Diagnosticul diferential pentru un sindrom mental trebuie intotdeauna sa a in considerare si:

1. Orice conditie medicala generala ce o pate avea un pacient

2. Orice substanta poate el sa ia.

Crit dsm:

A. Sunt indepl crit pt o tulb neurocog majora/usoara

B. Sunt prezente dovezi din istoric , examenul clinic sau rezultatele analizelor de laborator ca tulb
neurocognitivia reprezinta consecinta fiziopatologica directa a unei afectiuni medicale.
C. Deficitele neurocognitive nu sunt mai bine explicata de alta tulburare mintala sau de alta tulb
neurocognitiva particulara (ex boala alzheimer, infectia HIV)

Elemente de diagnostic:

Exista mai multe afectiuni medicale ce pot cauza tulburari neurocognitive. Aceste afectiuni sunt:
leziunile structurale (ex. tumori cerebrale primare/secundare, hematom subdural, hidrocefalia lent
progresiva sau cu presiune normala), hipoxia indusa de hipoperfuzia din insuficienta cardiaca, afectiunile
endocrine (ex hipotiroidism, hipoglicemia, hipercalcemia), tulburarile de nutritie(ex. deficitul de tiamina
sau niacina), alte boli infectioase (ex. neurosifilis, criptococoza), boli imune (ex. arterita temporala, lupus
eritematos sistemic), insuficienta renala sau hepatica, boli metabolice (ex. b kufs, adrenoleucodistrofia,
leucodistrofia metacromatica, alte boli de stocare ale adultului si copilului) si alte afectiuni neurologice
(ex. epilepsia, scleroza multipla).

Cauzele neobisnuite ale leziunilor snc, cum ar fi socul electric sau radioterapia intracraniana, reies in
general din istoric.

Asocierea temporala intre debutul sau exacerbarea afectiunii medicale si instalarea deficitului cognitiv
este o dovada importanta ca tnc e indusa de afectiunea medicala. Valoarea diagnostica a acestei relatii e
intarita daca deficitele neurocognitive se amelioreaza partial sau se stabilizeaza in conditiile
tratamentului afectiunii medicale.

Debut si evolutie:

in mod tipic, tnc are evolutie progresiva in paralel cu cea a afectiunii medicale cauzale. In cazurile in care
afectiunea medicala poate fi tratata (ex. hipotiroidismul), deficitul neurocognitiv se poate ameliora, sau
cel putin nu mai progreseaza. Atunci cand afectiunea medicala evolueaza catre deteriorare globala (ex.
scleroza multipla), deficitele neurocognitive se vor agrava odata cu evolutia bolii.

Markeri de diagnostic:

Rezultatele examenului clinic si ale investigatiilor de laborator, precum si alte elemente clinice asociate
depind de natura si severitatea afectiunii medicale.
Diagnostic diferential

Alta tulb neurocog majora/usoara: prezenta unei afectiuni medicale careia ii poate fi atribuita tulburarea
nu exclude in totalitate posibilitatea unei alte tnc majore sau usoara. Daca deficitele cognitive persista si
dupa tratamentul eficient al afectiunii medicale asociate, inseamna ca declinul cognitiv poate avea o alta
etiologie.

1. Epilepsia
- Este cea mai comuna b neurologica cronica.
- 30-50% dintre toate persoanele cu epilepsie au o tulb psihiatrica candva in cursul bolii. Cel mai
frecvent simptom este o schimbare in personalitate. Psihoza si violenta apar mult mai rar.

Definitie epilepsie

O criza este o tulburare paroxistica tranzitorie a functiei cerebrale, mai exact o descarcare excesiva a
neuronilor. Pacientii cu epilepsie au o conditie cronica caracterizata pein crize recurente.

