Gerard de Villiers Batalie in Sri Lanka

8/18/2019 97897762 Gerard de Villiers Batalie in Sri Lanka
http://slidepdf.com/reader/full/97897762-gerard-de-villiers-batalie-in-sri-lanka 1/279
Gerard de Villiers
prezintă
B ă t ă lie în
Sri Lanka
de Don Pendleton
Capitolul l
Mack Bolan ridică privirea spre norii negri care se

îngră mă deau pe cer ş i se preg ă teau s ă acopere luna.
Umiditatea aproape c ă dep ăş ea ş aptezeci de procente,
dar asta nu îl deranja deloc pe Justi ţiar ş i se considera
jfericit că ploile torenţiale care înso ţeau musonul nu
[ajunseser ă încă până în Sri Lanka.
Totuş i, combinezonul de un negru sinistru i se lipea
ide corpul plin de transpiraţie ş i chiar ş i machiajul cu
'dungi negre de pe mâini ş i faţă începea s ă se scurg ă .
Trecuse aproape o or ă de când pândea apari ţia
omului de legă tură cu care trebuia s ă se întâlneasc ă ş i
care urma s ă -l ajute să ajungă în Colombo, începuse s ă
se întrebe dac ă nu cumva femeia - fiindcă era vorba de
o femeie -fusese interceptat ă . Iar în acest caz, de cine?
Primul nume care îi venea în minte era cel al
teroriş tilor tamili careîş i ziceau Tigrii Eliberă rii, împreună
cu o altă duzină de grup ă ri etnice disidente care
acţionau în aceea ş i zonă , menţineau insula într-o stare
de ră zboi permanent de mai bine de doisprezece ani.
Sri Lanka lupta împotriva lui, iar Bolanş tia că nu
conta cine câş tigă : toată lumea, la urma urmei, pierdea.
Dar el nu venise aici decât la cererea insistent ă a bă trâ-
B ă t ă lie în Sri Lanka
nului să u complice, Hal Brognola, numă rul unu în Depar Pentru a completa totul, un sac mare din pânz ă , aflat a
tamentul Justiţiei SUA, ş i cu un scop precis: s ă -l ga picioarele lui, conţ inea restul arsenalului. Alte
seasc ă ş i să -l salveze pe John Vu, un american CL ncă rcă toare - pentru Uzi, Beretta ş i Desert Eagle - dar
îndepă rtate origini indiene, fost înalt funcţionar ş i care si o puş că de asalt M-16 a-2 5,56 mm echipată cu
datorită aptitudinilor sale de a dezamorsa situa ţiileansator de grenade M-203, o minuscul ă staţie
dificile, fusese acceptat de majoritatea pă rţilor drept meemisie-ecep ţie pentru a transmite mesaje c ă tre
diator al conflictului, cu condiţia ca misiunea sa Se vasul de tescuit care îi st ă tea la dispoziţie într-un port
ră mână secret ă . Doar că , în urmă cu câteva zile, Johr indian, dincolo de strâmtoarea Palk, un set de grenade
Vu dispă ruse. M-40 ş i 1-0 mm, cu fragmentaţie ş i incendiare, exploziv
Justiţiarul aruncă o privire la ceas. Omul de'legă turiplastic -4, detonatoare miniaturale, ceasuri ş i trei
nu mai venea, în schimb, trecuse destul timp pentru < lansatoare de rachete compacte LAW 80.
permite eventualilor adversari să ră scoleasc ă prii Un adevă rat arsenal, desigur, dar Justi ţiarul ş tia din
pă dure ş i să -i pregă teasc ă o capcan ă . sxperienţă că , în astfel de misiuni, s-ar fi putut să aibă
Chiar dacă nu se ar ă tase nimeni, un semnal d nevoie s ă facă faţă unui asediu.
alarmă perceput numai de ei îl fă cea pe Bolan s ă nu si Aruncând o privire în urmă spre ş irul de insuliţe pe
cread ă singur. Nu avea nici o certitudine în privinţ; :are oamenii locului le numeau Podul lui Adam ş i care
numă rului de adversari; doar intuiţia că îi erau adversa ă ceau leg ă tura între Sri Lanka ş i India, abia distinse
silueta ş tears ă a vasului care îl adusese aici. C ă pitanul
ş i că aş teptau momentul oportun pentru a ataca.
Cum fuseser ă ei preveniţi de sosirea lui ş i de locul diun
s ă mercenar,
transporteun om care
orice nu tur
încă rc punea întreb ă ri si era ispus
ă ă , legală sau ilicită , ntre
debarcare? Era prea târziu s ă -ş i mai pună astfel de în India ş i Sri Lanka. Aş tepta semnalul radio al lui Bolan
trebă ri. Trebuia oricum să se preg ă teasc ă de înfruntare. pentru a veni s ă -l recupereze, în orice moment, usese
F ă cu o mică trecere în revist ă a artileriei sale plă tit pentru asta.
: imbatabilul Beretta 93-Rene echipat cu amortizor Brusc, un foş net de frunze îi atrase aten ţia
d zgomot era în tocul de la umă r, puternicul Desert Justiţia-ului. O fracţiune de secund ă se gândi c ă era
Eagl 44 Magnum se afla la centură iar un pistol automat vorba de 3riza de sear ă sau de un animal. Putea fi ş i o
Uzi mm, tot cu amortizor, era agăţ at de um ă rul band ă ă tă cită de Veddas. Mai erau înc ă în Sri Lanka
drept. P antebra ţul stâng, o teac ă subţire de piele astfel de grupuri de aborigeni, care luptau pentru
ad ă postea u pumnal Applegate, t ă ios ca o lamă de ras. supravieţuire în :olţurile îndepă rtate ale junglei. Erau
Buzunarele combinezonului erau pline cu încă rcă toe violenţi ş i agresivi u orice invadator, aş a că era mai bine
re de rezerv
grenc pentru Uziţieş i M
de cuă fragmenta pistolete,
:40 erauînag
plus,
ăţ atepatru
de luptă Justi
să -iInvizibil
ţlase
iarulîn şpace.
i silenţios, strângând în mân ă pistolul Uzi,
hamul de
B ă t ă lie în Sri Lankc B ă t ă lie Tn Sri Lanka
semnelor de via ţă . Imediat observă dou ă siluete care provocate de fragmentele de metal fierbinte care sf âş iau
abia se distingeau îndă ră tul unui pâlc de arbori. carnea.
Aplecaţi, cei doi bă rbaţi se îndreptau spre smochinu Aruncă o a doua grenad ă spre stânga, a ş teptă ca
care-l ascundea pe Bolan. schijele de metal s ă -ş i facă datoria, apoi se ridică ş i
Una din siluete se îndreptă brusc spre tufiş urile dir alergă vreo două zeci de metri în direcţia exploziei.
stânga Justi ţiarului. Acesta observă în treacă t maceta pe în afară de câteva urlete de durere, nu se mai auzea
care o avea în mân ă piticul, dar ş i pistolul automat AK-4/ nici o miş care.
1
7,62 mm aş ezat pe um ă r. Inamicul, oricare ar fi fost, era Aş teptă r ă bdă tor, atât cât s ă se asigure c ă nici unul
pe urmele lui. din adversarii să i nu pândea momentul în care se va
Bolan scoase pumnalul Applegate din teac ă expune. F ă cu bine. Brusc, un val de gloanţe str ă bă tu
a ş teptă ră bdă tor ca omul să se apropie, înainte de a si jungla. Arme automate deschiseră focul din toate pă rţile,
ascunde în spatele unei perdele de frunze. Atunci câne aruncând spre copaci ş i tufiş uri un torent de metal
adversarul trecu prin dreptul lui, Justiţiarul îi puse mân ucigă tor. Dar, având în vedere lipsa de precizie a tirului,
la gură . atacatorii nu îl reperaseră încă .
Fă ră nici un zgomot, lama pumnalului ăl s ă o urmt O miş care u ş oar ă , în dreapta lui, îi atrase privirea.
sângerie pe gâtul piticului. Ş i, în timp ce lă sa s ă cad; Doi bă rba ţi îmbră ca ţi în uniformă traversau în alergare
uş or corpul inert, Justiţiarul auzi din nou un zgomot abis un spa ţiu degajat de aproape treizeci de metri. F ă ră s ă
perceptibil. Scoţâ nd Beretta din toc, se r ă suci brusc se miş te, a ş teptă ca cei doi s ă se apropie, înainte de a
trase
doileatrei gloanţe,
adversar sf ăcare se înfipser
râmându-i un plă în
ă sternul
mân celuiAcest
ş i inima. de-c desc ă rca în direcţ ia lor jumă tate din încă rcă torul de la
Uzi. Gloan ţele str ă punser ă gâtul celui aflat în apropierea
se îndrepta spre el deja, cu maceta ridicat ă . lui, decapitându-l, în timp ce al doileaîş i ducea mâinile la
Doar un geam ă t de durere ş i un jet de sâng abdomen, încercând s ă -ş i ţină intestinele să nu cad ă .
precedar ă moartea uciga ş ului. Când îş i dă du seama c ă eforturile îi erau zadarnice,
Justi ţ iarul nu agrea s ă se joace de-a ş oarecele ţ duse mâinile la AK-47ş i îndreptă arma spre locul unde
pisica cu adversarii s ă i. Aceş tia doi nu erau decât se afla Bolan. Cu un ultim efort disperat, reuş i s ă apese
avangard ă . Grosul trupei era ascuns în junglă , undeva î pe tră gaci ş i goli încă rcă torul armei. Forţa reculului îl
preajma lui, dar nu ş tia câţ i erau ş i unde îl aş teptau. împinse înapoi ş i că zu pe spate, într-o balt ă de sânge.
; Justiţiarul abia avu timp să se fereasc ă de.gloan ţele
Venise momentul s ă -i facă s ă iasă din ascunz ă toare. care îi erau destinate.
La adă postul unui bolovan uriaş , Bolan desfă cu de p încă o dat ă , Bolan nu se putu st ă pâni s ă se întrebe
ham o grenad ă cu fragmentaţie M-40, scoase siguran ţ
ş i aruncă proiectilul departe în faţ a lui printre copac d cine
ă dutrimisese
seama c ăpenuurmele lui oamenii;
era m omentul încă săo-şdat
potrivit ă , îş
i pun ă i
întins pe jos, aş teptă explozia, care fu urmată de urletel
B ă t ă lie în Sri Lankc B ă t ă lie în Sri Lanka
aceast ă întrebare. Trebuia cât mai repede s ă se asigure O tână ră cu un Colt Commander 45 în mâna stâng"!
că nici unul dintre cei doi atacatori nu supravieţuise. tă tea în picioare deasupra cadavrului. Privi q clipă
Că ută în sac ş i scoase dou ă rachete de semnalizare; corpul întins la pă mânt înainte de a ridica ochii spre
pe care le aprinse înainte de a le lansa. Toat ă zona fu Justiţiar.
— Aţi uitat unul, domnule Belasko, zise ea cu aerul
scă ldată pentru o clipă într-o lumină puternică .
el mai calm din lume.
Patru
vegeta ţiasiluete
deas ănegre
. Justiîncepur ă imediat să alerge prini
ţiarul, cântă rind opţiunile, r~™
înarma cu o grenad ă cu fragmentaţie ş i, cu o miş care!
largă a bra ţului, o aruncă în mijlocul grupului. r
Doi dintre ei fură sco ş i din luptă de schije. Ţipete de
agonie se auzir ă în noapte. Justi ţiarul mai aş teptă pan"
ce unul din adversari ieş i de după un tufiş des.
Apucând Kalaş nikovul, tamilul trase la întâmplare în
faţa lui, înainte să întoarcă arma ş i să -ş i zboare creieri1
cu un glonţ de calibru 7,62 mm.
Justiţiarul avea acum o idee mai limpede despn
adversarii cu care avea de a face. Nu era vorba di
solda ţi, ci de oameni atât de devota ţi cauzei lor, oricar
ar fi fost aceasta, încât preferau s ă moară decât s ă riş ti
să fie capturaţi ş i să -ş i tră deze camarazii.
Justiţiarul scrută împrejurimile, că utând ş i a pat
siluetă pe care o v ă zuse iniţial. Chiar dacă nu zare
nimic, cel de-al ş aselea sim ţ îi spunea c ă nu era singu
Merse spre locul grupului de tamili mă turând zona cu
perdea de gloan ţe. Dar nu se auzi nici un ţipă t de durer
nici cea mai mică urmă de viaţă .
Apoi, brusc, ră sună o împuş că tură în spatele lui ş i:
întoarse, cu arma în mân ă .
Un luptă tor de gherilă era întins pe jos iar ceea c
mai ră mă sese din figura lui era o masc ă oribilă de sâng
ş i oase rupte.
B ă t ă lieTnSriLanka 1l
B ă t ă lie în Sri Lank
Justi ţ iarul ridică ochii, înainte de a privi spre

cada-rele r ă spândite pe ici, pe colo.
— Tigri tamili?
Tână ra priviş i ea spre cadavrele acoperite de sânge.
— M-ar mira să fie vorba de Tigrii Eliber ă rii Tamilului
Capitolul II
indcă , în acest caz, a ţ i fi fost mort. Ei nu sunt singura
]rupare armată din zonă . Mai sunt ş i altele, ca Frontul
Revoluţ ionar al Poporului din Eelam. Sunt sub control
Tână ra era de origine hindus ă , după cum lă sau s ă se :omunist ş i...
vadă ochii migdalaţi. în schimb, pantalonul de jeans ş i în timp ce fata vorbea, Bolan auzi un zgomot înă buş it
că maş a asortat ă îi dă deau un aer occidental. jş or de recunoscut. O trânti pe tân ă ră la pă mânt ş i se
P ă rea s ă aib ă între două zeci ş i două zeci ş i cinci de îruncă peste ea.
ani, dar trebuia probabil să fie mai tână ră . Un lucru er£ — Nu vă miş ca ţi, îi ş opti el la ureche.
sigur în ceea ce o privea: nu era o amatoare. Modul curr Sunetul, asem ă n ă tor cu un geam ă t, trecu pe
ţinea Coltul ş i lipsa orică rei emoţii la vederea cadavrulu teasupra lor ş i un proiectil ateriza într-un boschet de
tră dau profesionalismul. smochini la vreo două zeci de metri. Atunci când tână ra
Bolan privi arma pe care fata o ţinea în mân ă . Cum icercă s ă se ridice, Bolan o împinse violent ia loc.
nu eraCine
îndreptat
sunte i?spre
ă el, lăel.
s ă ş i el automatul în jos. — Dar ce este...?
— Liniş te!
— ţ întreb
ă
— Madi Kirbal. Fac parte din personalul ambasade Jungla fi zguduită de o explozie puternică . Fragmente
indiene la Colombo. e crengi ş i frunze fură împrăş tiate în toate p ă rţ ile ş i
întinse spre el un mic toc de piele care ad ă postea c ac ă rile cuprinseră copacii ş i vegetaţia din jur.
carte de identitate cu fotografie. Bolan o studie. Ea era Justi ţiarul o privi pe Madi Kirbal în timp ce se ridica
persoana de leg ă tură pe care trebuia s ă o asculte. ş or.
Fata îi întinse mâna. Bolan o strânse ş i zise imediat: — Eş ti teafă ră ?
— Tot ceea ce mi s-a spus era c ă omul meu de Uitându-se cu o expresie oripilată la infernul care
legă tură va fi o femeie. ncepuse s ă se dezl ă nţuie la câţ iva metri de ei, ea dă du
— Mi s-a dat numele dumneavoastră , ră spunse tân ă in cap.
ra. Sau cel pu ţin numele pe care îl folosiţi pentru aceasts — Nu, nu cred. Dar cum v-aţi dat seama c ă ...?
misiune. Ş i atât. Mi s-a mai spus că trebuie s ă vă ajut ci — Am auzit sunetul, chiar la timp. Sunetul unei
tot ce pot.
grenade cu fragmenta ţie tras ă de o pu ş că de asal Fură de acord, aprobând din cap, înainte de a se
echipată cu lansator de grenade. împă rţi în echipe de câte doi ş i de a se îndrepta încet
— Deci, nu au murit toţi? spre p ă dure.
— Aş tepta ţ i aici, spuse Bolan în timp ce scote;
Desert Eagle din toc. Nu dureaz ă mult.
în timp ce îş i croia drum prin junglă , Bolan se stră duia
să reducă la minimum zgomotele. Ochii i se obiş nuiseră
— Grenada cred c ă i-a distrus pe american ş i acum cu întunericul din jurş i astfel putea s ă evite obsta-
colele. Vasta lui experienţă de luptă în junglă îi ascuţise
pi simţul auzului. Ignorând zgomotele obiş nuite -
femeie, se adres ă luptă torul de gherilă cu faţă dură
spn ,Jp
strigă tele lă s ă rilor de noapte, mârâiturile animalelor -
pândea cel Imai mic semn al inamicului.
cei trei însoţitori ai să i.
— Ş i o bună parte din junglă , Kawi, sublinie un
T Niş te murmure, în spatele unei tufe de tec, îl
fă cură să se opreasc ă brusc. Nu putu distinge ce
dintre ei, furios. Ar trebui să -i spunem domnului Chen vorbeau, dar era sigur c ă b ă rba ţii discutau în tamilă .
nu avem nevoie de astfel de grenade. Drace, americ în câteva secunde reu ş i să -i distingă ş i pe luptă torii
nul ş i femeia ar fi putut fi omorâţ i cu mai puţine pagube. de gherilă care erau în spatele copacilor. Erau doi,
— Ai dreptate, fă ră îndoială . Dar, mai întâi, s; înarmaţi fă ră î ndoială cu macete ş i arme automate - ca
consider
luptă tor. m c sunt înc în via , suger un al doile
ă ă ă ţă ă ş i cei pe care îi doborâse mai înainte.
Agăţâ ndu-ş i puş ca M-16 A-2 pe umă r, apuc ă în mâna
Cel de-al treilea, care nu avea nici mă car dreaptă pistolul Desert Eagle. Liniş tea nu mai avea nici o
două zei de ani, pă rea dezorientat. importanţă acum.
— Ce facem acum?
— Aş teptă m.
Cei doi tamili priveau nervoş i pe după fiecare copac
— Ce? nainte de a se deplasa. V ă zuser ă mă celul pe care îl
— Ş efa trebuie s ă ajungă aici imediat. A fost reţinu ă cuse americanul în rândul camarazilor lor.
de Chilaw pentru o reuniune de partid. Faptul că nu ş tia de ce trebuia ca americanul ş i femeia
— Eu aş tept aici! declară puş tiul cu aroganţă . Dac s ă moară nu îi prea plă cea lui Kawi. Era de acord să -i
cei doi mai sunt încă în viaţă , trebuie terminaţi. Zic £ omoare. Avea el deja destule crime la activ. Dar nu-i a
mergem s ă le venim de hac. Dacă trebuie, voi mere că tovarăş a Diana refuza s ă le explice motivele acestei
singur.
Cei trei că zură de acord ş i puseră mâna pe arme. ambuscade.
— Ne vom împă rţi în două echipe ca s ă -i gă sim, zi:
Kawi.
B ă t ă lie în Sri Tn Sri Lanka 15
Ş tia că era mai bine s ă nu cear ă lă muriri femeii. Pre

mulţi bă rba ţi ş i femei fuseseră executa ţ i sub ochii Iu
fiindcă au discutat politica partidului.
— Este o chestiune de loialitate, îi spusese într-o z
aceast ă femeie srilankeză cu sânge britanic. Noi v-an
promis că -i alungă m pe capitaliş ti din ţ ar ă pentru c
poporul să conducă . Vi se cere doar s ă vă supune ţi far
a pune întreb ă ri.
Asta nu prea îl mulţ umise pe Kawi. Doar că , dup
zece ani de lupt ă de gherilă , nu gă sise un alt motiv de
tră i.
— S ă ne ţinem după aceast ă urmă , zise el ar ă tând
că rare abia vizibilă . Duce la...
O siluetă întunecat ă le ap ă ru în faţă , întrerupându
brusc.
înainte ca adversarii s ă i să apuce s ă ridice la urni
armele, Bolan trase un glonţ calibru 44 care îi pulveriz
fa ţ a lui Kawi. Deviat de maxilar, glonţ ul ricoş a i
împroş că fragmente de os în creier.
Nu avu nici mă car timp s ă ţ ipe. Moartea f
fulgeră toare.
Justi ţ iarul se întoarse rapid ş i trase un alt glonţ î]
pieptul celuilalt tamil. Sângeleţâş ni din venele sfâş iate
lă s ă o gaur ă în pieptul lui. Nu avu timp nici ăs înţelea'
ce se întâmpl ă , nici să sufere.
Cealaltă echipă de tamili auzi împuş c ă turile ş i

îndreptă în fugă imediat spre locul de unde se auziser ă
Cei doi bă rba ţi erau convinş i că tovarăş ii lor îl gă siserl
pe american.
®B ă t ă lie Tn Sri Lank<i
— Nu e r ă u pentru noi dac ă suntem acolo s ă

împă rţim victoria, remarcă unul dintre ei.
Cu zâmbetul pe buze, îş i ridicară pistoalele
Kalaş nikov de fabricaţie chinezeasc ă ş i înaintară prin
vegeta ţia deas ă .
— Kawi, strigă unul dintre ei, l-ai prins?
Bolan însă era bine s ă nă tos ş i gata s ă -i întâmpine pe
cei doi că ută tori de glorie.
Tamilii că scar ă ochii, terifiaţi, când dă dur ă de
adversar, o umbr ă mare înarmat ă până în dinţi. Ridicând
AK-47 la umă r, începură s ă tragă la întâmplare, lansând
un val mortal de gloanţe de 7,62 mm.
Dar Bolan anticipase miş carea lor ş i se aruncase spre
dreapta, l ă sând valul de gloan ţe s ă sfâş ie ramurile ş i
frunzele înainte de a se risipi în întuneric.
Justiţiarul îi înfruntă pe cei doi. Trebuia s ă -l cruţe pe
unul dintre ei pentru a-l interoga.
Două gloan
fu proiectat peţespate
de Desert
ş i căEagle
zu jos.sfInutil
âş iară un tamil, care
să mai verifice
dac ă era mort: nimeni nu putea supravieţui gloanţelor de
calibrul 44 trase în plin.
Justiţiarul îi fă cu atunci semn ultimului terorist să lase
arma jos. încet, acesta se aplec ă ş i lă s ă carabina pe
pă mânt.
Madi Kirbal apă ru brusc lângă Justiţiar, ridică pistolul
ş i trase de dou ă ori, repede. Gloanţele îl loviră în plin pe
tamil, iar acesta că zu secerat.
— Tocmai a ţi ucis un om neînarmat care ne-ar fi putut
pune cine l-a trimis, strigă Bolan, furios.
— Ar fi fost mort înainte de a spune ceva, ră spunse
-ât ă lie în Sri Lanka ® l7
ea pe un ton rece în timp ce se apleca s ă ridice un

lă nţiş or de la gâtul bă rbatului.
îl întinse lui Bolan care tocmaiîş i încă rca pistolul.
Justiţiarul vă zu o capsul ă de cianură agăţ ată de lă nţiş or.
— Comunist sau na ţionalist, orice rebel tamil poartă
asta la gât, îi zise tân ă ra. Acum, ş tiţi cu cine ne luptă m.
B ă t ă lie Tn Sri Lankc
Capitolul III
Bolan se gândi c ă era inutil să discute cu tân ă ra. Nu

tia dea-l
şpentru ce împiedica
îl omorâsesă ea pe terorist
vorbeasc - oera
ă ... Nu f ă cuse
sigurpoate
decât
de un lucru în privinţa ata ş atului ambasadei: era prea
periculoasă ş i prea imprevizibilă ca s ă o ţină lângă el.
— Sunt cel pu ţin o duzină de marxiş ti care nu
vor
mai ucide oameni nevinovaţi, comentă ea mergând pe o
potecă îngustă .
— Mai sunt ş i alţii care ucid, replică , el. Pentru fiecare
nevinovat pe care îl ucid ei, cred că Tigrii omoară
cincizeci.
— Cred că simplificaţi mult o situaţie prea complexă ,
protestă tână ra. Nu uitaţi că guvernul a trimis soldaţi,
poliţieca
F.S.I., ş i smercenari din
ă facă acela Forţa cu
ş i lucru Special de Interven
mii deătamili ţie,
nevinova
ţi.
Bolan ridică din umeri. Nu venise aici ca să facă
politică de doi bani, dar se întreba ce îi putea interesa pe
chinezi în Sri Lanka. Ţara nu constituia un mare interes
strategic iar achiziţionarea de ceai i-ar fi costat mai puţin
decât s ă dea arme diverselor grup ă ri de gherilă ...
Pentru a face conversa ţie, ceru câteva explica ţii
însoţitorului să u de ocazie.
— Nu li se dau arme, explică ea. Li se vând arme.
Ş tim că au oameni special pentru asta la Colombo.
B ă t ă lie în Sri Lanka ® 19
— Dac ă tot este a ş a de cunoscut ă situaţia, de ce

guvernul nu i-a gă sit ş i arestat pe cei responsabili?
— Uş or de zis, greu de f ă cut. Guvernul srilankez sus
ţine că face tot ce îi stă în putinţă . După pă rerea mea,
mulţi funcţionari primesc sume substan ţiale ca s ă în
chidă ochii la tot ce reprezintă contraband ă în ţara asta.
află—înExistă vreun
fruntea indiciu
acestei referitor la persoanele care se
re ţele?
— Singurul chinez influent este Henry Chen, un
importator de componente electronice stabilit aici de mai
mulţi ani. Este proprietarul unui antrepozit pe Old Moor
Street, aproape de bazarul Pethan. Dar este un om]
cumsecade ş i cultivat care preferă înainte de toate|
muzica clasică ş i expoziţiile de artă .
Bolan o studie atent pe tân ă ră .
P ă rea necunosc ă toare în anumite privinţe, ca un
mafiot care| încearc ă s ă treac ă neobservat. Totu ş i,
degaja o forţă care îl impresiona. Madi Kirbal putea
fi un aliat de| valoare, dar ş i un duş man de moarte.
Spera
Ea erasînă orice
o poatcaz
ă considera
mai mult un aliat.
decât seduc ă toare. Avee
o frumuseţe exotică , clasică , ochii migdalaţi, închiş i
culoare, cu genele lungi ş i mă tă soase. P ăş ea sigur ă pe
ea, ca unul care controla permanent situa ţia ş i emoţiile!
Pe de alt ă parte, se ar ă ta prea interesat ă de nevinovaţij
care erau uci ş i în Sri Lanka. Era prea mult pentru cinev^
care nu era din aceast ă ţară .
— Folosiţ i arma foarte bine pentru un ata ş ai
diplomatic, remarcă el. Cine sunte ţi?
Tână ra ră spunse f ă ră ezitare.
— Lucrez înainte de toate pentru Serviciile d*
Informaţii indiene - Direcţia de cercetare ş i analiză .
Justiţiarul avusese de-a face cu agen ţi din
aceasta direc ţie, în trecut. Formaţi de englezi ş i de
Mossad, erai
20 B ă t ă lie în Sri Lankc
;ot atât de ingenioş i ş i nemiloş i ca ş i omologii lor din

ă rile occidentale.
— De ce sunte ţi aici, în acest caz?
— Washingtonul mi-a cerut să vă recuperez, s ă vă
:onduc la Colombo ş i s ă vă dau toate informaţiile
de
;areBolan
ve ţi avea nevoie.
a ş tept ă , dar ea nu mai ad ă ug ă nimic în
Completare.
Tână ra b ă gase pistolul calibru 45 în sacul de piele de
je umă r. Scoase un pachet de ţ igă ri ş i îi oferi una lui
3olan. El dă du din cap ş i o privi în timp ceîş i aprindea
igara.
— Cum aţi ş tiut că eram persoana pe care trebuia s ă
) întâlniţi? întrebă el.
— Aţ i ră spuns atunci când v-am strigat pe nume. în
)lus, au trecut zece ani de când lucrez în domeniu. Am
supravie ţ uit fiindcă nu m-am în ş elat în privinţ a
idversarilor sau a aliaţilor mei. V-am privit cum acţionaţi,
nainte
Dupde
ă oapauz
m ă ăarad
ă taă ug
ş i ăa:veni să vă sprijin.
— Presupun c ă sunte ţi din C.I.A.?
Bolan nu că ută s ă o contrazică . Ea nu avea s ă afle
idevă rul despre statutul s ă u real. Care, oficial, nu era
sgat de nici un stat, nici mă car de Black Warriors
tench, organiza ţia antiteroristă condus ă de vechiul să u
imic, Hal Brognola. în ăr zboiul să u fă ră sfârş it împotriva
nafiei, nu accepta din partea vechiului să u prieten decât
lisiunile în care credea ş i în care putea face diferen ţa
!intre duş man ş i aliat.
— Este periculos s ă ac ţionezi pe baza presupunerilor.
*ş fi putut foarte bine să mă dau drept altcineva.
— •Accept reproş ul, recunoscu Madi Kirbal. Dar când
u există regulă stabilită dinainte cu precizie, trebuie să
- bazezi pe instinct...
at ă lie în Sri Lanka 21
Bolan, care mergea de mai bine de dou ă zeci ş i patn

de ore, începea s ă simtă primele semne de oboseal ă , î
prezent nu avea chef decât s ă ajungă la ascunz ă toare
pe care Brognola i-o pregă tise ş i să se odihneasc ă puţin
— O s ă vă plac ă Colombo, îi zise tână r
conducându-l prin junglă pân ă la autovehiculul ei. Eş ti
ora ul cel
celeş mai mai ăcosmopolit
fermec din Sri Lankaş i unul dintr
toare din lume.
Bolan citise ce trebuia despre istoria ţă rii pe teritoriul
că reia se afla.
Ca un vulcan, o ură de mai bine de o mie de anii
clocotea între cinghalezi ş i tamili, ură care nu s
domolise nici o dată cu venirea portughezilor,
olandezilor sau a englezilor.
Tigrii începuseră s ă se r ă zvră teasc ă la sfârş itul anilo
'50 când ţara, abia devenit ă independent ă , hotă râse d
limba oficială s ă fie chinghaleza. Nemulţumiţi, tamili
voiau să -ş i creeze propria lor ţară , Eelam, pentru a pute<
urma învăţă mintele hinduse.
în 1977,
tineri tamili se trecuse
furio de la vorbe
ş t începuser ă s ă -ş ilaasasineze
violen ţă ,opozan
bande di
ţii
lă sând la vedere cadavrele torturate ale victimelor lor. l
Ca ş i în Irlanda de Nord, afirmau că sunt persecuta
religios de majoritatea budistă . Erau destui încât s ă ş l
grupeze în cinci facţiuni. Cei mai puternici erau Tigţ
Eliberă rii Eelamului Tamil - Tigrii Tamiliş-i Front
Revoluţionar de Eliberare a Poporului din Eelam,
grupare de extremi ş ti marxiş ti.
Guvernul crease o For ţă Specială de Intervenţie, u
grup de militari capabili să ţină piept Tigrilorş i altor gn
pari rebele. La violenţă ş i omoruri ei ră spundeau cu
mai multă violenţă . Guvernul ş i Tigrii se radicalizase
atât în atitudinea reciprocă , dar ş i în acţiuni ş i nu i
22 B ă t ă lie în Sri Lankl
itreză rea nici o ş ans ă de ameliorare. Acesta era motivul

entru care O.N.U. îi ceruse lui John Vu să se implice.
Era ş i motivul pentru care Bolan era aici. Trebuia să -l
alveze pe Vu înainte ca cineva s ă decidă s ă -l omoare.
Dacă nu cumva era deja mort.
talie Tn Sri Lanka 23
Pentru un negociator era o chestiune de bun-sim ţ:

