilităţii manageriale asupra conducerii întreprinderii din punct de
vedere al existenţei de-a lungul timpului, observăm că aceasta ocupă un loc secundar, locul principal
fiind ocupat de contabilitatea financiară. În timp însă, pe măsura dezvoltării managementului
întreprinderii s-a produs fenomenul de creştere a nevoilor de informare, motiv pentru care a avut loc o
recunoaştere tot mai mare a importanţei contabilităţii manageriale, ca un domeniu separat de cel al
contabilităţii financiare.

Schimbările care au avut loc în conducere au dus la intensificarea nevoii informaţionale, la


informaţii capabile să redea fluxurile operaţionale interne şi care nu pot fi obţinute din rapoartele,
situaţiile financiare obişnuite. De asemenea nu numai dezvoltarea managementului întreprinderii a
determinat creşterea importanţei contabilităţii manageriale, ci şi factori precum evoluţia proceselor şi
tehnologiilor de producţie, intensificarea concurenţei pe piaţa de desfacere a produselor şi serviciilor
organizaţiei.

Informaţia contabilă furnizată de contabilitatea internă societăţii trebuie să prezinte următoarele


caracteristici care să justifice valoarea resurselor umane, materiale şi financiare pentru obţinerea ei:
a. informaţia trebuie să fie relevantă;
b. informaţia contabilă trebuie să fundamanteze deciziile conducerii.

Scopurile sau obiectivele pentru care sunt elaborate informaţiile sunt următoarele:

 elaborarea de planuri şi monitorizarea realizării acestor planuri;


 coordonarea zilnică incluzând şi stabilirea preţurilor şi a unei politici adecvate privind
publicitatea;
 stabilirea limitei inferioare a preţurilor produselor până la care se poate consimţi;
 determinarea rentabilităţii produselor;
 evaluarea stocurilor de materii prime, materiale, produse în curs de execuţie, produse finite sau
mărfuri;
3
 analiza eficienţei procesului de producţie;
 analiza performanţelor atinse de diferite subunităţi ale întreprinderii;
 evidenţierea abaterilor de la norme, a pierderilor şi risipei;
 izolarea şi eliminarea costurilor nenecesare sau neeconomicoase.

Prezentarea societăţii SC Shoe Fashion SRL

Societatea comercială SC Shoe Fashion SRL a fost constituită în anul 1999 în baza Legii
31/1990 privind societăţile comerciale fiind înregistrată la Registrul Comerţului. Societatea este
înfiinţată sub forma unei societăţi cu răspundere limitată.
Obiectul de activitate al S.C. Shoe Fashion SRL constă în producerea unei game largi de
articole de încălţăminte. Structura companiei , flexibilitatea, diversificarea produselor şi a serviciilor,
permit adaptarea continuă la schimbările şi cererea pieţei din România.
Societatea comercială poate înfiinţa filiale, sucursale, agenţii, reprezentanţe, puncte de lucru,
magazine, depozite, secţii de producţie, ateliere de prestări servicii, în ţară sau străinătate, în
conformitate cu legile în vigoare. Societatea se obligă să înmatriculeze filialele sau sucursalele la
Registrul Comerţului în judeţul în care va funcţiona filiala respectivă, înainte de începerea activităţii.
Numirea şi înlocuirea administratorului se face exclusiv de către asociatul unic. Administratorul
nu poate îndeplini aceeaşi funcţie în două societăţi având acelaşi obiect de activitate.

Obiectul de activitate al SC Shoe Fashion SRL

Domeniul principal: Fabricare încălţăminte

• Activitate principală: Fabricare încălţăminte, inclusiv în sistem lohn (operaţiuni de


import-export a tuturor produselor ce fac obiectul de activitate al societăţii).
• Activităţi secundare:
 Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata: intermedieri în comerţul cu
textile, confecţii, încălţăminte şi articole din piele;

4
 Comerţ cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare: comerţ cu
ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei;
 Comerţ cu ridicata al maşinilor, echipamentelor şi furniturilor: comerţ cu ridicata al
maşinilor pentru industria textilă, maşinilor de cusut şi de tricotat;
 Manipulari şi depozitari.

S.C. Shoe Fashion SRL produce şi comercializează urmatoarele produse şi grupe de produse
principale:
 Încălţăminte piele
 Încălţăminte pentru femei
 Încălţăminte pentru fete
 Încălţăminte cusută la maşină
 Încălţăminte cu talpa lipită
 Încălţăminte fabricată prin procedeu mixt
 Încălţăminte cu talpa din plastic sau cauciuc
 Încălţămine de strada
 Pantofi şi cizme
 Cizme şi ghete
 Încălţăminte după specificaţia clientului

Procesul tehnologic de realizare a articolelor de încălţăminte

Procesul tehnologic de fabricare a feţelor de încălţăminte şi încălţămintei se realizează în trei


faze: croit, cusut, tras-tălpuit.

Croit:
 lansarea producţiei în funcţie de modele, culori, mărimi şi cantităţi;
 croirea feţelor şi a căptuşelilor conform şabloanelor şi cu ajutorul cuţitelor de ştanţa
proprii fiecărui model;
 subţierea suprafeţelor de piele acolo unde modelul o cere;

5
 lipirea pânzei întăritură.
Cusut:
 capsarea niturilor;
 aplicarea staifurilor;
 cusutul feţelor de încălţăminte.
Tras-tălpuit:
 fixarea feţelor pe calapod;
 lipirea şi presarea tălpilor;
 vopsitul şi finisatul;
 controlul de calitate;
 ambalarea feţelor de încălţăminte şi încălţămintei.
Utilajele care se folosesc la executarea feţelor de încălţăminte şi încălţămintei:
 ştanţe
 maşini de aplicat întăritura
 maşini de cambrat şi subţiat piele
 maşini de cusut
 maşini de aplicat capse şi nituri
 maşini de fixat brant
 maşini de fixat staif şi bombeu
 maşini de tras feţele de încălţăminte
 maşini de scămoşat
 maşini de presat accesorii
 maşini de fixat feţe de încălţăminte pe calapod
 maşini de lipit, presat tălpi
 maşini de fixat tocuri
 maşini de vopsit şi finisat încălţăminte.

