Sunteți pe pagina 1din 9

VOLUNTARIATUL-VALENŢE SOCIALE şi EDUCAŢIONALE

Autor: Angela Mateescu

“Ceea ce cârmuieşte lumea, nu sunt oamenii mari, ci, propriu zis, marile gânduri care vin de se
cuibaresc uneori chiar în oameni foarte mititei”(Gabriel Tarde)1

Voluntariatul este o forţă socială în expansiune, este un concept al voinţei comune, care
dezvoltă, îmbogăţeşte şi exaltă aspiraţiile morale şi spirituale. Bogăţia şi frumuseţea vieţii sociale
stă în umanitatea ei, “fericirea nu este de natură individuală, egoistă, ci e rezultată din
solidaritatea umană, din munca pentru umanitate şi din bucuria împreună cu ceilalţi semeni.”2
O societate este o ierarhie de valori şi valorile nu se pot mărgini doar la bilanţuri
consumeriste, se cere bilanţul altruismului social, bunăvoinţa fiecăruia fiind parte anonimă şi
infinitezimală din armonia socială. Modestia actului caritabil înnobilează fiinţa umană. Omenia,
generozitatea, devotamentul sunt valori cu o încărcătură spirituală superioară necesare evoluţiei
personalităţii individuale, confirmarea sau recunoaşterea acestei evoluţii este posibilă numai
alături de ceilalţi oameni, în societate.
Sub auspiciile Alianţei pentru Anul European al Voluntariatului, sentimetul solidarităţii
umane prinde contur în acţiuni menite să întărească relaţiile de întrajutorare. 2011 este anul în
care, mai mult ca oricând, se doreşte o mobilizare fară graniţe a cetăţenilor Uniunii Europene spre
un scop comun, acela al faptelor bune. Coeziunea socială este forţa umanităţii de a înlătura
primejdia care ameninţă desfăşurarea normală a vieţii. Sărăcia, distrugerea sistematică a
mediului, lacunele comunitare în ceea ce priveşte sprijinul persoanelor aflate în dificultate,
insuficienţa educativă referitoare la sănătatea fizică şi mentală, iată numai câteva motive pentru
care voluntarii se implică şi adoptă atitudine. Astfel, organizaţii ale unor grupuri de oameni
solidari în principii etice, formează adevărate nuclee ale spiritului umanitar.
Alianţa pentru Anul European al Voluntariatului este un grup deschis, informal, de reţele
europene active în voluntariat. “Din 2007, membrii Alianţei AEV 2011 (EYV 2011 Alliance) s-
au angajat să lucreze împreună la promovare, lobby, organizarea şi punerea în aplicare a AEV
2011. Suntem în prezent 35 de reţelele europene de colaborare, cu peste 2000 de membrii direcţi
1
Eugeniu Sperantia, Introducere în sociologie,Editura „Cartea Românească”,1938, Cluj, p.343
2
Petre Andrei, Problema Fericirii, Editura „Viaţa Românească”,1921, Iaşi, p.138