[Tigrii nu vor fi mul
ţumiţi doar cu peninsula. Imediat, vor
bere mai mult pă mânt, apoi ş i mai mult, până ce vor
[ajunge destul de puternici ca să cear ă controlul asupra
întregiiţă ri.
Capitolul IV Uş a se deschise. Un gardian îndrept ă o armă
auto-nat de ă fabrica
engleză ă;tâlcit ţieă lui
, îi ordon ruseasc înspre el ş i, într-o
Vu săă-l urmeze.
— Comandantul vrea s ă te vad ă , adă ugă el.
Omul cu pă r grizonat, care se învârtea prin camer Vu nu era nemulţumit că ieş ea din celulă . Cu cât
mică cu pere ţi afumaţi, se ş terse pe frunte. Se gândea i teuş eau s ă se în ţeleag ă mai repede, cu atât se puteau
un mijloc de evadare, dar'nu întreză rea nici unul. Era ntoarce la masa negocierilor generale.
gratii la ferestre iar uş a era încuiat ă pe dinafară . Chiar
soarele dimineţii se strecura cu greu în aceast ă carcer ă
Mobilierul se reducea la strictul necesar: o chiuvet Madi Kirbalş i Bolan ajunseser ă la locul unde femeia
un pat îngust ş i o masă cu patru picioare. ş i lă sase ma ş ina. Justiţiarul nu o scă pase din ochi nici o
Nu erau, evident, nici telefon, nici televizor, niciărdic! ,lipă , de ş i mergea u ş or aplecat sub greutatea pe care o
Mai multe că rticele erau împrăş tiate pe mas ă . Er' ;ă ra. Desert Eagle-ul, cu un încă rcă tor plin, era la locul
scrise în tamilă , cu excep ţia uneia, în englez ă , în ea k la talie, iar Uzi cu amortizor se gă sea ag ăţ at de um ă r.
Fă când o pauz ă pentru a asculta zgomotele nop ţii ş i
explica de ce Tigrii trebuiau să recurg ă la violenţă surprinde altele care ar fi putut eventual s ă tră deze
s ă -ş i salveze poporul... de la violenţe. irezenţa inamicilor, nu auzi decât fluieratul pă s ă rilor de
John Vu citise cartea aceasta de zeci de ori. Dai |oapte.
ace ş ti visă tori credeau că îi vor spă la creierul cu un U Cât continua s ă scruteze vegeta ţia din jur, Madi Kirbal
atât de stupid, se în ş elau. Pe vremea când e e întoarse spre el ş i îl întrebă :
subsecretar de stat, avusese de-a face cu politicieni — Este ceva în neregul ă ?
lobbyş ti mai convingă tori, însă nici unul nu reuş ise s — Credeam c ă toată aceast ă pă dure este protejat ă
schimbe pă rerea, din momentul când lua o decizie. p ă zită de oameni înarma ţ i. Unde erau în timp ce îi
în cursul ultimelor zile avusese dreptul la toate runtam noi pe cei din gherilă ?
necesare: hran ă , ap ă îmbuteliată ş i chiar puţ in iui — Când vă aflaţi într-o zonă de conflict, tot ceea ce
pentru pipă . Dacă Tigrii încercau astfel să -l determine Aeraţi este s ă ră mâne ţi în viaţă . Paznicii nu ies aproape
convingă guvernul din Sri Lanka să transforme penins eloc noaptea. Chiar ş i ziua nu se aventureaz ă pân ă aici
ecât în grupuri mari ş i bine înarmaţi.
Jaffna
îş într-otimpul.
i pierdeau ţară independent ă ş i sub controlul tamilî Justiţ iarul, înainte de a urca, arunc ă sacul de pânz ă
24 B ă t ă lie Tn Sri Lan at ă lie în Sri Lanka 25
în spatele vehiculului, un Land Rover de fabricaţ i^ — Cunoa ş tem multe despre dumneavoastr ă ,
dom-V(jzjse Ra.jv Ţhamby unu, djntre cej trej demni{ari
englezeasc ă .
— Aş spune c ă misiunea mea este compromisa
[amili care constituiau înaltul comandament al Tigrilor
Ş tim ce poziţie ocupa ţi în Guvernul Statelor Unite,ş tim
remarc ă el. în afajă de dumneavoastr ă , nimeni n| detaliile vieţii personale ş i ale carierei militare.
trebuia să ş tie de sosirea mea. — Ei bine, ră spunse Vu cu o dezinvoltură prefă cută ,
— Ce tot vorbiţ i! 'mi imaginez că nu v-a fost greu să
Vre ţ i s ă vă ajut trebui să a ş tept ca John Vu s§m nimic de ascuns. aflaţi toate astea. Nu
s ă p ă ră siţ i S — De fapt, avem prieteni peste
Lanka? tot. Ceea ce nu ş tim,
— Pentru asta va DUadev ă rat, este pe cine reprezenta ţi în realitate.
— Este simplu. Pre ş edintele Statelor Unite, la
ajungă înapoi în Statele Unite, viuş i nevă tă mat. Crezi c solicitarea Secretarului General O.N.U., m-a ales pentru
Tigrii îlţin prizonier? ji discuta cu toate pă rţile implicate în prezent în acest
p s - . s xsr.a n± ;
a ş tepte în ma ş ina, merse sa cerceteze tuti ş urne ou
apropiere.
— Nu le stă în obicei să ră peasc ă diplomaţi stră ir ;onflictş i să gă sesc argumente pe baza c ă rora s ă putem
remarcă tână ra. ;onstrui un acord de pace.
— Este un început în toate
Un foş net uş or, provenind din tufiş urile de pe cealal :
— Par a fi spion?
parte a drumului, îi atrase privirea Justiţiarului. Apu
— Spionii nu au culoare, nici mă rime. Ş i, adă ugă
rei sale "hamby, nici vârstă .
— Nu, îl asigură Vu, nu lucrez la C.I.A. Tehnic, nu
Conducă torul tamil aş tepta într-un mic birou. Câni unt decât un pensionar obi ş nuit, care a venit să vadă
um puteţi fi ajutaţi. Voiam să
_ Nu Te importanţă Mă numesc Thamby ceea ce|e care o vom numi Eelam. vă întâlnesc ş i, de aceea,
u ave ţi nevoie să mă ţineţi
John Vu intră ş i îi întinse mâna, îi ignoră gestul. *' prizonier. Spune ţi-mi exact
— Aş eza ţi-vă , domnule Vu, îi propuse el pe un ti
rece în timp ce ar ă ta spre un scaun de lemn din fa eea ce doriăţi.torul
Conduc Ar fiTigrilor
un început
se bun.
ridică de pe scaun ş i se
biroului metalic. fitoarse spre harta din spatele lui.
< — Revendică rile noastre sunt simple, declar ă el
Diplomatul remarcă harta mare a insulei fixate pasând cu degetul perimetrul zonei ha ş urate cu ro ş u.
perete. Toat ă partea de nord fusese ha ş urată cu roş u.! rem ca tot acest teritoriu s ă devină ţara noastr ă . O ţară
— Cel puţin, îmiş tiţi numele, comentă el, forţâ ndu-l Este clar. Ce vre ţi să negocia ţi în schimb? — Nimic.
Dac ă nu ne este satisf ă cută revendicarea, om
sa zâmbeasc ă . Eu nu îl ş tiu pe al dumneavoastr ă continua s ă ne ap ă ră m drepturile în calitate de 'rnili,
tamilă înseamn ă frăţ ior. oricare ar fi pierderile.
în toc bă rbatul ţinea o copie ungureasc ă a pistoli]
Browning Hi-Power M-1953 GR... GORY, în care
lovea cu mâna.
26
B ă t ă lie în Sri Lan pt ă lie în Sri Lanka 27
Vu se ridică . Trase trei gloanţe. Două dintre ele se înfipseră într-o

rte, înainte ca ea s ă apuce s ă trag ă . Al treilea îi
— Deci asta voi avea de transmis guvernului din
aram ă rotula stângă . Sângele începu s ă pă teze
Lanka. uniforma de camuflaj, dar,
Se ridică ş i începu s ă se îndrepte spre u şă , ş tiind cj ciuda durerii evidente care o cuprinse, încercă s ă dea
nu avea ş anse s ă -l pă că leasc ă pe tamil. replică .
VuNu
— le veşţii se
se opri spune nimic,
întoarse îi zise
spre acesta.
Thamby. — Nu faceţi asta, îi spuse el.
Totuş i, cu o încă păţâ nare incredibilă , ea ridică arma.
— Ve ţ i fi înregistrat pe o casetă în timp ce expuN Momentul era prost ales pentru a fi omenos. Bolan
dolean ţ ele noastre, explic ă acesta. Ş i veţ i ră mâne ai ase o nou ă rafală . Privea la adversarul care c ă dea
până ce primim un ră spuns acceptabil la toate cererile. cet la'p ă mânt, în timp ce instinctul îl forţa s ă fac ă un
It înainte. O femeie se ridică brusc în faţa lui, mai
nară decât prima, dar vizibil la fel de hotă râtă .
Femeia în uniformă asistase la masacru f ă ră — Sunte ţ i prizonier, strigă ea, cu ochii arzând de
intervină , în timp ce doar ochii ei negri îi tră dau furia ca rie. Aruncaţi arma.
o cuprinsese v ă zând incompeten ţa oamenilor ei. Bolan lă s ă pistolul Uzi încercând să -ş i imagineze cum
— S ă -l prindem viu pe american, tovarăşă Yasmir tea supravie ţ ui, când focuri de armă se auzir ă în
suger ă un luptă tor care se afla lâng ă ea. Am putea s a ţ ele luptă toarei. Aceasta c ă zu moartă cu faţ a la
ducem domnului Chen ca s ă -l interogheze. Cu ă sta mânt, în timp ce gloanţele pu ş tii de asalt se pierdeau
trebui să -l convingem,
Verificând adă ugpistolului-mitralier
încă rcă torul ă el ridicând pistolul AK-4 tufi
ă Scorpi ş uri. Madi Kirbalăls ă arma ş i veni lângă Bolan.
— Se repet ă povestea, zise ea cu un zâmbet ironic.
pe care îl primise drept recompens ă pentru numeroas< Justi ţiarul nu-i ră spunse ş i se îndrept ă înspre Land
atacuri reuş ite împotriva inamicului poporului, fermwer.
aprob ă ş i începu s ă traverseze perdeaua de vegetc Când ajunser ă la maş ină , tână ra se aplec ă ş i scoase
dup ă care erau ascun ş i, în acelaş i moment, auzi plic de sub scaunul ei.
zgomot, chiar în urma ei, urmat de un ordin: — Mi s-a cerut să preg ă tesc pentru dumneavoastr ă
— Lă sa ţi armele! raport asupra situa ţiei. Sunt aici numele principalilor
Era americanul, cu un pistol-mitralieră îndreptat s |>tagoniş ti, ca ş i gradul de implicare în actuala criză .
ei. — Mai târziu, zise Bolan. Mai întâi, ăs încerc ă m s ă
Unul dintre luptă tori se întoarse ş i vru să tragă , ppă m de aici întregi.
Bolan îl doborî, înainte să apuce s ă apese pe tr ă gaci. — De acord, se supuse ea urcând la volan.
— Lă sa ţi arma, ceru el calm. Cât porni motorul, Bolan coborî privirea pe picioarele
Atunci când se a ş tepta ca ea s ă se supun ă , feme de care era ag ăţ at pistolul Colt Commander calibru
adres ă un zâmbet furios ş i vă zu cum apas ă pe tră gac
Negocierile erau terminate.
Talie Tn Sri Lanka 29
28
B ă t ă lie Tn Sri Lar
— Conduce ţ i mereu cu o arm ă î nc ă rcat ă l

genunchi? întrebă el. '
— Doar când m ă aflu într-o zonă de conflic
ră spunse ea sec.
; Capitolul V
Justiţiarul ş tia că ea avea dreptate^. Erau totu ş i într?!
zonă de conflict ş i fuseser ă ataca ţi, înjură printre dini
întrebându-se de ce mai acceptase s ă cedeze l
insistenţele lui Hal Brognola. Pe firma sp ă lă cită de atâtea ploi se putea citi:
Abia reîntors din Columbia, tocmai se pregă tea hanghai Trading Street. Iar în interiorul antrepozitului
execute o Familie instalată în Florida, la Clearwate in Old Moor Street, cutii cu produse diverseş i fă ră
capitala mondială a Bisericii Scientologice, un locjjn portantă erau aranjate pe unul din pere ţii laterali.
„religia"ş i traficul de orice gen fă ceau cas ă bună . In l Un perete culisant separa depozitul în dou ă . Cealaltă
de asta, era izolat, la cel ă lalt capă t al lumii, pe mâini iarte era pe jum ă tate plină delă zi din lemn marcate cu
unei tinere fă ră îndoială foarte hotă râtă , dar care cred' gla „Componente Electronice". Iar în lă zi erau mii de
că îi salvase de dou ă ori viaţa tră gând în orice miş că !1
[artuş e pentru AK-47 de fabricaţie chinezeasc ă , precum
grenade ş i rachete.
La unul din capetele clă dirii din piatră ş i metal, o uşă
|inînsticl
ă dă dea
ă untru, unspre un birou.
asiatic în jur de cincizeci de ani, ras
roasp ă t, stă tea la un birou din lemn masiv, cu mâinile
jicruciş ate, într-o atitudine milită roas ă pe care c ă maş a
din bumbac fin impecabil că lcată ş i pantalonii din in
M reuş eau s ă o mascheze.
Cu ochii mijiţi, Chen, colonelul Chen pentru superiorii
din China populară , pă rea c ă priveş te fix într-un
pnct pierdut undeva pe peretele din fa ţa lui. De subiecte
meditaţie nu ducea lips ă .
Aflase de sosirea acestui negociator venit din Statele
|nite. însă acesta disp ă ruse înainte ca Chen s ă -l poată
iorî. Dar iată că un că pitan de vas de pescuit îl anun ţa
fusese pl ă tit pentru a ajuta s ă intre discret în ţară un
în Sri Lanka 31
30 B ă t ă lie în Sri
alt american. Era clar că Statele Unite se amestecau d Din fericire, că pitanul vasului de pescuit îi indicase unde
nou în problemele altora, trimiţâ nd un agent C.I.A. ş i când trebuia s ă -l debarce pe pasager.
că utarea diplomatului dispă rut. Care era numele agentului? Colonelul Chen c ă ută
După Chen, eforturile lui John Vu puteau av^ printr-un teanc de hârtii ş i gă si: Michael Belasko.
succes. Guvernul din Sri Lanka, precum ş i Tigrii tam Funcţionarul din serviciul de informaţii chinez nu se putu
abţine să nu zâmbeasc ă , atât era de evident c ă numele
se saturaser
de gherilă ai ă de asasinatele
Frontului în mas
Revolu ă . Chiar
ţionar ş i luptă td era unul de împrumut. Oricum, era mai mult decât
de Eliberare
Poporului Eelamului începuseră să dezerteze în num probabil că bă rbatul aparţinea serviciilor secrete ale
mare ca s ă se întoarc ă în satele lor, în nordul ţă rii. Statelor Unite.
Pentru el, se impunea s ă înă buş e din faşă ori Grupul să u personal de teroriş ti, format din membri a
început de armisti ţ iu. Era în orice caz una c Frontului Revoluţionar de Eliberare a Eelamului, trebuia
instrucţiunile pe care le primise din partea ministru ca în acest moment s ă îl prindă pe numitul Belasko,
Securităţ ii Statului de la Beijing. Pacea ar ruina tod pentru a-l elimina. Etapa urmă toare consta în g ă sirea
eforturile depuse pentru a face din Sri Lanka un parat diplomatului care venise în Sri Lanka în calitate de
comunist ş i mai concret ar fi încetat vânză rile de artj mediator ş i să -l omoare ş i pe el.
că tre diferite grupuri antiguvernamentale. Chen începu s ă mâzg ă leasc ă o listă de nume pe un
Ca un om avizat, în ultimii cincisprezece ani, colone carnet. Trebuia s ă -ş i mobilizeze toate forţele de care
Chen întreţinuse rela ţii cu toate grupă rile teroriste. De dispunea pentru a-i localiza pe negociator ş i pe Tigrii
lungul vremii, reuş ise s ă scoat ă discret din ţ d care îl ră piseră , îl va însă rcina pe maiorul Sung să
majoritatea liderilor lor pentru a urma stagii de form; ontacteze oamenii imediat ce se va întoarce.
militară în China, în schimb, ei nu aveau decâ ! Se auzi o b ă taie u ş oar ă în uşă . Era târziu. Toţi
obligaţie: să cumpere armele de la chinezi. pngaja ţii depozitului plecaseră , la fel ş i secretara lui
Un vas tocmai aş tepta s ă fie descă rcat, într-un i 3hen, May Ling, o tână ră seduc ă toare care, în acest
port discret, în nordul oraş ului Colombo, încă rcă tura \ noment, îl aş tepta în somptuoasa lui re ş edinţă situată în
destinat ă special Tigrilor. Chiar dacă nu erau comunii îfara ora ş ului.
Chen era bucuros s ă facă afaceri cu ei. Persoana care tocmai b ă tuse la u şă nu era alta decât
Cel mai irfiportant, pentru el, era să men ţ aiorul Sung, noul să u ajutor, pe care Beijingul i-l
presiunea exercitat ă asupra guvernului din Sri Lanka. rimisese pentru a-l asista. F ă ră îndoială că se bucura de
să -ş i rotunjească veniturile. >rima lui mare victorie în Sri Lanka.
Nimic nu trebuia să -l abată de la scopul fixaţi Chen, care nu îş i asuma riscuri inutile, deschise unul
pentru asta îl îns ă rcinase pe maiorul Sung s ă trimit lin sertarele biroului, pentru a scoate un pistolet pe care
grupă de revoluţionari în întâmpinarea agentului C. i-l puse pe genunchi.
ât
B ă t ă lie în Sri Lar» ă lie Tn Sri Lanka 33
32
_ intraţ i! zise el, înainte de a se preface c

examineaz ă niş te documente.
Sung intră ş i, cum ridică privirea, Chen vă zu .medic
teama din ochii lui.
— Aduc veş ti proaste, colonele.
Cu un oftat,' Chen dă du la o parte hârtiile.
— V-am spus deja s ă nu-mi mai spuneţi aş a. Ai
sunt domnul Chen! Ce tragedie s-a întâmplat de nu
î
i
v
o
i
p
u
n
e
ş
i
e
u
a
c
e
a
s
t
ă
î
n
t
r
e
ba
r
e
c
â
n
d
î
l
v
e
ţ
i
p
r
i
n
d
e
ş
i
m
i
-
l
v
e
ţ
i
a
d
u
c
e
.
C
h
e
n
o
f
t
ă
,
î
n
a
i
n
t
e
d
e
a
d
ă
u
g
a:
—
C
h
i
a
r
m
i
-
a
ţ
i
a
d
u
s
ve
s
t
e
p
r
o
a
s
t
ă
,
d
o
m
n
u
l
e
m
a
io
r
S
u
n
g
.
D
i
n
c
â
t
e
p
u
t
e
m
d
e
d
u
c
e
,
r
e
m
ar
c
ă
e
l
d
u
p
ă
o
p
a
u
z
ă
,
s
e
po
a
t
e
s
ă
-
l
f
i
g
ă
s
i
d
e
j
a
p
e
n
e
g
o
c
i
a
t
or
ş
i
s
ă
s
e
p
r
e
g
ă
t
e
a
s
c
ă
s
ă
i
a
s
ă
d
i
n
ar
ă
.
î
n
s
p
a
t
e
l
e
a
c
e
s
t
o
r
p
re
s
u
p
u
n
e
r
i
s
e
a
s
c
u
n
d
e
a
ac
u
z
a
r
e
u
ş
o
r
v
o
a
l
a
t
ă
.
T
â
n
ă
r
u
l
m
a
i
o
r
î
nc
e
p
u
s
ă
t
r
a
n
s
p
i
r
e
.
—
C
r
e
d
c
ă
e
s
t
e
p
r
e
a
d
e
v
r
e
m
e
.
T
o
t
u
ş
i
,
s
e
a
f
lă
î
n
t
r
-
o
ţ
a
r
ă
n
e
c
u
n
o
s
c
u
t
ă
,
s
i
n
g
u
r
,
f
ăr
ă
n
i
c
i
u
n
s
p
r
i
j
i
n
.
V
o
m
r
e
l
u
a
care lucreaz ă la Parcul Naţional Whelped. A ajuns
în locul unde americanul a debarcat ş i tot ceea ce a
erau cadavrele oamenilor care trebuiau s ă -l omoare.
— Iar agentul Statelor Unite?
— îmi închipui că tră ieş te. La fel ş i femeia.
— Deci oamenii dumneavoastră au dat gre ş .
Sung ş tia că nu se poate ap ă ra. Colonelul Chen nu
era numai ambiţios, ci ş i ră zbună tor.
— Plec capul de ru ş ine în faţa incapacităţ ii lor, zise
cu un aer umil. Chen
îl privi rece.
— Deci, tot ceea ce ş tim este că a venit în Sri Lanki
cu o misiune secret ă .
— Presupunem c ă acesta este motivul prezen ţei lui
domnule, aprobă Sung, b ă tând în retragere.
— Când un om intră într-o ţară evitând că ile oficiale
' nu putem presupune decât c ă nu a venit în vacan ţs
sublinie
— Dar Chen pe aici
el este un ton
dinsarcastic.
pricina dispariţiei negociatorulil
i
r
i
l
e
m
â
i
n
e
d
i
m
i
n
e
a
ţ
ă
.
s
f
i
i
Ş
i
,
î
n
t
r
e
t
i
m
p
,
n
u
m
ă
r
u
l
f
r
a
ţ
il
o
r
n
o
ş
t
r
i
m
a
r
x
i
ş
t
i
u
c
i
ş
i
a
c
e
s
t
a
g
e
nt
a
l
c
a
p
i
t
a
l
i
s
m
u
l
u
i
v
a
c
re
ş
t
e
.
S
u
n
g
se
c
h
i
r
c
i
.
C
o
l
o
n
e
l
u
l
C
h
e
n
e
r
a
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
n
t
u
l
o
c
a
l
a
l
m
i
n
i
s
t
r
u
lu
i
S
e
c
u
r
i
t
ă
ţ
i
i
S
t
a
t
u
l
u
i
,
c
a
r
e
e
r
a
e
s
p
o
n
s
a
b
i
l
d
e
to
t
s
p
i
o
n
a
j
u
l
d
i
n
l
u
m
e
.
O
r
i
,
p
e
n
t
r
u
pr
i
m
a
m
i
s
i
u
n
e
î
n
a
f
a
r
a
C
h
i
n
e
i
,
S
u
n
g
e
ş
u
a
s
l
a
m
e
n
t
a
b
i
l
.
C
h
e
n
î
i
a
d
r
e
s
ă
n
o
u
ă
î
n
t
r
e
b
a
re
:
—
Ş
t
i
m
m
ă
ca
r
u
n
d
e
m
e
r
g
e
?
V
o
c
e
a
l
u
i
S
u
n
g
s
c
â
r
ţ
â
i
c
â
n
d
r
ă
s
p
u
n
se
.
—N
o
i
.
.
.
c
r
ed
c
ă
d
e
s
t
i
n
a
ţ
i
a
s
a
e
s
t
e
C
o
l
o
m
b
o
.
O
r
i
c
u
m
,
^
c
o
l
o
s
e
a
f
l
ă
a
m
b
a
s
ad
a
a
m
e
r
i
c
a
n
ă
.
—Ş
i
c
u
m
a
j
u
ng
e
a
c
o
l
o
?
—O
m
u
l
n
o
s
t
r
u
o
b
s
e
r
v
a
t
u
r
m
e
d
e
c
a
u
c
i
u
c
u
r
i
s
p
r
e
«
ş
e
a
ua
p
r
i
n
c
i
p
a
l
ă
.
—P
r
e
s
u
p
u
n
e
ţ
i
d
e
c
i
c
ă
a
m
e
ri
c
a
n
u
s
e
î
n
d
r
e
a
p
t
ă
s
p
r
e
m
b
a
s
a
d
a
a
m
e
r
i
c
a
n
ă
ş
i
c
ă
e
s
t
e
s
i
n
g
u
r
. —D
a
,
ş
a
c
r
e
d
.
—
Ş
i
c
ă
e
s
te
ş
o
s
e
a
p
r
i
n
c
i
p
a
l
ă
c
a
r
e
l
e
a
g
ă
P
a
r
c
ul
a
ţ
i
o
n
a
l
W
h
e
l
p
e
d
d
e
o
r
aş
?
ă
t
ă
l
i
e
T
n
S
r
i
L
a
n
k
a
— Da, Ş oseaua na ţională 3. venea întreaga responsabilitate de men ţinere a p ă cii

— în acest caz, nu ne intereseaz ă motivul pentru ca -hiar dacă trebuia să ucidă jumă tate din populaţie pentru
a debarcat în ţară . Adunaţi oamenii ş i opriţi-l înainte de sta.
Parc ă nimic nu mergea în dimineaţa aceea. Totul
ajunge la Colombo. ' birolncepuse devreme, cu telefonul de
Când tân ă rul se întorsese deja pentru a ie ş i din la Simon Iphamundai.
se opri
— Cbrusc.
âţ i oameni? întrebă el.
—
trimis în Allan, diplomatul pe care americanii l-au
Chen nu îş i putu ascunde exasperarea. mă cu câteva zile a disp ă rut, îl anunţase el cu o voce
— C âţ i trebuie pentru a-l opri, după p ă rere ece ş i protocolară .
— Ce diplomat, domnule preş edinte?
dumneavoastr ă ? — John Vu. Venise aici pentru a g ă si o cale
— Nu ş tiu. Cinci sau ş ase? s ă ne
— A omorât aproape o duzin ă de oameni, în ş ea jute să stabilim relaţii mai bune cu revoluţionarii tamili.
asta. Vă sugerez s ă strânge ţi cel puţin tot atâţ ia. Da Bandaran ripostă .
nu mai mulţi. — Eraţi la curent ş i nu mi-aţi spus nimic?
— Bine, domnule. Credeam c ă
— Iar de aceast ă dat ă , zise colonelul cu o vo ifectua o vizită privată .
— Guvernul să u a cerut ca prezen ţ a lui să
fie
erceput ă ca a unui turist oarecare. Depindem de
itatele Unite în numeroase privinţe. Nu vă d de ce
Bă rbatul gras se aplec ă peste biroul s ă u ş i apă le-am
butonul interfonului. ă da încrederea.
— Daţi-mi-1 pe colonelul Pratap! ordonă el cu un — Iar acum, ne confruntă m cu o ră pire,
repezit. bombă ni
Aş teptând ca secretara s ă îi facă leg ă tura, Al iandaran. Probabil pus ă la cale de nemernicii de
Bandaran ciocă nea nervos cu degetele în birou, în ciu Tigri!
— Vă cer s ă trimiteţi toţi oamenii de care
aerului condiţ ionat, simţ ea cum i se impregnea dispune ţi ş i
transpira ţ ia la subsuori. Transpira ţ ia începuse ă -l gă siţi pe diplomat. Viu. Dacă este ucis, toata
pă trundă ş i prin costumul să u fistichiu. ţara va
s ă Abia
trimităîş iînstţăara
pânea furia.dintre
sa unul Cum diploma
îndră zneau americ
ţii lor pentr uporta
rebelii ru inea
ş în faţa lumii întregi. Nu numai
negocia cu tamilii? Era o chestiune strict internă . Si Iu
calitate de ministru însă rcinat cu securitatea intern — Ce se va întâmpla dac ă nu îl vom gă si în
viaţă ?
— Poate c ă atunci vom putea obţine pacea, declar ă
reş edinţele ţă rii, înainte de a închide.
Situaţia nu se rezolvase în cursul zilei. Dar Bandaran
ra prea preocupat pentru a- ş i face griji,îş i vedea deja
|enitul reducându-i-se dac ă diplomatul american nu reu-
;
a s ă -ş i ducă la cap ă t misiunea pentru care venise în
i Lanka.
36 B ă t ă lie Tn Sri Lan • at ă lieTn Sri Lanka 37
în clipa în care tocmai dă dea un bobârnac în biroi credinţă faţă de guvernul indian ş i devenise o
telefonul sună , Bandaran ridică imediat receptorul informatoare pentru rebeli.
mormă i: Faptul că îi tră da ş i pe americani nu o deranja deloc.
— Pratap?
Legă turile de sânge ş i dragostea erau mult mai puternice
— Da, domnule ministru.
ecât politica... chiar dacă sângele agentului C.I.A.
rebuia s ă curgă înainte de încheierea misiunii.
Avem oăproblem
dup—ă -amiaz ă . Serioas
. Plec imediat laăo. Face ţi-vă liber
întâlnire pentl
în tab ă
1 Thamby fusese de acord ca ea s ă -l ajute pe american
an ă ce e! reu ş ea s ă rezolve treaba cu diplomatul.
dumneavoastr ă . Comandantul tamililor mai adă ugase un ordin:
închise brusc ş i se ridică cu mare efort. Se sim ţdj — Sora mea, Sirimavo, a fost r ă pită de For ţ ele
parcă mai bă trân decât era la cei cincizeci de ani ai s ă i Speciale de Interven ţie. Face parte din acei mii de
Dacă situaţia nu se rezolva, trebuia s ă se resemneze sil oameni care tr ă iesc în condiţii sordide în tabă ra Boosa.
tră iasc ă din banii pe care îi pusese deoparte la Zurich ' a-l să înţeleag ă pe american c ă , dac ă o elibereaz ă , ea
a putea s ă -i spună unde m ă aflu eu ş i diplomatul pe
are îl caută .
Mack Bolan ş i Mardi Kirbal mergeau de mai bine d — Nu este periculos? întrebase Madi Kirbal, sceptică .
două ore. Ş oseaua na ţională care ducea la Colombo eri — în afară de c âţ iva prieteni de încredere, nimeni nu
departe de a fi o autostrad ă , îngustă , cu asfaltul plin d ş tie că Sirimavo este sora mea, iar ea ar muri decât s ă
gropi
porţiuniş i mari,
pă durea de pe margine
era întreruptă uneori care o înso ţea
de periferiile pi mă—trăDar
micile deze.dacă ea îi spune ceva totu ş i sau discuţiile tale
oraş e ş i de nenumă ratele monumente budiste. u negociatorul eş ueaz ă ?
în timp ce conducea, Madi Kirbal se întreba cum v — Atunci, îl voi omorî pe diplomat iar tu vei face
reac ţiona importatorul chinez când va afla că mai bine d cela ş i lucru cu agentul american.
doisprezece oameni din armata sa personal ă fusese 1 Fă ră vreun motiv anume, ideea de a-l omorî pe
uciş i în timpul confruntă rii cu Belasko. ă rbatul aflat pe locul de lângă ea o contraria. Era altfel
Cu o zi în urmă , tână ra îl sunase pe Thamby ca s jecât majoritatea b ă rba ţilor, în ciuda ră celii ş i a
anun ţe c ă primise ordin să -l sprijine pe american. ' iguranţei sale de invidiat, avea în el o compasiune
lângă faptul că fă cea parte din comitetul de conducer entru oameni pe care era incapabil s ă o disimuleze în
Tigrilor Eliberă rii, era ş i amanta lui Rajiv Tham otalitate, iar Madi Kirbal era cuprinsă de triste ţ e
Pasiunea pentru el devenise o adev ă rată obsesie, ândindu-se c ă trebuia s ă -l ucidă , probabil chiar ea.
sentiment de o violenţă pe care nici nu ş i-o bă nui
înainte. Datorită lui, dar ş i loialităţ ii faţă de famil Vocea
— celui
La ce care oţi?înso ţea o trezi la realitate.
vă gândi
srilankeză a mamei ei, ea înc ă lcase jură mântul
'
-ât ă lie Tn Sri Lanka 39
38 B ă t ă lie în Sri Lank
_ La ni mi c. De fap t, mă gândeam la to ţ i ac guverne stră ine care sper ă să poată controla soarta ţă rii
nevinovaţi care au murit din cauza ră zboiulu, d.ntre ret» ajutându-i pe Tigri să se înarmeze.
sf guvern. Cred că v-aţi dat seama ca razbo.ul dintrd Justiţiarul fă cu o grimasă ş i apoi întrebă :
tamili si cinghalezi are la bază motive religioase, n r-d — Guvernul indian de exemplu?
a n u m i tă m ă s u r ă , c h i t e ş t e ^ ^ ^ A t â t e a — Am încercat, în urmă cu câţ iva ani. Am trimis o
forţă de men ţinere a p ă cii, dar nu a ajutat la nimic.
«mnnîroDacului
avulCelelalte ţă risubcare eXa^S
vor mţelege c ă animeni
ş ezat ş nu
i a poate controla ramurile oup^ ^^_ ^nrpaRtă tară si plantată în
revelaţii a fost adusă în aceast ă ţară de nord. De ce
nu ar fi adevă rat? Tamilii, parte, sunt de religie ,J
— Iar F.S.I., Forţa Special ă de Intervenţie?
hindusă . Tână ra zâmbi cinic. — Este pu ţină ironie în Madi Kirbal, care se aplecase în fa ţă pentru a vedea
aceast ă situaţie, ş tiindu-s^ i ales că , la origini, atât mai bine ş oseaua, d ă du din umeri.
tamilii, câtş i cinghalezii a — Ei sunt cei care fac guvernul s ă reziste. Ei singuri
îş i conduc trupele, au blindatele lor, îş i pregă tesc propriii
mai solda ţi, îş i administrează propriile tabere de prizonieriş i
zona|soarta ţarii, cu excepţia celor care tră iesc aici.
India spre br, Lanxa. r •• ' . . ,---,-....-— _ ------- r— ------- v
LJWICIM i iu « « — •„ _
preîntâmpine orice ambuscad ă posibilă pentru a lupte

sa
inamic, aceste por ţiuni lungi deş osea pustie erau ideal^1 mpotriva teroriş tilor. Ei ş i-au recrutat solda ţii cei mai
Justiţiarul urmă rise destul din comentariul însoţitoarei l' puni ş i i-au trimis în stră ină tate pentru a se instrui.
— Cine conduce F.S.I.?
pentru a o întreba: — în acest moment, opera ţiunile sunt conduse de
— Dacă nu religia, atunci ce anume explică ura tatul major format din ofi ţeri. Au baza la Colombo. Cel
violen ţa? >Q a,tă tară a lumii este disputată puterefiai vicios dintre ei este un colonel Pratap, care conduce
— Ca în OriCe dlld icua a
eaş imai
____________ l
mare tab ~
ă rătnK deţ ro prizonieri, chiar la sud
m rQ r in r ^ r \-,~ „ ^klor
;~r\
de
l-,
politică . Ş iyi banii.
^
Cinghalezii controlează guvernul
-mp
— ăx,*;
JO L . ^~. .....
„ -. „
---
iôts
^
nutrea j resursele cu nimetfolombo.
nim< Tab ă ra de la Boosa este cea mai dur ă din Sri
vor î rţi niciodată putereas ş i resursele Janka. Pratap are mii de prizonieri tamili, care nu au avut (arte
Majoritatea tamililor lucrează pe planta ţiile de ceai sa
Dar sunt foartenici
pulmă car de un proces. Ace ş ti sadici sunt liberi să altrateze
u n asculta cu prea prizonierii - mai ales pe femei - fă ră s ă se ama de
multă aten ţie, ocupat fiinfexecuta represalii. Gusturile lor personale, din ceea ce auzit ş i eu,
pe oricine care, dup ă pă rerea lor, le sunt
este mareîndreptate mai ales
o are ministrul c ă treăţbiiă ie
Securit ţi... Darlan
Interne, terea cea mai care
Bandaran,
._: ___ :„„ Qmh,icrflriă Dosibilă . este pe jum ă tate englez, pe jum ă -
Pentru ulmpotrivă . Guvernul a
format F.S.I. pentru a lupta
fabrici. Unii au mici magazine
tamili bogaţi.
— Cine plă teş te armele Tigrilor, atunc, >
Tână ra clă tină din cap. , - N i m e ni nu ş t i e
exact. Unii s ^ a ^^ {
t6 Cin halez A
PodumMui AdaVÎ.T^^ l 9 - Audiat la Oxfordş i este amestecat în
B ă t ă lie Tn Sri Lanfl în Sri Lanka
4O
toate afacerile ilegale din aceast ă ţară . Dacă îi eliminaţi puternică de asalt. Nu numai M-16 A-2 era capabilă s
pe Bandaran ş i Pratap - ca ş i pe fanaticii religioş i din arunce 800 de gloan ţe de 5,56 mm pe minut, dar si
spatele lor - eliberaţi ţara de orice urm ă de mizerie. lansatorul putea arunca o grenad ă de 40 mm cu precizi
Mack Bolan nu mai asculta. Nu venise în această ţară ! la mai mult de 400 metri.
ca izbă vitor de rele, ci pentru a gă si un om ş i ş tia că se Satisfă cut, Bolan se ridică apoi se întoarse ş i se
va afla la mijloc, între forţele combatante. Nu avea nici aplec ă iar spre sac. Atunci când scoase un tub lung,
un aliat în zonă , nici mă car pe tân ă ra de lâng ă el nu n însoţitoarea lui, care îl observa atent, recunoscu arma.
putea considera astfel, era sigur de asta. — Dar ce vre ţi s ă face ţi cu un Bazooka acum?
ntrebă ea.
Traversau acum un fel de periferie. Vă zu mai multe
— Poate c ă nu este nevoie s ă o folosesc, ră spunse
vile înconjurate de ziduri înalte din piatră , chiar dacă , îr Bolan agăţâ ndu-ş i de umă r o rachetă antitanc. Dar prefer
majoritate, casele erau mai degrab ă niş te cocioabe a s ă fiu pregă tit pentru orice eventualitate. Să mergem,
stă teau în picioare ca prin miracol. adă ugă el.
Ş i, deodată , simţi o senza ţie binecunoscută în ceafa| Când tân ă ra ieş ea de pe acostament pentru a reveni
Supravie ţ uise mereu gra ţ ie acestor semne H< pe ş osea, Justi ţiarul putu simţi tensiunea în care se afla
avertisment, aş a că le dă dea aten ţie ş i acum. aceasta.
— Opriţi pe marginea ş oselei, ordonă el. — Poate c ă nu este nimic, reluă el pentru a o liniş ti.
Tână ra nu p ă rea s ă -i dea aten ţie. Dar dacă suntem ataca ţi cumva, să faceţi exact ceea ce
— Dac ă pute ţi aş tepta o jumă tate de or ă , este u vă voi spune. Fiecare secund ă de întârziere ne-ar putea
restaurant, mai încolo, care are ş i toaletă , spuse ea. costa...
— Acum! Sfârş itul frazei se pierdu într-o salvă de rafale de
Surprinsă de duritatea tonului, Madi Kirbal scoa rme automate, de pe ambele p ă rţi ale ş oselei.
maş ina de pe ş osea, opri ş i se întoarse spre pasager — Intraţi în pă dure! strigă Bolan ridicând carabina
-16.
din dreapta.
— Ce s-a întâmplat?
Justiţiarul ciuli urechea, încercând să prindă ş i cel ir
mic zgomot suspect.
Nimic. Aplecându-se spre sacul mare de pânz ă ,
spatele vehiculului îş i recupera mitraliera M-16 A-2ş i n
multe încă rcă toare, pe care le îndes ă în buzunan
vestei.
introduseVerificând siguran
primul cartu
ţ a, cuplă un încă rcă tor
ş pe ţeava. Apoi montă o grena
incendiară în lansatorul M-203 montat sub pus
B ă t ă lie în Sri Lan Tn Sri Lanka ®
42 43
Celă lalt terorist abia avu timp să -ş i vadă camarad