Organizarea societăţii

6
Societatea se constituie, se organizează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei din
România şi în conformitate cu prevederile statului. Scopul societăţii este prestarea şi realizarea unor
activităţi economice – conform obiectului de activitate – pentru promovarea şi punerea în aplicare a
iniţiativei particulare, precum şi realizarea de profit.
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor de management sunt evidenţiate în
Statutul firmei şi Regulamentul de organizare şi funcţionare. Pentru personalul de management şi
execuţie, documentele ce consemneaza sarcinile, competenţele şi responsabilităţile sunt fişele de post.
Toate produsele şi serviciile societăţii sunt controlate şi evaluate după un plan stabilit anterior.
Toţi angajatii sunt orientaţi spre rezultate şi acţionează decisiv pentru a le obţine.

Organigrama societăţii comerciale SC Shoe Fashion SRL

7
Cadrul de organizare al contabilităţii financiare

Societatea realizează următoarele operaţiuni, în condiţiile legii:


∗ Întocmeşte documentele justificative pentru orice operaţie care afectează patrimoniul unităţii;
∗ Înregistrează în contabilitate operaţiunile patrimoniale;
∗ Inventariază patrimoniul unităţii;
∗ Întocmeşte balanţa şi bilanţul contabil.

Contabilitatea ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi al


rezultatelor obţinute, trebuie să asigure: înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea
şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru
necesităţile proprii cât şi în relaţiile clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice
şi fizice. Contabilitatea se ţine în moneda naţională.
Contabilitatea se organizează în compartimentele distincte şi este condusă de contabilul şef.
Contabilitatea mijloacelor fixe se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de evidenţă. Contabilitatea
clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare
persoană fizică sau juridică. Profitul sau pierderea se stabileşte lunar.
Registrele care se folosesc în contabilitatea SC Shoe Fashion SRL sunt: registrul-casă, jurnale
TVA pentru cumpărări şi vânzări, registrul-jurnal, registrul-inventar, cartea mare.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registre, foi volante, fişe, documente
informatice. Registrele de contabilitate se numerotează înainte sau pe parcursul întocmirii lor, iar la
închiderea conturilor, aceasta se barează, nefiind admisă înregistrarea unor operaţiuni ulterioare.

Cadrul de organizare a contabilităţii manageriale la SC Shoe Fashion SRL

Organizarea contabilităţii manageriale pentru societatea SC Shoe Fashion SRL se realizează în


sistem autonom.
Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit distinct, autonom faţă de
contabilitatea financiară, constă în instituirea a două circuite de preluare şi prelucrare a cheltuielilor şi
veniturilor, ancorate pe obiectivele distincte ale celor două contabilităţi.
Organizarea contabilităţii în circuit autonom se poate realiza în următoarele moduri:
8
- Utilizarea unui sistem de coduri ale contabilităţii manageriale care să asigure atingerea
obiectivelor printr-un calcul exclusiv în cadrul contabilităţii
- Utilizarea unui sistem de conturi ale contabilităţii manageriale dezvoltat pe structura
conturilor de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare, printr-o detaliere analitică a
acestora fie utilizând structura sistemului de conturi de gestiune bazată pe un sistem de
codificare care să satisfacă cerinţele de prelucrare integrală a informaţiilor privind costurile
în cadrul contabilităţii manageriale.
Concepţia dualistă de organizare a contabilităţii manageriale trebuie să răspundă nevoilor de informare
a managerilor în condiţiile unei complexităţi a proceselor şi fenomenelor economice derulate în cadrul
entităţilor economice. Codificarea analitică a conturilor poate asigura imperativele de confidenţialitate
ale informaţiei contabile.

Obiectivele contabilităţii manageriale

Obiectivele contabilităţii manageriale reprezintă un element primordial al acestei secţiuni a


contabilităţii . Ele se pot grupa astfel :
- obiective de evidenţă analitică a structurilor contabile care iau naştere în urma operaţiunilor şi
activităţilor derulate de entităţi;
- obiective de performanţă privind calculul unor indicatori parţiali şi integrali utilizaţi în
măsurarea rentabilităţii operaţiunilor şi activităţilor entităţii, precum şi a costului acestora
- obiective de previzionare şi control realizate prin intermediul bugetelor de venituri şi cheltuieli
detaliate de la nivel de entitate la nivel de funcţie, structură organizatorică, activitate, produs,
lucrare sau serviciu realizat;
- realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activităţii entităţii prin sistemul
informaţional al costurilor, abaterilor bugetelor şi a indicatorilor de monitorizare, măsurare şi
control al performanţei.