1
3
şi organizaţii partenere în toată Europa şi dincolo, ajungând la sute de mii de voluntari.”
Mişcarea EYV 2011 (European Year of Volunteering 2011) induce un curent social inovator,
creator al unei sinergii pozitive la nivelul tuturor societăţilor Uniunii Europene.
Prima întâlnire din anul 2011 a avut loc la Budapesta, titlul ales pentru conferinţă:
„Recunoaşterea contribuţiei voluntariatului în economie, societate şi individual: unde suntem
acum şi unde vrem să ajungem?”. Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Austria, Olanda, Suedia,
Marea Britanie sunt ţări în care volutariatul este un obicei bun, educativ, un liant al societăţii.
Unde suntem noi, românii? La Est, acolo unde scala Est-Vest indică minim la voluntariat. Unde
vrem să ajungem? Sigur ne dorim şi noi să fim în rând cu cei mai buni! În momentul de faţă 82 %
din populaţia României nu a participant la acte de voluntariat. Restul de 18% dintre români sunt
mai buni, au timp mai mult?
Tinereţea este creatoare şi primitoare de noutăţi. Scânteia din sufletul unui copil ori tânăr,
provocată de bucuria faptei bune, este începutul oricărei mobilizări în scop caritabil, este
semnificativ în această privinţă locul întâlnirii, din 6-8 ianuarie, la Centrul European al
Tineretului din Budapesta (European Youth Centre). În urma reuniunii grupurilor de lucru,
membre ale Alianţei pentru Anul European al Voluntariatului, s-a stabilit programul pentru anul
2011. Cele 5 întâlniri, incluzând-o pe cea de pornire de la Budapesta, vor continua la Bruxelles în
martie, mai şi septembrie, închiderea urmând a avea loc în decembrie într-un oraş al Poloniei. În
cadrul ultimei conferinţe va fi aprobată Agenda Politicii Europene pentru Voluntariat, realizată de
Alliance EYV 2011.
În acţiunile sociale, care urmăresc formarea unor deprinderi educative la nivelul populaţie,
puterea exemplului aduce un plus de mobilizare. Modelul organizării voluntariatului în oraşul
Berlin din Germania, este demn de urmat de orice comunitate din Europa. În Berlin, unul din
patru cetăţeni este voluntar cu acte în regulă! Permisul Voluntarului din Berlin a fost introdus
încă din anul 2006, fiind valabil pentru persoanele cu vârsta de peste 12 ani. S-au stabilit un
număr de stimulente pentru a promova voluntariatul iniţiat de organizaţii, asociaţii şi fundaţii
voluntariale. „Carta Transparenţei” ("transparency charter") a fost adoptată în data de 5
octombrie 2009, de către reprezentanţii organizaţiilor participante, iniţiativa voluntarilor fiind
primită cu plăcere de comisarul pentru angajare civică al Berlinului, Secretarul de Stat Monika
Helbig. Carta ţinteşte să mărească încrederea cetăţenilor în organizaţiile de voluntari, încurajează

3
www. EYV 2011 Alliance.com, 10.02.2011

2
calitatea angajamentelor incluzând numărul şi nivelul de pregătire al angajaţilor permanenţi şi
voluntarilor, ca şi criteriu al evaluării calităţii muncii. O asemenea iniţiativă favorizează o
abordare în care instrumentele utilizate sunt văzute mai eficiente decât legile, sunt instrumente
autoreglabile. Oraşul a dezvoltat un portal (web portal) în sprijinul angajării civice şi dezvoltării
capacităţii. Lunar, în semn de recunoaştere, voluntarii cu merite deosebite intră în centrul atenţiei
la secţiunea „Angajamentul Lunii” ("commitment of the month"). Platforma interactivă „Reţeaua
Voluntarilor din Berlin” oferă o bază de date a ofertelor şi cererilor de voluntariat, de asemenea,
există un portal unde potenţialii donatori pot găsi proiectele care necesită finanţare. Ştirile de
ultimă oră din domeniul voluntariatului, calendarul evenimentelor sau atlasul locaţiilor
organizaţiilor de voluntariat, sunt informaţii pe care cei interesaţi le au la îndemână accesând site-
ul tematic.
De la voluntarii din Berlin învăţăm cum să ne organizăm mai bine, de la cei din Scoţia
aflăm că au luat iniţiativa îmbarcării pentru călătoria voluntariatului! Campania a fost lansată de
Anul Nou în Edinburgh Waverly Station, cu scopul conştientizării importanţei Anului European
de Voluntariat 2011. Iniţiatorii evenimentului, Alyn Smith, membru al Parlamentului European şi
scoţianul Mitchison Neil, Reprezentantul Comisiei Europene pentru Scoţia, propun o creştere de
11% a participării la activităţile de voluntariat, pentru anul 2011. Se dă atenţie evidenţierii
beneficiilor cheie ale celor interesaţi de voluntariat, sperând să fie încurajaţi cât mai mulţi
cetăţeni să devină voluntari. Ce fel de beneficii putem obţine dacă oferim un pic din timpul nostru
comunităţii? „Voluntariatul poate avea efecte pozitive majore asupra dezvoltării competenţelor,
îmbunătăţirea stării de sănătate, bunăstării mentale, consolidarea încrederii şi a stimei de sine.
Raportul Voluntarilor susţine că voluntariatul oferă posibilitatea dobândirii de aptitudini
valoroase şi experienţă, şi îi ajută pe voluntari să găsească un loc de muncă.”4 Voluntarii dau o
mână de ajutor acolo unde este nevoie: în şcoli, spitale, cluburi sportive. Se implică în protecţia
mediului, servicii sociale, ajută oamenii din alte ţări aflaţi în situaţii extreme (calmităţi naturale,
foamete, discriminări sociale). Voluntariatul poate lua diverse forme de ajutor, după cum o cere
viaţa.
Capitala Austriei, Viena, a fost locul în care 50 de organizaţii de voluntari austrieci s-au
întâlnit în zilele de 25, 26 şi 27 ianuarie 2011. Organizaţiile prezente au avut în vedere discuţii
asupra oportunităţilor de voluntariat la toate vârstele, integrarea voluntariatului în sănătate,