fă cut bucăţ i, că Bolan se ş i întorsese spre el cu carabin
M-16, cu degetul apă sat pe tr ă gaci ş i descrise o miş car
circulară . Rezultatul fu devastator.
Capitolul VI Atacatorul coborî privirea spre gaura unde în urmă c
câteva clipe fusese stomacul ş i celelalte organe digesti
ve ş i se uită la torentul de sânge care îi curgea pe mâin
Că zu ş i îş i aş teptă moartea, cu ochii mari deschiş i.
Fă ră nici cea mai mică ezitare, tân ă ra vira ş i pă trun Scrutând p ă durea din jur în că utarea altor ţinte, Bola
simţi o prezen ţă puternică de o parte ş i de cealaltă
într-o poiană , în mijlocul vegetaţiei. Land Reverul pă rea
ş oselei. Chiar dac ă se ş tia în stare s ă -i facă faţă , n
că protesteaz ă când ajunse pe solul denivelat al p ă durii pentru asta venise. Pentru moment, trebuia s ă se retrag
dar Madi Kirbal reuş i să pă streze direc ţia. creând o diversiune explozivă .
— Stop! strigă Bolan. Tână ra i se al ă tură alergând.
Apă sând brusc pedala de accelera ţie, tână ra reu ş i sal — Au murit toţi?
imobilizeze vehiculul într-un derapaj nu chiar controlat iaJ — Nu, dar trebuie să ieş im.cât mai repede de aici.
motorul se opri. Când se apropiau de Land Rover, Bolan se opri.
— Porniţi motorul. Mai am nevoie de o secundă .
— Ieş iţi ş i puneţi-vă la ad ă post, îi ş opti Bolan.
Madi Kirbal vru ăs protesteze, dup ă care se. r ă zgândi.
Cu pistolul Colt în mâna stângă , ea alerg ă s ă ş Justi ţ iarul ciuli o clipă urechea, apoi, concentrân-
ascund ă în spatele unui smochin stufos. Justi ţ iari clu-se, se întoarse spre presupusa pozi ţie a inamicului.
consideră că locul era sigur pentru moment, îş i croi drur Apă s ă pe tră gaciul lansatorului de grenade M-203 ş i privi
prin vegetaţ ia deas ă fă când un ocol mare pentru proiectilul zburând pe deasupra v ârfurilor copacilor
ajunge la locul ambuscadei. G ă si ceea ce c ă uta: d Alerga spre maş ină când grenada explod ă . Madi Kirbal
atacatori în uniforme erau cu spatele la el. vru să -l lase pe el s ă conducă .
Când auziră zgomotul de crengi rupte, se întoarserl — Conduceţi dumneavoastră , ordonă Bolan. Eu o să
Fiecare avea o mitralieră uş oară , calibru 7,62 mm modl fiu ocupat.
85 de fabricaţie chinezeasc ă . Descoperindu-l pe Justiţial Urcând la volan, tână ra a ş teptă ca Justi ţiarul să urc
voiră s ă deschid ă focul, dar era deja prea târziu. Ş i el, înainte de a accelera brutal cu un foş net de frunz
Mergând mai spre stânga Bolan arunc ă o rafală i strivite.
gloanţe de 5,56 mm spre cel mai apropiat din advers] Când Land Roverul o luase deja spre Colombo, arm
Gloanţele îi atinseră gâtul, ricoşâ nd spre creier, ceeal automate se auzir ă ş i un roi de plumbş uieră în urma lor.
îi provocă o moarte rapidă .
B ă t ă lie în Sri Lar B ă t ă lie Tn Sri Lanka 45
44
Dar adversarii lor, dezorientaţi de explozie, reacţionaser ă

prea târziu ş i gloanţele lor se pierdură printre copaci.
— Cel puţin am sc ă pat de ei, coment ă tân ă ra cu
calm. -i
— Nu vorbiţi înainte, îi ră spunse Bolan.
Ca ş iblindat
vehicul cum vorbele îi erau
apă ru în sortite
faţa lor, să sepu
la mai adevereasc;
ţin de o suiun
de
metri, ieş ind din pă dure. Bolan recunoscu o copiei
chinezeasc ă a unui BTR-40 sovietic. Aş ezat deasupra!
conductorului, pe un scaun rotativ, un soldat în uniformă !
se uita atent prin c ă tarea mitralierei 7,62 mm RP - 46. l
— Mergeţi în zigzag! urlă Bolan.
Reac ţionând, tân ă ra trase de volan pentru a faci
slalom cu Land Roverul într-un mod cât mai imprevizibil.
Mitraliera începu să tragă foc sus ţinut, ratând Land
Roverul ş i pe ocupan ţii lui cu câţ iva centimetri.
— O s ă r eu ş easc ă s ă ne nimereasc ă ! strigă
Justiţiarul, drumul este prea îngust, în pă dure! l
Madi Kirbal ieş i de pe ş osea ş i o luă spre un lumini^
Chiar înainte de a opri, Bolan să ri din mers.
— Aş tepta ţi-mă ! zise el.
Maiorul Sung deschise turela blindatuluiş i:l privi dl

tră gă tor.
1
— De ce nu mai tragi?
— Au fugit în pă dure, tovarăş e Sung.

— După ei!
Când conductorul blindatului întoarse vehiculul, Suri
se aplec ă si se înarma cu un arunc ă tor de flă că ri.
\
— Le vom da foc la fund ca să -i obligă m s ă ia ş i
comentă el. Dacă nu vor să se predea, îi vom pr ă ji.
î
46 «• B ă t ă lie în Sri Lankl
La vreo cincizeci de metri în faţa lor, printre smochini,

se putea distinge silueta vehiculului englezesc.
— Opreş te-te aici, ordonă el, înainte de a s ă ri jos de
pe blindat.
Sub greutatea arunc ă torului de flă c ă ri, maiorul
mergea u ş or aplecat. Deschise valvele ş i aprinse
conductele sub ţ iri, ajustând flacă ra pân ă ce se
transformă într-o limbă de foc care se întindea în fa ţa lui.
Atunci, la adă postul acestui zid de foc, înainta.
Copacii ş i tufiş urile se aprinser ă , trimiţâ nd fuioare de fum
gros spre cer. Peste tot, se auzir ă ţipete de animale
speriate.
— Domnul Chen va fi mândru de succesul nostru,
declar ă pentru sine.
Justi ţ iarul se ascunse în spatele copacilor cu o

miş care rapid ă de ocolire pentru a vedea mai bine
BTR-40.
siguran ţa. Coborând
Capacul din Bazooka
cap ă t de pe iar
c ă zu umăarma
r, trase
se
lungi cu cincisprezece centimetri, în timp ce se ş i
înc ă rca. Lansatorul avea un proiectil de 66 mm, al
că rui vârf era în formă de cea ş că de ceai. Totul cânt ă rea
mai puţin de trei kilograme.
Privind prin vizor, Bolan vă zu flă că rile care ieş eau din
arunc ă torul dus de un militar pe umă r. Surprins,
Justiţiarul fu de pă rere c ă trebuia s ă se miş te repede ş i
precis, pentru a nu fi carbonizat. La felş i însoţitoarea lui.
Concentrându-se în vizor, ap ă s ă tră gaciul ş i îş i
mcrucişă degetele în minte. Racheta ţâş ni din tub cu o
v
iteză de aproape 600 km/or ă ş i, atingând ţ inta,
stră punse BTR-40 ca ş i cum ar fi fost din carton.
B ă t ă lie Tn Sri Lanka 47
Justiţiarul aş teptă ca racheta s ă explodeze cu un

sunet asurzitor în timp ce blindatul era desfă cut în două .
Devastând vegeta ţia în calea lor, flă că rile ş i fragmentele
de metal ajunser ă până aproape de el.
Imediat după explozie, Bolan putu auzi urletele
înă buş ite ale oamenilor sfâş iaţi de bucăţ ile de metal
încins, dar ş i cum că dea la p ă mânt arunc ă torul de
flă că ri. Mirosul de carne arsă umplu aerul.
Justiţiarul aş teptă s ă se risipeasc ă dogoarea intens ă ,
înainte de a se întoarce la ma ş ină . Spera c ă Madi Kirbal
nu fusese prins ă de un alt grup de uciga ş i.
Tân ă ra a ş tepta, sub ma ş ină , ş i ridică Coltu
Commander înainte de a-l recunoa ş te pe el.
— Data viitoare, vă voi însoţi, zise ea. Parc ă sunt ui
martor neînarmat care asist ă la un ră zboi la televizor.
Urcând la bordul autovehiculului, Bolan ară tă spr
volan.
— S ă mergem. Ultimele treizeciş i patru de ore aii
fost dure.
Justiţiarul era acolo, la fel ş i inamicii lui, oricare erat
ei, ş i care primiseră o lecţie care s ă -i mai calmeze...
j
Capitolul VII
Denzil Pratap se a ş ez ă la biroul să u, în fotoliul de

piele fă cut la comandă de un artizan reputat, ş i-l ascultă
pe ministrul Securităţ ii Interne care îi explica problema,
cu ochii plecaţi. Ceruse artizanului să adauge scaunului
cincisprezece centimetri în înă lţime, astfel încât să pară
mereu mai înalt decât persoana care era a ş ezat ă în faţa
lui. Aş a era ş i acum, când vorbea cu Allan Bandaran.
— Avem nevoie s ă află m unde îl ţ in tamilii pe
negociator, insistă acesta.
— Ş i cu ce vă pot ajuta eu?
— Trebuie s ă cunoa ş teţi pe cineva care ş tie ceva în
eg ă tură cu locul unde Tigrii îlţin prizonier pe cel în
auză .
Fă ră nici un cuvânt, interlocutorul să u ridică
eceptorul
la 1 i ordonă celui de la cap ă tul firului să vină
în birouş imediat.
La puţin timp după aceea, un b ă rbat înalt, cu umeri
mpozanţi, îmbră cat în uniforma F.S.l., îş i fă cu apariţia în
ncă pere. Avea un rictus ciudat pe buze, un zâmbet
ermanent - amintire a ră nilor care îi paralizaseră
najoritatea muş chilor faciali.
— Sergentul Dharvin Raja este responsabil cu
nterogatoriile, explică Pratap vizitatorului să u.
Rapid, ministrul expuse în linii mari problema.
J
Qt ă lie în Sri Lanka ® 49
— Am interogat aproape o sut ă dintre ei, explică •

Era aproape miezul nop ţii când ajunseră în ora
sergentul. Au murit toţ i înainte să -i putem face s ă Mergeau prin centrul foarte luminat al oraş ului Colomb
vorbeasc ă . strecurându-se printre ma ş ini, autobuze, camioane
— Avem aici prizonieră o tână ră , interveni Pratap. Se alte vehicule. Stră zile erau înţesate de pietoni: turi ş
nume ş te Sirinavo ş i, chiar dacă neag ă vehement, oameni în vârstă , patrule de poliţie ş i militari, prostituate
suntem siguri că este sora unuia dintre liderii tamililor - în orice
ia treab ă . Scol de favoriza
ă răţ cia strad ă întâlneai tinere
prostituţia gata
iar Sri s ă treac
Lanka era
un anume Thamby. iară să racă .
— Am o informaţie, dar este incomplet ă . Ce ş tiţ i
despre livrarea de arme de contraband ă care trebuie s
OCLU i v. . ---------- (
aibă loc mâine noapte? întreb ă Bolan. Cine este b ă gat în
în aceast ă privinţă . astfel de afaceri?
Bandaran explodă . — Ar putea fi aproape două sprezece nume, îi
— De ce nu mi-ai raportat acest lucru? ră spunse tân ă ra, ş i primul trebuie amintit cu cel al lu
— Tocmai am descoperit-o, domnule ministru Allan Bandaran, ministrul Securităţ ii Interne.
ră spunse Pratap f ă ră să clipească . Am primit un telefoi Bolan fu foarte surprins. Ş tia deja de un lot d
de la unul dintre informatorii noş tri. Face parte dintr politicieni mânjiţi care se foloseau de pozi ţia lor pentru
Tigrii, dar este dispus să furnizeze informaţii pentru a aduna cele mai mari averi posibile.
sigur că mama sa este,tratat ă bine în tab ă ra de — Dl. Bandaran iubeş te tot ceea ce poate cump ă r
cu bani, continuă Madi Kirbal,ş i încaseaz ă comision
prizonieri.
— Aţi interogat-o ca să aflaţi unde se ascunde fratele pentru aproape toate transporturile de arme_care
debarc ă în Sri Lanka: Fă ră a mai pomeni de droguri
ei? Este un fel de Naş în Colombo. Este ş i ministrul cel ma
— Am vorbit cu ea, recunoscu Pratap. A refuzat s ă puternic ş i adversarul cel mai hotă rât al preş edintelu
recunoasc ă faptul că este sora acestui terorist. Republicii, în ceea ce priveş te povestea cu livrarea de
Tiaine noapte, sunt aproape sigur ă că informaţia est
— Este foarte important s ă o determină m s ă ne
alsă . Am auzitş i eu vorbindu-se despre asta.
spun ă unde se afl ă Thamby. , Indianca scoase o carte de vizit ă din geantă ş i scris
J
l n numă r de telefon pe ea.
— îmi permiteţi să folosesc toate mijloacele pentru ; — Suna ţi-mă imediat ce ave ţi puţin timp liber.
Când se oprir ă la un semafor, ea se întoarse spr
obţ—
ineAminti
informa ţia?
ţi-v ă că nu suntem niş te animale, ră spuns* ustiţiar ş i întrebă :
ministrul cu o mină ipocrită . B ă t ă lie în Sri Lanka
51
Comandantul taberei de prizonieri îl privi pe sergeni
Expresia lui spunea multe despre mijloacele utilizat'
pentru a o face pe tân ă ră să vorbeasc ă .
— Unde va las? Fă ră s ă se opreasc ă ş i fă ră s ă se fac ă remarcat ă

Aruncând o privire înapoi, Bolan se asigură că ni| intră pe un culoar îngust care ducea la o u şă cu un cadr
fuseser ă urmă riţi. -\
de lemn sculptat, cu un ghiş eu din sticlă , ş i o deschise.
Bă rbatul aflat în spatele biroului avea aproape ş aizec
— La urmă toarea sta ţie de taxi. l de ani. înalt, cu un aer ce impunea respect, cu p ă r
— Sunt baraje prin tot oraş ul. Vă pot conduce eu incredibil de alb, Ravindra Lai te ăf cea s ă te gânde ş ti,
Sau mai bine,ţidac
să împrumuta venimea.
maăş ina ţi până la mine acas ă , aţi putes când îl vedeai
corpului ş i auzeai,
diplomatic maidecât
indian, degrab
la ăunlaofi
un
ţermembru al
al serviciulu
— Poate o s ă ave ţi nevoie de ea înainte ca eu s ă v- de informaţii.
îş i ridică privirea ş i, cu un semn din cap, îi dă du d
pot înapoia... înţeles agentei sale c ă îi remarcase prezen ţa. Apoi s
— Mai am una la dispoziţie. Maş ina de serviciu. întoarse la documentul pe care îl studia.
în timp ce se îndrepta spre re ş edinţ a ei, îi dă d Pentru mica lume de afaceri din Colombo, Lai er
informaţiile pe care Thamby voia ca americanul să l bancher. Placa de lâng ă uş a biroului îl recomanda c
afle. fiind directorul agenţiei.
— Am auzit un lucru. Thamby are o soră , Sirinavo. Timp de mai bine de două zeci de ani, Lai asiguras
nevoile financiare ale clienţilor indieni care fă ceau afacer
Este prizonieră în tabă ra F.S.I., la sud de Colombo. în Sri Lanka. însă pentru tân ă ra seduc ă toare care îş
— Este curios faptul că nu au torturat-o ca s ă afle permisese s ă se a ş eze în fotoliul din piele, era mult ma
unde
— seNuascunde
s-a aflatThamby, remarc
că este sora lui. ă Bolan. mult. ăEra
Analiz din superiorul ei, ş eful
spionajul indian în Sriserviciului
Lanka. Cercetare
ş
Un moment, tână ra îl studie pe Justi ţiar în liniş te. — Putem vorbi deschis ş i fă ră a fi întrerupţi?
— Nu cred că vor afla de dumneavoastr ă , chiar dacă Madi Kirbal aruncă o privire peste umă r pentru a s
viaţa dumneavoastr ă depinde de asta. Prin ea a ţi putea asigura c ă nimeni nu privea prin ghiş eul din sticlă al uş ii.
să ajungeţi cu siguranţă la John Vu. — Dacă vă reamintiţi ultima dumneavoastră vizită , îi
Justiţiarul dă du din cap. ise el, nimeni nu ne va deranja atât timp cât u ş a va fi
închisă .
— Am înţeles. Voi vedea ce pot face.
Cu zâmbetul pe buze, el ar ă tă spre o canapea:
i — Nu o să sta ţi mai bine aici?
A doua zi dimineaţă , Madi Kirbal, după ce se asigur! ; Dintr-o privire, tână ra cercet ă încă perea. Era mobilat
că nu este urm ă rită ş i după ce cobori din taxiul care' u antichităţ i engleze ş ti din diverse perioade, de
ûlenţă care degaja o senza ţie de decaden ţă . Ea n
dusese
clă diri în centrulpeoraChatham
situate ş ului merse pe jos
Street, ş i înverificându-i
spatele unf -ra deloc impresionată .
geanta, deschise poarta. B ă t ă lie Tn Sri Lanka ® /\U» 53
în interiorul clă dirii era o mică banc ă , sucursala d
Colombo a National Industrial Bank of India.
B ă t ă lie în Sri LanKl
— Am putea continua această conversaţie la minei

acasă, diseară, sugeră Lai, lăsând să se înţeleagă că se]
gândea şi la altceva decât la muncă. Ar fi mult mai
confortabil.
Ea d ădu din cap. — Am
o altă întâlnire.
.portant, sper, încât să nu poată fi"
A
ţ
i
f
o
s
t
s
u
p
r
a
v
e
g
h
e
a
t
ă
î
n
c
u
r
s
u
l
u
lt
i
m
e
i
l
u
n
i
,
s
c
u
m
p
a
m
e
a
M
a
d
i
,
î
i
s
p
u
s
e
L
a
i
p
e
u
n
t
o
n
d
u
l
c
e
a
g
.
F
i
e
c
a
r
e
p
e
r
s
o
a
n
ă
p
e
c
a
r
e
a
ţ
i
p
r
i
m
i
t
-
o
l
a
d
u
m
n
e
a
v
o
a
s
t
r
ă
ac
a
s
ă
a
f
o
s
t
f
o
t
o
g
r
a
f
i
a
t
ă
.
E
l
— Nimic atât de im'
lăsat pe mâine, nu -i aşa?
'3Uia s ă vină pe ascuns în oraş.
Bărbatul • fi fost de acord cu această
întâlnire.
http://slidepdf.com/reader/full/97897762-gerard-de-villiers-batalie-in-sri-lanka
• ' ----- - 77/279
î
i
î
n
ti
n
s
e
a
p
o
i
f
o
to
g
r
a
f
i
i
l
e
î
n
i
n
f
r
a
r
o
ş
u
a
l
e
l
u
i
T
h
a
m
b
y
c
a
r
e
i
n
t
r
a
ş
i
i
e
ş
e
a
d
i
n
a
pa
r
t
a
m
e
n
t
u
l
s
ă
u
.
A
p
o
i
,
u
n
a
l
t
c
l
i
ş
e
u
,
î
n
c
a
r
e
s
e
v
e
de
a
u
c
e
i
d
o
i
de
z
b
r
ă
c
a
ţ
i
î
n
t
r
-
o
p
o
z
i
ţ
i
e
c
a
r
e
n
u
l
ă
s
a
l
o
c
d
e
î
n
d
o
i
el
i
î
n
p
r
i
v
i
n
ţa
r
a
p
o
r
t
u
r
i
l
o
r
.
>ai (je uicuiib, ..v. .T_
Thamby trebuia s ă vină pe ascuns în oraş.
fost de acord cu această întâi — Aş prefera r
sa vă prezint raportul meu aici,
tânăra. Aici ş i acum. Lai se lă s ă pe spate în fotoliu. •
Clătinând din cap,
tIV* |W _
• _
i — 1„
descoperit locul unde s-ar
— Daţi -i drumul atunci.
ea afla
putea aflaJohn
JonnVu?
vur •
•— ?«*
Ea ştia, bineînţeles. Thamby trebuia să -l ţină pe
prizonier î n tabăra de la Jaffna. Toată zona se afla sub
controlul s ău.
Ştia că superiorul ei va fi dezamăgit de ceea ce
intenţiona să -i spună, dar cu siguranţă nu avea intenţia
să-l trădeze pe Thamby.
— Duoă sursele mele, indică ea, este arestat probabi
—A
c
e
s
t
e
f
o
t
o
g
r
a
f
i
v
o
r
f
i
t
r
i
m
i
s
e
l
a
N
e
w
D
e
l
h
i
.
V
ă
v
e
ţ
i
î
n
t
o
a
r
c
e
a
c
o
l
o
î
n
p
a
t
r
u
z
ec
i
ş
i
o
p
t
d
e
o
r
e
ş
i
v
e
ţ
i
f
i
g
a
t
a
s
ă
d
a
ţ
i
s
o
c
o
t
e
a
l
ă
p
e
n
t
r
u
f
a
p
t
e
le
d
u
m
n
e
a
v
o
a
s
tr
ă
î
n
f
a
ţ
a
s
u
p
e
r
i
o
r
i
l
o
r
.
—S
u
n
t
e
m
i
m
p
l
i
c
a
ţ
i
î
n
s
u
s
ţ
i
n
er
e
a
t
a
m
i
l
i
l
o
r!
p
r
o
t
e
s
t
ă
M
ad
i
K
i
r
b
a
l
.
—D
o
a
r
p
â
n
ă
l
a
u
n
p
u
n
c
t
,
r
e
p
li
c
ă
L
a
i
.
N
u
ne
i
m
p
l
i
c
ă
m
o
fi
c
i
a
l
.
Ş
i
c
u
s
i
g
u
r
a
n
ţ
ă
n
u
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
a
j
u
n
g
e
m
s
ă
n
e
c
u
l
c
ă
m
c
u
u
nu
l
d
i
n
l
i
d
e
r
i
i
l
o
r
ş
i
s
ă
t
r
ă
d
ă
m
î
n
f
av
o
a
r
e
a
l
o
r
.
—î
m
i
i
m
a
g
i
n
e
z
c
ă
a
ţ
i
r
a
p
o
r
t
a
t
d
e
j
a
l
a
N
e
w
D
e
l
h
i
d
e
s
p
re
c
o
m
p
o
r
t
a
m
e
nt
u
l
m
e
u
.
.
.
E
l
c
l
ă
t
i
n
ă
d
i
n
c
a
p
.
—
N
u
.
S
p
e
r
a
m
c
p
u
t
e
m
a
j
u
n
g
e
l
a
o
î
n
ţ
e
l
e
g
e
r
e
c
ar
e
n
u
m
-
a
r
o
b
l
i
g
a
s
ă
-
i
î
n
ş
t
i
i
n
ţ
e
z
p
e
c
o
m
p
a
t
r
i
o
ţ
i
i
n
o
ş
t
r
i
d
e
s
p
r
e
c
e
f
a
c
e
ţ
i
.
r.o.i. î
Lai ştia că agentul din faţa lui minţea,
imormaţiilor confidenţiale, ministrul srilankez Interne era
la mâna sa. El primea în fiecare iuna u o«... destul de
mare, depusă în contul său din Elveţia. Oficia sursa
banilor era un om de afaceri ind ian stabilit îl
Zurich. în realitate, adevărata sursă erau fonduri!
controlate de Lai.
Aşteptă ca tânăra să -şi termine raportul, înainte de
înmâna un raport dactilografiat. Ea
studie pagina şi păli.
—
P
o
a
t
e
c
ă
nu
e
s
t
e
p
r
e
a
tâ
r
z
i
u
,
m
u
r
m
u
ră
t
â
n
ă
r
a
ş
t
i
a
c
ă
a
g
e
n
t
u
l
d
i
n
t
a
t
a
i
u
i
U
I
H
H
<
=
«
-
•
•
•
g
e
C
u
r
i
t
ă
|
|
z
â
m
D
'
n
d
-
C
i
n
e
e
s
t
e
l
a
c
u
r
e
n
c
u
t
o
t
u
|
.
!
a
n
i
v
e
l
l
o
c
a
l?
i
n
f
o
r
m
a
ţ
i
i
lo
r
c
o
n
f
i
d
e
n
ţ
i
a
l
e
,
m
i
n
i
s
t
ru
l
r
i
a
n
k
e
z
j _ Nu egte întocmit njcj UR rgport ofjcja| -n afară de
i
m
u
i
"
.
.
_
a
_
P
I
n
n
m
e
a
t
i
e
c
a
r
e
i
u
n
*
]
a
c
e
s
t
e
r
ă
f
a
t
a,
d
o
a
r
d
u
m
n
e
av
o
a
s
t
r
ă
ş
i
c
u
m
i
n
e
;
t
i
m
d
e
s
p
r
e
a
s
t
a
.
—N
o
r
m
a
l
,
r
ă
s
p
u
ns
e
L
a
i
,
g
â
n
d
in
d
u
-
s
e
c
ă
e
a
î
n
c
e
p
e
•
ă
f
i
e
î
n
g
r
i
j
o
r
a
t
ă
.
—B
i
n
e
.
B
ă
t
ă
l
i
e
T
n
S
r
i
L
a
n
k
a
Cu zâmbetul pe buze, tân ă ra deschise geanta.

Lai se aplec ă spre o cutie de argint cu ornamente
bogate, de pe biroul s ă u, ş i o deschise. Era atât de
bă trân încât detesta modul în care fumau femeile
moderne. Capitolul VIII
— Trebuie neap ă rat s ă fumaţi? îi zise el pe un ton de
reproş .
— Nu, ră spunse ea.
Surprins de ră spuns, îş i ridică privirea. Ţinea în mân ă
un pistolet de calibru 9 mm Sig-Sauer modificat, cu în timp ce privea de deasupra acoperi ş ului antrepo-
zitului de la malul mă rii, Bolanîş i aminti conversaţia pe
amortizor încorporat. :are o avusese cu Hal Brognola înainte de a se îmbarca
înainte ca bancherul-s ă apuce s ă mai pronunţe un lentru Sri Lanka.
cuvânt, ea trase trei gloan ţe. Toate trei în frunte. — La cererea Pre ş edintelui, John Vu, fostul nostru
Bancherul că zu în faţă , împroş când cu sângele s ă u subsecretar de stat, a fost trimis pentru a încerca s ă ne
documentele de pe birou. gocieze o împă care între guvern ş i Tigrii tamili, îi explica
Punându- ş i la loc pistoletul în geantă , se ridică se Brognola. Nu este vorba de nici o mă sură umanitară ,
recupera dosarul care o privea, ca ş i fotografiile. Er ;hiar dacă este amestecat ă ş i O. N. U. în această afa-
sigură că nici o persoan ă nu o remarcase la intrare ;ere. Sunt ani de când Statele Unite duce tratative cu
Personalul b ă ncii era obiş nuit ca Lai să primească destu luvernul srilankez pentru a putea închiria fosta bază na-
de mulţi vizitatori, care intrauş i ieş eau cu discre ţie d 'ală britanică de la Trincomalee, ca s ă înlocuiască fos
biroul să u tot timpul zilei. ile noastre baze din Filipine. Dar militarii no ş tri nu do-
Când cadavrul va fi descoperit, putea paria c ;sc s ă instaleze o baz ă navală într-o ţară în care moar-
responsabilitatea va c ă dea fie pe criminalii plă tiţi d ;a a mii de civili nevinovaţi este ceva obi ş nuit. John Vu
guvern, fie asupra membrilor facţ iunii sikh, ai car dispă rut acum trei zile. Ţ i-am gă sit o ascunz ă toare la
ucigaş i stră bă teau tot mapamondul pentru a asasin; Colombo - apartamentul unui funcţionar al ambasadei,
indieni eminenţi. l Mden Kendrick, care a fost chemat în ţară pentru p serie
— Doar unul dintre noi maiş tie de toate astea acu» ie conferinţe. Ca ş i cum îi citea gândurile lui Bolan,
zise ea privind spre cadavru în timp ce deschidea u ş a. M ad ă ugase:
— Locul este în mbd regulat verificat pentru a gă si
O luă apoi pe culoar, pentru a ie ş i pe unde intrase.
ventuale bombe sau microfoane iar telefonul dispune
Imediat cum gă si un telefon, sună urgent. e un aparat de bruiaj încorporat. Po ţi utiliza Nissan-ul
>uŞ u parcat în spatele cl ă dirii. Aparţine ambasadei, dar
, este înregistrat.
Tn Sri Lanka 57
li întinsese Justiţiarului o legătură cu patru chei.

i întinsese o foaie de hârtie pe care era scris la
Primele două—sunt la naş ină un mesaj.
— ruineic u>-/u -------de la intrarea
. în imobil şi de
1
- '— •-«-••• > o i r»»} — Ambasadorul nostru la Colombo ne-a transmis
„
.sta
apartament. A treia este de la ma şina.
Iar a patra? Bolan citise câteva cuvinte cu voce tare.
— O uşă discretă, în spatele ambasadei, în cazul în — „Domnul Vu tră ieş te. Cineva vă va contacta ş i vă
care /a spune ceea ce pretindem în schimbul eliber ă rii sale."
cazurivei aveaSituaţia
grave. nevoie este
de un loc unde
explozivă în să
Sri teLanka.
refugiezi
Acoloîn
Mesajul nu era semnat.
vei fi Mike Belasko, un cetăţean american ca orican — Crezi că este ceva serios? întrebase Justi ţ iarul
altul. dicând privirea spre prietenul să u.
— Era ş i asta în plic.
Pentru Justi ţiar, mesajul era clar: dacă era prins, di
unii sau de alţii, nu se putea baza decât pe el însuşi. O fotografie color ară tându-l pe John Vu, cu o ediţie
r
Prietenul său îi întinsese un plic. — Tot ceea ce ştim ecent ă a ziarului Times of London în mână . Nu este nici
în legătură cu aceast ă ţar ă găseşte aici. Trei bărbaţi m dubiu în aceast ă privinţă . Ră pitorii erau serioş i.
controlează o mare parte di zona d e no rd a insul ei şi
conduc împreună un gru terorist tamil denumit Tigrii
Eliberării. Nu avem numel lor adevărate - ştim doar
Ca de fiecare dat ă , informaţ iile lui Brognola se
Dovedeau a fi exacte, se gândi Bolan când privea spre
că toa tă lume a î i str ic Thamby, Neelan şi lacaralele care ridicau containerele deasupra vasului
Konamalai. Dintre ei, Thamby esl cel mai puternic şi argo pentru a le depune pe chei. Brognola îi spusese c ă
cel mai periculos, li tratează pe ceila doi ca pe nişte că rcă tura va fi descă rcată noaptea. Justi ţiarul tră sese
servitori, nu ca pe nişte parteneri. Tot dispune de n pui de somn înainte de a veni s ă verifice depozitul, pe
cel mai mare număr de oameni şi de susţinere serate.
financiară importantă. Vasul era chinezesc, la fel ş i echipajul. Vă zând
Brognola se oprise o clip ă, înainte de a anunţa: [urnele de pe provă - Mao Tse-toung - era clar c ă nu
— Chinezilor le convine continuarea conflictului. •neau din Taiwan.
— Cu ce i- ar putea interesa o ţară ca Sri Lanka? Da c ă d ă dea crezare celor scrise pe e le, cutiile
— Este o placă turnantă pentru toate genurile ufebuiau să conţină material agricol provenind direct din
trafic, de la droguri la armament de război. Armeli • Jortugalia. Dar după ce deschisese dou ă dintre ele,
muniţiile sunt vândute tuturor grupărilor rebele, D ifrlanîş i fă cuse o idee despre chestiune. Apoi urcase pe
informaţiile noastre, o nouă livrare este prevăzuţi ră care ducea pe acoperi ş ul hangarului. Justiţ iarul
aibă loc în următoarele trei zile. Vei găsi în plic local trecea în revist ă tot ceea ce vedea: arme
' în Sri Lanka 59
1
automate, muniţii, grenade, mai multe tipuri de rachete ş r
sute de butoaie cu o substan ţă atât de veche asem ă nă ••-
toare cu napalmul. Cumpă ră torii trebuiau să fi plă tit de
peste zece ori valoarea acestui arsenal chinezesc r ă mas
1! w:
...................... - "*-^m Hnr Bolanş tia că pe cale
e
l
i
m
i
n
a
r
e
a
c
e
l
o
r
c
i
n
c
i
t
a
m
i
l
i
A
c
e
a
s
t
ă
i
d
e
e
s
e
î
m
p
i
e
d
i
c
a
d
e
p
r
o
b
l
e
m
ă
m
a
j
o
r
ă
:
t
i
p
i
i
e
r
a
u
n
i
ş
t
e
l
u
p
t
ă
t
o
r
i
a
n
tr
e
n
a
ţ
ş
i
n
u
a
r
f
i
s
t
a
t
p
e
l
o
c
,
a
ş
t
e
p
t
â
n
d
s
ă
f
i
e
o
m
o
r
â
ţ
i
u
n
u
l
d
u
p
ă
.
.
j
.
!
.
.
p
e
erau cump ă ră torii acestu i im, avo^ ------