Dezvoltarea sistemului de conturi utilizate

Organizarea contabilitatii manageriale prin intermediul clasei a 9-a de conturi “Conturi de


gestiune” se fundamenteaza pe utilizarea a trei grupe de conturi,respectiv:

9
1.Grupa 90 “Decontari interne”

Contabiliatea decontarilor interne a cheltuielilor,veniturilor si rezultatelor contabilitatii


manageriale se bazeaza pe functionarea urmatoarelor conturi:

a) 901 “Decontari interne privind cheltuielile”


b) 902 “Decontari interne privind productia obtinuta”
c) 903 “Decontari interne privind diferentele de pret”

2.Grupa 92 “Conturi de calculatie”

Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara si prelucrarea acestora in cadrul calculatiei


costurilor se realizeaza cu ajutorul conturilir de calculatie incluse in grupa 92 “Conturi de calculatie”
dezvoltata in cinci conturi operationale dupa cum urmeaza:

a) 921 “Cheltuielile activitatii de baza”


b) 922 “Cheltuielile activitatii auxiliare”
c) 923 “Cheltuieli indirecte de productie”
d) 924 “Cheltuieli generale de administratie”
e) 925 “Cheltuieli de desfacere”

3.Grupa 93 “Costul productiei”

Articularea veniturilor contabilitatii financiare cu contabilitatea veniturilor contabilitatii


manageriale se realizeaza cu ajutorul grupei 93 “Costul productiei” care detaliaza in doua
conturi,respectiv:

a) 931 “Costul productiei obtinute” este un cont sintetic de gradul I, care se poate
detalia analitic, corespunzator activitatilor,produselor, lucrarilor si serviciilor
analizate

10
b) 933 “Costul productiei in curs de executie” este un cont sintetic de gradul I,care se
poate detalia in analitic pe produse,lucrari sau servicii,respectiv pe elemente primare
de cheltuieli,se utilizeaza pentru evidentierea cheltuielilor efective ale productiei in
curs de executie.

Analiza balantei de verificare (cheltuieli din exploatare)

Balanta de verificare care face obiectul analizei este cea aferenta lunii ianuarie a anului 2007.
Impreuna cu balanta de verificare se calculeaza lunar rezultatele financiare atat pentru exercitiul
financiar incheiat cat si cumulat de la inceputul anului.
Obiectul de activitate al societatii comerciale analizate este productia, deoarece in balanta se
observa ca o pondere mare o au veniturile din vanzarea produselor finite (contul 701).
Soldul debitor al contului 121 „Contul de profit si pierderi” indica faptul ca societatea
inregistreaza pierderi in valoare de 52.940.421,64 lei.
Fiind o societate de productie care functioneaza in sistem lohn observam ca nu exista contul de
materii prime, cheltuielile de exploatare efectuate formeaza costul prelucrarii si nu costul produsului.
Analiza cheltuielilor din exploatare
Contul 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”- tine evidenta:
• materialelor auxiliare detaliate pe: 6021.bir. „Cheltuieli auxiliare ale biroului”
(rechizite, consumabile pentru echipamentele de birotică etc.); 6021.cr. „Cheltuieli
auxiliare ale secţiei de croit” ( piele, căptuşeală, pânză pentru întărire, adeziv);
6021.cus. „Cheltuieli auxiliare ale secţiei de cusut” (aţa, accesorii: capse, inele, cârlige,
pietricele); 6021.tr. „Cheltuieli auxiliare ale secţiei de tras” (tocuri, tălpi interioare, tălpi
de cauciuc). Rulajul cumulat al contului 6021 este în corespondenţă cu rulajul creditor
al contului 3021 „Materiale auxiliare” (153.814.634 lei ).
• cheltuielilor privind combustibilul;
• cheltuielilor privind piesele de schimb.
Contul 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” ţine evidenţa
materialelor de natura obiectelor de inventar, la darea în folosinţă a acestora. În debitul contului se
înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar inclusă pe

11
cheltuieli în corespondenţă cu creditul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”.
Rulajul cumulat al contului 603 coincide cu rulajul creditor al contului 303 (4.127.969 lei )
În contul 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” sunt înregistrate cheltuielile cu
imprimarea tichetelor de masă.
Contul 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” reprezintă totalul facturilor de energie
electrică, apă şi gaz primite de la furnizori şi distribuită de responsabilul energetic în funcţie de factorii
consumatori din întreprindere.
În contul 608 „Cheltuieli privind ambalajele” sunt înregistrate cheltuielile cu ambalajele
( cutii individuale şi cutii colective ). Rulajul contului 608 este egal cu rulajul creditor al contului 381
„Ambalaje”.
Suma înregistrată în contul 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”
este defalcată pe: 612.ch. „Cheltuieli privind chiria deductibilă” corespunde chiriei spaţiului în care
societatea îşi desfăşoară activitatea şi 612.nd. „Cheltuieli privind chiria nedeductibilă” corespunde
chiriei spaţiului de locuit a tehnicianului societăţii.
Evidenţa cheltuielilor privind transportul salariaţilor este înregistrată în contul 624 „Cheltuieli
cu transportul de bunuri şi personal”.
Contul 625 „Cheltuieli cu deplasari, detaşari şi transferări” ţine evidenţa cheltuielilor de
deplasare efectuate în interesul general al societăţii şi justificate prin deconturile de cheltuieli la
ordinele de deplasare aferente.
Contul 626 „Cheltuieli postale şi taxe de telecomunicaţii” prezintă valoarea facturilor de
telefon şi a taxelor de mesagerie poştală.
Contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” reprezintă cheltuielile cu
comisioanele bancare conform extraselor de cont aferente perioadei.
Contul 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” este defalcat în: 628.ex.
„Cheltuieli servicii externe” care evidenţiază serviciile de asistenţă tehnică şi promovare a produselor
realizate de o firmă din Italia şi 628.tr. „Cheltuieli servicii executate de terţi” care ţine evidenţa
serviciilor de asistenţă tehnică efectuate de terţii din Romania.
Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” în care sunt
înregistrate cheltuielile efectuate de societate la camera de muncă şi fondul de accidente.
Contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile
personalului conform centralizatorului statelor de salarii. Acesta se debitează în corespondenţă cu