4
www. EYV 2011 Alliance.com, 10.02.2011

3
afaceri sociale, sport, mediu, servicii de urgenţă. Participanţii au decis să realizeze un tur al ţărilor
Uniunii Europene în cursul anului 2011, pentru fiecare ţară se vor rezerva 10 zile, astfel se va
oferi voluntarilor ocazia de a-şi expune munca lor, planurile de viitor, angajamentele cu factorii
de decizie şi publicul larg.
Anul European al Voluntariatului este o provocare pentru milioane de oameni din Europa,
mulţi dintre ei fiind tineri elevi sau studenti. În Irlanda, studenţii voluntari au iniţiat expoziţia
fotografică numită "Noi voluntarii!" cu scopul declarat de promovare a voluntariatului în
învăţământul superior. Expoziţia este un mod interesant de a împărtăşi multitudinea de beneficii
ale experienţei studenţilor voluntari, de asemenea se iniţiază posibilitatea de a inspira tot mai
mulţi oameni să se ofere voluntari. Este modul în care tinerii studenţi irlandezi au înţeles să
realizeze o conexiune cu alţi studenţi din Europa, având în vedere tematica voluntariatului
prezentată prin intermediul fotografiei.
Asociaţia Mondială a Fetelor Ghid şi Fete Cercetaş (WAGGGS: World Association of
Girl Guides and Girl Scouts) este cea mai mare organizaţie de voluntariat pentru fete si femei
tinere din întreaga lume, este constituită din 1,5 milioane de voluntari. În cadrul organizaţiei se
dezvoltă şi acordă programe de educaţie non-formală de pregătire a fetelor şi tinerelor femei să
devină mai responsabile, mai hotărâte şi active la orice nivel al societăţii. Organizaţia WAGGGS,
alături de Consiliile Naţionale de Tineret, lucrează pentru recunoaşterea importanţei
voluntariatului naţional, de asemenea, se implică în consolidarea capacităţilor de recrutare şi
selecţie a voluntarilor şi, în cazul unor neajunsuri, participă cu sprijinul necesar.
Ţările Europei de Vest au inclus de mult timp voluntariatul ca şi parte a formării
educaţionale, cristalizându-se o adevărată tradiţie. Ce rol are tradiţia în voluntariat? Tradiţia este
un suport vital conştiinţei sociale. „Tradiţia e temelie a edificiului social, principiu al
configuraţiei, al fizionomiei distinctive, al unităţii organismului social. (...) Tradiţia mai veche
ori mai recentă, desemnează un contur şi procură o formă şi o unitate complexului naţional.” 5 În
prezent superioritatea ţărilor occidentale, în domeniul voluntariatului, se datorează transmiterii
mesajului educaţional din generaţie în generaţie. Acordând voluntariatului o valoare socială cu
multiple valenţe benefice comunităţilor, s-a reuşit propogarea unei idei cu un puternic atu în
coeziunea socială.