înarmeze noii recruţi pentru armata pe care o preg ă teau
ş i care devenea din zi în zi mai numeroas ă .
Trebuia s ă ai relaţii solide ca să poţi achiziţiona atâl de
repede o a ş a cantitate de arme, apoi s ă aranjezi ca
încă rcă tura s ă treac ă de controalele guvernului. Trebuie
- -x „: „,, r, 0 mituj jnsoectorii vamaliş i pţ
s
t
e
z
e
c
e
o
r
.
v
a
l
o
a
'
«
a
a
c
e
s
t
a
^
^
p
e
M
a
c
a
r
a
|
e
,
e
î
n
c
e
p
u
r
ă
s
ă
s
e
î
n
d
e
p
ă
r
t
e
z
e
d
e
v
a
s
.
du
p
ă
r
ă
z
b
o
i
u
l
d
i
n
V
|
e
t
n
a
m
'
B
a
n
u
i
a
c
a
T
i
g
r
i
i
t
a
m
i
l
i
O
a
m
e
n
i
i
d
i
n
e
c
h
i
p
a
j
s
e
ă
s
p
â
n
d
i
r
ă
p
e
p
o
d
,
f
i
x
â
n
d
o
f
i
c
ia
l
ă
n
u
p
u
t
e
au
t
i
P
r
°
c
.
'
m
a
r
e
n
e
v
o
i
e
s
ă
p
r
e
l
a
t
e
l
e
ş
i
st
i
v
u
i
n
d
d
i
v
er
s
e
e
c
h
i
p
a
m
en
t
e
.
B
o
l
a
n
î
l
v
ă
z
u
e
r
a
u
c
u
m
p
ă
r
ă
t
o
ri
i
a
c
e
s
i
u
^
^
^
^
r
e
g
a
t
e
a
u
p
e
c
ă
p
i
t
a
n
,
u
n
c
h
i
n
e
z
b
ă
r
bo
s
l
a
v
r
e
o
ci
n
c
i
z
e
c
i
d
e
a
n
i
,
m
e
r
g
â
n
d
p
e
p
a
s
a
r
e
l
ă
ş
i
a
l
ă
t
u
r
â
n
d
u
-
s
e
g
ă
r
z
i
l
o
r
.
S
e
u
i
t
a
r
ă
b
a
r
b
a
t
i
î
n
u
n
i
f
o
r
rt
o
c
o
t
e
a
l
ă
p
o
l
i
ţ
i
e
i
c
â
n
d
a
c
e
a
s
t
a
v
a
v
e
n
i
a
c
u
m
ă
r
,
a
n
s
a
t
o
r
u
|
d
e
r
a
c
h
e
t
e
s
j
c
a
r ^ epozitu(uj ş j & ^^ |g ^ ^
e
,
cu ;j |strecurându-se printre' stivele'de m ă rfuri destinate
tor nav6] Bo,an ieş i din hgngar ş j ajunse |g camioane|e , are tocmgj fuseser
p înc ă rcate Decup ă Q bucat ă dg i X p | o 2 i b j | p | a s t j c ş . Q ^ ^ ^
r ^.^ ^.^. ^^.^
i
v
i
r DO| înfipse detonatorul ş i declanş atorul miniaturizat,
e
a ™ un timp de cincisprezece minute pentru a termina
'
m
P
e
n
e
t
r
a
£
"a
'
c
*
•
t
a
l
a
t
u
r
i
d
e
a
l
t
e
l
e
|
"
t
r
a
l
i
e
r
a
M
1
6
pe
n
t
r
u
ap
u
t
e
a
c
o
b
o
r
î
d
e
p
e
a
c
o
p
e
ri
ş
ul
c
a
r
e
d
i
s
p
ă
r
e
a
u
m
t
r
-
un
c
a
m
i
o
n
a
l
i
n
ia
t
a
i
a
^
^
^
e
p
o
z
i
t
u
(
u
j
ş
j
&
^
^
|
g
^
^
c .
hcare Bolan nu o înţelegea.
e Mintal, ăf cu un scenariu pos.D
i Atacând cargoul cu ră cnete,
.va dezvă lui ş i încă rcă tura neg
Ş
u
ş
o
t
ea
u
d
i
n
c
â
n
d
m
c
a
n
a
s
t
r
e
c
u
r
â
n
d
u
-
s
e
p
r
i
n
t
r
e
'
s
t
i
v
e
l
e
'
d
e
m
ă
r
^
cîn confuzia creata ecnipû, a , K— - - d
oPutea, de pe pozi ţ ia pe care o ocupa.samce^
n
l
u
z
ă
c
h
i
pa
i
u
,
a
r
p
u
t
e
a
d
i
s
p
ă
r
e
a
Repet ă procedura ş i la celelalte trei camioane, aţ asarela. Justi ţiarul apucă mitraliera M-16 ş i privi spre
nă lţă torul reglat cu grijă . Estimând distanţa, m ă tură
se ridică ş i se îndreptă spre pupa navei. Aerul era plin Asarela cu o rafală de gloanţe.
miros de pe ş te ş i de combustibil. Că pitanul întoarse capul, surprins, apoi că zu în ap ă . ;e
în timp ce se strecura printre lă zi, auzi un clinchet auziră ţipete la bordul vasului ş i, imediat, motoarele orniră .
urma lui. Scoţâ nd --------------
t u.. Beretta, fă cu un salt înainte ş i vă zu
,
Justiţiarul auzi un zgomot în spatele lui ş i înţelese c ă
tamil
— sco
L-am
ţâ ndgun
ă sit!
pistolet
ţ ipă tamilul
automatîndinengle
toc. ineva se apropia de el. Atunci când se întoarse ş i se
nemernicul! -..-.x! ,;„* tomiini în enaleză . L-am prin: .scunse mai bine, îl reper ă pe tamil. O rafală scurtă îl
Când tamilul vru să apese pe tr ă gaci, Bolan tră sea ie în două .
deja. Trei gloanţ e îi stră punser ă pieptul atingându Justiţiarul tocmai apuca un încă rcă tor plin când simţi
inima. Fă ră s ă scoat ă un sunet, bî ' ~' — ; " no u ă prezen ţă în spatele s ă u. Aruncându-se la
podul de lemn. mânt, se rostogoli în spatele unei stive de l ă zi chiar în
— Hei, Yanu! L-ai prins? întrebă cineva în engle lomentul în care un al treilea tamil tră gea înspre el.
Bolan apucă o grenad ă ag ăţ ată de harna ş amentul de
Fata, la telefon, m-a întrebat dac ă l-ai prins.
iptă ş i îi smulse siguranţa. Se ridică , aruncă grenada pe
O femeie? gândi Bolan. Singura persoan ă c; lub cutiile dup care era ascuns, dup care se ad posti.
ă ă ă
cunoş tea destina ţia lui era Madi Kirbal... Dar se va gâi upă câteva secunde, explozia grenadei îl f ă cu bucăţ i
la asta mai târziu. de observa||e tamil. Carne ş i oase c ă deau peste tot.
Trasedecadavrul în spatele cutiilor, după care Nemi ş cat ş i nevă zut, Justiţiarul scoase pistolul Desert
agle din toc ş i, ţinându-l cu amândouă mâinile, aş teptă .
apropie ceilalţyaia
i solda ţi. Când
p^ *~.. — ___
ga
bun, îş i pregă ti materialele.
american, omule. Trebuie s ă plecă m d Aş tepta un singur om. Adversarul să u se apropia
Din nou îl strigară pe omul doborât de Justi ţiar. cum încet, cu pruden ţă . Bolan întoarse capul în direcţia
— Lasă -l pe
Bolan îi putea vedea pe docherii care alergau f e unde venea zgomotul. Mai a ş teptă puţin ş i, brusc, ieş i
1
" r "~l~ii!r\ t>o nlfll
aici apă s ă pe tră gaci.

puntea navei pentru a coborî ş i auzi pe cinei
ipul, destul de corpolent, care se îndrepta spre el, cu
apropiindu-se de el. mestecându-se prin ţ i 45 ACP în mână , p ă ru
Profitând de agitaţ ie ş i a lucră torii care se surprins când îl loviră oan ţ ele. îl privi pe Bolan
îndreptau în direcţ ia lui, urcă îns 1
ca ş i cum nu-i venea s ă
cargou. adă , după care c ă zu la pă mânt, într-o baltă de sânge.
Imediat după aceea izbucni un strig ă t de alar Ridicându-se, Bolan îş i adună sacul cu materiale ş i
r
gă spre chei strecurându-se printre l ă zi.
cadavrul
Bolanfusese
îl vă zudescoperit.
atunci pe c ă pitan urcând în f Cargoul începuse s ă se dep ă rteze de ponton. F ă ră s ă
62 - B ă t ă lie Tn Sri La Falie în Sri Lanka 63
mâi piardă vremea, Justi ţiarul desfă cu arunc ă torul de apese pe tr ă gaci, se opri brusc. Celă lalt îş i ridicase ţeava
rachete ş i estimă distanţa. Ţinti cu grijă , apă s ă uş or pe pistolului H&K la tâmpl ă ! în clipa urmă toare, buc ăţ i de
tră gaci ş i racheta ţâş ni spre vas cu un ş uierat puterniq. culoare cenu ş iu-gă lbui ţâş niră din cap. Ultimul solda
Proiectilul stră punse metalul ruginit chiar deasupra liniai tamil preferase mai degrab ă s ă -ş i pună cap ă t zilelor
de plutire, fă când o gaur ă imensă . l decât s ă riş te s ă fie capturat.
Câteva secunde mai târziu o serie de explozii dij în aceast ă ţară , conversa ţii amicale nu aveau loc...
interiorul calei zguduiră nava veche iar Justi ţ iara! Dar nu mai era timp de filozofie fiindc ă nu mai
ră mă seser ă decât dou ă minute înainte ca infernul să se
înţelese c ă ceea ce spera el se produsese: rachete dezlă nţuie în acea parte a portului.
atinsese muni ţiile aflate la bord. Alergă spre ma ş ina împrumutată de Madi Kirbal, să ri
Atunci când cargoul începu să ia apă , Bolan aruni la volan, puse contactul ş i fă cu roţile să scâr ţâ ie, în
tubul lansatorului în mare. Dacă anchetatorii îl vor ga; câteva secunde Land Roverul ajunse pe ş osea.
or să cread ă că fă cea parte din înc ă rcă tura vasului. în timp ce mergea în direcţia oraş ului, Justiţiarul simţi
îş i aminti în acel moment că numă rase cinci gă rzi cum se cutremur ă pă mântul, apoi auzi o explozie
arunc ă o privire la ceas. Nu mai avea decât câtej [formidabilă . Cerul se lumină cu jerbe încruciş ate în timp
minute pentru a-l gă si pe al cincilea ş i să -l elimine ş i ce muniţiile care explodau creau o incredibilă trepidaţie
acesta, înainte ca tot cheiul s ă dispară sub impa< pe podul din lemn care se scufunda încet în mare.
exploziilor. ala Misiunea discretă de recuperare a lui John Vu lua o
l întors tur exploziv ...
ă ă ă
încă rcându-
a' dintre
ş i pistolul se îndreptă prudent pe
lă zi. Când auzi în dep ă rtare sirenele
poliţii înţelese c ă avea ş i mai puţin timp la
dispoziţie dec
estimase.
îl descoperi în cele din urmă pe cel pe care îl c ă i
ascuns dup ă o stivă de lă zi. Avea nevoie de informaţii]
încercă să negocieze:
— Lasă arma ş i vino aici, îi zise. Nuîţi voi face nici
rău.
Cu ochii fixaţi pe chipul omului, putu urmă ri crispai
muş chilor faciali în clipele în care lua hotă rârea. Cî
tră s ă turile oglindiră ră utatea, în ţelese c ă celă lalt faci
deja alegerea. P ă t ă lie în Sri Lanka 65
O alegere proast ă .
Soldatul ridică arma, dar, când Bolan se preg ă te;
B ă t ă lie în Sri
64
C
l
ă
d
i
r
e
a
,
c
u
u
n
s
i
n
g
u
r
n
i
v
e
l
,
s
e
a
f
l
a
p
e
O
l
d
M
o
o
r
S
t
r
e
e
t
,
a
p
r
o
a
p
e
d
e
c
a
r
t
i
e
r
u
l
d
e
l
â
n
g
ă
b
a
z
a
r
ul
P
e
t
t
a
h
.
B
o
l
a
n
p
a
r
c
ă
m
a
ş
in
a
â
n
g
ă
t
r
o
t
u
a
r
.
V
e
r
i
fi
c
â
n
d
u
-
ş
i
a
r
m
e
l
e
,
s
e
a
s
i
gu
r
ă
c
ă
î
n
c
ă
rc
ă
t
o
a
r
e
l
e
e
r
a
u
p
l
i
n
e
,
î
na
i
n
t
e
d
e
a
-
ş
i
a
g
ă
ţ
a
p
i
s
t
ol
u
l
U
z
i
l
a
um
ă
r
.
A
r
m
a
d
e
f
a
b
r
i
c
a
ţ
i
e
i
s
r
a
e
l
i
a
n
ă
e
r
a
u
t
i
l
ă
.
C
â
nt
ă
r
i
n
d
p
u
ţ
i
n
p
e
s
t
t
r
e
i
k
i
l
o
g
r
a
m
e
i
j
u
m
ă
t
a
t
e
,
a
c
e
s
t
p
u
t
e
r
n
i
c
p
i
s
t
o
l
m
i
t
ra
l
i
e
r
n
u
m
ă
s
u
r
a
m
a
i
m
u
lt
d
e
p
a
t
r
u
z
e
c
i
ş
i
c
i
n
c
i
de
c
e
n
t
i
m
e
t
r
i
d
e
v
â
r
f
u
l
-
.
ţ
e
v
i
i
pâ
n
ă
l
a
c
r
o
s
a
m
e
t
a
l
i
c
ă
p
l
ia
b
i
l
ă
.
F
i
e
c
ar
e
î
n
c
ă
r
c
ă
t
o
r
w^, ------ ---- T
aniversar. Aceast ă impresie emana de la cl ă dirile placaie

cu gresie roz, cu bolţi victorieneş i coloane albe. Ici-colo,
.hoteluri mari, în stilul Regency, erau decorate1 cu statui
austere ale Reginei Victoria ş i alte relicve ale Ceylonului
din secolul al XlX-lea.
Maiestuoasa Galle Road servea, de pe timpul
dominaţiei engleze, drept loc de promenad ă pentru
tineret, iar aceast ă sear ă nu era mai diferită faţă dd
altele.
purtândTinere
sariulmignone ş i zâmbitoare, unele dintre ele
tradiţional iar altele haine occidentale,
aruncau ocheade timide tinerilor care a ş teptau la colţurile
str ă zilor pentru ca s ă -i vadă lumea sau s ă admir
•
r
l
o
m
b
o
se
m
ă
n
a
c
u
u
n
t
o
rf
ţ
c
o
n
ţ
j
n
e
a
d
o
uă
z
e
c
i
ş
i
c
i
n
ci
d
e
c
a
r
t
u
ş
e
.
i
Ş
,
d
a
c
ă
e
r
a
C
e
tn
r
u
l
o
r
a
ş
u
l
u
i
em
a
n
a
d
e
l
a
c
l
ă
d
i
r
i
l
e
p
l
a
c
a
t
e
|
n
e
v
o
j
e
p
u
t
e
a
i
t
r
a
g
e
c
u
o
s
i
n
ug
r
ă
m
â
n
ă
.
E
r
a
u
n
a
d
i
n
:
--------~~ Xôocta imnmfii armele în care Justiţiarul avea o încredere total ă î
t
i
m
p
u
l
l
u
p
t
e
i
.
C
l
ă
d
i
r
e
a
e
r
a
c
uf
u
n
d
a
t
ă
î
n
î
n
t
u
n
e
r
i
c
.
B
o
l
a
n
î
n
c
e
r
c
ă
s
ă
a
r
u
n
c
e
p
ri
v
i
r
e
p
r
i
n
f
e
r
e
s
t
r
e
,
d
a
r
l
u
m
i
n
a
d
i
n
i
n
t
e
r
i
o
r
e
r
a
p
r
e
a
s
l
a
b
ă
.
S
e
h
o
t
ă
r
î
a
t
u
n
c
i
s
ă
a
d
o
p
t
e
a
l
t
ă
t
a
c
t
i
c
ă
.
L
o
v
i
p
u
t
e
r
n
i
c
d
î
n
u
m
br
a
d
e
l
a
c
o
l
ţ
u
l
c
l
ă
d
i
r
i
i
ş
i
a
ş
t
e
p
t
ă
.
U
ş
a
str ă zilor pentr
spectacolul
sctacou.
în timp ce parcurgea str ă zile oraş ului, Bolan
s s
nrtea c ă trebuie s ă acce te ideea c ă Madi Kirbî e
d
e
s
c
h
i
s
e
,
s
e
a
p
ri
n
s
e
u
n
b
e
c
,
l
u
m
i
n
â
n
d
s
l
ab
î
n
p
r
a
g
,
ş
i
d
o
i
a
s
i
a
t
i
c
i
î
n
u
n
i
f
o
r
m
ă
s
e
i
v
i
r
ă
,
p
r
i
v
i
n
d
î
n
t
oa
t
e
p
ă
r
ţ
i
l
e
.
S
t
r
i
g
a
r
ă
c
e
v
a
c
e
B
o
l
a
n
nu
î
n
ţ
e
l
e
s
e
d
e
l
o
c
.
R
ă
m
a
s
e
î
n
u
m
b
r
ă
,
n
e
v
ă
z
u
t
ş
i
n
e
m
i
ş
c
a
t
.
C
e
i
d
oi
p
a
z
n
i
c
i
f
ă
c
u
r
ă
c
â
ţ
i
v
a
pa
ş
i
î
n
d
i
r
e
c
ţ
i
a
l
u
i
p
e
n
t
r
u
a
v
e
r
i
f
i
c
a
î
m
p
r
e
j
u
r
i
m
i
l
e
.
P
r
u
d
e
n
ţ
i
,
m
e
r
g
e
a
u
u
n
u
l
î
n
D
a
t
e
l
e
c
e
l
u
i
l
a
l
t
l
a
t
r
e
i
m
e
t
r
i
d
i
s
t
a
n
ţ
ă
,
p
â
n
di
n
d
.
J
Dar, înainte ae a o imiuma, loc, al doilea depozit,
cel în care duc ă armele de contraband ă . Era clar că
ş i alte arnl erau deja ad ă postite acolo, pistoale,
puş ti, grenade '""hotQ ô tnt felul, destinate tuturor
grupă rilor arma'
us
t
i
ţ
i
a
r
u
l
,
ţ
in
â
n
d
î
n
m
â
na
d
r
e
a
p
t
ă
U
z
i
e
c
h
i
p
a
t
c
u
i
m
o
r
t
i
z
o
r
d
e
s
u
n
e
t
,
l
a
n
s
ă
o
r
a
f
a
l
ă
s
us
ţ
i
n
u
t
ă
ş
i
-
l
v
ă
z
u
p
e
i
î
l
d
o
i
l
e
a
p
a
z
n
i
c
p
r
i
v
i
n
d
c
u
s
t
u
p
o
a
r
e
s
pr
e
p
a
r
t
e
n
e
r
u
l
s
ă
u
,
J
;
a
r
e
s
e
p
r
ă
b
u
ş
e
a
.
C
rachete de tot felul, destinate
fă ră nici o deosebire.
e
l
ă
l
a
l
t
e
r
a
m
a
i
p
u
ţ
i
n
d
e
c
i
n
ci
m
e
t
r
i
d
e
B
o
l
a
n
,
d
a
r
re
u
ş
i
s
e
s
ă
v
ad
ă
d
e
u
n
d
e
v
e
n
i
s
e
r
a
f
a
l
a,
î
n
a
c
e
a
c
l
i
p
ă
,
u
s
t
i
ţ
i
a
ru
l
,
i
e
ş
i
n
d
di
n
u
m
b
r
a
p
r
o
t
e
c
t
o
a
r
e
,
a
pă
r
u
c
a
u
n
în Sri în Sri Lanka
67
66 B ă t ă lie in
poat ă reac ţiona, cei doi se lă sar ă pe burt ă ş i s

demon ş i să ri pe adversarul s ă u care, deja, ridica un AK- pregă teau s ă tragă .
47 spre el. Cu o miş care brusc ă Justiţiarul lovi cu muchia\ Bolan trase din instinct o rafală de ş ase gloan ţe car
palmei gâtul adversarului. Auzi cartilagiile cum se rupeau îş i gă siră ţinta, explodând în capul atacatorilor.
sub presiunea loviturii în timp ce carotida era ruptă , î Auzind zgomot de bocanci care se îndrepta spre e
Corpul, care era deja un cadavru, se r ă suci ş i că zu de-aj Bolan desfă cu o grenad ă cu fragmentaţie, ridică sig
lungul peretelui
Atunci apă ruînainte de a sepaznic,
un al treilea pr ă buşdar
i la nu
pă mânt.
putu decât s ă ff Aruncân-du-se
ranţa ş i o aruncă uş or deasupra stivei de l ă z
pe cimentul pră fuit, îş i acoperi capul c
privească la cadavrele camarazilor s ă i, înainte de aj mâinile în timp ce grenada explodă într-o mulţime d
descoperi silueta mare ş i neagră din ţa ţa lui. fragmente de metal mortale prin tot hangarul. Urmă ap
Pistolul aruncă un val de gloanţe care însângera fa ţ; o serie de alte explozii care zguduiră violent stivele de lă
paznicului înainte ca acesta s ă mai apuce s ă ridici ş i declanş ară un foc de artificii colosal. Muni ţii
arma. Maxilarul îi tu practic dezintegrat atunci cân depozitate în jurul locului unde că zuse grenada s
gloanţele îi atinseră gura. Că zând cu fa ţa la aprinseser ă !
pă mân-muri la picioarele Justiţiarului. Puţin câte puţin, exploziile se ră riră , pân ă se stinser
Bolan se opri ş i ciuli urechea, în că utarea celui m; complet.
mic zgomot care i-ar fi putut indica prezenţa altor pazni< Aplecându-se pe dup ă lă zile mari din lemn care
care a ş teptau în clă dire. Dar un calm aproape ire; ap ă raser ă , Justiţiarul nu aş teptă deloc noul val de at
domnea. Atunci, intră calm înă untru, evitând să treaci catori. Nouă bă rbaţi în uniformă tocmai se adunaser
pe sub lumina slab ă a becului, încă ierarea durase mai că utându-l pe inamicul invizibil. Justi ţiarul descrise c
puţin de două minute ş i, dacă mai erau ş i alţi nemernici Uzi o mi ş care strâns ă , circulară care îi doborî p
în depozit, ace ş tia, nu apucaser ă s ă aud ă zgomotul atacatori.
Doar unul singur dintre ei mai dă dea semne de via ţ
armei. ş i gemea când Bolan se aplec ă asupra lui.
In afară de stivele înalte de l ă zi aliniate în ordine, — Unde este re ţinut negociatorul indian? întreb
clă direa pă rea goal ă , dar Justi ţiarul, totuş i, era preg ă tit Justiţiarul în engleză .
pentru orice eventualitate. în loc de ră spuns, uciga ş ul schiţă o miş care spre pi
Cu precau ţie, înainta în interior. Liniş tea era a ş a de tolul lui automat. Boian opri tentativa disperată a adve
sarului să u cu două gloanţe care îi str ă punser ă pieptu
adânc ă încât îş i auzea fâsâitul tă lpilor pe podele.
Nu avea s ă afle niciodată dacă interlocutorul să u înţel
Bolan se opri brusc când auzi un zgomot de pas sese întrebarea...
deasupra lui. Ridicând ochii, vă zu doi soldaţi cu pistoal' Acum, că îş i eliminase inamicii, lui Bolan nu îi mai
mitralieră calibru 7,62 mm model 85 în mână , car mânea decât un lucru de f ă cut. Din buzunarele
escaladau o stiv ă de lă zi mari din lemn pentru a ajunf combi- 6
în vârf, în cealaltă parte a cl ă dirii, înainte ca Justiţiarul Tn Sri Lanka
nezonului să u negru scoase f âş ii de explozibil plastic^

C-4, precum ş i detonatoare ş i ceasuri.
Programând ceasurile la cinci minute, le aş eză meto-i
dic în lă zile cu muniţii ş i rachete, prin tot depozitul, după f
care ie ş i alergând din clă dire pentru a urca în Landi
Rover.
Atunci
strad când tocmai
ă perpendicular ă , dauzi
ă dea col ţul stră zii ş i intra pe o
prima explozie zguduind
ferestrele din jur. Se opri o clipă ş i privi în urmă .
Cerul era plin de flă că ri, fragmente de lemn, piatră ş i
metal. Un moment, acest incendiu spectaculos lumină tot
cartierul, apoi un nor de fum începu să se împrăş tie pe
stradă .
Bolan, aş ezat pe margine patului în garsoniera care îi

servea drept ascunz ă toare, se gândea la situa ţia sa. De
acord, trimisese în iad c âţ iva nemernici, distrusese o
mare cantitate de arme ş i dă duse semnale puternice
adversarilor
care conta celsă i,mai
darmult
nu avansase nicisăun
pentru el: pas în direcpe
-l recupereze
ţia
John Vu ş i să -l ducă în viaţă în Statele Unite.
Nu ş tia dacă pista oferită de Madi Kirbal îl putea duce
undeva, dar, oricum, avea de încheiat o socoteal ă cu ea.
O sunase de mai multe ori, dar nu r ă spunsese.
Bolan reluă lista pe care i-o dă duse ea. cea cu toate
persoanele care erau interesate ca John Vu s ă rateze
misiunea. Ministrul Securităţ ii Interne figura în capul
listei.
Din ceea ce Madi Kirbal scrisese în legă tură cu el, nu
era nimic nou faţă de ce ş tia de la Brognola. Mai mult de
un milion de dolari fuseseră transfera ţi în contul elveţian
al ministrului.
7O B ă t ă lie în Sri Lankdl
Ca s ă -l convingă pe Bolan, Brognola utilizase toate

legă turile sale pentru a afla banca unde ministrul îş i
strângea liniş tit profiturile de pe urma aranjamentelor
sale. F ă ră prea mare greutate, informaticianul de la
Black Warriors, Aaron Kurtzman, reuş ise s ă ajungă la
aceast ă informaţie.
ş tiaRestul listei -date de Kirbal era conform ă cuionari
ş i Bolan oameni de afaceri ş i funcţ ceea ceai
guvernului care furnizau asisten ţă ş i informaţ ii
confidenţiale diferitelor grupuri de presiune, încercând
s ă -i împiedice pe tamili să obţină orice putere politică .
Toţi aceş ti oameni trebuiau să plă teasc ă .
Dar lista cuprindea o omisiune evidentă . Numele lui
Thamby lipsea, în comparaţie cu cei doi complici ai să i,
Neelan ş i Konamalai.
Era o gre ş eală infantilă . Asta însemna c ă domniş oara
Kirbal îl proteja pe liderul Tigrilor. Aceast ă femeie era
mai importantă decât lă sa s ă se în ţeleag ă . Ş i, aş a cum
bă nuise de la început, era extrem de periculoas ă .
B ă t ă lie în Sri Lanka 71
Madi Kirbal nu scoase un cuvânt în timp ce limuzin

lungă neagr ă traversa ora ş ul în direcţia apartamentulu
ei.
Tocmai fusese anun ţată de explozia din ajun, pe chei
ş i se întreba dac ă agentul american supravie ţ uise
Capitolul X Mulţumită apelului ei, oamenii, preveniţi, putuseră fă r
ă ă ă ă ă ă
mesajul codificat
îndoial s -i întind
careosăcurs
-i confirme
. Era uimit
moarteac lui
nuBelasko
primis
Avea oricum alte probleme pentru moment, cum ar f
Rolls-Royce-ul lui Allan Bandaran aş tepta în fa Aplecându-se informaţ iile pe care englezul le raporta ministrulu
spre geamul care separa partea din fa ţă
hotelului Lank Oberoi din Colombo, pe Galle Road. L maş inii de partea din spate, rupse t ă cerea:
bă rbat impozant era la volan. Fost cadru al vestitul — Tocmai am aflat ceva care trebuie s ă -l intereseze
Ml 5, Archie MacDougall lucra ca asistentş i gardă c pe ş eful tă u.
corp pentru ministrul srilankez de mai mulţi ani. „...care îl va face s ă intre în panică ", adă ug ă e
Englezul cu tră s ă turi dure scruta figurile pietonilor, î pentru sine.
că utarea persoanei pe care trebuia s ă o întâlneasc ă , îp — Chiar dacă diplomatul american este ucis, continuă
ciuda că ldurii ş i umidităţ ii apă s ă toare, purta o c ă ma ş p ea, guvernul s ă u este preg ă tit să -l trimită pe secretarul
scrobită , un fular la gât ş i un pantalon de lână gri. de Stat pentru a-l înlocui ş i a relansa negocierile de
] pace.
O femeie indiană elegant îmbr ă cat ă ie ş i pe uş ja Ea v ă zu c ă MacDougall încerca să -ş i ascund
hotelului. Privind în jurul ei, ăvzu limuzina ş i se îndrept^ surpriza.
— Este adev ă r sau este doar un zvon? întreb ă el.
spre ea. — Adevă r, afirmă ea forţâ ndu-se s ă zâmbeasc ă .
— In spate, îi ş opti ş oferul pe un ton nu tocmai Ş tia că informaţ ia va ajunge pân ă la Allan Bandara
că lduros. ş i că reac ţia sângeroas ă a trupelor sale de ş oc se v
— Ei bine, Archie! îi zise ea supă rată . Ce formal eş ti transforma într-o victorie mediatică pentru Thamby ş
— Gata, Madi, mormă i englezul. A trebuit să ies c Tigrii tamili.
furiş ca s ă vin să te vă d. Ce era a ş a de important?
Ea se urc ă în maş ină ş i închise portiera.
— Aveam chef pentru o întâlnire, susură ea. Contrar celor spuse de el lui Madi, înainte de a se
în realitate, T ham by îi ordonase să afle ce ş ti fitâlni cu amanta sa, MacDougall îi raportase superioru-
s ă u că tână ra voia să -l vadă .
ministrul Securităţ ii Interne în legă tură cu diplomaţ ii — - O altă întâlnire romantică dureroas ă ? întrebase
american şi misiunea lui. Bandaran fă ră să zâmbeasc ă .
în Sri Lanka 73
l
MacDougallîş i scoase fularul de la gât ş i i-l ară tă :
— De acord, dar fă ră zgârieturi. Nu este deloc plă cii
s ă dai explicaţii.
l B ă t ă lie în Sri LanK
ş i estul
— Un oramercenar
ş ului. La american
rândul să u,care celăalalt, Konamalai,
plasat exploziv eraîn
— Trebuie s ă fim atenţ i, dumneavoastr ă mi-aţ i gras ş i mic,
camioane si acuscufundat
un nas coroiat
vasul! rşăispunse
ochi cu privire dur
Konamalai cu şi
ă o
ordonat s ă o seduc. Nu cred c ă Madi face ceea ce face rece.
furieEra responsabil
vizibilă. cu taberele de la nord ş i vest de
fă ră o motivaţie profundă . Jaffna.
— Cel puţin ne ră mâne depozitul chinezului, sublini
— După specialiş tii mei în comunicaţii, domniş oara Thamby încercă s ă ră mână calm, dar, în final, nu îş
Thamby.
Kirbal a transmis niş te apeluri spre nordul ţă rii, chiar a ş i putuNeelan
abţinecl curiozitatea.
ă tină din cap.
primit. Corespondentul ei nu se identifică deloc, dar este — Ce
— Ş i face
acestaţi aici,
a fost
amândoi?
distrus. De acela ş i om, după cum
mereu acela ş i bă rbat. O bă nuiesc c ă va continua s ă lseKonamalai
pare. îi fă cu semn din cap s ă ias ă . Apoi
transmită mesaje. Se joac ă cu focul. iînchizând
Acum, uThamby
ş a celulei,înţîlelegea
fixă pemai
ş eful Tigrilor
bine cu privirea.
mesajul pe car
— N-ai aflat?
Madi i-l ăl sase lui Lalith, asistentul să u, în legă tură c
— Ş i contaţi pe mine ca s ă se ard ă ?
— Ce
acest anume?care era mai periculos decât crezuse e
mercenar
— Exact.
— Considera ţ i că s-a ş i ars, domnule ministru
El încercasecare
— Vasul s ă ne aducea
o sune, ca echipamente
s ă -i spună căa nu
fostputea
distrus.
veni l
— Un accident în golf?
Colombo, aş a cum plă nuiseră . Dar ea nu mai ră spunde
afirmase uriaş ul blond. la telefon.
— Trupele noastre nu mai au arme ş i muniţie, re
Ş eful tamililor se învârtea prin celula lui John Vu. '* arc ă Konamalai fă ră s ă clipeasc ă . Dacă vrem să n
— Nici o veste rjână acum de la
idun ă m forţele pentru o ofensivă pe durata musonului
guvernul dumneavoastr ă ! ţipă el. In timp ce noi vă 'om avea nevoie de ceea ce este în depozite. Thamby
oferim adă post ş i mâncare, pre ş edintele tia că lun
şîntr-o hangarele,
ă , având chiar
în vedere dac ă ritmul
erau pline, se rsegoli
cu care
dumneavoastr ă ne las ă s ă aş teptă m ca pe niş te idioţi. !fectuau recrută rile.
Diplomatul ăr mase calm.
— Nu este sarcina nici a Statelor Unite, nici a O.N.U.
să ia o decizie. Divizarea Sri Lankă i în regiuni autonome
depinde de guvernul dumneavoastr ă ş i de cetăţ enii ţă rii,
cu ajutorul ş i garanţia O.N.U. Acesta era de altfel ş i
scopul misiunii mele aici, dacă nu m-aţi fi împiedicat
dumneavoastr ă .
— De parcă guvernul american este proprietarul
ţă rii
noastre! replică Thamby cu furie. Ca ş i al
restului
planetei! Am vă zut...
Uş a celulei se deschise brusc ş i intrară doi bă rbaţi. P ă taiie Ţ n Sri Lanka 7
Thamby pă ru surprins.
Neelan, cel mai robust dintre ei, purta ochelari fă ră ]
rame. O pat ă din naş tere îi acoperea aproape toat ă
partea stâng ă a feţei. Controla bazele gherilelor din sudu1
B ă t ă lie în Sri
— Chinezul nu poate aranja rapid o altă livrare? Thamby ş tia că nu îl poate împiedica să vorbeasc ă c
— L-am contactat, zise Neelan, ş i mi-a spus că i-ar îl.
trebui cel puţin patru să ptă mâni înainte ca guvernul să u — Po ţi să discuţi cât vrei în celula lui.
s ă ne poat ă reînnoi comanda. Bă rbatul îndesat ş i mic aş teptă ca ceilalţi să ias ă di
Thamby reflectă o clipă . ;ameră , apoi întrebă :
— Există un mod de a ne procura arme ş i materiale, — De ce sunte ţi aici?
declară el în cele din urmă . Diplomatul pă ru uluit.
— Credeam c ă ş tiţi!
Intră din nou în celulă , invitându-iş i pe ceilalţ i doi,
— Spune ţi-mi! insistă Konamalai pe un ton sec.
Ară tă spre Vu ş i anunţă pe un ton de batjocur ă :
— lată omul pe care americanii l-au trimis ca să ne — Pre ş edintele Statelor Unite ale Americii, la cererea
convingă că ei vor să ne ajute s ă negociem cu guvernul. O.N.U., m-a trimis ca să încerc s ă negociez o împă care
— John Vu, domnilor, zise diplomatul întinzându-le între guvern ş i voi, pentru a pune cap ă t crimelor ş i a
deschide calea unor negocieri veritabile.
mâna.
— De ce? întreb ă Konamalai, sceptic.
Neelan ignoră gestul lui ş i ară tă cu mâna spre scaun.
John Vu se sim ţi ca ş i cum era frate cu bă rbatul din
— Aş eza ţi-vă , domnule Vu. | faţa sa ş i hotă rî să vorbeasc ă deschis.
— Cât valoraţ i dumneavoastr ă în ochii guvernulu
— O.N.U. are responsabilităţ i în toată lumea în
american, dup ă p ă rerea dumneavoastr ă ? întreba
privinţa conflictelor. Acesta este rolul să u. Pentru noi,
Thamby. iste puţin diferit. Englezii aveau până nu de mult o bază
Diplomatul pă ru dezorientat de întrebare. navală pe coasta de nord-vest a ţă rii dumneavoastră ,
— Nu înţeleg. explică el. Am întrevă zut posibilitatea de-a o prelua noi,
— Un reprezentant al guvernului dumneavoastră o închiriem, bineînţeles. Guvernul dumneavoastr ă era
distrus noaptea trecut ă armele ş i materialele care pentru de acord, dar militarii noş tri nu vor să aud ă de instalarea
noi aveau o importanţă vitală . Guvernul dumneavoastri unei baze de o a ş a mare importanţă într-o ţară zguduită
trebuie s ă le înlocuiască . de revoluţii permanente. Motivaţiile noastre sunt diverse,
— Ce cantitate de pu ş ti, muniţie, grenade, lansatoar dar aceast ă ţ ar ă nu va g ă si pacea decât dac ă
ş i vehicule militare ar fi dispus să ne cedeze în schimbi >eligeranţii se aş az ă la masa tratativelor, ş i ş tiţi la fel ca
;
eliberă rii dumneavoastră ? continuă Neelan. i mine că nu o vor face fă ră o mediere internaţională .
Fă cu o pauz ă ş i adă ugă : Tamilul îl fixă îndelung, apoi dă du din cap.
— în viaţă . — Pare plauzibil, zise el în cele din urmă .
Thamby simţi în privirea lui Konamalai dezaprobă ri — în schimb, nu cred că Pre ş edintele meu vă va da
Bă rbatul cu nas coroiat îş j pă strase principiile morale singur cartuş în schimbul eliberă rii mele. Nu este
privinţa miş că rii Tigrilor, în ochii lui Thamby, era ce s ă u de a proceda.
nobil, dar ireal.
— Aş vrea s ă vorbesc cu acest om, anun în Sri Lanka 77
Konamalai pe un ton rece. Singur.
B ă t ă lie în Sri LanU
76
Fă ră să facă nici un comentariu, Konamalai îl privi dil