12
contul 421 „Personal-salarii datorate”. Se observă că rulajul cumulat creditor al contului 421 este egal
cu rulajul contului 641 (608.178.599 lei ).
Contul 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” evidenţiază cheltuielile cu
asigurările şi protecţia socială. Se observă corelaţiile dintre conturile de contribuţii 4311 „Contribuţia
unităţii la asigurările sociale”, 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”,
4371 „Contribuţia unităţii la fondul de somaj” şi conturile de cheltuieli aferente: 6451 „ Cheltuieli
privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”, 6452 „Cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondul
de somaj ”, 6453 „Cheltuieli privind contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”:
Rulajul creditor 4311 = Rulajul cumulat debitor 6451 (132.359.712 lei )
Rulajul creditor 4371 = Rulajul cumulat debitor 6452 (18.245.358 lei )
Rulajul creditor 4313 = Rulajul cumulat debitor 6453 (42.572.502 lei ).
Contul 658 „Alte cheltuieli de exploatare” evidenţiază pe de o parte cheltuielile privind
chiria administratorului, iar pe de altă parte despăgubirile, amenzile, penalităţile datorate terţilor.
Contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” evidenţiază
cheltuielile cu amortizările conform situaţiilor de calcul ale amortizarilor. Rulajul debitor 6811
(59.630.548 lei ) = Rulajul creditor cumulat 2808 ( 2.159.397 lei ) + Rulajul creditor cumulat 2811
( 57.471.151 lei ).

Organizarea calculaţiei costurilor - Metoda pe faze

 Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiară.


În luna ianuarie a anului 2007 datele înregistrate în contabilitatea financiară au fost preluate şi reclasate
pe baza documentelor justificative în contabilitatea managerială astfel:

Materiale consumabile:
602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”
Faze : 147.785.328 923
-croit 326.930 923/f1.cr
-cusut 63.700.391 923/f2.cus
-tras-talpuit 83.758.007 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală 15.525.962 924

Salarii:
P = pantofi S = sandale
13
641 “Cheltuieli cu salariile personalului”
Faze: 600.671.164 921
-croit 120.000.000 din care: 921/f1.cr
P 60.000.000 921/f1.cr /P
S 40.000.000 921/f1.cr /S
Salarii indirecte 20.000.000 923/f1.cr
-cusut 235.000.000 din care: 921/f2.cus
P 120.000.000 921/f2.cus /P
S 80.000.000 921/f2.cus /S
Salarii indirecte 35.000.000 923/f2.cus
-tras-tălpuit 245.671.164 din care: 921/f3.t-t
P 115.000.000 921/f3.t-t/ P
S 85.000.000 921/f3.t-t/ S
Salarii indirecte 45.671.164 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală 7.507.435 924

Contribuţia la asigurări sociale şi fondul de şomaj

645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”


Faze: 190.792.964 921
-croit 38.115.958 din care: 921/f1.cr
P 19.057.979 921/f1.cr /P
S 12.704.049 921/f1.cr /S
Salarii indirecte 6.353.930 923/f1.cr
-cusut 74.643.746 din care: 921/f2.cus
P 38.115.933 921/f2.cus /P
S 25.410.597 921/f2.cus /S
Salarii indirecte 11.117.216 923/f2.cus
-tras-tălpuit 78.033.260 din care: 921/f3.t-t
P 38.088.424 921/f3.t-t /P
S 26.998.728 921/f3.t-t /S
Salarii indirecte 12.946.108 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală 2.384.608 924

Cheltuieli privind piesele de schimb


6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”
Faze: 550.838 923
-croit - 923/f1.cr
-cusut - 923/f2.cus
-tras-tălpuit 550.838 923/f3.t-t

14
Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
Faze: 4.127.969 923
-croit 3.127.969 923/f1.cr
-cusut 500.000 923/f2.cus
-tras-tălpuit 500.000 923/f3.t-t

Chetuielile cu imprimarea tichetelor de masă ( repartizate în funcţie de numărul de salariaţi: secţia de


croit 17, secţia de cusut 30, secţia de tras-tălpuit 23, administraţie generală 1)
604 “Cheltuieli privind materialele nestocate”
Faze: 1.234.680 923
-croit 299.000 923/f1.cr
-cusut 529.000 923/f2.cus
-tras-tălpuit 406.680 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală 17.600 924

Chetuielile reprezentând valoarea tichetelor de masă ( repartizate în funcţie de numărul de salariaţi:


secţia de croit 17, secţia de cusut 30, secţia de tras-tălpuit 23, administraţie generală 1)

6458“Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”


Faze: 91.390.000 923
-croit 22.194.000 923/f1.cr
-cusut 39.167.000 923/f2.cus
-tras-talpuit 30.029.000 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală 1.300.000 924

Chetuieli privind energia şi apa conform facturilor de la furnizori:secţiile de bază: 55.000.000 lei şi
administraţia generală: 2.058.108 lei. Chetuielile secţiilor de bază sunt repartizate în funcţie de
suprafata acestora:
• secţia de croit : 200 m2
• secţia de cusut : 500 m2
• secţia de tras-tălpuit : 400 m2

605“Cheltuieli privind energia şi apa”