5
Eugeniu Sperantia, Tradiţia şi rolul ei social, 1929, Tipografia Beres Carol, Oradea, p.107

4
Voluntariatul nu este o noutate pentru români. Regulile şi conduitele occidentale pot
modela fondul social românesc, în măsura dorită de populaţie. Condescendenţa, cu sens pozitiv,
necesară actului de voluntariat este solidară potenţialului spiritual propriu fiecărui individ. În
interiorul sistemului de valori sociale se dă o luptă, timpul reprezintă bani, individualitatea
primează, e nepăsare, neputinţa, ruină, rutină.

Un semn de bun augur vine dinspre gestul de caritate, de bunăvoinţă şi compasiune,


finalitatea lui fiind mulţumirea de sine. Se întâmplă când, printre noi, se află un om care a făcut
un gest de această valoare şi ne transmite mesajul satisfacţiei obţinute. Rezultatul acestei acţiuni:
ceilalţi îl vor imita.

Consider potrivit să aduc în atenţie Centrul Comunitar „Generaţii” din Bucureşti, centru
de zi susţinut prin bunăvoinţa Fundaţiei Principesa Margareta a României. Este locul unde sunt
împreună persoane aparţinând mai multor generaţii, aici se creează cadrul în care vârstnicii,
tinerii, copiii socializează, învaţă lucruri noi, se ajută reciproc şi primesc sprijin din partea
fundaţiei. “Situat în incinta Colegiului UCECOM Spiru Haret din sectorul 6, Centrul Generaţii
oferă beneficiarilor săi acces la cantina socială, after-school gratuit, sprijin financiar pentru plata
taxelor de liceu sau de grădiniţă, un coafor gratuit, ateliere de creaţie (pictură, confecţionare de
obiecte decorative), activităţi sportive, consiliere psihologica şi socială. Ceea ce deosebeşte
Centrul Generaţii de alte centre de zi este abordarea sa intergeneraţională: activităţile ce au loc la
centru au ca scop stimularea solidarităţii şi interacţiunii între generaţii, schimbul de valori şi
cunoştinţe între cei tineri şi cei vârstnici.”6 Atmosfera de familie din mica comunitate "Generaţii"
aduce alinare pentru 50 de copii şi 45 de tineri din familii monoparentale, cu situaţie financiară
dificilă sau din centre de plasament, de asemenea sunt ajutaţi 150 de bătrâni singuri, bolnavi şi
săraci. Alături de aceşti oameni, pe care necazurile nu i-au ocolit, sunt 42 de voluntari. În rândul
voluntarilor sunt 12 persoane vârstnice care pentru a îndepărta eventuala singurătate, izolare sau
depresie din viaţa lor, se fac utili participând la activităţi în beneficiul tinerilor. Copiii au ocazia
să primească gratuit o pregătire şcolară suplimentară sub îndrumarea voluntarilor. Tinerii
beneficiază de şansa de a-şi continua studiile, de a se pregati pentru o meserie, sunt tineri
proveniţi din centrele de plasament şi integrarea lor socială este dificilă. Efortul de a-i ajuta
merită! Se evită delicvenţa juvenilă sau abandonul şcolar. Cele câteva ore pe săptămână petrecute