nou pe american, înainte de a spune:
— Este momenM să ne întâlnim cu ceilalţi.
*
* Ir
Capitolul XI
Thamby aş teptă ca John Vu s ă se a ş eze, apoi repet ă
întrebarea:
— Cât va da guvernul dumneavoastr ă în schimbul
Tabă ra Boosa consta într-o serie de cl ă diri vă ruite
eliberă ri? destul de joase. Noaptea c ă dea. Cu uniformele pline d
— Nici mă car un pistol, mă tem. Guvernul meu nu transpiraţie, bă rba ţii cu feţe întunecate patrulau prin
negociază cu teroriş tii - mai ales cu arme. tranş eele de dincolo de gardul electric. Aici Bolan sper
— Toate guvernele vând arme, replic ă Thamby. s ă gă seasc ă o primă pistă care s ă -l ducă la Thamby ş
Facem afaceri cu un anumit num ă r de ţă ri care se bat John Vu.
pentru banii noş tri. De ce Statele Unite ar fi diferite? Gunoaie erau la tot pasul pe aleile aproape pustii ş i
Americanul ridică din umeri. un grup de prizonieri cu haine murdare se deplasa cu
— Totu ş i încerca ţ i, dar nu ve ţ i obţ ine nimic în pa ş i leneş i, cu gamelele în mâini. Paznicii înarmaţi î
schimbul vieţii mele. M-am oferit voluntar pentru a veni
aici să îndeplinesc o misiune de pace. Nimeni nu m-al supravegheau
studie. Toţi aveau de fe
cealalt ă parte a gardului. Bolan îi
ţe inexpresive ş i o privire goală d
obligat ş i ş tiam ce riscuri îmi asum. oameni care au ucis prea mul ţi semeni de-ai lor pentru
— Atunci, trebuie să a ş teptă m pentru a vedea cil mai avea emo ii.
ţ
valoraţi pentru guvernul dumneavoastră . } Justi ţiarul aş teptă ca o patrulă înarmată să treac ă prin
— Am venit aici cu intenţ ii pacifiste, îi reamin
dreptul lui, apoi luă o piatră ş i o aruncă spre ultimul din
diplomatul. l şir.
— S ă sper ă m că ră spunsul guvernului dumnea Se lă să după un dâmb ş i privi spre paznicul care se
voastră nu le va schimba, r ă spunse Thamby cu u [ °prise ş i privea în jurul lui, înainte de a-ş i chema
zâmbet de ghea ţă . Altfel, vă trimitem înapoi. Mort. camarazii. Ceilalţi zâmbiră unii la alţi, gestica lor indicând
— Poate, zise o voce amenin ţă toare.
'nipede c ă îş i lă sau tovar ăş ul să -ş i regleze conturile în
Thamby se întoarse pentru a vedea cine vorbise. Ei
elul să u, apoi îş i continuară traseul de patrulare.
Konamalai. Ultimul
Pare scoasedin
ş ir îş i puse pistolul AK-47 pe umă r, după
un baston negru ş i lung de la centură ş i se
întoarse, încet, c ă utând ascunz ă toarea celui care primise pe spate îi plesniser ă pielea ş i o baltă de sâng
se formase în jurul picioarelor ei goale.
aruncase piatra.
Cu pumnalul de luptă în mâna dreapt ă , Bolan — Mă celarule! ţ ipă ea. Nenorocit de c ă lă u! Fiu d
a ş teptă ca soldatul, furios, să -1 depăş easc ă , după care târfă !
se ridică ş i îl cuprinse cu braţul în jurul gâtului. Se f ă cuse o or ă de când Raja încerca s ă o facă p
dar Lfăă sându- ş i bastonul,

ră succes. celă lalt
Bolan strânse încerc
destul ă s ă se
pentru caelibereze,
b ă rbatul tân— ă ră s ă spun ă că era sora conduc ă torului Tigrilor.
Dac ă eram sora lui, îi ră spunse ea, de mult ar fi
s ă -ş i piardă cunoş tinţa. Cât mai posibil, spera ca ceilalţ venit ş i ţi-ar fi smuls testiculele cu mâinile lui!
s ă cread ă s ă fusese un accident, împingând corpul fă râ Sergentul încercase totul. Ordinele colonelului era
vlagă înspre sârma ghimpat ă , nu a ş teptă mult reacţia de a nu o omorî, dar voia s ă afle unde se ascunde
contactul provocă o jerbă de scântei care parcaj Thamby.
stră punser ă pe soldat. Curentul electric îl ţinu lipit de Poate mai era o solu ţ ie. Lă sându- ş i biciul pe u
gard. scaun, se duse la u şă , o deschise ş i strigă c ă tre unul di
în secunda urm ă toare, Bolan auzi o alarmă care paznici să vină .
începu s ă ţipe. Ş tia că ceilalţi se gră beau s ă vadă ce se Puţin după aceea, un fel de brut ă cu faţa acoperit ă d
întâmplase. Se refugie repede în tufiş uri ş i aş teptă . cicatrice apă ru în cameră .
Vă zând cum paznicii recuperau cadavrul ş i îl duceau — M-aţi chemat, sergent?
spre bar ă cile lor, înţ elese c ă electricitatea fusese
întreruptă temporar. Exact ceea ce a ş tepta. Scoase ur Unde sunt
— Dorm,
— cei doi cu care stai în camer ă ?
sergent.
cleş te din combinezonul negru ş i ajunse imediat lângă
Raja desf ă cu legă turile de la mâinile feteiş i o ajută s ă
gard. F ă cu o deschiz ă tură , dup ă care puse firelf stea în picioare.
aproximativ la locul lor după ce trecu. — la-o. Este a ta. Ş i a celorlalţi.
Bolan, care cunoş tea modul de gândire al pazniciloi
Ochii îi începură s ă luceasc ă în timp ce o apuca de
era aproape sigur c ă , dac ă vor descoperi mai târzi Tiijloc pe fată . Cum aceasta începu s ă protesteze urlând,
deschiz ă tura, vor crede c ă au de-a face cu o evadar sergentul ad ă ugă :
fă ră nici o legă tură ,cu accidentul tovarăş ului lor. Cine a
fi fost nebun să vrea s ă intre într-o tabă ră de prizonieri? — Când v-a ţ i terminat toţ i trei treaba, vreau s ă fie în
stare s ă -mi spună unde este fratele ei. Ş i nu o lă sa ţi să
scape!
Sergentul de la F.S.I. era dezbr ă cat pân ă la braţ Celă lalt începu să râdă .
Adolescenta care era în fa ţa lui, cu o privire indiferentă , ni — Nu vă face ţ i griji, sergent. Odată ce a intrat pe
înjura încontinuu. Nenumă ratele lovituri de bici pe care ana noastr ă , va fi gata să spun ă tot ce vreţi.
so B ă t ă lie în Sri LanK
Bolan se deplasa f ă ră zgomot printre clă dirile albe, în Atunci când uş a c ă dea în fa ţă , bă rbatul de pe pat s
că utarea celui mai mic sunet care s ă -i indice ce se ridică ş i îş i trase pantalonii, că zuţi la genunchi. Cei do
petrecea în ă untru. Majoritatea clă dirilor erau cufundate camarazi, trecând peste efectul surpriz ă , se aruncar
în liniş te. Planul s ă u era simplu: să gă seasc ă un ofiţer ş i spre pu ş tile agăţ ate în cuierele de lemn de pe perete.
să -l facă să spun ă unde era tân ă ra pe care o c ă uta, sora Cu o rafală scurtă , Justiţiarul îl opri brusc.
Privind cu stupoare gaura mare pe care o avea în
liderului tamil. locul stomacului, primul începu să protesteze, dup ă car
se pr ă buş i lângă patul de campanie. Colegul s ă u, nefiin
j ră nit, se ducea spre arma sa.
Brusc, ţipă tul unei femei, la două bară ci mai departe] Bolan se debarasa de el cu un glon ţ care îi fă râm
îi atrase aten ţia. Un ţipă t de teroare ş i ură . Era o ş ans ă craniul.
la un milion să fie fata pe care o c ă uta, dar o ş ans ă care Ultimul, încercând să se ascund ă sub pat, sc ă pă din
merita încercată . buzunarul pantalonului copia chinezeasc ă a unui
Verificând încă rcă torul de la Beretta, se îndrept ă spre Makarov 9 mm.
Tână ra, care se trezise, se aplec ă ş i reuş i să apuc
clă direa respectivă . j
arma, pe care o îndrept ă spre agresor. Un glon ţ, practi
Ferestrele erau acoperite pe alocuri de un strat tras de foarte aproape, îi sfârtec ă testiculele brutei.
praf ş i de noroi. Prudent, Justiţiarul aruncă o priv1 Nenorocitul coborî privireaş i vă zu jetul de sânge car
înă untru. îi ţâş nea dintre picioare, în ciuda durerii, gă si forţa s
O tână ră dezbră cată , doar cu un mic colier cu trei smulgă pistolul din mâinile feteiş i îl întoarse spre ea.
nuţi în jurul gâtului, era imobilizat ă pe un pat de c Nu mai avu timp să tragă : Bolan îndreptă ţeav
panie de un fel de brut ă care, deasupra ei, încerca sa; pistolului spre capul bă rbatului, care se pr ă buş i.
dep ă rteze picioarele sub privirile excitate a doi paznici-!] Justiţiarul privi atunci spre fată .
— Merge? întrebă el.
uniformă .
întrebându-se dac ă ea în ţelegea engleza, repet
Ca o pisică s ă lbatică , tână ra îl zgârie pe agresor d întrebarea.
faţă . Furios, acesta o lovi cu pumnul iar adolescente Fata se întoarse f ă ră nici un cuvânt.
leş ină . Fă ră s ă mai aş tepte, bă rbatul îi depă rta picioarelf — Vă voi duce la familia dumneavoastră , îi propuse
ş i se desf ă cu la pantaloni. |Bolan.
Bolan-încercă s ă apese pe clan ţa u ş ii, dar er — Nu, ră spunse ea în cel ş din urmă dând din cap.
încuiată . | unt toţi aici. Morţi.
s
Reglând pistolul Beretta pe 83

ă Q t ă lie Tn Sri Lanka
foc automat, Justiţiai forţă cu Bât lie în Sri LanKfe
cele optzeci ş i cinci de kilograme de muş chi uş ; care nu
rezistă violenţei ş ocului.
82
— Nu ave ţ i un frate care s ă aib ă grijă de dumnea

voastră ? no treac ă pri
— Oh! Este o curs ă ! Aţi venit ca să îl tră dez pe fratele
dreptul lui Apucându npK K °SCUtul s ă
meu! exclamă ea cu o voce plin ă de un sentiment de ie ş i din clă dire si astent ă p fl no
singură tate.
pK K °SCU
Ea apuc ă colierul din sticlă pe care îl avea la gât ş i,
înainte ca Justi ţiarul să o poat ă opri, îl duse la gură ş i
muş că .
Bolan îi bă gă un deget între dinţi ş i simţi un parfum de
Paznicul credea c ă îi rupsese gâtul
migdală în respiraţia ei. rea. Ş i slă bi strâns
Cianură .
Era reac ţia pe care Justi ţiarul o aş tepta. Lov
Foarte repede, deveni moale în bra ţele lui. Atunci, cu cu piciorul prin spate, îl dezechilibra pe cingha
grijă , o culcă pe pat ş i îi acoperi corpul cu o pă tură . înainte de a-l arunca peste um ă r.
Sergentul era extrem de rapid pentru un b ă rbat
corpolenţ a sa. Ridicându-se, lovi cu gamba drea
Sergentul se întreba dac ă oamenii să i reuş iseră s ă i sperând c ă îş i dezechilibrează adversarul. Dar, înai
facă pe fată s ă vorbeasc ă , în timp ce mergea printn ca piciorul lui să -l atingă pe acesta, str ă inul se retrase
bară ci, lovea cravaş a scurt ă de pere ţii clă dirilor. o miş care supl ă .
„Nu suntem niş te animale!" îl avertizase funcţionarul într-o explozie de furie, Raja se aruncă spre advers
guvernului. concentrându- ş i forţ a în bra ţ ele imense. Nu e
Sergentul nu voia decât s ă -1 pună la punct. Er; momentul pentru fineţ uri. Tot ceea CP . mnta ~-~ -
ocupat cu preg ă tirea pentru competiţia de lupte libefi
câş tige. Bolan ceea ce conta era s
campion în ultimii cinci ani, dar tineri, mai rezisten începu
ţi ca el sudoare, eras ăla mai pu ţin de doi^'r'?)' Paznicul' lac de
6 a?teptand s ă
trebuiau
trphnifln săă intrp.
intre în
în nnmnetitie.
competiţ ie. Din
Dinfericire,
fericire,nici
niciunjse
um mi ş te, cu fa ţ a deformată d • " ''ş i aruncat l
dintre ei nu avea experien ţa lui. în trecut, în luptă cu el — - o s ă te omor cu mâirîîîe'm'T r A r. *.'— -
i
6e
'
care urma s ă aib ă loc peste o s ă pt ă mân ă . Fusesi
gravelor afecţiuni fizice. Rajaş tia deja că întrecerea a ş teptând s ă
s ă ptă mâna urmă toare nu va fi diferită .
Firul gândurilor fu întrerupt brusc când observă mormă i Raja într-o
umbră mare trecând prin dreptul ferestrei. Ce că uta] S ă vedem mai întâi dac ă ş tii să te ba ţ i la fel de
stră in în tabă ra Boosa? pine cum
. vorbeş ti.
84 B ă t ă lie în Sri La r Sergentul identifică accentul. American.
m Doar că nu
.
pra momentul să se întrebe cine pute
tipul. SeTlva cupa de a
i va omorî.dup ă ce "" - — "
în Sri Lanka
85
îl studie o clipă ş i lovi înainte ca celă lalt să apuce s ă

ridice braţele. Pe moment, sergentul se întreb ă dacă nu
se lă sase atras într-o curs ă când americanul îl lovi uş or
cu mâna la nivelul inimii.
Dar era prea târziu ca s ă -ş i facă griji - abia simţise
lovitura, îş i trecu
adversarului, gamba
îi ră suci braîn
ţulspatele genunchiului
ş i îl trânti la pă mânt. drept al
Americanul ră mase lungit, ca ş i cum nu se putea
ridica, întinse chiar un braţ în semn de capitulare.
Sergentul se hot ă rî să -l termine cât mai dureros
posibil. Ridicând piciorul stâng,ţinti urechea bă rbatului
cu vârful metalic al ghetei. Ş tia că durerea dep ăş ea cu
mult pragul de toleranţă a unui om. După aceea, îi va
strivi traheea cu o lovitură de toc în gât.
în timp ce îş i întindea piciorul pentru a-ş i pune planul
în aplicare, sergentul simţi o slă biciune nea ş teptată care
îl cuprindea. Nu avea nici un sens, adversarul abia îl
atinsese. l
Totuş i, când încercă s ă loveasc ă cu piciorul înainl
se dovedi incapabil s ă -ş i coordoneze miş că rile. l
Apoi nu mai simţi nimic în timp ce se pră buş eaf
pă mânt.
Lovitura de kung-fu pe care Bolan i-o administrase
plin în inimă îl omora, încet.
86
Oapitolul XII
Clă direa administrativă se g ă sea la un cap ă t al

taberei, aproape de por ţ ile din grilaj de la intrarea
principală , în apropiere, o parcare ad ă postea vehicule
militare.
Atenţ ia lui Bolan se îndreptă spre o u şă încuiată ,
p ă zită de doi oameni în uniformă care dormitau.
Justi ţiarul gândi că trebuie s ă fie vorba de armele din
tabă ră . Dacă voia să -ş i ducă planurile la capă t, îi trebuia,
ca putere de foc, ceva mai mult decât Beretta ş i Desert
Eagle.
Mergând de-a lungul clă dirii, Justiţiarul se aplec ă ş i
adun ă o mân ă de pietriş , pe care o arunc ă înspre
peretele cel mai apropiat de el. Un truc simplu, dar care
funcţiona imediat.
Unul din paznici deschise brusc ochii.
— Ce-a fost, zgomotul acesta?
Celă lalt clă tină din cap.
— Nu ş tiu. Mergi să vezi.
— De ce eu?
— Fiindcă eu sunt cel mai în vârstă . Eş ti subordonatul
meu, nu?
Dezgustat, cel ă lalt îş i luă AK-47 sub braţ ş i merse
'ncet spre colţul clă dirii.
Bolan îl aş tepta, cu pumnalul în mână . înainte ca
adversarul s ă poat ă striga, Justiţ iarul îi tă ie carotida.
B ă t ă lie Tn Sri Lanka ® 87
Lă sând încet corpul s ă cadă , îl aş teptă ră bdă tor pe al

doilea.
O voce nu întârzie s ă se aud ă de dup ă colţul clă dirii.
Justiţiarul nu trebuia să ş tie cinghaleza pentru a în ţelege
ce se întâmpla.
Al doilea paznic apă ru în secunda urm ă toare, îl
observ
Douăă pe Bolan
gloan ş i ridic
ţe direct AK-47,
înă frunte îl gata să ăţipe.
aruncar la pă mânt.
Fă ră s ă piardă timp, Bolan trase cele două cadavre
lângă perete, unde erau mai pu ţin vizibile. Că ută în
buzunarele celor doi ş i gă si o legă tură de chei. Una:
dintre ele, ş tia, deschidea rezerva de arme ş i muniţie.
Dacă încă perea era de în ă lţime mică , ascundea pu ş ti,

pistoale, lă zi cu muniţie în stive înalte lângă perete, în
cele din urmă Bolan gă si ceea ce c ă uta: o ladă cu
dinamită . O lă diţă cu detonatoare era în apropiere. ;
Acţionând rapid, Justiţiarul împrăş tie batoanele de
dinamit
Ata ă prin încă pere
şă explozibilul la unş ifir
le lung,
puse pe
capsele
care îldeîntinse
amorsare!
pân
ă la
uşă şi legă de el un detonator.
(
O ladă cu grenade îi atrase aten ţia, precum ş i o arma
pe care nu se a ş tepta s ă o g ă seasc ă , dar care putea |
exact ceea ce îi lipsea: un lansator de grenade MM- ţ
Bolan îl luă la verificat. Cineva îl încă rcase cu u|
amestec de grenade cu fragmenta ţ ie ş i grenad ă
incendiare. Ultima era cu fragmentaţie.
Luând arma pe um ă r, Bolan ieş i din încă pere ş i că ută
o cale de a intra discret în clă direa mare.
Vă zu o fereastr ă de care se putea folosi. Se aple>
sub ea, ridic ă uş or capul ş i privi în interior: o cam
mobilată cam luxos pentru un asemenea loc. în spat
biroului se afla un bă rbat mic de statură , cu o figură du
88 B ă t ă lie în Sri LanN
îmbră cat în uniformă . Un colonel, după epole ţ i. Fă ră

îndoială , era comandantul acestei tabere mizerabile.
Bolan lovi scurt în fereastră cu crosa pistolului Beretta
pentru a sparge geamul ş i vă zu bă rbatul care se întorcea
înspre el, apoi duse mâna la tocul de la centur ă .
Dar înainte s ă apuce s ă termine miş carea, Bolan
lansase grenada dela40
Aruncându-se p ămm
mânt,cuJusti
fragmenta ţie.
ţiarul sim ţi cum tremură
pere ţii ca ş i cum ar fi fost cutremur de pă mânt. O ploaie
de sânge ş i carne înso ţi cioburile care că deau pe jos.
Bolan reveni spre uş a camerei cu armament, pro-
gramă detonatorul ş i alergă spre poarta principală a ta-
berei. Trei gloanţe din Desert Eagle fură necesare pentru
a distruge încuietoarea. Atunci când deschise por ţile ş i
începu s ă alerge, detona ţiile se auziră în urma lui.
Se opri, se întoarse ş i vă zu o duzină de solda ţi care
alergau dup ă el. Ridică lansatorul de grenade ş i trase
dou ă proiectile spre urmă ritorii să i, înainte de a o lua
spre dreapta pentru a se feri de eventualele focuri de
armCorpurile
ă. ş i armele adversarilor explodară . Opoziţ ia
era decimat ă .
Justiţiarul verifică lansatorul, îi mai ră mă seser ă nouă
grenade.
Fixând aruncă torul trase cinci rachete spre acoperi ş ul
clă dirii administrative, după care se întoarse ş i le trase
pe ultimele patru spre vehiculele din parcare.
Un ad ă post de santinel ă liber îi oferi protecţ ie
provizorie în faţa schijelor de metal care zburau peste tot
Ş i a rezervoarele de combustibil care explodau, în
dep ă rtare, acoperi ş ul clă dirii cu armament se ridică în
sus când explozibilul aruncă în aer tot ce era în ă untru.
Când vacarmul se mai liniş ti, Bolan lă s ă jos lansatorul
Ş i îş i recupera pistolul. Era timpul să ajungă repede la
Land Rover ş i să o ia că tre Colombo. Dacă pu ş toaica

era sora liderului tamililor, ceea ce gestul ei confirma,
pista era întreruptă ş i nu mai avea nimic de fă cut aici.
Casa în care tr ă ia tână ra diplomat era situată într-un

cartier rezidenţial din Colombo.
Bolan opri Land Roverul în apropierea trotuarului.
Clă direa pă rea a fi prea luxoas ă pentru un funcţionari
Era posibil ca guvernul indian să -i fi alocat oj
indemnizaţie de locuinţă ; sau cineva o ajuta s ă plă teasc ă
chiria.
Când b ă tu la poartă nu primi ră spuns, încerc ă s ă
apese clan ţa, dar era încuiat ă .
Dă du ocol clă dirii. Uş a culisantă de la parter era
închisă ş i perdelele trase. Când Bolan ajunse la col ţul
clă dirii, ciocă ni la ceea ce credea el a fi fereastra
camerei. Nici acolo nu primi ăr spuns.
Baia ş i bucă tă ria erau în spate. Justi ţiarul le examina:
era lumină în baie, dar descoperi c ă fereastra cu
ghilotină de la buc ă tă rie era întredeschis ă ş i nu trebuia
decât s ă o ridice pentru a intra.
în interior, fu întâmpinat de un miros familiar, puternic
ş i neplă cut. Prudent, ajunse în salon.
în semiîntuneric, o putu vedea pe Madi Kirbal, trântită
pe o parte, pe mocheta alb ă imaculată . Era moart ă .
Cineva o înjunghiase.
Pe masa joas ă era o fructieră ş i un teanc mic de
ş erveţele. Tân ă ra, vizibil, primise pe cineva în vizit ă. O
scrumier
unui mă rătămare, pe aceea
iat în patru. ş i mas
Cineva ă , con
folosise unţinea
cuţit resturile
pentru a
curăţ a fructul... ş i pentru a o înjunghia pe tână ra.
Mânerul cuţitului care îi ieş ea din spate l ă sa s ă se
înţeleag ă ce se întâmplase.
Bolan traversă încă perea pân ă în dormitor. Pă turile

de pe pat fuseser ă aruncate pe jos, sertarele deschise ş i
ră scolite. Cineva că utase ceva. Justi ţiarul se întreba
dacă acel cineva - ucigaş ul - gă sise ceea ce c ă uta.
Restul apartamentului fusese r ă scolit cu aceea ş i
insisten ţă . Dar nimic nu permitea să -ş i facă o idee
despre
Maiidentitatea asasinului.
ră mânea baia. Ascultând la u ş a pe sub care se
vedea lumină , Bolan auzi un zgomot de clipocit
neuniform.
Scoţâ nd Beretta din toc, apă s ă uş or clanţa ş i privi în
interiorul bă ii.
Un blond lat în spate era instalat confortabil în cadă ,
ca la el acas ă . Bolan remarcă zgârieturile paralele pe
care le avea la gât - unghiile lui Madi Kirbal, ăfră nici o
îndoială , atunci când se zb ă tuse pentru a sc ă pa.
— Nu miş ca! ordonă Bolan.
Bă rbatul încercă să se întoarc ă .
— Uş urel! adă ugă Justiţiarul. Cu mâinile pe cap, ca
să Blondul
le vă d bine.
se întoarse spre el ş i Bolan descoperi ş i
zgârieturile de pe faţă .
— A încercat să se apere, nu-i a ş a?
— Nu, aş a f ă cea mereu când era în pat, explic ă
bă rbatul cu un accent londonez. Era violentă . Fă cea
dragoste ca ş i cum se lupta.
— Pă cat că este moart ă .
Celă lalt dă du din cap.
— Când am terminat mi-am dat seama c ă era
moartă . A fost un accident.
— Cu un cuţit în spate? S ă lă s ă m poliţia să decidă ,
replică Bolan.
— Eu sunt poliţia, Archie MacDougall. Cel puţin,
lucrez pentru ministrul Securităţ ii Interne; el este ş i ş eful vorba de scrisori adresate de un anume Rajiv lui Ma
Kirbal.
poliţiei. Bolan le studie mai atent. Scrisori de dragoste. N
Bolan, care privea fix la personajul din faţa sa, era putu citi conţinutul scris în cinghalezâ, dar câteva fraz
gata s ă parieze c ă moartea nu avea leg ă tură cu sexul ş i erau în englez ă - corespondentul era un om cultivat
nici cu el însuş i. Dar cu ce anume? snob - lă sând s ă se în ţeleag ă sensul general. Era cev
Aruncă un prosop prizonierului să u ş i, unul după altul, independent în legă tură ăcu a Eelamului
viaţa celor
va deveni
doi iubi
o realitate.
ţ i când na ţ iune
ajunser ă m salon. Dintr-un alt buzunar, Bolan recupera o invitaţie la
— îl veţi suna pe ş eful dumneavoastră ş i îi veţi spune recep ţie pe care Allan Bandaran o d ă dea de aniversare
ce s-a întâmplat. sa. Puse invita ţia în buzunar, curios s ă afle de ce Ma
Când traversau camera, MacDougall p ă ru că set Kirbal era printre invitaţii lui Bandaran. Tână ra pă rea c
nu se mulţumea cu un joc dublu, ci cu unul triplu sa
pră buş eş te la vederea cadavrului. Sco ţâ nd un ţipă t, se ; chiar mai mult...
lă să pe jos, lângă corpul tinerei. Odată ieş it, ezită în privinţa Land Reverului ş i s
— îmi pare ră u, Madi. Nu era decât un joc! hotă rî să abandoneze ma ş ina. Era prea u ş or de reper
Bolan nu simţea nici o simpatie pentru acest tip iar ş i nu voia să -ş i forţeze norocul.
în timp ce mergea s ă caute un taxi, se gândi l
numă rul să u îi displă cea profund. nenumă ratele întrebă ri care ră mă seser ă fă ră ră spun
— Hai, zise Justiţiarul pe un ton rece, avem ş i altele -cel puţin nu tână ra diplomat îi putea ră spunde la ele.
de fă cut ş i eu nu prea am timp. Un lucru era sigur, în schimb: dacă ea era cea car
MacDougall se întoarse ş i îl privi o clip ă , înainte de a
alertase g ă rzile tamile, pentru a-i preveni de prezenţa s
în port, era ultima dată când tră dase pe cineva.
întinde brusc mâna dreapt ă spre abdomenul lui. O mână
în care era cu ţitul cu care fusese omorât ă tână ra ş i pe
care îl smulsese din cadavru!
Cu o miş care reflexă , Bolan să ri înapoi ş i vă zu lama
trecând la mai puţin de un centimetru pe lângă el.
Instinctiv, apă să pe tră gaciul pistolului, trimi ţâ nd două
gloanţe în pieptul masiv al lui MacDougall. Nici unul din
gloanţe nu p ă ru s ă aibă vreun efect asupra englezului
care se redresa ş i se precipită spre el, cu cu ţitul.
Bolan ridică uş or ţeava pistolului ş i apă s ă tră gaciul:
de trei ori. Gloanţele penetrar ă faţa ş i gâtul adversarului:
care sc ă pă cuţitul ş i se
pră buş i la pă mânt, aproape B ă t ă lie în Sri LanK<3| B ă t ă lie în Sri Lanka 9
decapitat.
Justiţiarul scotoci imediat prin buzunarele cadavrului
ş i gă si într-unul din ele un numă r de foi îndoite. Ers|
____ .___ ______________ -^ *
92
Capitolul XIII
Clay Atwater, care fusese ofiţer în serviciul Maiestăţ j

Sale, fu surprins s ă -l vadă pe ministru. Oameni ca Alia
Bandaran veneau rar s ă -l viziteze în biroul să u minuscul
Mai ales neînso ţiţi.
Trase un scaun în fa ţa mă su ţei de lemn uzat ş i,
accentul s ă u englez, întreb ă :
— Ceva nu merge, domnule ministru?
Bă rbatul gras ş i chel luă loc.
— Poate, în orice caz, este posibil s ă a ve ţî
oportunitatea s ă vă sporiţi patrimoniul personal.
Aten ţ ia lui Atwater crescu. Pentru cât ş tia el,
Bandaran nu era dintre cei care fac promisiuni de ş arte.
— Ce ş tiţi despre dispari ţia unui diplomat american?
Atwater cântă ri puţin situaţia pentru a se hot ă rî dacă
trebuia să spun
în civilie, ă adev ădat
era singura rulăsau s ă prima
când mintă . De. când
variant trecusefi
ă putea
cea care se pl ă teş te.
— Am auzit vorbindu-se de un diplomat venit aici
pentru a încerca s ă negocieze o în ţelegere între guvern
ş i Tigri, spuse el în cele din urmă .
— Ş tiţ i că americanii ai trimis pe cineva să -
gă seasc ă ?
Atwater vru să zâmbeasc ă , dar aborda un ae
gânditor.
94 B ă t ă lie în Sri Lankâ
— Am auzit ş i asta, recunoscu el. Un agent CIA, dacă

am înţeles bine.
— Nu suntem siguri. Se nume ş te Michael Belasko ş i
nu a venit în ţară pe c ă ile obiş nuite.
— Aveţi o fotografie a lui?
— Cliş eul nu este prea bun, mi-e team ă . Fotografia a
fostTraficantul
fă cută la lă sarea serii, cu un blitz.
îl fotografiase în timp ce traversa
strâmtoarea Palk, dinspre India.
Bandaran îi întinse lui Atwater cliş eul.
Tră s ă turile erau greu de distins. Atwater desluş i un
bă rbat impună tor, musculos, cu tră s ă turi ascuţite.
Belasko era un profesionist. Avea acea aparent ă ră ceală
caracteristică ucigaş ilor cu sânge rece.
— Nu aveţi nici o idee asupra armelor pe care le
transporta? întreb ă el.
Bandaran d ă du din cap.
Atwater vedea în aceast ă poveste o ocazie de a a- ş i
umfla contul să u din bancă .
— Va costa o avere s ă conving pe cineva să accepte
un contract atât de riscant, coment ă el pentru a încerca
să vadă unde ceda Bandaran.
— Cât?
— Patruzeci de mii de dolari americani, propuse
Atwater.
— Treizeci.
— Treizeci ş i cinciş i nu veţi fi dezamă git
— De acord, spuse Bandaran ridicându-se.
— îmi trebuie cel puţin un avans de jumă tate.
|; Ministrul se îndreptă spre u şă , se opri ş i se întoarse.
l — Sunte ţi aici diseară , la ora 18?
f- — Voi face tot posibilul, promise Atwater dând din
cap.
— Cineva vă va aduce un plic mare. Dac ă reuş iţi, s-ar

putea s ă vă aranjez un contract mai important.
Ministrul Securităţ ii Interne nu se hotă râse înc ă cine
era urm ă torul pe listă - diplomatul american sau
preş edintele Sri Lanka. Trebuiau oricum ca amândoi să
dispară dacă voia să continue să conducă aceast ă ţară
ş i să ducă acela ş i nivel de trai.
Atwater se rea ş ez ă la biroul să u ş i îş i încruciş a

mâinile la ceafă .
Să se debaraseze de agentul CIA era desigur dificil,
dar nu imposibil.
Pentru aceast ă treab ă avea omul nimerit - Fernando1
DaSilva - ş i motivaţia perfectă - banii. Mercenarul avea
nevoie disperat ă de bani.
Brusc, ceva îi reveni în minte: că asta putea s ă -i
calmeze pe colectorii de fonduri de la cazinourile din
Macao ş i mai mult chiar...
Ridică receptorul ş i lă s ă un mesaj, apoi închise. Când
cel că utat se întorcea, îl va suna, Atwater era sigur de
asta.
Bolan ceru un apel de distan ţă lungă iar operatoarea