Faze: 55.000.000 923
-croit 10.000.000 923/f1.cr
-cusut 25.000.000 923/f2.cus
15
-tras-tălpuit 20.000.000 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală 2.058.108 924

Cheltuieli privind ambalajele ( cutii individuale şi cutii colective)


608“Cheltuieli privind ambalajele”
Faze: 136.857.748 923
-croit - 923/f1.cr
-cusut - 923/f2.cus
-tras-tălpuit 136.857.748 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală - 924

Cheltuieli privind chiria spaţiului în care societatea îşi desfăşoară activitatea conform facturilor de la
furnizori: secţiile de bază 70.000.000 lei, administraţia generală 7.348.000 lei.
Chetuielile secţiilor de bază sunt repartizate în funcţie de suprafaţa acestora:
• secţia de croit : 200 m2
• secţia de cusut : 500 m2
• secţia de tras-tălpuit : 400 m2

612 “Cheltuieli cu redevenţele,locaţii de gestiune şi chiriile”


Faze: 70.000.000 923
-croit 12.727.272 923/f1.cr
-cusut 31.818.180 923/f2.cus
-tras-tălpuit 25.454.548 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală 7.348.000 924

Cheltuieli privind serviciile de asistenţă tehnică şi promovarea produselor efectuate de un furnizor


extern.
628.ex “Cheltuieli cu serviciile externe”
Faze: 303.027.000 923
-croit 90.027.000 923/f1.cr
-cusut 170.000.500 923/f2.cus
-tras-tălpuit 42.999.500 923/f3.t-t

Cheltuieli privind serviciile de asistenţă tehnică efectuate de furnizori interni.


628.tr “Cheltuieli cu serviciile executate de terţi”
Faze: 220.014.508 923
-croit 20.014.508 923/f1.cr

16
-cusut 100.000.000 923/f2.cus
-tras-tălpuit 100.000.000 923/f3.t-t

Cheltuieli privind transportul salariaţilor ( repartizate în funcţie de numărul de salariaţi: secţia de croit
17, secţia de cusut 30, secţia de tras-tălpuit 23, administraţie generală 1)

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”


Faze : 39.806.302 923
-croit 9.667.244 923/f1.cr
-cusut 17.059.843 923/f2.cus
-tras-tălpuit 13.079.215 923/f3.t-t

Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii


626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”
Sectorul administraţie Generală 18.988.503 924

Cheltuieli efectuate de societate la Camera de muncă şi Fondul de accidente (repartizate în funcţie de


numărul de salariaţi: secţia de croit 17, secţia de cusut 30, secţia de tras-tălpuit 23, administraţie
generală 1).
635“Cheltuieli cu alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate”
Faze: 9.920.583 923
-croit 2.407.284 923/f1.cr
-cusut 4.251.678 923/f2.cus
-tras-tălpuit 3.259.621 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală 141.700 924

Cheltuieli privind amortizarea , conform situaţiilor de calcul ale amortizării.


6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
Faze: 59.630.548 923
-croit 15.901.480 923/f1.cr
-cusut 23.852.220 923/f2.cus
-tras-tălpuit 19.876.848 923/f3.t-t
Sectorul administraţie Generală - 924

Chetuieli de protocol aferente sectorului administrativ.


623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
Sectorul administraţie Generală 1.112.536 924
17
Cheltuieli de deplasare în interesul general al intreprinderii.
625 “Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari “
Sectorul administraţie Generală 18.984.150 924

Cheltuieli privind chiria spaţiului de locuit al tehnicianului.


612.nd “Cheltuieli privind chiria nedeductibila”
Sectorul administraţie generală 4.000.000 924

Chetuieli cu serviciile bancare.


627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
Sectorul administraţie generală 3.649.348 924

Cheltuieli reprezentând chiria administratorului.


6581 “Despagubiri, amenzi şi penalităţi”
Sectorul administraţie generală 3.529.738 924

Alte cheltuieli de exploatare.


6588 “Alte cheltuieli de exploatare ”
Sectorul administraţie generală 25.655.320 924

Chetuieli privind diferenţele de curs valutar.


665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
Sectorul administraţie generală 35.172.470 924

18
 Repartizarea costurilor directe de producţie pe faze şi în cadrul acestora pe produse.

Explicatii 921/f1.cr 921/f2.cus 921/f3.t-t TOTAL


P S TOTAL P S TOTAL P S TOTAL
641 60.000.000 40.000.000 100.000.00 120.000.00 80.000.000 200.000.00 115.000.000 85.000.000 200.000.00 500.000.000
0 0 0
645 19.057.979 12.704.049 31.762.028 38.115.933 25.410.597 63.526.530 38.088.424 26.998.728 65.087.152 160.375.710
TOTAL 79.057.979 52.704.049 131.762.02 138.115.933 105.410.59 263.526.53 153.088.42 111.998.728 265.087.15 660.375.710
8 7 0 4 2

 Repartizarea costurilor indirecte pe faze.