- Simptomele din timpul crizei(eveniment ictal) sunt determinate in primul rand de originea in
creier a crizei si de patternul raspandirii crizei in creier.
- Crizele generalizate: se prezinta cu pierderea constientei, miscari generalizate tonico-clonice ale
membrelor, muscarea limbii, incontinenta. Perioada de recuperare dupa o criza genralizata
tonico-clonica variaza de la cateva minute pana la multe ore. Cea mai frecventa problema
psihiatrica asociata cu crizele generalizate tonico-clonice implica ajutarea pacientilor sa se
ajusteze la o b neurologica cronica si masurarea deficitelor cognitive si comportamentale ale
med anticonvulsivante.
Criza tip absenta (petit mal): natura epileptica a episodului poate sa nu fie recunoscuta pentru
ca manifestarile caracteristice motorii sau senzoriale ale epilepsiei pot fi absente sau asa subtile
incat nu provoaca suspiciuni. Intreruperea scurta a constientei, timp in care pacientul pierde
brusc contactul cu mediul sunt caracteristice petit mal, insa pacientul nu are cu adevarat
pierderea consitentei si nici miscari convulsive in timpul crizei.
- Crize partiale: se impart in simple( fara alterarea constientei) sau complexe (cu alterarea
constientei).
- Simpt epilepsie:
Preictale: simptomele preictale in epilepsia partiala complexa include senzatii
automate(senzatie de plin in stomac, inrosirea fetei, modif de respiratie, etc), senzatii cognitive
(deja vu, jamais vu, stari ca de vis, etc), stari afective (frica, panica, depresie, elatie, etc) si clasic
automatisme (plescairea buzelor, masticatie, etc)

Ictale: comportament dezorganizat, dezinhibat, cateodata violent. Pacientul are amnezie pentru
evenimentele din timpul episodului si o perioada pana se remite deliriumul dupa criza.

Interictale: tulb de personalitate: apar mai ales la cei cu epilepsie de lob temporal. Cele mai
frecvente caracteristici sunt religiozitatea, o experienta exagerata a emotiilor(denumita
 vascozitatea personalitatea) si modificari in comportamentul sexual. Religiozitatea nu se
manifesta numai in activitati religioase, ci si intr-o grija exagerata fata de ce este moral si etic,
preocupari cu ce e corect si ce nu, interes crescut in filozofie. Simptomele vascozitatii
personalitatii sunt de obicei cele mai clare in conversatia cu pacientul, acesta vorbind incet,
serios, ponderat, pedant, cu detalii neesentiale si circumstantial. Poate prezenta si hipergrafie.
Schimbarile in comportamentul sexual pot fi manifestate prin hipersexualitate, deviatii in
interesul sexual(fetishism, travestitism, si cel mai des hiposexualitate).
Simpt psihotice: apar mai ales la cei cu epilepsie de lob temporal. Apar de ob la cei ce au
epilepsie de muilt timp si sunt precedate de modif de peronalitate. Cel mai des au halucinatii si
idei delirante de persecutie. Spre deosebire de schizofrenie, pacientii cu epilepsie nu au afect
tocit.
Violenta: apare mai ales la cei cu epi de lob temporal.
Tulb de dispozitie: depresie si manie, apar mai ales cand focarele epileptice afecteaza lobul
temporal al emisferei cerebrale nondominante.

Diagnostic epilepsie
- Un diagnostic corect este dificil de efectuat cand simptomele ictale si interictale se manifesta cu
simptome psihiatrice in absenta modificarilor semnificative in constienta si abilitati cognitive.
- Pt pacientii ce au deja un diag de epilepsie, aparitia simpt psihiatrice ar trebui considerata ca o
posibila evolutie a epilepsiei. Aparitia simpt psihotice, tulb de dispozitie, tulb de personalitate,
anxietatii ar trebui sa determine clinicianul sa evalueze controlul epilepsiei la pacient, sa
evalueze pacientul pt o boala mentala independenta, sa evalueze complianta la medicamente,
sa evalueze daca simpt psihiatrice sunt o RA la antiepileptice.
- La pac care nu au avut in antecedente o criza epileptica 4 caracteristici trebuie sa faca clinicianul
sa suspicioneze posibilitatea: debut abrupt al psihozei la o persoana care inainte era sanatoasa
dpdv mental, debut rapid al unui delirium fara o cauza cunoscuta, istoric de episoade similare cu
debut rapid si remisiune spontana, istoric de caderi inexplicabile.