îi promise să -l sune imediat ce avea leg ă tura. Numă rul
pe care i-l dă duse, în Statele Unite, era prima etap ă din
lunga serie de metode complexe care îi permiteau s ă -l
contacteze pe Hal Brognola, indiferent unde se g ă sea.
După zece minute telefonul sună . Justiţiarul ridică ş i
activă dispozitivul de bruiaj.
— Striker? întrebă vocea lui Brognola.
96 B ă t ă lie Tn Sri
— Eu sunt.
— Cum este?
— Putea fi ş i mai bine. Legă tura noastr ă s-a dovedit a
fi un agent triplu. Lucra pentru Tigrii tamili, pe lâng ă gu
vernul indian...ş i pentru noi. Ş i, cine ş tie, ş i pentru minis
trul de interne de aici. O adevă rată perlă ! Este moartă .
— Drace! Nu aveai de ales?
— A fost înjunghiată de garda de corp a ministrului
Securităţ ii Interne. Pe el l-am omorât eu.
Un moment de liniş te, înainte ca Brognola s ă întrebe:
— Ce a ş tepţi de la mine?
— Am nevoie de indicii în legă tură cu locul unde John
Vu este ţinut. Sunt în beznă .
— Dezolat, dar nu avem nimic pentru moment. Ş tim
mai puţine ca tine. Dar sper s ă întâlnesc pu ţinii oameni
care ar putea avea informa ţii ş i voi încerca să te ajut cât
mai repede posibil. -
— M-ai aruncat în iad ş i nu am nici o ş ans ă la un
milion să -lpare
— îmi gă sesc peMack.
ră u, omul tFăău.ce po ţi ş i, din partea mea,
voi încerca cu oamenii mei.
închiseră , unul mai pesimist decât altul. Dificult ăţ ile
pe care le întâmpina Brognola nu îl surprindeau pe
Bolan. Cei care îl ţineau prizonier pe diplomat, oricine ar
fi fost, erau sprijiniţi din interiorulţă rii. Cu o urmă de
frustrare, Justiţiarul se gândi că John Vu poate era deja
mort.
Avea posibilitatea s ă -l întâlneasc ă pe ministrul
Securităţ ii Interne, dar, oficial, Mike Belasko nu intrase
niciodată în Sri Lanka...
Bolan îş i aminti atunci de numele acelui importator
chinez. Chen. Fă ră nici o îndoială , el era proprietarul de-
ă
ă t ă lie Tn Sri Lanka & JK . 97
Ascultă în liniş te ceea ce interlocutorul s ă u avea s ă -i

spun ă , apoi încheie:
— Voi fi în biroul meu până ,la miezul nopţii ş i chiar
mai mult.
Thamby se lă s ă pe sp ă tarul scaunului ş i privi spre

fostul ofiţer englez, cu fa ţa lipsită de orice expresie.
Clay Atwater estimă că aerul sup ă rat nu îi fă cea
sarcina mai u ş oar ă pentru a se concentra asupra
negocierilor.
— Pot s ă vă obţin o mie de arme de ultimă genera ţie
M-16ş i două zeci de mii de cartuş e 5.56 mm, repet ă el.
în plus, vă putem furniza cele mai bune grenade
americane ş i cele mai noi lansatoare de grenade.
Evident, astea vor costa mult. S ă le introduci pe toate în
Sri Lanka nu va fi uş or. Guvernul este foarte vigilent. Mai
ales de când oamenii vo ş tri au trecut la o nouă etap ă de
violen
— O. necesitate politică , domnule Atwater, îi reaminti
ţă
Thamby cu cel mai mare calm. Pentru ca nimeni să nu
uite că suntem hot ă râţ i să avem propria noastră na ţiune,
independent ă - chiar dacă trebuie ca pentru aceasta s ă
sacrifică m destui oameni.
Atwater dă du din cap. Avea o rela ţie, un comerciant
de arme din Macao, care încerca de câteva s ă ptă mâni
s ă scape de un transport de arme americane furate.
Sergentul american ş i cei doi soldaţi responsabili pentru
zborul în Coreea fuseser ă aresta ţi de poliţia militară .
Traficantul de arme era nevoit să vândă cât mai repede
armele pentru a disp ă rea înainte ca identitatea ş i adresa
s ă fie divulgate de complicii să i.
Un comision gras îi fusese promis lui Atwater dacă

reuşea să -i convingă pe tamil i să cumpere armele.
Aproape că putea simţi deja parfumul dulce al banilor.
Numai c ă tamilul tocmai îi umbrea visurile.
— S-ar putea să nu mai avem nevoie de arme, dacă j
reuşim să -l convingem pe diplomatul ONU să coopereze. [
— Nu contaţ i pe asta. Cinghalezii nu vor reveni|
niciodată asupra anumitor pretenţii.
— ONU a trimis acest negociator pentru a aranja
înţelegere.
— Şi alte ţări au mai încercat deja... îi reaminti
Atwater,
— De această dată, am avut discuţii în particular ci
di pl omat ul , as tf el înc ât să şt ie pâ nă un de su nt em
pregătiţi să mergem, declară tamilul.
— Şi unde au avut loc aceste discuţii?
— Acolo unde nimeni nu îl poate găsi pe domnul Vu.
Şi vor dura până ce vom decide să -l trimitem pe
negociator la cinghalezi. Viu sau mort.
Atwater b ătu cu degetele în birou.
— iar armele?
— Va trebui să aşteptăm să primim un răspuns din
partea guvernului SUA la revendicările noastre.
— îmi imaginez că aţi auzit vorbindu -se de omul pe
care americanii l- au trimis ca să -l elibereze? întrebă
Atwater atunci când Thamby încercă să se ridice.
Tamilul se a şeză la loc şi -l privi pe Atwater cu un ochi
îngheţat.
— Am auzit vorbindu- se ceva, confirmă el pe un ton
monoton.
Singura fiin ţă pe care o iubise vreodată era la morgă
1OO ® Bât ă lie în Sri Lankd
ş i aş tepta s ă fie trimisă în India - totul din cauza acestui

agent american. Dar avea ş i el vina lui.
Madi nu ar fi fost atât de expusă pericolului dacă
acest Michael Belasko nu ar fi venit până acolo.
— Cred că pot să scap de el definitiv, anunţă Atwater.
— Bine, fă cu Thamby.
Ş tiind că are de-a face cu un veritabil mercenar,
întrebă :
— Cât?
— Cât valorează , mort, pentru voi?
— Suntem s ă raci, dar ar trebui să pot aduna cinci mii
de dolari americani pentru a vă plă ti.
— Cheltuielile mele sunt importante. Aţi putea ajunge
la zece?
— De acord, zise Thamby ridicându-se de pe scaun.
Banii vă vor fi plă tiţi începând cu aceast ă sear ă . Dar
vreau rezultate imediate.
Ameninţarea din aceast ă ultima frază nu îi scă pă lui
Atwater. Ori reuş ea, ori murea.
— în ce priveş te armele? întreb ă el nonş alant. Ş i alte
persoane sunt interesate... ş i nu sunt aliaţii voş tri. Chiar
în cazul unei înţelegeri, veţi avea nevoie de ele.
Ş eful Tigrilor oft
ă.
— Când pute ţi efectua livrarea?
Atwater ş tia exact unde se afla cargoul cu arme.
— în patru ore după ce vei trimite banii partenerului
rneu, armele vă vor aş tepta în portul Jaffna.
— Dacă preţul era mai rezonabil... comentă Thamby.
Fostul ofiţer englez calculă rapid până unde va putea
scă dea pre ţul vânză torul, pentru a scă pa mai repede de
arme. Propuse un pre ţ.
— Afacere încheiată , zise Thamby. Banii pentru arme

vor fi daţi o dată cu restul.
— îl voi contacta pe partenerul meu. Oamenii
dumneavoastr ă pot s ă se preg ă teasc ă deja s ă ducă în
portul Jaffra camioanele.
După plecarea vizitatorului să u, Atwater se lă s ă pe .
sp ă tarulcscaunului
aminti ă trebuia si-
ş ş itreac
ă savura o clip
ă la averea,
ac ţăiune. Nudup ă cares îş il
trebuia ă
aibă pe urme o band ă de teroriş ti, nici trupele guvern-i
amentale sau serviciile americane care s ă -i ia pielea.
Un telefon rapid la un intermediar de la ambasadaj
thailandeză îi permise să -l anunţe pe vânz ă tor că puteai
trimite armele. După care, Atwater se concentra asupra|
celei mai bune variante de a sc ă pa de agentul CIA.
Cu cât trebuia s ă -l plă teasc ă pe uciga ş ? Ş tiind că i
DaSiiva era lefter, îş i zise că patru sau cinci mii de dolarif
americani ar fi suficient. Poate chiar trei mii...
Ceea ce însemna c ă îi ră mâneau lui mai bine dej
cincizeci de mii de dolari pentru a-ş i plă ti datoriile la|
Macao ş i să -ş i cumpere un bilet pentru Anglia.
Atwater ridică receptorul ş i formă un numă r local.
Fernando DaSiiva avea la originile arborelui genealo-
gic al familiei sale aventurieri portughezi care conduse-
seră Sri Lanka cu mulţi ani înainte ca olandezii să preia
controlul. Dar această "aristocraţie" nu schimba cu nimic
faptul că fusese întotdeauna un neispr ă vit ş i un min-
cinos.
Se trezise într-o poziţie imposibilă când cinghalezii ş i
tamilii începuseră s ă se omoare între ei. Ca unul care nu
apar ţinea nici unei pă rţi nu avea de lucru - mai ales c ă
singurele lui aptitudini erau cele care ş i le descoperise în
Vietman ca mercenar.
102 B ă t ă lie Tn Sri Lankc
Nimeni nu voia să angajeze un mic asasin

profesionist fă ră recomand ă ri ş i susţinere, nu când FSI ş i
Tigrii erau implicaţi într-o carnagiu de masă . Atunci, Da
Silva luase decizia s ă încerce s ă -ş i închirieze
cunoş tinţele în alte ţă ri, poate credincioş ilor sikh, în
India, în Punjab. Ei aveau întotdeauna pe cineva de ucis.
Era doar o problemă : îi trebuiau bani pentru a ajunge
în aceast ă parte a Indiei ş i, în aceste condi ţii, telefonul lui
Atwater era miracolul pe care îl aş tepta.
Trei mii de dolari americani pentru a gă si ş i ucide un
american. Floare la ureche. Ş i un mic ajutor - oameni pe
care îi putea cump ă ra de pe drum, pentru o sut ă de
dolari fiecare - îi fă ceau sarcina ş i mai uş oară .
îş i va îndeplini contractul în câteva zile, apoiîş i va
face bagajele ş i va pă ră si definitiv Sri Lanka.
Atwater avusese chiar bun ă tatea de a-i sugera o
idee.
— Trebuie s ă aibă o ascunz ă toare în Colombo. Nu ai
decât
Unite,srecent,
ă verifici
ş i cdac
ă americanii
ă mergi nu s-au întors
la apartamentele lor. în Statele
— Voi începe cu asta.
— Foarte bine. Treci pe la biroul meu. Am o fotografie
a agentului. Nu chiar genială , dar îţi va folosi.
Atwater închise, lă sându-l pe Da Silva s ă profite de
bucuria momentului: în câteva zile, va obţine banii
necesari pentru a p ă ră si aceast ă ţară nenorocită .
Aplecându-se sub pat, aristocratul dec ă zut scoase o
valiză din piele uzată ş i o deschise, în ă untru era un Colt
45 Government Model, o amintire de la cineva pe care
trebuise s ă -l omoare, ş i cinci încă rcă toare pline. Ală turi,
un pistol-mitralieră de 9 mm Skorpion. Bă gă cele dou ă
arme într-un sac sport ş i pă ră si ş i camera de hotel.
B ă t ă lie în Sri Lanka ® 1O3
Trebuia acum s ă recruteze rapid oameni, s ă închi-

rieze arme ş i vehicule, să -l gă seasc ă pe american ş i să -l
omoare.
Bolan era sub du ş când auzi c ă cineva ciocă nea la
uş a de la intrare. Luând un prosop, pe care ş i-l înfăş ură
în jurul taliei, ieş i din baie, se aplec ă peste pat ş i îş i
recupera Beretta 93-R, din toc.
Persoana de dincolo de u şă continua să ciocă neasc ă .
Stând lâng ă tocul uş ii, Bolan întrebă :
— Cine este?
— Am un plic pentru dumneavoastră , ră spunse o
voce feminină .
— Aţi confundat apartamentul.
— Nu, dacă sunte ţi domnul Michael Belasko.
Justiţiarul analiză posibilitatea ca vocea s ă apar ţin;
unui curier al ambasadei. Nu era decât o cale de a afla.;
— Un minut, zise el.
Se duse s ă -ş i ia pantalonul ş i că maş a apoi, luând
pistolul Uzi pe care îl ascunse sub bra ţul stâng, se duse
spre u şă . Descuie ş i se dă du într-o parte. Beretta 93-R
era în mâna dreapta.
— Intraţi, zise el.
Uş a se deschise, l ă sând s ă treac ă o tână ră care privi
în jurul ei. Când îl descoperi pe Justiţiar ş i arsenalul s ă uj
chiar în spatele ei, fă cu un salt surprinsă . jj
— Cine sunte ţi? o întrebă el.
Timp de o secund ă , ea nu r ă spunse, apoi îi explică c
o voce
— Minervoas ă : s v aduc asta personal, domnul
s-a cerut ă ă
Belasko.
• Cine v-a cerut?
1O4
— Mă ocup de faxurile confidenţiale la ambasada

american ă . Mesajul pe care l-am primit spunea s ă nu
trimit plicul prin agenţi de informaţii de la post, ci să -l
aduc personal.
Bol,an nu eliminase toate bă nuielile. -
— Cum aţi aflat unde mă gă siţi?
— Era explicat în mesaj: folosiţ i apartamentul
domnului Kendrick în lipsa lui.
Prudent, Bolan privi prin deschiză tura uş ii: pă rea c ă
tână ra era singur ă . După ce închise u ş a, lă s ă automatul
Uzi să -i atârne la umă r ş i întinse mâna stâng ă .
Vizitatoarea lui îi dă du plicul.
— Luaţi loc, zise Bolan ară tând spre un mic fotoliu.
Femeia fă cu câţ iva paş i în spate pân ă ce se lovi de
fotoliuş i se lă să în el. Ochii îi erau aţintiţi la Beretta.
Bolan deschise plicul. Faxul era de la Brognola ş i
conţinea doar trei propoziţii.
"Veş ti bune vin pe aceast ă cale. Chandra este de
mare încredere.
Justi Ş i mai ales, Striker, fă ce ş tii mai bine!"
ţiarul zâmbi, lă s ă pliculş i faxul pe pat, după care
îş i îndreptă aten ţia spre curier.
— Cum vă numiţi?
— Chandra Sirindikha.
— Sunte ţi nă scută în Sri Lanka?
— Nu, în Fresna, California. Familia mea a pă ră sit
tara acum treizeci de ani.
— Erau tamili sau cinghalezi?
— Nici unii, nici al ţii. Stră moş ii mei au venit din
Malayesia o dată cu primii exploratori portughezi.
— De ce sunte ţi aici?
TânV-am
— ă ra nu luă în
spus: amseam ă întrebarea
primit ordin să vlui Bolan.
ă aduc...
8
ă t ă lie în Sri Lanka 1O5
— Nu, vreau să ş tiu de ce sunte ţi \a post în Colombo.

— îmi pare ră u, fă cu ea, încurcat ă . Credeam c ă ...
Atunci când am obţinut diploma, speram
că
Departamentul de Stat m ă va trimite în Europa sau
America de Sud. Nu am p ă ră sit niciodată pă mântul
american. Dar ofiţeul cu repartiţiile a studiat biografia
mea ş i a hotă rât c ă aş fi mai utilă în Sri Lanka.
— Ce ş tiţi despre situa ţia actuală ?
— Ce doriţi să aflaţi?
— Este vorba de John Vu.
— Ş tiu. Mesajele care ajung la ambasad ă ş i sunt
trimise au sporit ca numă r, de ceva timp.
Sirindikha ridică ochii spre Bolan.
— Crede ţi că mai este în viaţă ?
— Nu ş tiu nimic, mă rturisi Justiţiarul dând din cap, dar
intenţionez să aflu.
— Poate v ă pot ajuta, domnule Belasko.
El se a ş eză pe pat.
— Cum?
— Aud unele lucruri.Ş tiţi, oamenii tratează un angajat
de la comunica ţii ca pe un fel de mobilă . Ca ş i cum nu
' ş i-ar da seama de prezen ţa mea. Mai ales doi dintre
specialiş tii în informaţii ataş aţi la ambasad ă : au vorbit de
un anume Thamby. Cred c ă ei ş tiu unde să -l gă seasc ă .
— Cine sunt ace ş ti agenţi de informaţii?
— Vă pot da numele lor, dar nu cred c ă v-ar folosi la
ceva. La dou ă ore dup ă ce au expediat o solicitare de
informa
mit ţii în
ordin deprivin
pă răţasire
unuia anume
ţă rii ş iMichael Belasko,
de revenire au pri'
în Statele
Unite. Chiar acum, trebuie să fie la bordul unui avion
pentru Tokyo, unde vor schimba pentru a ajunge
1O6
State. Dar este în Colombo un om pe care ace ş ti agenţi

îl foloseau pentru a obţine informaţii confidenţiale...
Tână ra scotoci în geant ă ş i scoase o bucat ă de
hârtie.
— Se nume ş te Clay Atwater. A fă cut parte din
serviciile secrete engleze pe perioada cât antrenam
trupele FSI. Acum,
cont propriu. Iar dupădac
cumam
ă
amînauzit,
ţeles bine, lucreaz ă pe
ar ş ti unde se află
Thamby.
îi întinse peticul de hârtie lui Bolan, care îl privi.
Adresa de acas ă ş i cea de la biroul lui Atwater erau
scrise pe bilet.
— Aveţi idee despre sursele sale de venituri?
— Aparent, este capabil de orice pentru bani. Chiar
s ă ş i ucidă , în fine, cred că agen ţii noş tri de informaţii
l-au plă tit pentru asta în trecut.
Tn Sri Lanka 107
Justiţiarul se arunc ă la pă mânt în timp ce scote

Desert Eagle din toc. Rostogolindu-se spre un col ţ
fostei ferestre, observ ă dou ă siluete care intrau
salonul de ceai tră gând rafale cu AK-47.
Capitolul XIV — La pă mânt, strigă Bolan spre ei. Clienţ i
reac ţionară imediat, ca la exerciţii.
"Ce ţară , se gândi Justiţiarul, unde o rafală de arm
nu mai miră pe nimeni!"
Bolan primise un apel de la Chandra Sirindikha: Sunetul rafalelor se repercuta ca într-un co ş mar pri
aflând alte informaţii, îi sugerase s ă se întâlneasc ă micul salon. Bolan o auzi pe singura ospă tă riţă ţipân
în-tr-un mic salon de ceai discret în apropierea atunci când un glonţ, ricoş at, îi traversă gâtul. Se ma
ambasadei. auzi un ţipă t ş i dinspre casier. Cei doi nu reac ţionaser
Ea i-a comunicat că mai multe apeluri fuseseră pri destul de repede...
mite la ambasad ă de aceea ş i persoan ă , care nu îş i Ridică Desert Eagle ş i-l ţinti pe cel mai apropiat,
dă dea nici numele, nici numă rul ş i care îl că uta pe apă sând pe tr ă gaci de dou ă ori la rând. Primul glonţ îl
Michael Belasko. Operatoarea de la central ă , de la care atinse pe b ă rbat în plină faţă ş i fu aruncat în spate, ca
Sirindikha aflase totul, îi indicaseş i că acela ş i bă rbat ce- împjns de o mână invizibilă . Al doilea îi perfora pieptul.
ruse s ă vorbeasc ă cu unul dintre agenţii de informaţi întorcându-se spre al doilea uciga ş , Justiţiarul trase
transfera ţi în Statele Unite. Când a aflat de plecarea de trei ori, repede, ş i adversarul se r ă suci risipindu-ş i
celui că utat, a insistat s ă -i fie dată legă tura la înlocuitorul gloanţele în sus. Apoi, se pr ă buş i, ca ş i primul, pe capota
lui. unei maş ini gri.
— Cineva pare c ă este foarte interesat s ă vă Acum, Justiţiarul nu se miră de atacul venit din spate.
gă seasc ă , domnule Belasko. Se r ă suci peste um ă rul stâng ş i se întoarse spre un
— Spune ţi-mi Mike, îi propuse Bolan. Oricum, ave ţi tân ă r, ascuns chiar într-un separeu, care tr ă gea în toate
dreptate. Ş i îi veţi spune prietenei dumneavoastr ă că , direc ţile cu un pistolet de 7,62 mm, Tokarev.
dac ă omul nostru mai sună , s ă -i dea adresa lui Kendrick. de sângeţiarul
Justi îl opri din elan. Faţa îi explodă într-un val
ş i bucăţ i de carne.
Sirindikha pă ru uimită .
— Dar s-ar putea ca cineva s ă vină să vă omoare. Dar un complice al acestuia, ascuns sub mas ă în
— Sau s ă fie omorât.
acela ş i separeu, se ridic ă , având în mân ă un Colt 45
Ieş ind afară , Bolan luă nota ş i amândoi se îndreptar ă Government, îl ţinti pe Bolan, cu o mină transfigurată de
Wcă ş i ură , în acela ş i timp apă sând pe tr ă gaci. Mori,
spre cas ă . în secunda urm ă toare, o rafală sparse geamul nemernic de american! urlă el.
în spatele c ruia se a ezaser mai înainte.
ă ş ă
1O8 B ă t ă lie în Sri Lank^j
Justiţiarul, care anticipase direc ţia gloanţelor, se

rostogoli în cealaltă parte. Dalele explodară sub puterea
gloanţ elor împroş cate de pistol iar Justi ţ iarul, la
nimereală , îndreptă arma Desert Eagle spre pieptul
adversarului să u ş i trase de dou ă ori.
Expresia atacatorului nu se schimb ă atunci când^
gloan ţ ele îi traversar ă sternul apoi explodar ă înl
fragmente care îi sfâş iară mă runtaiele, aruncându-l sul|
masa de unde nu mai putea s ă iasă . l
Sufocându-se din cauza norului gros de praf, Bolal
se ridică ş i privi în jurul lui. *
Vă zu osp ă tă riţa pră buş ită peste tejghea, cu o gaur ă
oribilă în gât ş i alta la tâmplă . Fă ră s ă mai verifice,îş i
dă du seama c ă era moart ă .
Se apropie apoi de atacatori ş i se aplec ă pentru a le
verifica pulsul. Nici unul nu supravie ţuise. Cine erau? Ş i ce
că utau?
fă răSirene de Bolan
ră spuns. poliţieolăajut
sarăă pe
momentan
Sirindikhaaceste întreb ă ri
să se ridice.
Ceilalţi clienţi, cuminţi, ră mâneau ascun ş i sub mese,
fă ră a încerca s ă afle ce se întâmplase. Era timpul
să
dispară .
— Cred că cel care m ă caut ă ş tie deja unde s ă mă
gă seasc ă , comentă Justiţiarul gră bindu-se s ă iasă afară .
— Aveţi o intrare pe o latură a clă dirii, conduceţi-mă ,

spuse Bolan când ajunser ă la ambasad ă .
— Da, urmaţi-mă .
Tân ă ra îl conduse pe o alee, apoi pe o c ă rare
îngustă .
— Aici, zise ea ară tând o u şă metalică , în imensa
clă dire din gresie roz. Dar nu am cheie.
TIO ® Batâlie în Sri Lankd
— Am eu, replică el.

Dar privirea Justiţiarului fu imediat atrasă de trei
adolescen ţi care p ă reau c ă a ş teapt ă lângă poart ă .
Pu ş tanii erau acolo din întâmplare sau uciga ş i,
asemenea celor pe care tocmai îi înfruntase? Nu era
sigur de nimic. Puteau fi ş i unii,ş i alţii.
Cel mai mare dintre cei trei, un vlă jgan de
optsprezece, dou ă zeci de ani, musculos, se apropie de
Bolan cu un zâmbet strâmb.
— Dacă ne dond ă nim puţin pentru a o impresiona pe
femeie? zise el în englez ă .
Justiţiarul înainta spre el, după care se întoarse brusc
cu spatele, îl simţi cum, surprins, celă lalt se aruncă spre
el. Atunci când mai avea puţin să -l atingă , Bolan lovi cu
piciorul în spate.
Cu un urlet de durere, tân ă rul se legă nă ş i că zu în
faţă .
Bolan strânse pumnul ş i lovi în clavicula adversarului.
Trosnetul ră sun ă cu putere în întuneric sub privirile
uimite ale celorlalţi doi vagabonzi.
în ciuda durerii intense, vlă jganul se ridică ş i se
nă pusti. Justiţiarul îl evită fă ră probleme, înainte de a-l
prinde de încheietură ş i de a-l arunca peste um ă r.
Puş tiul se lovi de asfalt.
Ceilalţi doi se îndreptară spre Bolan, din două direcţii
diferite.
— Nu, prindeţi fata! strigă la ei cel de jos. Bolan trebui
foarte repede s ă aleag ă : să -l opreasc ă pe adolescentul
care alerga spre Sirinkidha sau pe cel care venea spre
el, cu un cuţit mare în mână . Preferă s ă se ocupe mai
întâi de al doilea.
B ă t ă lie Tn Sri Lanka sts l11
Să ri cu agilitate într-o parte ş i lă să braţul înarmat să

treac ă prin faţa lui. Apoi îl apucă , de încheietură ş i lă s ă
miş carea adversarului s ă u să -1 dezechilibreze.
îl aruncă atunci peste um ă r, apoi îl lovi cu piciorul în
faţă . Sângele ţâş ni din gura puş tiului.
Bolan crezu că va insista, dar îş i dă du seama c ă era
inconş tient.
Se întoarse atunci pentru a o ajuta pe Sirindikha si
descoperi cu surpriză că cel de-al treilea dintre atacatori
era la p ă mânt, gemând cu o mân ă între picioare. Cu
cealaltă mână liberă încerca s ă apuce glezna tinerei, dar
aceasta se dep ă rta uş or ş i îl lovi cu vârful ascuţit al
pantofului în ureche. Cu un urlet de durere, acesta se
chirci ş i începu să plângă .
Bolan o privi. Nu pă rea nici emoţ ionată , nici
bulversată , ci foarte calmă , senină , ca ş i cum nimic grav
nu se petrecuse.
— Un an de autoap ă rare la facultatea din Fresno,
explică ea aranjându- ş i hainele. Sunt mulţumită că nu
am uitat chiar tot ce am învăţ at.
DaSilva transpira abundent.

Mai întâi, cei patru ţipi pe care îi angajase pentru a-l
urmă ri ş i omorî pe american fuseser ă masacra ţi în
salonul de ceai. Un adev ă rat mă cel, al că rui autor era cu
siguranţă americanul. Oamenii să i fuseseră instruiţi să
a ş tepte afar ă ş i s ă -l atace la ie ş ire. Nemernicii se
gră biser
lată că iacum,
ă ş o păţ iseră .
cei trei puş tani pe care îi recrutase
pentru situaţia în care prima echipă dă dea gre ş , pentru
a-l urmă ri pe american, tocmai îl sunau de la urgen ţă , de
la Colombo General Hospital. Cel care îi adusese pe cei

trei se autointitula expert în mânuirea cuţitului, motiv
pentru care QaSilva îl angajase.
Atwater nu va fi mulţumit.
DaSilva trebuia să gă seasc ă rapid înlocuitori pentru
toţi cei care e ş uaser ă . Singura sa consolare era c ă nu îi
plă tise în avans.
Că utând disperat prin memorie, îş i aminti de o bandă
specializat ă în recuperarea datoriilor, niş te ţipi care
lucrau pentru mafia locală , dar care puteau fi angaja ţi
pentru sume consistente de bani. R ă scoli cartea de
telefon de pe noptieră ş i gă si numă rul care-i trebuia.
Suma care trebuia s ă -i ră mână lui se reducea acum, dar
jumă tate din ceva era mai bun decât nimic...
Se hot ă rî ca, de aceast ă dat ă , s ă direcţioneze
personal opera ţiunile.
B ă t ă lie Tn Sri Lanka l 13
Capitolul XV
DaSilva nu ş tia de ce trebuie s ă -l omoare pe Belasko.

Ş i, la urma urmei, nu îl interesa: nu era problema lui.
Pentru el, singurul lucru care conta era bonusul de trei
mii de dolari pe care Atwater i-l promisese dacă reuş ea
lovitura.
în comparaţie cu multe alte sarcini care îi fuseser ă
date, aceasta p ă rea floare la ureche. Dar tipul era mai
tare decât îş i închipuise...
îş i întrerupse firul gândurilor când îi v
ă zu ap ă rând pe
cei zece b ă rbaţi pe care îi angajase. To ţi aveau gen ţi
sport în care se afla câte un Skorpion SMG'S, f ă când tot
posibilul pentru a nu atrage aten ţia, în ciuda timpului
scurt de care dispunea, DaSilva se str ă duise s ă -l verifice
pe fiecare în parte.
Acţ iunea lor trebuia s ă par ă un act terorist, un
masacru ordonat de Tigri tamili sau de altă grupare
revoluţionară srilankeză . Americanul nu va fi singurul
ucis, dar panica ş i confuzia care vor rezulta trebuia să le
faciliteze misiunea.
Descoperirea ş i identificarea americanului nu fusese
o problemă . Mai mulţi oameni de-ai s ă i împânziseră
toată zona din jurul ascunză torii luiş i acum era urmă rit
permanent. Tocmai fusese avertizat c ă se îndrepta spre
114 ® B ă t ă lie în Sri Lankd
bazarul Pettah iar capcana fusese întins ă . Inevitabil,

trebuia s ă se deplaseze pe Chatham Street. Nu putea s ă
dureze mult ş i toată strada va fi încercuită . Nu mai avea
decât s ă aş tepte ca vânatul s ă cad ă în laţ.
DaSilva supraveghea toate vehiculele care treceau.
Traficul era intens ş i se circula greu, ceea ce îi u ş ura
munca. Brusc, un Nissan ro ş u apă ru în stradă , condus ă
de un b ă rbat impună tor, cu tră s ă turi dure. Bingo!
Un fior de excitaţie îl stră bă tu pe DaSilva. Se ridică ş i,
cu mâna, fă cu un semn spre o Toyota gri parcat ă lângă
trotuar să porneasc ă . Apoi se aş eză lângă peretele unui
butic pentru turiş ti ş i îngenunche ca s ă -ş i desfacă sacul.
Privind cu atenţie feţele trec ă torilor, Justiţiarul nu

remarcase Toyota Corolla care se dep ă rtase de trotuar
pentru a-l urmă ri, până ce era gata-gata s ă intre în
spatele ma ş inii lui. Un mic accident de circulaţie...
Bolan tocmai deschidea portiera, când v ă zu o veche
Datsun lângă trotuar la câţ iva metri în faţa lui, cu motorul
pornit. Trei ţipi erau ală turi întorş i spre intrarea unui
restaurant. Un al patrulea era a ş ezat la volan. Bolan îş i
dă du imediat seama cu cine are de-a face - uciga ş i
profesioniş ti.
Unul dintre ei îl observă ş i le fă cu semn celorlalţi.
Justiţiarul se întoarse ş i recupera pistolul Desert Eagle
de sub hain ă pentru a-l bă ga la centură .
Apoi, coborî ş i se îndreptă calm spre grupul celor
care-l a ş teptau. Brusc, începu s ă alerge în direcţia lor.
Ucigaş ii de lângă Datsun ră maser ă o clipă surprinş i
sâ-l vadă alergând spre ei în loc s ă fugă de ei. Cel care
s e g ă sea mai aproape de Justi ţ iar scoase un pistol
că ma ş a Justi ţiarului, oprindu-se violent în vesta de

Kevlar.
Forţa ş ocului îi salva viaţa Justi ţiarului proiectându-l la
pă mânt ş i ieş ind astfel din raza vizuală a adversarului.
Cu respira ţia oprită , a ş teptă s ă -ş i revină , după care
se aplec ă ş i îş i recupera pistolul.
în ciuda sângelui care îi acoperea fa ţa, adversarul lui
Bolan era încă în picioare ş i cu arma în mână . Apoi,
brusc, se pr ă buş i.
Ră mânând cât mai aproape de sol, Bolan se apropie
încet de vehiculul ciuruit de gloanţe.
Unul dintre asasinii srilankezi nu era mort. Plin de
sânge de la r ă nile de la faţă ş i piept, aş tepta. Se ridică
brusc, cu pistolul Skorpion în mână , ş i cu toată furia
concentrat ă asupra omului care îl împuş case, ţinti.
Dar Justiţiarul fu mai rapid ca elş i trase două gloanţe.
Tipul murisejnainte de a ajunge la pă mânt.
Ş oferul maş inii îş i dă du brusc seama c ă era unicul
supravie ţuitor al micii bande. Intrat în panică , bă gă în
marş arier ş i apă să pedala de accelera ţie. Intră în plin în
vitrina restaurantului, înnebunindu-i pe toţi din jur.
Oamenii alergau în toate p ă rţ ile, mai mulţ i se
aruncar ă la pă mânt, încercând s ă iasă din traiectoria
autovehiculului.
Ş oferul, terorizat, frână ş i, bă gând în prima treaptă ,
demară cât putu de repede pe strada pustie.
Bolan era pe direc ţia lui. în ultimul moment ăs ri într-o
parte, în timp ce tră gea înspre tân ă rul ucigaş .
Bă trâna Datsun îş i încheie cursa într-un Mercedes
450 SEL ş i fu aproape distrusă de violenţa ş ocului. Cu
'a ţ a r ă nită de gloan ţ ele lui Bolan, ş oferul se trezi
B ă t ă lie în Sri Lanka l 17
prizonier într-o gră mad ă de metal contorsionat. Dar,

pentru el, nu mai avea nici o importanţă ...
Bolan introduse un încă rcă tor plin în pistol ş i îş i
îndreptă aten ţia spre Toyota. Auzind împuş că turile, apoi
vă zând ce li se întâmplase colegilor lor, ucigaş ii se
refugiaser ă după vehicul.
Doi dintre ei îş i îndreptară pistoalele-mitralieră spre
Justiţiar, dezlă nţuindu-ş i furia ş i frica în timp ce apă sau
pe tră gaciul pistoalelor Skorpion.
Bolan se trânti la pă mânt printr-o rostogolire înainteş i
ajunse lâng ă maş ină în timp ce gloanţele de fabrica ţie
chinezeasc ă ricoş au din asfalt.
Tră gă torul cel mai apropiat mormă i furios când simţi
arsura unui glonţ de 44 care îi lă s ă o urmă de-a lungul
frunţii, întorcându-ş i arma spre american, ap ă s ă pe
tră gaci ş i mă tură zona cu o rafală .
Dar Justiţiarul scă pă de torentul mortal
rostogolin-du-se din nou pe o parte, la un metru de
locul în care stă tuse. Continuând s ă se rostogoleasc ă ,
ridică arma ş i trase alte dou ă gloanţe spre uciga ş ,
ratându-l de fiecare
dată .
Sub efectul ş ocului, ultimul dintre ucigaş i, un tip chel
ş i puţin gră su ţ, nu fă cuse altceva decât s ă privească
buimac cadavrele celor care îl înso ţiseră .
Bolan profită de avantaj ca s ă se ascund ă în spatele
unui Ford de fabricaţie englezeasc ă , evitând la fix
gloan ţ ele trase spre el de cel care se trezise din
toropeal .
Justiăţiarul nu avea cum s ă -l atingă pe srilankez fă ră
să se expun ă , dar trebuia s ă riş te.
Bă gă un cartuş pe ţeava ş i se ridică , tră gând rapid
spre adversarul s ă u acum dezmeticit.
Glonţul trecu prin abdomenul omului, sfâş iindu-i tot.