Explicatii 923 924 TOTAL


923/f1.cr 923/f2.cus 923/f3.t-t
602 326.930 63.700.391 83.758.007 15.525.962 163.311.290
641 20.000.000 35.000.000 45.671.164 7.507.435 108.178.599
645 6.353.930 11.117.216 12.946.108 2.384.608 32.801.862
6024 - - 550.838 - 550.838
603 3.127.969 500.000 500.000 - 4.127.969
604 299.000 529.000 406.680 17.600 1.252.280
605 10.000.000 25.000.000 20.000.000 2.058.108 57.058.108
6458 22.194.000 39.167.000 30.029.000 1.300.000 92.690.000
608 - - 136.857.748 - 136.857.748
612 12.727.272 31.818.180 25.454.548 7.348.000 77.348.000
628.ex 90.027.000 170.000.500 42.999.500 - 303.027.000
628.tr 20.014.508 100.000.000 100.000.000 - 220.014.508
19
624 9.667.244 17.059.843 13.079.215 - 39.806.302
635 2.407.284 4.251.678 3.259.621 141.700 10.060.283
626 - - - 18.988.503 18.988.503
6811 15.901.480 23.852.220 19.876.848 - 59.630.548
623 1.112.536 1.112.536
625 18.984.150 18.984.150
612.nd 4.000.000 4.000.000
627 3.649.348 3.649.348
6581 3.529.738 3.529.738
6588 25.655.320 25.655.320
665 35.172.470 35.172.470
TOTAL 213.046.617 521.996.028 535.389.277 147.375.478 1.417.807.400

20
 Repartizarea costurilor indirecte ale fazelor pe produse

1.Faza1 - croit
Repartizarea costurilor indirecte de producţie

Nr.crt. Produse Costuri Coeficient Baza de Costuri


indirecte de repartizare indirecte
repartizare(Cr) ( Br ) repartizate
1. P 2.13046617 60.000.000 127.827.970
2. S 40.000.000 85.218.647
TOTAL 213.046.617 100.000.000 213.046.617
Baza de repartizare: manopera directa
Cr = Σ Costurilor indirecte/ Σ Br = 213.046.617 / 100.000.000 = 2.13046617

2.Faza2 - cusut
Repartizarea costurilor indirecte de producţie

Nr.crt. Produse Costuri Coeficient Baza de Costuri


indirecte de repartizare indirecte
repartizare(Cr) ( Br ) repartizate
1. P 1.9808101 158.115.933 313.197.637
2. S 105.410.597 208.798.391
TOTAL 521.996.028 263.526.530 521.996.028
Baza de repartizare: manopera directa + CAS
Cr = Σ Costurilor indirecte/ Σ Br = 521.996.028 / 263.526.530 = 1.9808101

3.Faza3 - tras-tălpuit
Repartizarea costurilor indirecte de producţie

Nr.crt. Produse Costuri Greutate Baza de Costuri

21
indirecte specifică repartizare indirecte
( Gsp ) ( Br ) repartizate
1. P 0.44 2.774 235.571.282
2. S 0.56 3.556 299.817.995
TOTAL 535.389.277 6.330 535.389.277
Baza de repartizare: producţia terminată

P lansat în fabricaţie 4.703 buc: terminat 2.774 buc neterminat 1.929 buc
S lansat în fabricaţie 7.193 buc: terminat 3.556 buc neterminat 3.637 buc

GspP = Br/ Σ Br = 2774 / 6330 = 0.4382306 ~ 0.44


GspS = 3556 / 6330 = 0.56176935 ~ 0.56

Produse P S

Faza1- croit:
Costuri directe 79.057.979 52.704.049
Costuri indirecte 127.827.970 85.218.647
TOTAL 206.885.949 137.922.696
Faza2- cusut:
Costuri directe 158.115.933 105.410.597
Costuri indirecte 313.197.637 208.798.391
TOTAL 471.313.570 314.208.988
Faza3- tras-tălpuit:
Costuri directe 153.088.424 111.998.728
Costuri indirecte 235.571.282 299.817.995
TOTAL 388.659.706 411.816.723
TOTAL 1.066.859.225 863.948.407

Repartizarea costurilor pe produse şi semifabricate

P S Ps Ss
Faza1.cr 122.028.826 68.184.767 84.857.123 69.737.929
Faza2.cus 277.997.829 155.335.337 193.315.741 158.873.651
Faza3.t-t 388.659.706 411.816.723 - -
Costul de 788.686.361 635.336.827 278.172.864 228.611.580
productie
22
 Costul de producţie al semifabricatelor

Semifabricatele se obţin în urma fazei de croit şi a fazei de cusut:


 feţe pantofi
 feţe sandale
Costul unitar f1.cr P = 206.885.949 / 4.703 = 43.990,208165 lei
Costul unitar f1.cr S = 137.922.696 / 7.193 = 19.174,5719449 lei
Costul unitar f2.cus P = 471.313.570 / 4.703 = 100.215,515628 lei
Costul unitar f2.cus S = 314.208.988 / 7.193 = 43.682,6064229 lei
Faza1.cr:
cost P = 43.990,208165 * 2.774 = 122.028.826 lei
cost S = 19.174,5719449 * 3.556 = 68.184.767 lei
cost Ps = 43.990,208165 * 1.929 = 84.857.123 lei
cost Ss =19.174,5719449 * 3.637 = 69.737.929 lei
Faza2.cus:
cost P = 100.215,515628 * 2.774 = 122.028.826 lei
cost S = 43.682,6064229 * 3.556 = 68.184.767 lei
cost Ps =100.215,515628 * 1.929 = 84.857.123 lei
cost Ss =43.682,6064229 * 3.637 = 69.737.929 lei

Toată producţia lansată în fabricaţie se vinde. Preţurile de vânzare sunt următoarele :

Produs Producţia obţinută Producţia vândută Preţ de vânzare


P 2.774 2.774 229.749
S 3.556 3.556 209.651
Ps 1.929 1.929 123.225
Ss 3.637 3.637 105.723