Diagnostic diferential
Pseudocriza, in care pacientii mimeaza o criza epileptica. Ddx se face prin faptul ca:

Criza nocturna comun rar

Aura De obicei nu
Cianoza pielii in timpul crizei comun nu
Auto-vatamare (cred ca in comun Nu
criza se refera ca se
accidenteaza)
incontinenta comun Rar
Confuzie postictala da Nu
Miscari ale corpului Tonice, clonice sau ambele Dezorganizate
Complexe varf unda la eeg da Nu
Incetinire postictala da Nu
Anormalitati interictale variabil variabil
Tratament

- Prima linie de trat pt crize generalizate tonico-clonice sunt valproatul si fenitoina

- Prima linie pt crize partiale include carbamazepina si fenitoina
- Etosuximidul si valproatul sunt prima linie pt petit mal
- Carbamazepina si acidul valproic pot fi utile pt controlul simpt de agresivitate si iritabilitate
- Psihoterapia, consiliera familiala si terapia de grup poate fi utila pt problemele psihosociale
asociate cu epilepsia
- Clinicienii trebuie sa fie atenti la faptul ca antiepilepticele cauzeaza tulb usoare-moderata de
cognitie

2. Tumorile cerebrale
- Pot cauza orice simptom din psihiatrie
- Majoritatea pacientilor cu simptome prezinta tumorile in regiunea limbica sau frontala
- Meningioamele cauzeaza mai degraba simptome focale prin compresia unei zone limitate din
cortex, in timp ce glioamele cauzeaza simpt difuze.
- Deliriumul apare cel mai des la tumori ce cresc rapid in dimensiuni
- Daca istoricul si examinarea pacientului releva incontinenta urinara sau fecala, trebuie
suspectata o tumora de lob frontal
- Daca istoricul si examinarea releva anormalitati in memorie si speech, trebuie suspectata o
tumora de lob temporal
- Cognitia: tulb cognitive apar de obicei, indiferent de tip si locatie
- Limbaj: tulb de limbaj pot fi severe, mai ales in tumorile ce se dezv rapid.
- Memorie: tulb de memorie sunt un simptom frecvent in tumorile cerebrale. Pacientii pot avea si
sdr korsakoff si sa nu mai retina evenimentele ce s-au intamplat de cand a inceput patologia.
- Perceptie: se asociaza des tulb de perceptie
- Constienta: tulb de constienta apar tardiv, din cauza hipertensiunii intracraniene data de
tumora. Tumorile ce apar in partea superioara a trunchiului cerebral pot produce un simpt unic
numit mutism akinetic, in care pacientul este mut, imobil, dar alert.

3. Chisturile coloide
- Desi nu sunt tumori cerebrale, chisturile coloide din ventriculul 3 pot pune presiune pe
structurile diencefalului si pot produce depresie, labilitate emotionala, simpt psihotice, tulb de
personalitate.
- Simptomul neurologic clasic este cefaleea intermitenta dependenta de pozitie.
4. Traumatismele cerebrale
- Apar de obicei la persoanele intre 15 si 25 ani, de 3 ori mai des la barbati decat la femei.
- Se impart in penetrante si nepenetrante.
- Cel mai frecvent apar in accidentele auto, restul cauzelor fiind caderi, violenta, sporturi de
contact
- Simptome: 2 clustere majore de simptome apar: comportamentale si cognitive
Dupa o perioada de amnezie posttraumatica, pacientul intra in per de recuperare ce dureaza
cam 6-12 luni, dupa care simpt ce au ramas devin permanente.
Cele mai frecvente simptome cognitive sunt: scaderea vitezei de procesare a informatiei,
scaderea atentiei, cresterea distractibilitatii, tulburari in rezolvarea problemelor, tulb de
memorie si de invatare de informatii noi, tulb de limbaj.
Cele mai frecv simpt comportamentale sunt: depresie, impulsivitate crescuta, agresivitate,
schimbari ale personalitatii.
- Tratament: tratamentul simpt cognitive si comportamentale la pac cu traumatism cranian este
similar cu cel al tuturor pacientilor cu aceste simptome. O diferenta consta in faptul ca pacientii
cu traumatism cr sunt mai susceptibili la efecte adverse la medicatia psihotropa, deci dozele
trebuie sa fie mai mici si sa creasca mai lent. Depresia se trateaza cu antidepresive, iar
agresivitatea si impulsivitatea se trat cu anticonvulsivante si antipsihotice. Alte medicamente
includ litiul, bloc can calciu, BB.
Pacientii pot beneficia si de psihoterapie.