6
www. Fundaţia Principesa Margareta a României.com, 15.02.2011

5
de voluntari alături de cei nevoiaşi sunt un câştig reciproc, se consolidează legături sufleteşti
profunde şi curate. Fundaţia Principesa Margareta a României este una din organizaţiile
neguvernamentale de elită care contribuie la dezvoltarea societăţii civile din România. Fundaţia
a fost înfiinţată în 1990 de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României cu sprijinul
tatălui său, Majestatea Sa Regele Mihai. În prezent este activă în Elveţia, Marea Britanie, Belgia,
SUA, Franţa şi România. Programele suţinute de către fundaţie urmăresc să îmbunătaţească
condiţiile de viaţă ale copiilor, tinerilor, familiilor şi vârstnicilor aflaţi în dificultate, stimulează
solidaritatea între generaţii şi creează o punte de comunicare între copii, tineri şi vârstnici,
contribuie la creşterea capacităţii instituţionale a organizaţiilor şi instituţiilor care lucrează cu
copii şi vârstnici, cultivă creativitatea şi talentul local. Fundaţia urmăreşte să încurajeze
voluntariatul şi să inspire spiritul comunitar. Colaborează cu organizaţii, instituţii, companii
naţionale şi internaţionale, dar şi cu firme mici şi mijlocii, în scopul de a reuni resursele,
abilităţile şi talentul oamenilor din mai multe domenii de activitate. L’Oreal, Carrefour,
Raiffeisen Bank, Fundaţia Soros, InterContinental, sponsorizează constant activităţile fundaţiei.
Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României ne transmite următorul mesaj: "Au fost şi
continuă să fie alături de Fundaţie cei care au înţeles că este nevoie de implicarea fiecăruia
dintre noi pentru a schimba mentalitaţi şi pentru a reda demnitatea românilor. Pentru acest
sprijin eu mulţumesc tuturor prietenilor Fundaţiei şi îmi doresc ca şi în continuare, prin
activitatea pe care o desfăşurăm, să promovăm responsabilitatea socială atât la nivel individual
cât şi la nivel corporatist, să motivăm cât mai mulţi români să devină membri activi şi implicaţi
social ai acestei ţări.” 7

Fundaţiile şi ONG-urile sunt vectori importanţi în demararea, dar mai ales menţinerea,
voluntariatului ca şi formă de educaţie. Prin intermediul acestor organizaţii se pot transmite
mesaje care să determine populaţia să ia atitudine şi să decidă cum, unde şi când este nevoie de
implicare caritabilă.

Raportul pe 2010, întocmit de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile din România,
evidenţiază faptul că educaţia este domeniul de activitate principal al organizaţiilor
neguvernamentale, dacă avem în vedere numărul de salariaţi şi veniturile. Educaţia este urmată
de domeniul sport, activităţi recreative şi domeniul social. Din raport rezultă că „în sectorul

7
www. Fundaţia Principesa Margareta a României.com, 15.02.2011

6
neguvernamental este încurajată formarea continuă a angajaţilor, membrilor şi voluntarilor
organizaţiei, având în vedere faptul că organizaţiile au activitate pe bază de voluntariat sau
colaborări punctuale pe proiecte.” De asemenea, există instrumentele necesare unei implementări
sociale la nivel de infrastructură şi logistică. Legislaţia specifică este sincronizată normelor
Uniunii Europene.

Voluntariatul în România nu găseşte rezonanţa necesară, la o bună parte din populaţiei.


Conduita românilor privitoare la voluntariat nu are un fundament educaţional solid. Se încearcă
sporadic diverse abordări civice, însă nu sunt făcute cu tărie şi rămân în fază incipientă. Acum,
mobilizarea europenă ne cere să trăim spiritul vremii, fiecare naţiune este datoare să-şi valorifice
forţele proprii şi însuşirile etice. Din păcate, apucăturile sau înclinările comunitare româneşti nu
sunt în concordanţă cu valorile sociale care circulă în Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, se
impune o schimbare de mentalitate la nivel de naţiune, ori aceasta nu se poate face pe cale
legislativă ci prin educaţie, care ar trebui să fie cu totul alta decât cea curentă! Am putea spune că
în unele privinţe şcoala se mărgineşte să dea imagini şi vorbe frumoase, dar nu mijloceşte
acţiunea. Chiar şi în familie nu suntem obişnuiţi să ne educăm copiii la fapte ce le-ar folosi mai
târziu, cum este exemplul voluntariatului. Prejudecăţile înrădăcinate sufocă vlăstarele
bunăvoinţei. Valoarea educativă a voluntariatului este lacunară la nivelul şcolii, cât şi al familiei.
Îndreptarea acestei situaţii nu se poate face decât printr-un efort colectiv care să asigure un
progres educaţional în spiritul timpului pe care-l trăim… va fi beneficiul societăţii de mâine.