Calculul rezultatului pe total şi pe produse


23
Explicatie P S PS SS TOTAL

CA 637.323.726 745.518.956 237.701.025 384.514.551 2.005.058.258


Costul de producţie al 788.686.361 635.336.827 278.172.864 228.611.580 1.930.807.632
producţiei vândute
Costul administraţiei 34.366.138 44.054.068 23.897.722 45.057.550 147.375.478
generale
Costul complet 823.052.499 679.390.895 302.070.586 273.669.130 2.078.183.110
Rezultat -185.728.773 66.128.061 -64.369.561 110.845.421 -73.124.852

 Înregistrarea operaţiilor în contabilitatea managerială

1.Preluarea cheltuielilor pe destinatii


% = 901 2.078.183.110
921/f1.cr
79.057.979 P
52.704.049 S
921/f2.cus
138.115.933 P
105.410.597 S
921/f3.t-t
153.088.424 P
111.998.728 S
923/f1.cr
127.827.970 P
85.218.647 S
923/f2.cus
313.197.637 P
208.798.391 S
923/f3.t-t
235.517.282 P
299.817.950 S

24
924 174.375.478
2.Repartizarea costurilor indirecte
% = 923/f1.cr 213.046.617
921/f1.cr
127.827.970 P
85.218.647 S
% = 923/f2.cus 521.996.028
921/f2.cus
313.197.637 P
208.798.391 S
% = 923/f3.t-t 535.389.277
921/f3.t-t
235.571.282 P
299.817.995 S
3.Decontarea cheltuielilor generale de administratie
% = 924 147.375.478
921
34.366.138 P
44.054.068 S
933
23.897.722 Ps
45.057.550 Ss

4.Decontarea producţiei obţinute la cost efectiv


902/costul prod. = % 1.424.023.189
921/f1.cr
P 122.028.826
S 68.184.767
921/f2.cus
P 277.997.828
S 155.335.337
921/f3.t-t

25
P 388.659.706
S 411.816.723

5.Vânzarea producţiei
% = 902/costul prod. 1.424.023.189
931
788.686.360 P
635.336.827 S

6. Decontarea producţiei neterminate


% = 921/f1.cr 154.595.052
933
84.857.123 Ps
69.737.929 Ss

% = 921/f2.cus 352.189.392
933
193.315.741 Ps
158.873.651 Ss

7.Justificarea cheltuielilor
901 = % 1.930.807.632
931
P 788.686.361
S 635.336.827
933
Ps 84.857.123
Ss 69.737.929
933

26
Ps 193.315.741
Ss 158.873.651

Organizarea calculaţiei costurilor - metoda direct costing

Delimitarea costurilor în fixe şi variabile

Cheltuieli Costuri fixe Costuri variabile


602 6.029.306 157.832.822
603 - 4.127.969
604 1.252.280 -
605 - 57.058.108
608 - 136.857.748
612 81.348.000 -
623 1.112.536 -
624 39.806.302 -
625 18.984.952 -
626 18.988.502 -
627 3.649.348 -
628 - 523.041.508
635 - 10.060.283
641 - 608.178.599
645 - 193.177.572
6458 92.690.000 -
6581 3.529.738 -
6588 - 25.655.320
665 - 35.172.470
6811 59.630.548 -
TOTAL 327.020.711 1.751.162.399

Repartizarea costurilor variabile pe produse

P S PS SS TOTAL
CV 715.305.824 576.224.158 252.291.223 207.341.196 1.751.162.399
cv 257.860,78 162.042,78 130.788,6 57.008,85

Calcul rezultatului prin metoda direct costing

P S PS SS TOTAL
CA 637.323.726 745.518.956 237.701.025 384.514.551 2.005.058.258
-CV 715.305.822 576.224.158 252.291.223 207.341.196 1.751.162.399
= M/CV -77.982.096 169.294.798 -14.590.198 177.193.355 253.895.859
27
-CF 327.020.711
=REZULTAT -73.124.852

Analiza cost –volum -profit

 Calculul punctului de echilibru ( punctul critic )


Punctul critic este un indicator care reprezintă nivelul vânzărilor ce permite acoperirea totalităţii
costurilor variabile aferente volumului vânzărilor şi a costurilor fixe aferente perioadei de referinţă.
Exprimă acel volum al activităţii în care veniturile obţinute din vânzarea activităţii şi costurile totale
aferente sunt în echilibru, degajând un rezultat nul.

qo = CF / marja medie pe cost. var.


marja medie pe cost. var. = Σ M/CV / Σqv

marja medie pe cost. var.= 253.895.859 / 11.896 = 19.829,8469233


qo = 327.020.711 / 19.829,8469233 = 16.491,33 ~ 16.491 buc
qoP = (2.774 /11.896 )* 16.491 = 3.845 buc
qoS = (3.556 / 11.896) * 16.491 = 4.930 buc
qoPs = (1.929 / 11.896) * 16.491 = 2.674 buc
qoSs = (3.637 / 11.896) * 16.491 = 5.042 buc

Cantitatea critică ( qo = 16.491 buc ) reprezintă cantitatea ce ar trebui vândută pentru ca


societatea să-si acopere costurile fixe din marja pe costurile variabile. Se observă : cantitatea vândută
în realitate (11.896 buc ) este mai mica, ceea ce se reflectă şi în rezultatul negativ. Se observă faptul că
pe fiecare produs cantităţile critice sunt mai mari decât cantităţile vândute în realitate ( P 2.774 buc, S
3.556 buc, Ps 1.929 buc, Ss 3.637 buc). Putem concluziona : pentru ca societatea să înregistreze profit
ar trebui să producă o cantitate suplimentară de produse.