5. Boli demielinizante
- Scleroza multipla e principala boala demielinizanta. Altele sunt: scleroza laterala amiotrofica,
leucodistrofia metacromatica, adrenoleucodistrofia, gangliozidozele, panencefalita sclerozanta
subacuta, boala Kuf.
- Scleroza multipla:
Apare mai ales in zonele cu climat rece si temperat, mai frecv la femei decat la barbati.
Cel mai des are debut intre 20 si 40 ani.
Este caracterizata de multiple simptome cauzate de leziuni multifocale la nivelul substantei albe
ale snc.
Simptomele neuropsihiatrice in MS pot fi impartite in cognitive si comportamentale.
Cognitive> tulb de memorie, scaderea inteligentei.
Comportamentale: euforie, depresie, tulb de personalitate, psihoza rar. 25% prezinta o stare
euforica ce nu este la fel ca cea hipomaniacala, insa sunt mai euforici decat o cere situatia.
Depresia este si ea comuna, rata suicidului la cei cu ms fiind mai mare decat la populatia
generala. Au deasemenea si tulb de personalitate des, fiind mai ales iritabili sau apatici.

- Scleroza laterala amiotrofica

 SLA este o boala progresiva, nemostenita, cu atrofie musculara asimetrica. Incepe in perioada de
adult si progreseaza pe parcursul lunilor/anilor, implicand toti muschii striati cu exceptia celui
cardiac si a celor oculari. In plus fata de atrofia musculara, pacientii au semne de implicare a
tractului piramidal. S-a observat la anumiti pacienti si asocierea dementei. Boala progreseaza
rapid, decesul aparand de obicei in 4 ani de la debut.

Boli infectioase

- Encefalita cu herpes simplex

Este cea mai comuna forma de encefalita focala, cel mai des afectand lobii frontal si temporal.
Simptomele includ anosmie, halucinatii olfactive si gustative, tulb de personalitate,
comportamente bizare si psihotice,tulb de memorie, psihoza. Pacientii pot dezvolta de
asemenea epilepsie partiala complexa.

- Encefalita rabica
Perioada de incubatie pt rabie variaza de la 10 zile la 1 an, dupa care apar simptomele de
agitatie, lipsa de stare, hidrofobie. Hidrofobia este caracterizata de o frica intensa de a bea apa.
Aceasta apare din cauza spasmului laringian si diafragmatic pe care-l simt pacientii cand beau
apa. Cand apare encefalita rabica, boala este fatala in zile/saptamani.

- Neurosifilis
Neurosifilisul apare la 10-15 ani dupa infectia primara cu treponema. Neurosifilisul afecteaza in
general lobii frontali si rezulta tulb de personalitate, de judecata, iritabilitate, scaderea grijii de
sine, idei delirante de grandoare, dementa, tremor, paralizie.
Semne neurologice: pupilele argyl-robertson (mici, neregulate,inegale), tremor, dizartrie,
hiperreflexie.
Lcr arata limfocitoza, proteine crescute, vdrl pozitiv.