Fragmentele de oase, împinse de jetul de sânge, ţâş niră
ca dintr-o fântână . Celă lalt înjură în engleză , ap ă s ă pe
tră gaci ş i apoi se pră buş i.
O tână ră îmbră cată cu un taior gri elegant fu aruncată
în mulţime, practic tă iată în două de ultimele gloanţe ale
uciga
observşăului.
un tipBolan auzi un
care voma. zgomot
Pietonii aflaîn
ţi îndreapta sa se
apropiere şi
aruncar ă asupra lui ş i începură s ă -l linş eze, ca ni ş te
câini înfuriaţi.
întorcându-se iar, Justi ţiarul observă un bă rbat cu
pă rul cenuş iu care îndrept ă brusc ţ eava pistolului
Skorpion în spatele unei femei indiene, terorizată .
Panica ş i confuzia se înstă pâniră atunci pe strad ă .
Bă rbaţi ş i femei, în cea mai mare dezordine, alergau
spre u ş ile cele mai apropiate, ale magazinelor sau
restaurantelor, doborând pe oricine le st ă tea în drum.
Bolan, îş i concentra toat ă aten ţia spre criminal ş i
ostaticul să u. împinsă în spate de ţeava pistolului, femeia
înainta încet
Bolan spre Justi
ră mase nemiţiar, cupân
ş cat figura
ă ceră vostaticul
ăş ită de team ă .
ajunse la
mai puţin de doi metri de el. Ca ş i cum presimţise,
bă rbatul o îmbrânci brusc pentru a putea trage.
Justiţiarul aş teptase exact ultima miş care pentru a
trece la ac ţiune. Cu uş urinţa datorat ă anilor de practică ,
s ă ri înainte, rostogolindu-se pe un umă r. Deasupra lui,
auzi rafalele, ţipetele femeii, apoi ajunse în spatele
ucigaş ului.
Acesta se întoarse, vru s ă tragă o nouă rafală , dar,
chiar înainte să poată apă sa pe tr ă gaci, un glonţ de 44 îi
trecu prin gât.
Constatând c ă ostaticul scă pase ş i profitând de
panica general ă , Bolan se gră bi să caute prin buzunarele
B ă t ă lie în Sri Lanka l19
cadavrului. Gă si în portofelul să u un permis de

conducere pe numele Fernando DaSilva, ş i o agend ă în
care era notat în dreptul datei: "Azi: Clay Atwater pentru
bani".
Domnul Atwater va fi deci urm ă torul pe carnetul de
bal al Justiţiarului.>
B ă t ă lie Tn Sri
120
Capitolul XVI
Biroul lui Clay Atwater, în fa ţa c ă ruia îl lă s ă taxiul, se

gă sea într-un mic imobil cu două etaje. Amă rât, situat în
cealaltă parte a ora ş ului, pe o stră duţă jegoas ă .
Parterul clă dirii era ocupat de cabinetul unui medic
chinez, cabinet închis de mai multă vreme. Era o u şă de
metal la un cap ă t al imobilului, ăfră nici o firmă . Bolan
apă să clanţa ş i uş a se deschise.
Fă ră nici cel mai mic zgomot, Justiţiarul urcă treptele
slab luminate de o plafonieră de la nivelul etajului.
Cinci uş i din sticlă se aliniau de-a lungul holului.
Primele patru aveau pl ă cuţe pe ele - cu nume ş i activităţ i
care nu aveau nici o leg ă tură cu ce c ă uta el - dar a
cincea nu avea nimic scris. Ş i se vedea o lumină slabă ,
printr-o cră pă tură pe sub u şă . Bă gând mâna sub hain ă ,
Bolan
Clanscoase
ţa se Beretta
deschisedinf ătoc.
ră nici un efort, împinse uş or
uş a, a ş teptă o eventuală reac ţie ş i, cum nu se întâmpla
nimic, intră prudent într-un fel de sală de a ş teptare mize-
rabilă , cufundată în semiîntuneric ş i goală , cu excep ţia
unui birou metalic vechiş i a câtorva scaune pliante.
Sursa luminii era într-o cameră ală turată , a c ă rei uşă
era întredeschis ă , înaintând, Bolan privi înă untru. Un
strat gros de praf ş i mizerie acoperea totul, foile de hârtie
erau r ă spândite pe jos, la fel ş i cutiile de bere goale.
de a ş teptare ş i îl descoperi pe Bolan în mijlocul camerei.

De uimire era gata s ă scape pistolul Type 54 din mână .
Strânse pleoapele, încercând s ă vadă mai bine în
semiîntunericul din cameră .
— Cine sunte ţi?
Bolan se gândi o clipă s ă apuce pistolul - dar nu
obiş nuia s ă tragă fă ră soma ţie într-un poliţist. Se hot ă rî
deci să încerce un bluff.
— Domnul Atwaterş i cu mine aveam o întâlnire, dar
am întârziat mai mult. Cred că nu va mai veni aici, acum.
— Sunte ţi unul din prietenii lui?
— Nu. M-a ajutat să rezolv... o problemă . Poliţistul se
depă rta de Bolan pentru a se duce la u ş a de la biroul lui
Atwater. Dă du un picior pentru a o deschide, apoi se
întoarse ş i îl studie pe stră in.
— Cred că îi voi ăl sa un bilet, zise Justi ţiarul ducând
mâna la hain ă . Dacă gă sesc un stilou... De fapt, a ş tepta
un moment de neaten ţie pentru a p ă ră si camera f ă ră
zgomot.
Poliţistul ridică receptorul ş i formă un numă r.
— Sunt Conrad, domnule comandant, anun ţă el cu o
voce plină de respect, îi pute ţi spune ministrului că ne
am ocupat de el în urm ă cu jumă tate de or ă . Nu erau
bani în birou. Am revenit totuş i pentru a mai că uta ş i am
dat peste un american aici.
Fă cu o pauz ă ş i ascultă ceea ce îi spunea
corespondentul.
— De ce nu aici? întrebă el, aparent contrariat. Unul
în pjus sau în minus... De acord, îl vom duce în pă dure.
închise ş i îndreptă arma spre Justi ţiar.
— Vom merge s ă facem o plimbare. Cineva vrea să
te întâlneasc ă !
B ă tâlie în Sri Lanka 123
Bolan înţelese c ă o păţ ea dac ă nu gă sea pe loc o

soluţie.
— îi las un bilet lui Atwaterş i sunt al vostru.
Celă lalt zâmbi satisfă cut.
— Bineînţeles.
Justi ţiarul duse mâna încet la hain ă , ca ş i cum ar
că uta ceva de scris, dar scoase un Beretta.
Poliţistul, uimit, vru să apese pe tr ă gaci dar nu mai
avu timp. Bolan tră sese deja trei gloan ţe, urcând de la
piept la gât. Fă ră s ă piardă timpul, se ridică ş i dă du cu
piciorul în armă pentru a o îndep ă rta de cadavru.
Vă zuse prea des un inamic, pe care îl credea mort,
trezindu-se îns ă brusc ş i fiind gata de luptă ...
Poliţistul era corupt. Nici un altul nu ar fi vorbit de o
plimbare în pă dure. Totuş i, Justiţiarul ieş i pe fereastr ă
pentru a evita s ă -l omoare ş i pe al doilea poliţist, care nu
avea s ă întârzie să apar ă cu arma în mân ă . Erau destule
cadavre ca acesta în urma sa.
Chandra
întoarse Sirindikha
la ascunz aş tepta
ă toarea sa. în faţa şutea
Nelini ş ii când Bolan se
de pe fa ţa ei
dispă ru când îl vă zu.
— Am auzit la ş tiri că a fost un masacru în cartierul
Pettah. Speram c ă nu sunte ţi implicat.
Bolan fu surprins să o g ă seasc ă acolo ş i mai surprins
de neliniş tea sincer ă .
— Ceva mai important, adă ugă ea întinzându-i mai
multe foi de hârtie, ş i o hartă . Am gă sit asta. Era în biroul
unuia din agenţii de informaţii, care au fost transferaţi.
Bolan studie dintr-o privire documentele. Foile erau o
ciornă a unui raport pe care agentul trebuia s ă -l trimită la
Langley ş i care se referea la locul unei tabere a Tigrilor,
abandonate de terori ş ti. Iar pe hartă , cineva înconjurase
124 B ă t ă lie.în Sri Lanka
^^^BBP
;o zonă de p ă dure care se afla la aproximativ o sut ă de

'kilometri de Colombo.
•' Bolan se întrebă dac ă informaţia era autentic ă
sau nu. în orice caz, trebuia s ă verifice.
— Mulţumesc, zise el tinerei. Trebuie s ă pleca ţi de
aici, acum, înainte ca cineva s ă vă repereze.
— Vin cu dumneavoastră , anun ţă ea cu o autoritate
surprinză toare. Cunosc drumul cel mai scurt pe care s ă
ajungem în aceast ă regiune ş i vorbesc ş i limba. De altfel,
sunte ţi cea mai bun ă protecţie pentru mine, că ci sunt
complet descoperită .
Avea dreptate în toate privinţele iar Bolan nu încercă
nici mă car s ă discute. C ă îi plă cea sau nu, avea
companie.
Nu bă tea vântul. Foş netul uş or care se auzea era

provocat probabil de mersul unui animal. Dar putea fi,
aş a cum bă nuia, ş i comitetul de primire.
Apucând
grenade M-203,pu Bolan
ş ca M-16, echipat
se ascunse după ăcuunlansator de
tufiş de tec.
Privi spre însoţitoarea sa ş i distinse un amestec de
surpriză ş i confuzie în ochii ei. Era clar că nu ş tia că îl
conducea drept într-o ambuscad ă . Altcineva organizase
totul.
Posibilii vinovaţ i erau numero ş i, începând de la
oamenii CIA care fuseseră repatriaţi, dar împrejură rile
nimerite rezolvă rii acestei enigme. Problema cea mai
urgent ă era s ă scape de lupt ă torii de gherilă care îi
înconjurau. Bolan avea totuş i o certitudine: John Vu nu
era ţinut prizonier în apropiere. Nu l-ar fi trimis pe aici,
dac ă era cazul.
Scrutând întunericul, Justiţiarul luă repede o decizie.
Venise momentul s ă -i facă pe inamici să se miş te. St ă tu

o clipă pe gânduri, puse jos M-16 ş i scotoci în sacul de
pânză pe care îl c ă ra cu el.
— Orice s-ar întâmpla, îi zise el lui Sirindikha,
ră mâne ţi ascuns ă . Dacă nu mă întorc în cincisprezece
minute, vă duce ţi repede la ma ş ină ş i plecaţi de aici.
Cât tân ă ra îl privea fă ră s ă înţ eleag ă prea multe,
Bolan îş i recupera arma, încarc ă lansatorul cu o grenad ă
M-40 ş i lansă primul proiectil spre dreapta, descriind un
arc. Chiar înainte ca grenada s ă explodeze, fă cu la fel ş i
înspre stânga, apoi drept înainte.
Cele trei explozii se succedar ă rapid, acompaniate de
urlete de agonie. Lă sând M-16, Justiţiarul luă Uzi 9 mm,
cu un încă rcă tor de 35 de cartu ş e, apoi ciuli urechea ş i
ascultă .
Când sim ţi că se apropie, chiar în spatele tufi ş ului
care îi masca, se ridic ă ş i mă tură toată zona din faţă cu
câteva rafale perfect controlate.
Urleteleă precizia
demonstrar ş i ţ ipetele care se în ă lţ ar ă în noapte
tirului. Dar un zgomot îl avertiz
ă că
mai erau supravie ţuitori.
— Aş tepta ţ i aici, îi zise el fetei încă rcând din nou
automatul.
înaintând, descoperi o duzină de cadavre r ă spândite
pe jos, înţepenite în poziţii groteş ti ce dovedeau violenţa
morţii.
Bolan auzi un zgomot în urma luiş i se întoarse, gata
s ă tragă .
Era Sirindikha.
— V-am spus s ă a ş tepta ţi, ei drace!
— Nu. Eu v-am condus în aceast ă curs ă . Voiam s ă
vă d feţele celor pe care i-a ţi omorât.
B ă t ă lie în Sri Lanka
— Bă rbatul care a venit s ă negocieze, insist ă Bolan.

De aceast ă dat ă , o lumină de lă murire traversă
privirea bietului om.
— Ş efii au spus că nu va fi niciodată pace atât timp
cât noi nu vom fi liberi,ş uş oti el. Ei încearcă s ă -l
convingă pe cel pe care îl c ă utaţi...
Tână rul se opri din vorbit. Ochii priveau dincolo de
Bolan ş i privirea îi deveni sticloasă .
Rafalele care fuseser ă mai devreme nu îi
permiseser ă lui Bolan decât să afle un lucru: John Vu
era fă ră îndoială încă în viaţă . Dar puş tiul murise ş i pista
se oprea înc ă o dată înaintea Justi ţiarului.
128
Oapitolul XVII
Ministrul Securităţ ii Interne îş i desc ă rca furia pe

comandantul Forţei Speciale de Intervenţie.
— Cu greu se putea imagina o misiune mai simplă !
strigă el. S ă g ă si ţ i mercenarul ş i diplomatul dispă rut.
Oamenii dumneavoastr ă nu l-au gă sit nici pe unul, nici
pe altul.
Marele ş ef al trupei de elită , generalul Kumartanga,
se sim ţea jignit.
— Sursele noastre obi ş nuite nu au fost capabile -
voluntar sau nu - s ă ne spun ă ceva în leg ă tură cu
diplomatul, în privinţa mercenarului, este un diavol.
După o scurtă ezitare, ad ă ugă :
— Clay Atwater ne-ar fi fost mai util în via ţă .
— Este un repro ş , o acuza ţ ie? exclam ă Allan
Bandaran
stare s ă găfixându-l cuunprivirea.
seasc ă nici sac plin Atwater nu ardac
cu aur, chiar fiăfost
ar fiîn
fost pus pe mas ă , în faţa lui.
— Dac ă ne ghidă m după teoria că Tigrii îlţ in ostatic
pe diplomat, putem lansa atacuri-surpriză asupra bazelor
lor ş i să îl eliberă m.
Colonelul Senanayake, adjunctul generalului, venise
cu aceast ă sugestie.
Bandaran evalua ideea un timp. FSI cuno ş tea
localizarea tuturor taberelor Tigrilor - sau aproape a
B ă t ă lie în Sri Lanka ® ' 1 2 9
asupra lui Chen. Trebuia deci s ă treac ă la ac ţ iune

imediat.
— Trebuie s ă lucrezi până târziu,.în seara asta, o
anun ţă pe asistent ă . Avem multe de pregă tit.
— în legă tură cu diplomatul?
— Nu, el este urmă torul pe listă . Trebuie s ă -l gă sim
pe omul de poporului
proprietatea la CIA care a distrus bunurile de valoare,
chinez.
May Ling îi întinseş efului ei o foaie de hârtie.
— Trebuie s ă vă intereseze, domnule.
Chen studie documentul ş i întrebă :
— Cum aţi obţinut-o?
— O tovarăşă de încredere lucreaz ă ca femeie de
serviciu la ambasada american ă . Că utând prin coş ul de
gunoi, a descoperit c ă unul dintre funcţionari s-a reîntors
în ţara sa pentru o perioad ă dar apartamentul s ă u este
folosit de un altul.
— Americanul, Mike Belasko! exclam ă Chen pe un
ton triumfal. Acum, vom putea să -l elimină m pe acest
inamic al poporului.
— Când?
— începând din aceast ă noapte!
Bolan tocmai termina de curăţ at armele când sim ţi un

miros de ars venind de pe hol. Luându- ş i pistolul Desert
Eagle, îi bă gă un încă rcă tor plin, apoi deschise uş or uş a.
Holul era pustiu ş i era mai mult fum decât flă că ri.
Cineva împrăş tiase un lichid inflamabil pe mochetă după
care d ă duse foc. Voluntar, desigur.
Luând cear ş afurile ş i pă turile de pe pat se duse ş i
înă buş i începutul de incendiu, îş i adună toate armele ş i
începu s ă le încarce.
După ce îş i luă combinezonul negru, plin cu

încă rcă toare ş i grenade, Justi ţiarul bă gă pumnalul în
teac ă ş i îl fixă pe antebra ţ. Puse tocul de la Beretta la
umă rul stâng, apoi pe cel de la Desert Eagle la centur ă .
Focul era o metod ă veche pentru a scoate inamicul
din ascunz ă toare. Acum, înainte de a trece la ac ţiune,
trebuia să afle cine voia să -l oblige să iasă .
Că utând în sac îş i recupera binoclul Zeiss ş i-ş i trecu
cureaua dup ă gât.
Cu sacul în mân ă , ajunse pa acoperi ş ul imobilului, de
unde avea posibilitatea s ă observe ce se petrecea jos.
Când cercet ă strada, observ ă un camion ş i un Mercedes
oprite lângă trotuar - două vehicule pe care nu le v ă zuse
niciodată pe aceast ă strad ă liniş tită ş i puţin circulată .
Chiar cu binoclul, cu greu distingea feţele, dar cuplul
din Mercedes pă rea a fi asiatic.
Se deplas ă pe acoperi ş , privi din nou în josş i vă zu,
pe strada perpendicular ă o camionetă parcat ă lângă
imobilul vecinş i mai mulţi bă rbaţi discutând pe trotuar.
Erau toţi chinezi.
Justiţiarul schiţă un zâmbet de ghea ţă . Domnul Chen
venise s ă cear ă socoteal ă pentru pierderile suferite.
Maş ina lui, Nissan-ul roş u, era oprit la celă lalt capă t al
parcă rii, într-un unghi mort, în spatele imobilului. Vizibil,
nimeni nu îl putea bă ga în seam ă .
Era sigur că oamenii erau înarma ţi, bine antrena ţi ş i
că nu folosea la nimic să a ş tepte s ă deschid ă ostilităţ ile.
Dac ă voia să ias ă din capcan ă , el trebuia s ă preia
iniţiativa.
Uş a de acces pe acoperi ş se deschise brusc ş i apă ru
un ego: Chandra Sirindikha.
Ea oftă liniş tită că -l vedea pe Bolan.
132 B ă t ă lie Tn Sri Lanka
— Când am vă zut toţi aceş ti oameni în faţa casei, am

preferat s ă intru prin uş a de la pubele. Dar nu era ţi în
apartament ş i era tot fumul în hol. Am în ţeles c ă nu v-aţi
bă gat în gura lupului ş i am venit să vă caut aici...
Tână ra ţinea în mân ă un automat de 9 mm Heckler &
Koch.
— Nu ş tiam că angaja ţii de la comunicaţii livrează
arme la domiciliu, remarcă Justiţiarul.
— Eh! Ţara nu este prea sigur ă , ş tiţi... M-am gândit
că veţi avea nevoie de el.
Tână ra nu era lipsită de umor. Fă cu
gestul că îi dă arma lui Bolan.
— Pă stra ţi-o, îi zise el. V-ar putea fi de folos când vă
veţi întoarce.
— Dar eu ră mân aici! exclamă Sirindikha cu un aer
nervos. Poate ve ţi avea nevoie de ajutor.
în acel moment, tână ra era un bagaj în plus, dar era
inutil să o convingă să plece.
urmBolan
ă ş i ş uşse
oti:întoarse la marginea acoperi ş ului. Ea îl
— Cum ieş im de aici?
— Mulţ umiţ i-vă s ă priviţi, îi ră spunse el. Ş i sta ţi
liniş tită .
Ridicând puş ca M-16, introduse o grenad ă cu
fragmenta ţie de 40 mm în lansator, puse arma pe
marginea acoperi ş ului ş i ţinti atent un punct situat între
camionetă ş i grupul de bă rbaţi din parcare.
Trase grenada, apoi prinse mâna fetei pentru a o
forţa să se lase în jos.
— Acoperiţi-vă urechile! îi ordonă el.
O explozie ră sun ă toare se repercuta în strad ă ,
urmată de o alta când benzina din rezervor se aprinse.
O duhoare de benzin ă aprinsă ş i carne ars ă umplu

rapid aerul.
Tână ra angajat ă a ambasadei p ă ru că este gata s ă
vomite, dar se ab ţinu bă gând mâna în gur ă .
— Trebuie s ă -i omorâţ i în felul acesta? întrebă ea,
terifiată .
— Ei sau noi, fetiţo.
Bolan se ridică ş i studie, cu ajutorul binoclului, ce se
întâmplase.
Parcarea parc ă fusese zguduit ă de un cutremur.
Corpuri omeneş ti erau pres ă rate pe asfaltul din faţa
maş inii în flă că ri.
Alergând pe marginea acoperi ş ului, Justiţ iarul
constat ă că pasagerii din Mercedesul, de la colţul stră zii
vecine, coborâser ă din maş ină încercând s ă afle ce se
petrecuse. O tân ă ră ş i un bă rbat. Un supravieţuitor
alergă ş i începu să vorbeasc ă tare fă când gesturi isterice
din mâini, îi povestea mă celul.
Bolan
Patru ţipi îl
ieşvirăăzudin
pecamion
b ă rbatul
ş i în vârst
venir ă fă ăcând
ă lâng ună tsemn.
el. Ar ă spre
acoperiş ul clă diriiş i dă du ordine.
Doi dintre luptă tori se precipitară în spatele
vehiculului ş i se întoarser ă cu un lansator de rachete
RPG-2.
— E timpul să plecă m de aici, anun ţă Bolan.
Să coboare prin clă dire era sinucidere curat ă .
Aplecându-se peste marginea acoperi ş ului Justiţiarul
gă si ceea ce c ă uta: o scar ă metalică ruginită fixată pe
peretele cl ă dirii. Era exact ce avea nevoie, îş i recupera
sacul ş i aplecându-se peste margine, reper ă o mică
peluză sub scar ă . Bolan lă s ă sacul ş i-l privi în timp ce
că dea ş i se rostogolea în iarbă . Aş teptă câteva secunde,
dar nimeni nu se ar ă ta în spatele cl ă dirii. Cel puţin nu

încă .
Justiţiarul îş i atârnă M-16 ş i apucă Uzi cu mâna
stâng ă înainte de a pune piciorul peste margine ş i apoi
pe prima treaptă a sc ă rii.
— Urmaţi-mă , îi zise el fetei,
începu
Scrutânds ă permanent
coboare, prudent.
întunericul de dedesubt, c ă uta
semne ale inamicului care ar fi venit să -l caute. Dar nu
era nimeni.
Bolan se oprea la fiecare etaj pentru a se asigura c ă
nici un lunetist nu îl aş tepta, ascuns în interior.
în cele din urmă , ajunse la ultima treaptă a sc ă rii, de
la care trebuia s ă sară aproape un metru optzeci pân ă la
pă mânt. Atârnat de mâna stâng ă , privi în jurul ăs u pentru
a verifica încă o dată că nu îl aş tepta nimeni, apoi să ri.
Sirindikha mai avea cinci trepte de coborât când
Justiţiarul auzi un sunet cunoscut.
— Să riţi! strigă el.
Fă ră nici o ezitare, tână ra se l ă s ă în gol. Bolan o
prinse din zbor, după care o lipi de clă dire."
în acea clip ă , acoperi ş ul clă dirii pă ru că se
dezintegreaz ă ş i un amestec de c ă ră mizi ş i gresie că zu
cu viteza unei tornade.
— A murit, fă ră îndoială , o anun ţă Chen pe secretara

lui, dar îmi voi trimite oamenii ăs caute cadavrul. Vreau
s ă -l vă d cu ochii mei.
Ea dă du din cap în semn de aprobare.
— Nu vă d cum ar fi supravieţuit cineva unei aseme
nea explozii.
B ă t ă lie Tn Sri Lanka & 135
Comentariul secretarei fu întrerupt brusc de scâr ţâ itul

pneurilor, când Nissanul roş u ieş ea în viteză din parcare
ş i ocolea camionul.
— Distrugeţi-mi această maş ină ! ordonă chinezul într-
un urlet de furie.
Apoi se urcă în Mercedes, a ş teptând ner ă bdă tor ca
May Ling să i se al ă ture pentru a porni în urmă rirea
Nissanului roş u.
Sirindikha ocoli camionul mareş i acceleră din nou.

Conducea ea pentru a-i permite lui Bolan s ă tragă în
eventualii urmă ritori.
— Am face bine să te laş i mai jos, strigă Bolan.
Prin luneta din spate, putea vedea camionul care se
stră duia s ă reducă distanţa pân ă la ei. Doi oameni erau
în cabină : ş oferul ş i un tip cu tră s ă turi de mongol. Un al
treilea reuş ise s ă se ca ţere pe acoperi ş ul vehiculului cu o
armă mare în mân ă .
DupBolan
ă Justiîlţiar,
vă zu c ă era
arma se auna
ş eza ş i ducea arma la um ă r.
din acele mitraliere u ş oare
chineze ş ti, calibru 7,62 mm.
Se duse în spatele Nissanului ş i sparse luneta cu
crosa de la M-16.
Chiar în acel moment, mongolul scoase o pu ş că
automată prin fereastra portierei.
în timp ce Sirindikhaş erpuia cu viteză pentru a evita
gloanţele adversarilor, Bolan tră gea f ă ră încetare în
camionul care îi urmă rea. Dac ă rata de fiecare dat ă , ş tia
că nici mă car puternicele proiectile 5,56 mm nu veneau
de hac radiatorului sau motorului. Ş i, cu traiectoria
ş erpuitoare a Nissanului nu avea nici o ş ans ă s ă atingă
pneurile camionului.
Brusc lumina stră lucitoare a unei grenade incendiare

de 40 mm lansat ă de camion explodă pe ş osea, între
Nissan ş i vehiculul care îl urmă rea, orbindu-i momentan
pe Justi ţiar.
Nu mai avea decât câteva cartu ş e în M-16. Cu toată
stră duinţa posibilă , Justiţiarul ţinti acoperiş ul cabinei
camionului ş i trase o rafală . Tră gă torul lă s ă mitraliera
pentru a-ş i duce mâna la fa ţă , înainte de a c ă dea pe
ş osea.
Bolan profită pentru a reînc ă rca M-16. Apoi, din nou,
scoase arma prin lunet ă ş i ţinti în dreptul pasagerului.
Auzi urletul acestuia când glonţul îi lovi craniul.
Insensibil la moartea camaradului, ş oferul camionului
continuă să accelereze.
Atunci, pentru a încheia, Bolan scoase o grenad ă cu
fragmenta ţie ş i, după ce îi trase siguran ţa, o rostogoli
spre camion.
Explozia asurzitoare trimise un val de metal spre
cabin
pentruă aşsei Justi iarul
opri ţîn ş anvţ. zu vehiculul p r sind oseaua
ă ă ă ş
— Opriţi maş ina! ordonă el. Ş i adă postiţi-vă după ea.
Luând pistolul mitralieră Uzi, deschise portiera în
acela ş i timp cu trei atacatori plin de sânge care tră geau
în toate direcţiile.
Justiţiarul mă tură zona cu un torent de gloan ţe de 9
mm, vă zu trio-ul pră buş indu-se deodat ă ş i chircindu-se.
Dar, în momentul în care Bolan îş i revenea, o arm ă
automat ă începu s ă trag ă înspre el. Unul dintre
supravie ţ uitori îş i gă sise ad ă post dup ă resturile
camionului.
înaintând pe coate, Justi ţiarul ajunse lângă partea
dreapt ă a vehiculului. Fă cu o pauz ă , cât s ă bage un
încă rcă tor nou în Uzi, apoi continuă s ă înainteze pân ă

într-un punct unde îl putea vedea pe atacator. Acolo avu
marea surpriz ă s ă descopere Mercedesul pe care,
ascuns dup ă camion, nu-l observase.
Tră gă torul era bă rbatul bine îmbră cat ş i mai în vârstă
decât ceilalţi, pe care îl remarcase la început ş i care
pă rea c ă dirijează ac ţiunea.
Avea un Ingram calibru 45 Motel 10 nou-nouţ ş i nu o
copie chinezeasc ă .
— Lă sa ţi arma, Ghen! strigă Bolan.
Ră spunsul b ă trânului amator de artă ş i muzică , fu o
rafală de gloan ţe în direcţia locului de unde se auzea
vocea Justi ţiarului. Dar acesta se miş case deja aproape
doi metri spre stânga.
îi lă sase inamicului o ş ans ă de sc ă pare. Acum era
terminat. Justiţ iarul se ridică ş i trase o rafală scurtă .
Gloanţele sfâş iaser ă costumul impecabil al criminalului.
Sângele ţâş ni din toate pă rţile ş i bă trânul că zu pe spate
pentru a sfâr ş i în ş an ţ.
Atunci Bolan auzi un clic în spatele lui - unul de la o
armă .
Se întoarse încet, cu Uzi în poziţ ie de tragere ş i
descoperi o chinezoaic ă elegant ă , care ţintea spre el un
357 Magnum Colt Python.
— Vei muri, câine american! strigă ea.
Ar fi trebuit să trag ă imediat, în loc să înjure.
Justiţiarul ş tia că va fi moartă înainte s ă apuce s ă apese
pe tră gaci. Dar, în clipa în care se preg ă tea s ă tragă , se
auziră două împuş că turi ş i expresia tinerei chinezoaice
trecu de la ur ă la surpriză . Apoi, când că zu înainte cu
faţa la p ă mânt, îş i pierdu orice expresie.
:
138 B ă t ă lie în Sri Lanka
Chandra Sirindikha ţinea pistolul HSK cu ambele

mâini ş i privea cu stupoare cadavrul de la picioarele ei. îi
întinse arma lui Bolan.
— Nu îmi place deloc aceast ă parte, ş opti ea. Nu
credeam c ă voi omorî pe careva vreodată .
— Când alegerea se face între dumneavoastr ă ş i un
altul, ră spunse Bolan, este doar o decizie. Pe de alt ă
parte, mi-aţi salvat viaţa. Mulţumesc.
Tână ra sughi ţă , pă ru că era gata s ă leş ine, apoi se
aruncă în braţele Justi ţiarului, plângând, în timp ce o
consola, acesta nu se putu ab ţine s ă gândeasc ă , în
privinţa femeilor din aceast ă ţară , că erau slabe de
înger...
'B ă t ă lie în Sri Lanka 139
Capitolul XVIII
Vestea mor ţii surorii sale ajunse până la urmă la

conducă torul Tigrilor.
— Cum a murit?
Lalith, asistenta lui, ezită , apoi ră spunse:
— Sirimavo a murit ca o eroină ! A înghiţit o capsulă
de cianură .
— De ce a luat otrava?
— Are importanţă , Thamby?
— Da, are.
— A fost torturată de gardienii taberei.
— Atunci cum a gă sit ocazia s ă înghită capsula?
— După cum mi s-a raportat, un american a reu ş it să
intre în tabă ră ş i i-a omorât pe torţionari.
Ş eful Tigrilor ş tia cine este acest om: Michall
Belasko. Chiar el îi dă duse lui Madi Kirbal ordin ăs ofere
americanului informaţiile referitoare la sora sa.
Deci, omul CIA nu reuş ise s ă le salveze pe nici una
dintre femeile pe care le iubea. Pentru asta, va muri.
— Ş tii unde îl putem gă si pe american, Lalith?
— Nu, se miş c ă tot timpul. Dar l-am surprins
împreună cu un angajat al ambasadei americane. O
putem aduce pe femeie aici.
— Nu, ră spunse Thamby dup ă ce analiz ă sugestia.
14O ®B ă t ă lie în Sri Lanka
Bolan apă să brusc pedala de accelera ţie ş i vehiculul

se smuci în fa ţă ca o ghiulea.
Sirindikha fu împinsă în scaun de accelera ţia bruscă
ş i vru să întrebe ceva, când v ă zu expresia de pe chipul
Justiţiarului. Se întoarse s ă priveasc ă prin luneta din
spate ş i înţelese.
Auzind motorul
retrovizoare puternic,
ş i vă zu vehiculul Bolan
în urma lor.privi în oglinda
în prezent, nu mai avea nici o îndoială : tână ra ş i cu el
erau urmă riţi.
Momentul era prost ales pentru o lovitură rapidă . Nu
se putea prezenta la recep ţia ministrului într-un costum
sfâş iat. Trebuia deci să scape de urm ă ritorii lor. Mai ales
că tocmai vă zu ap ă rând o mân ă înarmată pe geamul
pasagerului.
Frână brusc.
Vehiculul care îi urmă rea l-ar fi strivitş i pentru a-l
evita fă cu un derapaj care îl puse de-a curmezi ş ul
ş oselei. Astfel, cabina camionului ajunse exact în bă taia
tirului. Ca de obicei, Bolan apă s ă de dou ă ori pe tră gaci
ş i cei doi nemernici îş i dă dură sufletele diavolului. Ca-
mionul, cu motorul calat, ăr mase în mijlocul ş oselei ca un
caş alot eş uat.
Câteva secunde mai târziu, mergeau în direc ţia
periferiei rezidenţiale unde locuia ministrul Securităţ ii
(interne. Nici unul nu mai vorbi. Nu prea mai aveau ce.
! La subsolul unei clă diri de la perferia oraş ului Jaffina,

un bă rbat de patruzeci de ani era înl ă nţuit de un perete
din că ră mizi iar torţionarul să u, scund ş i cu spatele lat,
utiliza, pentru a-l face să vorbeasc ă , o ma ş ină rie rudi-
mentară ş i eficace: două bare de cupru legate cu fire la o
baterie de ma ş ină .
De mai multe ore cel torturat se afla pe mâinile

că lă ului să u ş i îş i pierduse de dou ă ori cunoş tinţa din
cauza durerii insuportabile.
Jayewar Vă mii oftă . Era unul dintre principalii
locotenenţi ai lui Thamby. Un bă rbat la vreo cincizeci de
ani, îmbră cat în uniformă pe m ă sura lui. Ş i nu-i plă ceau
.torturile inutile.
Thamby ş i el tocmai ieş eau din sala de interogatoriu
când c ă lă ul apă sa electrozii pe pleoapele prizonierului.
Thamby începu s ă vorbeasc ă ca ş i cum gândea cu
voce tare.
— Chiar ş i printre Tigri, sunt destui care sunt gata să
ne tră deze.
Cu degetul, ară tă uş a de la sala de interogatoriu.
— Ca acest angajat de la banc ă , acolo.
— Am auzit ş i eu vorbindu-se de acest negociator al
ONU. Dar trebuie să fie doar un zvon fals, altfel aţi ş ti,
sublinie Vă mi], perplex.
—eful
Eu?luiDar
izbucni
ş tiu! în râs.în tabă ra mea, la vest de ora ş .
Ş
Este
Ş i acum, discută cu mine. Dar Tigrii nu sunt pregă tiţi
pentru pace. Se bat de prea mult timp cu cingha.lezii
pentru a înceta acum, a ş a, deodat ă . Sângele trebuie s ă
curgă în continuare pentru a sp ă la pă catele budiş tilor.
Era pă rerea lui Thamby ş i era ş i interesul lui, dar ş tia
că nu era ş i pă rerea celorlalţi.
în cameră , urletele bă rbatului înlă nţuit se succedau,
acoperind zgomotul electrozilor. Apoi, după câteva
minute, se fă cu liniş te.
Bă rbatul care lua interogatoriul ieş i din încă pere,
tră gându-ş i o că maşă pe el ş i se îndreptă spre cei doi.
— Gata, anun ţă el. A mă rturisitş i a murit. Altceva?
Vă mii îi zâmbi lui Thamby.