CAo = qo * pv mediu
pv mediu = ΣCA / Σqv

28
pv mediu = 2.005.058.258 / 11.896 = 168.548,945696
CAo = 16.491 * 168.548,945696 = 2.779.540.663
CAoP = 3.845 * 168.548,945696 = 648.070.696
CAoS = 4.930 * 168.548,945696 = 830.946.302
CAoPs = 2.674 * 168.548,945696 = 450.699.881
CAoSs = 5.042 * 168.548,945696 = 849.823.784
Cifra de afaceri critică ( CAo = 2.779.540.663 ) reprezintă expresia valorică a cantităţii critice, care
deasemenea se observă că este mai mica decat cifra de afaceri înregistrată în realitate ( 2.005.058.258
lei). Diferenţa este rezultatul cantităţii suplimentare ce ar trebui produse pentru a realiza profit.

 Marja de siguranţă (Intervalul de siguranţă )


Reprezintă valoarea cu care pot scădea vânzările pentru ca intreprinderea să atingă punctul critic. Arată
cu cât poate scădea cifra de afaceri fără a antrena pierderi pentru societate.
Is = CA –CAo
Is = 2.005.058.258 - 2.779.540.663 = -774.482.405 lei
IsP = 637.323.726 - 648.070.696 = -10.746.970 lei
IsS = 745.518.956 - 830.946.302 = -85.427.346 lei
IsPS = 237.701.025 - 450.699.881 = -212.998.856 lei
IsSS = 384.514.551 - 849.823.784 = -465.309.233 lei
Intervalul de siguranţă este negativ şi acesta indică valoarea cu care ar trebui să crească cifra
de afaceri pentru a atinge punctul critic (Is = -774.482.405). Pentru ca firma să ajungă să realizeze
profit trebuie să crească vânzările cu 774.482.405 lei.

 Indicele de siguranţă dinamic


Reprezinta indicatorul prin care se determină procentajul de diminuare a cifrei de afaceri pentru ca
intreprinderea să atingă punctul critic.
Se calculează ca raport între intervalul de siguranţă şi cifra de afaceri totală conform relaţiei:
Id = Is / CA * 100
Id = -774.482.405 / 2.005.058.258 * 100 = -38,62 %
29
Indicele de siguranţă dinamic, în cazul nostru este negativ ceea ce înseamnă că vânzările
trebuie să crească cu 38,62% pentru ca intreprinderea să atingă punctul critic.

 Factorul de acoperire
Reprezintă indicatorul care exprimă procentajul din cifra de afaceri necesar pentru acoperirea
costurilor şi obţinerea de profit. Acesta se poate determina raportând marja pe costurile variabile la
cifra de afaceri, conform relaţiei:
Fa = M/CV / CA * 100
sau raportând costurile fixe la cifra de afaceri în punctul critic
Fa = CF / CAo * 100
Fa = 253.895.859 / 2.005.058.258 * 100 = 12,66%
Marja pe costurile variabile contribuie la acoperirea costurilor fixe într-o proporţie foarte mică. Pe baza
acestui indicator se poate determina preţul de vânzare, reprezentând un instrument de previzionare a
preţurilor.
pv = cv / 1 - Fa
pvP = 257.860,78 / (1 – 0,1266 ) = 295.270,81 lei
pvS = 162.042,78 / (1 – 0,1266 ) = 185.552,25 lei
pvPs = 130.788,6 / ( 1 – 0,1266 ) = 149.763,65 lei
pvSs = 57.008,85 / ( 1 – 0,1266 ) = 62.279,8 lei

Importanţa elaborării bugetelor de venituri şi cheltuieli

Pentru desfăşurarea unei activităţi profitabile, conducerea oricărei unităţi economice trebuie să
îşi previzioneze veniturile şi cheltuielile, precum şi încasările şi plăţile pentru o anumită perioadă de
timp, pentru a asigura anumite relaţii de echilibru. Necesitatea şi importanţa bugetului de venituri şi
cheltuieli rezidă nu numai din nevoile proprii ale agenţilor economici, ci şi din nevoi personale, cum ar
fi cele privind întocmirea bugetului public naţional. Elaborarea acestuia nu este posibilă fără elaborarea
în prealabil a bugetelor de către agenţii economici, deoarece veniturile statului se formează, cu
preponderenţă din impozitele indirecte şi directe de la agenţii economici.

30
Bugetul de venituri şi cheltuieli ca obiectiv al contabilităţii manageriale constituie în acelaşi
timp şi un instrument de control al cheltuielilor şi veniturilor prin compararea previziunilor cu
realizările. Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte la nivel de unitate economică, pe baza
informaţiilor furnizate de contabilitate, pentru perioada trecută şi a celor rezultate din calculele
efectuate pentru perioada prognozată.

Concluzii
Prin utilizarea metodelor de calculaţie a costurilor şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli în
gestiunea unitaţilor economice se crează cadrul favorabil pentru analiza performanţelor prin
compararea situaţiei efective cu cea previzionată şi se impune folosirea planificării în conducerea
afacerilor. Mai mult de atât, se promovează coordonarea şi comunicarea în cadrul departamentelor şi
funcţiunilor întreprinderilor astfel încât să se atingă obiectivele preconizate. Totodată prin folosirea
acestor instrumente se asigură participarea la activitatea de planificare atât a conducerii, cât şi a
executanţilor şi permite implementarea unui sistem contabil eficient. Nu în ultimul rând se asigura o
monitorizare a eficienţei pe centrele de responsabilitate şi responsabili din cadrul entităţilor,
eliminându-se într-un mod operativ şi eficient totalitatea cauzelor nefavorabile şi realizându-se în acest
mod racordarea activităţii curente la obiectivele strategice ale entităţilor.

31