- Meningita cronica
Se observa mai ales la cei imunocompromisi. Agentii cei mai frecventi sunt mycobacterium
tuberculosis, cryptococcus spp, coccidioides spp.
Simpt uzuale sunt cefalee, tulb de memorie, confuzie, febra

- Panencefalita sclerozanta subacuta

Este o boala a copilariei si adolescentei timpurii. Debutul apare de obicei dupa infectia de pojar
sau dupa vaccinul impotriva lui.
Simptomele intiale sunt schimbare comportamentala, somnolenta, halucinatii, apoi apar
mioclonii, ataxie, crize convulsivante, deteriorare intelectuala. Patologia duce la exitus in 1-2 ani.
- B lyme
Apare prin infectie cu spirocheta borrelia burgdorferi. Rasul caracteristic in ochi de bou este
gasit la locul muscaturii, apoi debuteaza simptome pseudogripale, tulb cognitive(tulb de
memorie, de concentrare, iritabilitate, depresie) si schimbari de dispozitie.
Nu exista un test clar de diagnostic. Profilaxia prin vaccin nu este mereu eficienta si este
controversata. Se trateaza cu doxiciclina.

- Bolile prionice
Sunt un grup de boli transmisibile printr-o proteina infectioasa cunoscuta sub numele de prion.
In acest grup sunt incluse b Creutzfeld-Jakob, sindromul Gerstman, insomnia familiala fatala,
kuru.
Etiologie: prionii sunt agenti transmisibili care difera de virusuri intrucat nu au acizi nucleici. Sunt
proteine cu mutatii generate din gene prionica umana (PrP), care este localizata pe bratul scurt
al cromozomului 20. Proteina umana prionica ce a suferit mutatii se transforma intr=o izoforma
infectioasa (prp-super-C), ce se poate replica si este infectioasa. Modificarile neuropaologice ce
apar in boala prionica sunt presupuse a fi cauzate de efectele neurotoxice directe ale PrP.

Boala creuzfeldt-jakob
Este o boala invariabil fatala, rapid progresiva ce apare mai ales la adultii tineri sau adultii
batrani. Se manifesta initial cu oboseala, pseudo-gripale, tulb cognitive. Pe masuta ce boala
progreseaza, apar simpt neurologie focale,cum ar fi afazie si apraxie. Manif psihiatrice sunt de
labilitate emotionala, anxiet, euforie, depresie, delir, halucinatii, tulb marcate de personalitate.
Baoala progreseaza luni, ducand la dementa, mutism akinetic, coma, deces.

Varianta bolii creutzfeldt-jakob

A fost descoperita in anglia, la pacienti tineri, toti au decedat, niciunul nu avea fac de risc pt CJD.
La autopsie a fost descoperita boala prionica. S-a sugerat transmiterea de la bovine. Pacientii
prezinta semne de afectare cerebelara cum ar fi mioclonii si ataxie. Prezinta si depresie,
anxietate, insomnii, idei delirante.
Neuropatologic se observa modificari ca in CJD si in plus se observa placi amiloide.

Kuru
Este o boala aflata in noua guinee cauzata de ritualurile canibalice in care se mananca creierul
celor decedati. Decesul apare in decurs de 2 ani. Semnele si simpt neuropsihiatrice includ ataxie,
coree, strabism, delirium, dementa.

Boala gerstmann-straussler-scheinker
Este un sindrom neurodegenerativ caracteriazt prin ataxie, coree, strabism, delirium, dementa.
Este cauzata de o mutatie in gena PRP care este complet penetranta si autozomal dominanta.

Insomnia fatala familiala

 Este o boala prionica ce afecteaza in special talamusul. Apare un sindrom caracterizat prin
insomnie, disfunctie nervoasa autonoma, febra, transpiratii, tensiune arteriala inconstanta,
tahicardie.