Trebuie recunoscut faptul că, cetăţeanul este extrem de selectiv atunci când prestează o
muncă neplătită sau efectuează o donaţie. Organizaţiile nonprofit, în calitate de coordonator al
acţiunilor filantropice, trebuie să fie credibile şi oneste. Pentru a convinge trebuie să argumentezi
cu seriozitate, pentru a schimba mentalităţi trebuie să convingi… pur şi simplu se formează un
cerc, centrul său fiind ideea de credinţă. „Credinţa e marea lege obştească”8. Mefienţa alungă
credinţa, uniunea oamenilor devenind imposibilă. Omul când vrea să ajute o face numai dacă are
în suflet credinţa că binele care-l face îi va fi recunoscut de ceilalţi oameni, de Dumnezeu, de
familie, de stat, de soartă, de natură, de cel ajutat. Împlinirea sufletească vine odată cu credinţa
aceasta. „Un grad de valoare este un grad de satisfacere a unui imperativ spiritual” 9. Valoarea

8
Eugeniu Speranţia, Supremaţia Credinţei Pure în Viaţa Sufletească şi Socială, Editura Cugetarea,1929,
Bucureşti, p.9
9
Ibidem, p.58

7
gestului caritabil este treapta urcată de sufletul omului în această viaţă. Nu de puţine ori ne
hotărâm să dăruim ceva unui om amărât, recunoscând că suntem mai fericiţi decât el şi, dăruindu-
i ceva îi împărţim şi lui din fericirea noastră. Speranţa este întotdeuna o încredere, o credinţă -
speranţă pentru cel care dă, speranţă pentru cel care primeşte - “credinţa în posibilitatea unui
schimb echivalent”10. Aşa se naşte un ideal, din speranţă…

Socialul caracterizat prin gregaritate indivizilor, capătă nuanţe materialiste, la polul opus
sunt manifestările unui spirit colectiv cu nuanţe idealiste. Voluntariatul privit obiectiv devine un
fapt social şi atât, se încarcă cu atribute exterioare, constrângătoare. Voluntariatul privit în
unghiul subiectiv, capătă valenţe comprehensive, astfel omul trăieşte valorile, caută să le
înţeleagă semnificaţia, le transformă în ideal. Voluntariatul susţinut de încredere şi credinţă
schimbă mentalităţi, capătă valoare educativă. Nu este de mirare că voluntariatul are în prezent o
susţinere financiară la nivel european, dar şi naţional. Reuşita implementării acestui ideal într-o
societate nu se poate realiza decât printr-o susţinere economico - financiară sigură şi
continuă.“Faceţi ca alţii să accepte credinţa că un fir de nisip preţuieşte o uncie de aur şi din
acea clipă şi chiar prin faptul acestei credinţe, el va valora efectiv, căci orice valută nu e decât o
apreciere unanimă, o unanimă credinţă.”11 Şi, dacă vrem să atingem un adevăr preţios, trebuie
să spunem că o ordine de fapte are valoare numai dacă prezintă interes.

Societatea este creatoare de idealuri şi valori, ori vremurile care le trăim sunt tot mai
sărace spiritual, lumea se lasă stăpânită de lucruri, de materialitate. Scopul ajutorării este de
îndreptare a ordinii faptelor. Juxtapunerea unor părţi sociale constituite din elemente educative,
culturale, economice, în vederea solidarizării indivizilor şi întărirea comunităţii, prinde contur în
acţiunea de voluntariat.

Părticică infimă, dar extrem de eficientă, voluntarul deţine puterea exemplului demn de
urmat! Nu trebuie decât să mergem pe urmele lui şi vom fi unul dintre milioanele de voluntari din
lume, atât şi nimic mai mult.

10
Eugeniu Speranţia, Supremaţia Credinţei Pure în Viaţa Sufletească şi Socială, Editura Cugetarea,1929,
Bucureşti, p.118
11
Ibidem, p.119

8
9

S-ar putea să vă placă și