- Bolile imune
HIV SIDA
HIV face parte din familia retrovirusurilor. Cel putin 2 tipuri de virusuri hiv au fost descoperite,
HIV 1 si HIV 2. Alte tipuri de hiv pot exista si sunt clasificate ca HIV-O. HIV este prezent in sange,
lichid seminal, secretii vaginale si cervicale si cu o mai mica concentratie in saliva, lacrimi, lapte
de san, lcr. Cel mai des este transmis prin contact sexual si prin sange.
Simptome:
La 3-6 sapt dupa infectie simptome pseudogripale ce includ febra, mialgii, cefalee, oboseala,
simpt GI, rash.
Tulb cognitive usoare, dementa hiv. Dementa hiv vine cu triada clinica observata in alte
demente subcorticale : tulb de memorie si viteza psihomotorie, simpt depresive, tulb de
miscare.
Pot face encefalopatie hiv, caracterizata prin tulb cognitive, activitate mentala redusa.
Pot sa ap si delirium.
Pot prezenta anxietate, ptsd, ocd, tulburari de adaptare, depresie, manie. Mania din hiv apare
mai ales in infectia cu hiv tardiva si are cateodata un tablou diferit de mania bipolara, in special
cu incetinire cognitiva si iritabilitate, este mai severa si rasp mai greu la medicatie.

Lupus eritematos sistemic

Les este o boala autoimuna ce implica inflamatia in multiple organe. Principalele simptome
psihiatrice sunt depresie, insomnie, labilitate emotionala, nervozitate, confuzie. Tratamentul cu
steroizi poate induce complicatii psihiatrice cum ar fi manie sau psihoza.

- Boli autoimune ce afecteaza neurotransmitatorii

A fost descoperit un grup de boli autoimune la nivelul receptorilor cerebrali ce cauzeaza o
encefalita ce mimeaza schizofrenia. Printre acestea se afla si encefalita cu anticorpi anti NMDA
ce cauzeaza simptome disociative, amnezie si halucinatii clare.

- Boli endocrine
Tulburarile tiroidiene
Hipertiroidismul este caracterizat de confuzie, anxietate, sindrom agitat, depresiv. Pacientii se
plang de oboseala, senzatie de slabiciune, insomnii, scadere in G in ciuda apetitului crescut,
tremor, palpitatii, cresterea transpiratiei. Dpdv psihiatric pacientii prezinta tulb de memorie,
orientare, judecata, excitare maniacala, idei delirante, halucinatii.
Hipotiroidismul
Idei delirante, depresie, hipomanie, halucinatii, gandire incetinita, delirium.
Simpt fizice> crestere in G, ingrosarea vocii, par uscat, pierderea 1/3 laterale a sprancenelor,
intoleranta la frig, , tulb auditive.

Tulb paratiroidiene
Secretia excesiva de pth duce la hipercalcemie care poate cauza delirium, tulb de personalitate,
apatie, slabiciune musculara. In insuficienta paratiroidiana apare hipocalcemia si aceasta poate
cauza delirium si tulb de personalitate.

Tulburari adrenergice
Insuficienta adrenala cronica (b Addison) duce la apatie, oboseala, iritabilitate, depresie,
confuzie, simpt psihotice.

Sdr cushing duce la depresie agitata, tulb de concentrare, de memorie, suicid, simpt
schizophrenia like. Administrarea exogena de steroizi in exces duce la simpt de manie, iar dupa
oprirea tratamentului cu steroizi poate sa apara o depresie severa.

Tulb pituitare
Pacientii cu insuficienta pituitara globala pot manifesta orice simpt psihiatric.
Insuf pituitara globala apare mai ales la femeile postpartum ce au avut hemoragii masive si
sufera de sindromul Sheehan.

Tulb metabolice
Diagnosticul de encefalopatie metabolica trebuie suspicionat cand apar modificari recente in
comportament, gandire, constienta. Cele mai precoce simptome sunt> tulb de memorie, tulb de
orientare, agitatie, anxietate, hiperactivitate, sau din contra apatie, retragere. Pe masura ce
encefalopatia metabolica progreseaza, confuzia si deliriumul inainteaza spre stupor si deces.
Encefalopatia hepatica
Se caracterizeaza prin asterixis, hiperventilare, modificarii eeg, tulb de constienta. Apar si tulb de
memorie, personalitate, intelect.

Encefalopatia uremica
Tulb de memorie, orientare, constienta, neliniste, senzatie de crawling pe membre, spasme
musculare, sughit persistent.

Encefalopatia hipoglicemica
Poate fi cauzata fie de productia excesiva endogena de insulina sau de administrarea exogena in
exces. Simptomele premonitorii, care nu apar la toti pacientii sunt greata, transpiratii,
tahicardie, foame, neliniste. Pe masura ce boala progreseaza, se dezvolta dezorientarea,
confuzia, halucinatiile, stupor, coma si cateodata pacientii pot ramane cu dementa persistenta
ca si sechela.

Cetoacidoza diabetica
Debuteaza cu senzatie de slabiciune, fatigabilitate, poliurie, polidipsie, apatie, cefalee, voma.

Porfiria intermitenta acuta

Porfiriile sunt tulburari ale biosintezei hemului in care rezulta acumulare excesiva de porfirine.
Triada de simptome include dureri colicative abdominale, polineuropatie motorie, psihoza. Alte
simptome ale porfiriei sunt> anxietate, insomnie, labilitate a dispozitiei, depresie, psihoza.
Barbituricele precipita sau agraveaza atacul de porfirie, folosirea barbituricelor pentru orice
situatie este contraindicata la persoanele cu porfirie intermitenta acuta.

Deficite Nutritive
Deficitul de niacina
Apare in special la pacientii alcoolici, vegetarieni, saracie extrema. Simptomele neuropsihiatrice
ale pelagrei includ apatie, iritabilitate, insomnie, depresie, delirium. Simpt medicale includ
dermatita, neuropatie periferica, diaree. Raspunsul la trat cu acid nicotinic este rapid, dar
dementa aparuta in boala de lunga durata se recupereaza greu si incomplet.

Deficitul de tiamina(b1)
Duce la beriberi, caracterizata prin schimbari cardiovasc si neurologice si la sdr korsakoff.
Beriberi apare mai ales in asia si simpt sunt de apatie, depresie, iritabilitate, nervozitate,
concentrare slaba, tulb de memorie.

Deficitul de cobalamina(b12)
Se caracterizeaza prin anemie megaloblastica, tulb degenerative in nervii periferici, creier,
maduva spinarii.
Apar apatie, depresie, iritabilitate. Mai rar, la unii pacienti apare ceea ce se cheama nebuna
megaloblastica cu encefalopatie care se manifesta prin delirium, delir, halucinatii, dementa.

Toxine
Mercur
Depresie, iritabilitate, psihoza, cefalee, tremor, fatigabilitate, iritabilitate, tulb cognitive,
neuropatie, tulb cerebeloase, ataxie, dizartrie, parestezii, tulb de camp vizual.
Intoxicatia cu mercur la femeile gravide cauzeaza dezvoltare fetala anormala. Nu este prezenta o
terapie specifica, desi terapia de chelare cu dimercaprol a fost folosita in otravirea acuta.
Plumb
Initial apare encefalopatie, ameteli, ataxie, iritabilitate, cefalee, insomnie. Ulterior apare un
delirium hiperactiv asociat cu voma si tulb vizuale care progreseaza catre convulsii, letargie,
coma.

Mangan
Initial cauzeaza cefalee, iritabilitate, dureri articulare, somnolenta. Ulterior apare labilitate
emotionala, ras patologic, cosmarului, halucinatii, acte compulsive si impulsive asociate cu
perioade de confuzie si agresivitate.
Afectarea ganglionilor bazali si sistemului piramidal duce la tulb de mers, rigiditate, discurs
monoton si soptit, tremor al extremitatilor si a limbii, facies mascat (fata manganica),
micrografie, distonie, dizartrie, tulb de echilibru.

Arsenic
Intoxicatia cronica cu arsenic apare cel mai des dupa expunerea prelungita la ierbicide continand
arsenic sau din bautul apei contaminate cu arsenic.
Semne timpurii sunt pigmentarea pielii, tulb GI, disfunctie renala si hepatica, pierderi de par,
miros al respiratiei de usturoi.
Encefalopatia apare ulterior cu tulburari motorii si senzoriale.
Terapia de chelatie cu dimercaprol a fost folosit sa trateze intox cu arsenic.