— Mai aveţi nevoie de mine sau de oamenii mei?
Aş teptă un ră spuns care nu veni.
Se întoarse s ă plece. Avea de dat un telefon. Mama
sa urma s ă primeasc ă în continuare un tratament
preferenţial în tabă ra Boosa când îi va anun ţa pe cei din
FSI că Thamby îl ţinea ostatic pe diplomat în tabă ra sa
din Jaffna.
— încă ceva, îi zise liniş tit ş eful Tigrilor.
Vă mii se întoarse.
— Da?
— Vreau adev ă rul.
— în legă tură cu ce? întreb ă Vă mii încrutând
sprâncenele.
— Aş vrea s ă ş tiu de ce ai acceptat s ă lucrezi pentru
ucigaş ii lui Bandaran.
Faţa locotenentului ră mase blocat ă . Se preg ă tea s ă
nege, când descoperi un SIG-Saver 9 mm în mâna
dreaptă a lui Thamby.
Acesta ap ă s ă uş or pe tră gaci, de dou ă ori, când
Vă mii încerca să se dezvinovăţ easc ă .
— Nu...
Fă ră să poată termina fraza, că zu. Doar privirea ară ta
confuzia.
— Nici un alt sfârş it pentru tră dă tori, spuse calm
Thamby. Când vor gă si cadavrul, vor crede că te-au
omorât cei din FSI.
Ş eful Tigrilor îngenunche ş i puse ţeava pistolului la
urechea cadavrului. Apă s ă din nou pe tră gaci ş i se
depă rta când materia cenu ş ie-gă lbuie ţâş ni din gaura pe
care o fă cuse glon ţul.
— Cheam ă pe cineva s ă ia cadavrele, ordon ă el celui
care se ocupa cu interogatoriile.
Bât ă lie Tn Sri Lanka 145
După un minut de gândire, Thamby adă ugă :

— Descurcă -te singur ş i află unde sunt so ţia ş i copilul
lui. Te vei ocupa de ei ş i vezi dacă lepă dă tura le-a spus
ceva.
Privi la ceas. Era timpul să -i cheme pe cei doi bă rbaţi
cu care conducea mi ş carea rebel ă ş i să -i avertizeze ce
se întâmplase
Neelan ş i cu tr ă dă torul aveau
Konamalai de Vă mii.
idei depăş ite asupra
modului în care trebuia dusă lupta. Credeau c ă aveau de
respectat regulile unui cod de onoare.
într-o zi, trebuia rezolvată ş i problema divergenţelor
lor. Chiar dacă era nevoie pentru asta s ă ră mână doar
unul singur...
Capitolul XIX
Că pitanul unui mic vas de pescuit era a ş ezat la un

bar de pe ţă rmul mă rii Madras, sorbind o bere. Când
de ţinea informaţii valorând milioane de rupii... nu avea
cui le vinde.
Chen era mort. Atwater mort. Se murea mult...
Tot ceea ce ob ţinea, erau banii pe care americanii îi
vor plă ti pentru a-l duce pe stră in la Whelped Beach.
Drace! Trebuia s ă intereseze pe careva aceast ă
întâlnire. Poate pe maniacii cinghalezi care lucrau pentru
FSI sau pe tamili.
Era posibil ca toţi ace ş ti oameni să fie dispuş i să -i
dea bani pentru informaţie. Cu acest gând, se sim ţi
deodat ă mai bine.
Avea legă turi în ambele tabere. Bineînţeles, va insista
sîncredere
ă fie plă tit
în în avans.pentru
oameni Nu aveacevanici
atâtundesens s ă caai
fragil
informaţia.
Tot că utând câteva bancnote în fundul buzunarului,
se îndrept ă spre tejghea pentru a cere fise de telefon.
Chandra Sirindikha opri maş ina în faţa por ţii pro-

prietăţ ii. Un ofiţer al FSI se apropie ş i se aplec ă spre ea.
— Invitaţia dumneavoast ă , vă rog, ceru el întinzând
mâna.
Ea îi dă du cartonul pe care Bolan îl gă sise în

apartamentul lui Madi Kirbalş i pe care acum era trecut
numele tinerei.
— Numele dumneavoastr ă ?
— Chandra Sirindikha, de la amabasada Statelor
Unite.
CelŞde
— la FSI întrebăă ?atunci de Bolan.
i dumneavoastr
— înso ţitorul meu, domnul Daniel Boone, ăr spunse
Sirindikha zâmbind.
Paznicul în uniformă îl studie pe bă rbatul foarte
elegant de lâng ă ea. Apoi, vizibil mulţumit, le ară tă o
zonă delimitată ...
— Veţi parca acolo, vă rog.
Când coborî din maş ină , Bolan întrebă din priviri.
— Daniel Boone?
— A trebuit să gă sesc repede un nume, îl zise ea. Nu
vă plânge ţi: am intrat.
— Nu mi-aţi explicat cum aţi învăţ at s ă ieş iţi aş a u ş or
din— orice situaţie,creveni
Presupun Bolan.
ă nu crede ţi partea cu facultatea din
Fresna, r ă spunse ea încercând s ă diminueze tensiunea
care ap ă ruse între ei.
— Nu, de aceast ă dată .
— Momentul nu este cel mai potrivit pentru a discuta
despre asta, zise tân ă ra. Acum trebuie să
ne
concentră m asupra a ceea ce ne-a adus aici.
în mintea lui Bolan era o mulţime de posibilităţ i, care
începeau cu CIA ş i treceau pe la diverse servicii secrete
stră ine. Gândindu-se la Kirbal, Bolan crezu că Sirindikha
putea lucra ş i ea pentru mai mulţi. Doar că ea p ă rea în
regul ă ş i îi furniza informa
la Hal Brognola.
ţii care nu puteau veni decât de
încredinţa rapid ş efului de protocol care îl însoţi până la

bufet, în mijlocul unei adună ri atât de importante,
ministrulîş i permitea luxul să -l ignore pe Alphamundai.
De cealaltă parte a s ă lii, o tână ră seduc ă toare,
cinghaleză , probabil, se întreţinea cu un b ă rbat, bine
fă cut, frumos chiar, dar cu tră să turi dure, un occidental.
Acest
Poate c ă bîl vrbat
ă îi era cunoscut lui Bandaran de undeva.
ă zuse, dar nu ş tia unde.
în acel moment, un grup de invitaţi intră în holul casei.
Ministrul îl dă du uită rii imediat pe necunoscut ş i zâmbi
pentru a-i întâmpina pe cei veniţi.
Sirindkha îl urmă ri pe ministru cu privirea în timp ce

acesta se ducea spre intrare. Bolan se uita la b ă trânul
uscat ş i ţeap ă n cu care Bandaran se între ţinuse în urmă
cu câteva momente.
— Unul din prietenii ministrului?
— Nu chiar. Simon Alphamundei este preş edintele
proasp ă t ales al ţă rii ş i este cunoscut ca un om onest.
Cred că Bandaran l-a invitat datorită presiunilor celor din
sectorul militar-industrial.
— în orice caz, par a fi de acord într-o privinţă :
eliminarea tamililor, comentă Bolan.
— Nu sunt de acord în nici o privinţă . Mai ales în
privinţa asta. Pre ş edintele a declarat în public autonomie
asupra p ă rţii în care locuieş te majoritatea lor. Singura sa
condiţie este s ă nu se fac ă separatism în Sri Lanka.
Atenţia lui Bolan se întoasrse spre Bandaran.
Ministrul, care se apropiase de unul dintre ofiţerii
F.S.I., îi ş opti acestuia ceva la ureche, dup ă care disp ă ru
într-o altă cameră .
15O B ă t ă lie în Sri Lanka
Justiţiarul se întrebă din ce motive pă ră sea el petre-

cerea.
— Se va întâmpla ceva, acolo...
— Nu m-ar surprinde, îiş opti partenera sa.
Veniser ă la recep ţia ministrului cu gândul că , poate,
Bandaran putea s ă -i conducă spre o pist ă bună . Justiţia-
rul
a-i finublocate
putea rac
ă mâne
ţiunile.prea multneap
Trebuia în ţar
ă ratexistândă riscul
ă s -l g seasc
ă de
ă pe
John Vu, dar repede. Venind aici, trebuia s ă afle ce se
întâmplă cu adev ă rat în timpul acestei recep ţii care nu
pă rea s ă -l pasioneze pe s ă rbă torit ş i care ascundea"
altceva.
Astfel, avea noroc! Bandaran jubila. Clar, anul acesta
era anul s ă u. Cât timp preş edintele se str ă duia s ă
stabileasc ă în ţară calmul, anul în care O.N.U. avea
onoarea de a trimite un negociator, care, de altfel
dispă ruse imediat ce sosise, contul s ă u în banc ă nu
înceta s ă creasc ă , iar influenţa lui la fel. Ş i, indiferent ce
ieş ea din aceast ă petrecere, singurul c âş tigă tor era el.
Era
RajivunThamby
an excelent.
era unul din motivele pentru care hotă -
râse s ă -ş i serbeze aniversarea. Cu ajutorul intermedia-
rilor, liderul tamililor îl contractase pentru a achizi ţiona ar-
me ş i muniţie ş i, pentru plă cerea provoc ă rii, îi propusese
o întâlnire în acelaş i timp în care sute de persoane se
distrau la el acas ă în salon!
Pentru Bandaran, s ă obţină arme pe care apoi s ă le
vândă ş efului Tigrilor nu era complicat. Depozitele guver-
nului erau pline de materiale ş i el era cel care le
controla...
Conducă torul tamil zâmbi. Din dragoste pentru sora
sa, abia a ş tepta s ă -l omoare pe gră sanul din faţa sa. Dar
prioritate avea cauza poporului s ă u. Va veni ş i momentul

în care se va r ă zbuna pentru crimele s ă vârş ite de ne-
mernic.
Acum, Tigrii aveau nevoie să se aprovizioneze cu
arme ş i muniţie.
în acele clipe, ş eful tamililor era dispus să promită
orice— pentru a obmarfa
Veţi avea ţine armele de care avea atâta nevoie.
imediat cum primim banii, îi spuse
b ă rbatul gras, dup ă care ad ă ug ă : dar nu o vom
transporta noi. Vă vom spune de unde s ă o luaţi ş i vă
veţi ocupa de transport. -
'— Cât vreţi?
Când Bandaran spuse pre ţul, Thamby nu îş i putu
ascunde stupoarea.
— Dar este de zece ori mai mult decât valoarea lor!
protestă el, ş i nu seam ă nă cu propunerile pe care le-a ţi
fă cut intermediarilor mei.
— Dacă aveţi o ofertă mai bună , cineva care s ă vă
poată obţine aceste arme ş i muniţie...
Thamby
mediarii
ş tia că ministrul cinghalez era prudent. Inter-
în comer ţul cu arme care fă ceau afaceri cu tero-
riş tii tamili se puteau numă ra pe degetele de la o mân ă .
Ş i cel mai important dintre ei Henry Chen, era mort. La
fel ş i Clay Atwater.
Dar ceva, la bă rbatul din faţa lui, îl înfuria pe Thamby.
Nu doar suma exorbitantă pe care o ceruse, nici
masacrarea surorii lui nevinovate, nici chiar moartea lui
Madi Kirbal... Era altceva, respingă tor, ca ş i cum
ră utatea îi ieş ea prin pori.
— îmi pare ră u, plec, declară brusc ş eful tamililor. Nu
sunte ţi un bă rbat de cuvânt ş i aş fi vrut să mă îndoiesc
de asta. Dac ă vă decide ţi să cere ţi un preţ mai rezonabil,
voi reveni.
Ministrul zâmbi.
— Iar dacă vă schimbaţi pă rerea, contacta ţi-mă .
Dar Bandaran ş tia că ş eful Tigrilor nu va face o
asemenea alegere. Ministrul voia s ă continue ră zboiul iar
ca s ă -i înarmeze pe inamicii să i era lucrul cel mai sigur
de reu ş ită . Dar se preg ă tise: în cazul în care nu va fi
gă sit un acord, ar fi masat trupe, de mii de solda ţi din
F.S.I., în zona împă durită care se întindea de cealalt ă
parte a ş oselei, în faţa proprietăţ ii lui. Nu era o problemă
că primea teroriş ti, dar dacă ace ş tia îi atacau casa...
Aveau ordin s ă a ş tepte ca tamilul să traverseze
peluza ş i să ajurigă la gardul din grilaj, pentru a declanş a
atacul. Bandaran vedea deja titlurile de-o ş chioapă din
ziare: „Ministrul Securităţ ii Interne conduce atacul care
duce la eliminarea ş efului teroriş tilor". După care, tot po-
porul tamil va ieş i în stradă ş i lui i se va cere să restabi-
leasc ă ordinea.
Bolan reveni în salonul mare pentru a se al ă tura

partenerei.
-— Veniţi, îi zise el, trebuie să ieş im de aici. Aveaţi
dreptate, a fost o întâlnire în micul birou. Nu am putut
intra, dar nu ar fi folosit la nimic. Am surprins îns ă o
discuţie foarte agitată ş i care, după intonaţii, s-a soldat
cu un e ş ec. Nu am înţeles ce se vorbea, dar vreau s ă
aflu cine era interlocutorul lui. Adversarii adversarilor mei
ar putea fi prietenii mei.
Tână ra îl apucă de bra ţ ş i, cât mai natural, pă ră siră
salonul. Când urcară în maş ină , Justiţiarul parcă simţea
privirea soldatului, responsabil cu paza parc ă rii,
trecându-i prin haine.
în acea clipă , Allan Bandaran ieş i afară conducând un
— Ceva nu merge?
— Bă rbatul care tocmai a ie ş it de la Bandaran,
adineauri, este Rajiv Thamby, conducă torul Tigrilor. Sau,
clona lui...
Justiţiarul nu avu timp să analizeze informaţia. Un
paznic în uniformă se apropie de geamul portierei de
lângă pasager ş i întrebă politicos:
— Aveţi probleme, domnule?
Bolan nu înţelese, dar tân ă ra interveni imediat:
— Nu este nimic, domnule ofiţer, nu c ă dem de acord
în privinţa acestui sfâr ş it de sear ă minunată . Plec ă m
acum.
Se deplasar ă încet pe alee, pe mijlocul peluzei care
ducea spre grilaj ş i doar ce trecură de ea c ă se auzi un
zgomot infernal de arme automate în urma lor. O clipă ,
Bolan crezu că ei erau ţinta. Vă zu trupele în uniformă ale
F.S.I. traversând peluza ş i îndreptându-se spre ş osea. Ş i
în fruntea lor, cu pistolul în mână ... Allan Bandaran!
Justi
urmat deţiarul scoase Beretta din toc ş i ieş i din maş ină ,
Sirindikha.
— Să ne ad ă postim, zise el tră gând-o spre un ş ir de
copaci de pe cealalt ă partea a ş oselei.
în timp ce se ascundeau ş i aş tepta s ă vadă ce se
întâmplă , o duzină de rebeli ap ă rură din pă dure.
Ră spunzând tirului celor din F.S.I. cu puş tile AK-47,
luptă torii de gherilă aveau avantajul pozi ţiei ş i, cu o
precizie mortală , nimereau ţintele. Opt soldaţi F.S.I. se
pră buş iră .
Se auzi un fluierat ş i alţi ş ase solda ţi se precipitară
spre ş osea pentru a- ş i sus ţine camarazii înarmaţi cu
pistoale-mitralieră . îş i goliră încă rcă toarele spre grupul
din jurul camionului.
Patru dintre tamili că zură , iar un altul se ră suci când o

rafală se ab ă tu asupra lor.
Deloc descuraja ţi de acest nou atac, tamilii rezistară pe
poziţii, tră gând spre adversari, al c ă ror numă r nu înceta
să scad ă . Unul după altul, soldaţii guvernamentali se
pr ă buş eau în fa ţa barajului de gloanţe de 7,62 mm. —
întoarce ţi-vă , încet.
Vocea, care venea din spatele lor, îl mir ă pe Bolan.
Se întoarse ş i vă zu un pistol SIG-Sauer pe care Allan
Bandaran îl îndrepta spre ei. Avea fa ţa agitată ş i parcă
îş i pierduse sângele rece.
Ministrul o prinse pe tână ră de bra ţ ş i zise pe un ton
sec.
— Tu vii cu mine, zise el.
— Dar lucrez pentru guvernul S.U.A.! protestă ea.
— Acum, eş ti prizoniera mea.
Se îndep ă rtă de Bolan mergând cu spatele.
— Lă sa ţi arma, îi ordonă el Justiţiarului.
Acesta se pref ă cu că lasă Beretta jos lângă el, după
care fă cu o miş care în ş elă toare, p ă rând că se clatină .
Ministrulîş i îndreptă arma în direcţia lui.
Bolan se lă s ă s ă cadă spre stânga când Bandaran
trase dou ă focuri iar tână ra profită de miş care pentru a
se îndep ă rta de el ş i a se arunca la p ă mânt.
Cu o miş care agilă , Justiţiarul trase o rafală triplă ,
care îl sfârtec ă pe adversar. Sângele ţâş ni din pieptul
celui care fusese ministru de stat.
La cincizeci de metri de ei, bă tă lia se încheia. Trupa
de tamili înconjura camionul iar Justiţiarul îl vă zu pe
bă rbatul spă tos urcând pe treapt ă . Ş eful tamil privi o
clipă spre Bolan, apoi se ca ţă ră în cabină ş i camionul
pă ră si zona fă ră grabă .
Bolan îş i puse Beretta în toc. Privind spre cadavrul lui

Bandaran, sim ţi satisfacţia că un canibal fusese redus la
tă cere.
Când o ajută pe Sirindikha să se ridice ş i să mearg ă
spre ma ş ină , nu regreta decât c ă nu a putut s ă discute
cu Thamby. S ă vii până în bârlogul inamicului era o
dovad ă de mare curaj sau de incon ş tienţă . Dacă John
Vu era în mâinile lui, confruntarea dintre ei nu avea să
întârzie.
Poate, chiar a doua zi.
Capitolul XX
Traseul spre nord fusese lung ş i greoi. Când trecu

prin să tucurile cufundate încă în beznă , Bolan se gândi
la Sirindikha. Era un amestec de naivitate ş i de
pricepere. F ă ră a avea o formare special ă , pă rea c ă ş tie
cum să iasă cât mai bine din situaţiile cele mai delicate.
Dar o amestecase în problemele lui ş i nu mai voia să o
facă să riş te.
Reorientându-se asupra problemelor imediate,
Justiţiarul se gândi la modul cum îş i va pune în aplicare
planul de bă taie, îş i va lă sa bagajele aproape de plaj ă ,
apoi se va duce în zona turistic ă , unde va abandona
maş ina. De la Colombo sunase la administra ţia parcului
naţional ş i întrebase dac ă îl putea conduce cineva pân ă
la ţă rm.
Cererea sa provocase surpriz ă .
— Este sezonul ploilor, cel mai neprielnic moment
pentru a veni aici, îi ră spunse o femeie la cel ă lalt capă t
al firului, în câteva zile plaja va fi acoperit
ă de ape.
— Ş tiu, insistase Bolan, dar redactorul meu vrea
neap ă rat s ă fotografiez modul cum musonul afectează
viaţa s ă lbatică în parcul natural Whelped.
Când ajunse la fa ţ a locului, corespondenta sa
acqept ă să -l conducă cu maş ina până la ţă rm.
Ascuns în jungla de lângă plajă , Bolan privi norii care
se îngr ă mă deau pe cer ş i formau o masă din ce în ce
mai compactă , în câteva zile, toată aceast ă zonă se va

trasnforma într-o imensă mlaş tină în care va fi imposibil
de circulat.
Mai avea un sfert de or ă până la îmbarcare dar se
a ş tepta la o ultimă surpriză , o ultimă tră dare. Prea mul ţi
alergau dup ă el, pentru a putea trece neobservat.
Se preg
scoase ă tea de
Beretta ş i îl ce eraînmai
puse toculr de
ă u.laDeschizând sacul,
umă rul stâng, sub
impermeabilul pe care îl purta peste combinezonul
negru. Desert Eagle, calibru 44 era prins la centur ă iar
pumnalul Applegate-Fairbairn era în teaca de pe bra ţul
stâng.
în buzunare sau ag ăţ ate de combinezon, pe sub
impermeabilul care îi ajungea aproape de glezne, avea
la îndemân ă diverse accesorii; încă rcă toare pentru cele
două pistoale, pentru M-16 ş i M-203, dar ş i pentru
automatul Uzi cu amortizor de sunet. Grenade cu
explozie întârziată , incendiare ş i cu fragmentaţie, erau
fixate cu agăţă tori metalice. Arma de bază era M-16.
în jurul lui, jungla era plin
să lbatice. ă de semnele vie ţuitoarelor
în mijlocul acestei capcane de verdea ţă , Justiţiarul
simţea c ă cineva îl aş teapt ă - aş teapt ă momentul potrivit
de atac.
Un zgomot uş or îi atrase aten ţia, dinspre copacii din
apropiere. Se întoarse ş i descoperi o jumă tate de duzin ă
de b ă rbaţi care alerga spre el sco ţâ nd ţipete guturale. Nu
erau luptă tori antrenaţi, altfel ar fi aş teptat s ă ajungă mai
aproape pentru a începe s ă tragă .
Bolan se ascunse în p ă dure. Ierburile înalte îi ofereau
un ad ă post provizoriu, cât să -ş i pregă teasc ă urmă toarea
miş care.
-Sirindikhâ?
Justi ţ iarulNuse- chiar
întreb
dac
ă ă cine
s-ar fii-ar
înş elat
fi putut
în privin
trimite
ţa ei.
Sau femeia de la biroul de turism al Parcului na ţional

Whelped?
Brusc, ră spunsul îi apă ru clar.
Că pitanul vasului de pescuit! Era un mercenar ş i, în
schimbul unei sume consistente, era gata s ă vândă
informaţii oricui ar fi fost dispus ăs plă teasc ă .
Bolan dar
la Jaffna, hotăînainte
rî că seca
vainformatorul
ocupa de el dup ă ceăvaanun
să -i poat debarca
ţa pe
eventualii clienţi unde se ducea.
în orice caz, Justiţiarul se felicită că decisese s ă nu îi
spun ă acestui nemernic destina ţia decât când vor fi în
larg.
Pân ă atunci, trebuia să rezolve situaţia prezentă .
Bolan aruncă o grenad ă cu fragmentaţie M-40 drept
înainte, după care apuc ă M-16 cu amândouă mâinile.
Când grenada f ă cu o bre şă în mijlocul trupelor
inamicului,ţipete ascu ţite sparser ă liniş tea ş i întunericul
nopţii. Câteva siluete negre încă în viaţă dispă rură după
copaci.
Cineva
ţelese bolborosi
- tamil într-oă limb
ă , fă ră îndoial peăcare
- ş iălupt torii Bolan,
reluară nu o în-,
atacul, j
Mai erau ş ase, îmbr ă ca ţi într-un amestec curios de
haine de ţă rani ş i uniforme de luptă .
Primul din grup trase o rafală de încurajare, urlând.
Bolan îş i regla puş ca M-16 pe „rafalt", urmă ri miş carea
atacatorului ş i trase. Valul de gloanţe îl stră punse pe
nefericit ş i îl aruncă la pă mânt. Justiţiarul se întoarse
atunci pentru a face fa ţă unui alt atacator, care înainta la
rândul lui.
Tră gând din alergare, omul îş i goli încă rcă torul puş tii
de asalt. Bolan se dep ă rta în timp ce tră gea.
Primul glonţ îl atinse pe adversar într-o parte, al
doilea îi tă ie carotida. Tipul se pră buş i, iar sângele se
amestec ă în apa de ploaie.
16O B ă t ă lie în Sri Lank ă
Ceilalţi patru supravieţuitori se refugiară în desiş ul

junglei, dar nu pentru mult timp. Bolan auziţipetele
oamenilor când hotă rau cine dă urmă torul atac.
în cele din urmă , cei patru se regrupar ă ş i se miş cară
toţi deodată , tră gând rafale de 7,62 mm.
Bolan se ascunse gr ă bit în stânga ş i se chirci invizibil
în spatele
Când îi simunui tufiş , a ş teptând
ţi în apropiere, se ridicca
ă ş atacatorii s ă Arma
i nu mai ţinti. vină .
fixată pe automat trimise mesajul morţii. Cele patru ţinte
ră maser ă la verticală o clipă , după care s ă riră în sus
pentru a se pr ă buş i, cu corpurile pline de gloanţe.
Justiţiarul se apropie prudent ş i, după ce îndep ă rtă
atent armele de lâng ă cadavre, lu ă pulsul fiecă ruia
pentru a se asigura c ă nu erau supravie ţuitori. Acest
escadron al mor ţii nu va mai doborî pe nimeni.
Departe de el, în desi ş ul vegeta ţiei, Justiţiarul auzi
zgomotul unui motor. Strecurându-se printre tufiş uri,
merse aproape dou ă sute de metri ş i descoperi un jeep
militar ş i trei soldaţ i în uniformă . Cel de pe locul
pasagerului ţinea în mân ă microfonul unui radio montat
pe ma ş ină . Bolan gândi că urma s ă cheme întă riri.
Cu aceea ş i siguranţă , ridică arma la umă r ş i ţinti cu
grijă .
Cincizeci de metri îl separau de vehicul. In câteva
minute, alţi oameni vor veni, probabil, aici.
Aruncând o grenad ă cu fragmenta ţie, se arunc ă la
pă mânt, lă să arma jos ş i cu mâinileîş i acoperi urechile.
Auzi explozia asurzitoare când grenada ateriza în
jeep, dup ă care arunc ă în jur, cu forţa unui uragan, un
val de metal. Bolan aş teptă ca fragmentele s ă cad ă pe
pă mânt, apoi se ridică pentru a privi locul unde fusese
vehiculul.
Nu mai ră mă sese decât o carcas ă . Restul fusese
împrăş tiat în toate direcţiile. Bolan era aproape sigur că

teroristul nu avusese timp s ă ia legă tura cu centrul de
comand ă înainte s ă fi fost sfâş iat de explozie. Ş i, oricum,
va fi departe când eventualele întă riri vor sosi.
Fă ră s ă mai aş tepte, îş i luă sacul ş i se îndreptă spre
plajă unde, agitând o lamp ă deasupra capului, a ş teptă s ă
vină o barcă s ă -l ia.
Capitolul XXI
Liniş tea absolut ă era întreruptă doar de clipocitul apei

care se lovea de vas. Bolan, aplecat peste balustrad ă ,
contempla întinderea întunecat ă .
Sub impermeabil avea combinezonul negru ş i armele.
Abia dacă simţea greutatea pistoalelor Beretta 93-R ş i
Desert Eagle sau a pumnalului Applegate-Falrbairn.
Vasul mirosea a pe ş te vechi ş i a mizerie. Vizibil, nu
se fă cea nici un efort pentru a-l ţine curat. Corzi groase,
care în mod normal erau folosite la pescuit, atârnau de
cârlige montate sub balustrad ă pe fiecare latură .
Bolan privi spre ele, după care se întoarse la
chestiuni mai presante. Dac ă misiunea sa era departe de
a se fi terminat, cel puţin acum avea o idee despre locul
unde putea s ă fie diplomatul american.
urmChandra Sirindikhaei,reu
ă cu informatorul ş isesus
care s ăţinea
ia leg
c ăă tura
Johnpân la
Vu ăera
reţinut într-un mic sat, chiar în afara oraş ului Jaffna.
Bolan trebuia să -l întâlnească pe informator în portul
orăş elului, pentru a obţine ceva mai multe detalii, în
ultima clipă dovedise autoritate ş i refuzase s ă o ia cu el
pe Chandra. Ceea ce îl surprinsese, era u ş urinţa cu care
aceasta cedase în fa ţa refuzului să u...
Justi ţiarul simţi o privire în spatele să u.
întorcân-du-se,îl surprinse pe c ă pitanul vasului
privindu-l.
— Ce este? îl întreb ă el.

— Nimic, ră spunse precipitat cel ă lalt. Mă întrebam
cât ave ţi de gând s ă ră mâne ţi în Jaffna.
— Cred că este problema mea, nu? r ă spunse Bolan
brusc. Poate c ă nici nu ne vom opri acolo.
— OK, OK, dumnevoastră plă tiţi.
Când căprecum
la secund, pitanul se îndep
ş i la
ă rtă plictisit, Justiţiarul se uită
ceilalţi doi membri ai echipajului.
Toţi trei aduceau mai degrab ă a ucigaş i decât a marinari.
Dându-ş i seama c ă erau priviţi, dispă rură din faţa
ochilor lui.
în acela ş i moment, prin ceaţa din ce în ce mai
transparent ă , Bolan ză ri lumini drept în faţă . Ajunseseră
la destina ţie.
Că pitanul stă tea lâng ă uş a cabinei sale ş i zâmbea
când îi auzi pe membrii echipajului plângându-se în
legă tură cu cel pe care îl aveau la bord.
— Tot ceea ce facem este naveta între Tamil Nadu ş i
Sri Lanka. Ne-am angajat s ă pescuim, nu s ă transportă m
mă rfuri de contrabandă . Dacă ne prinde garda de
coast ă , riscă m mai mulţi ani de închisoare. Iar acum tre
buie s ă -l asasin ă m pe pasagerul nostru. Jur c ă nu voi:
mai face meseria asta pentru mult timp!
Că pitanul hotă rî că era momentul s ă împartă cel
cincizeci de mii de rupii ca?e le fuseseră promise de tamil
pentru a-l asasina pe american. Poate c ă va da fiecă rui
câte o mie de rupii, mult faţă de cât c âş tigau într-o lună O
Astfel că lui îi vor ăr mâne patruzeci ş i opt de mii de rupii.
Poate c ă într-o ziîş i va cumpă ra un vas nou ş i frumos de
pescuit ş i o va lua de la început.
i
întoarse capul ş i îi fă cu semn secundului, un b ă rbat
bondoc cu o impresionantă musta ţă neagr ă . •,

!
— Fii cu ochii pe ăş tia doi, îi zise el liniş tit. Nu am

prea, multă încredere în ei.
Celă lalt, tă cut, se mulţumi să dea din cap ş i plecă s ă
strâng ă parâma de punte. Ş tia că putea avea încredere
în ei...
Că pitanul trebuia să le dea un semnal, îi promisese
clientului să u că îl va anunţa când pasagerul va fi la
bord, dac ă va sc ă pa de comandoul trimis în
întâmpinarea lui.
Privind silueta întunecată , se întreb ă dac ă bă rbatul se
gândea c ă mai are atât de pu ţin de tră it. De când îl
transportase pentru prima dat ă , în urmă cu trei zile, se
întreba ce avea în sacul de care nu se desp ă rţea
niciodată .
Poate c ă bani. Sau arme ascu ţite. Sau ambele.
Nu prea avea importan ţă , fiindcă ce era în sac îi va
apar ţine lui, când stră inul va fi mort, iar cadavrul va pluti
în apele golfului.
Asigurându-se
echipaj, c ă nu
nici de clientul să u,era urm ă rit,
că pitanul se nici
dusede cei din
în cabin ă
ş i porni micul emiţă tor-receptor pe unde scurte aflat pe
masă ,
Cât aparatul se înc ă lzi, se uită la ceas. Perfect. Mai
era un minut pân ă la ora stabilită pentru mesaj, încet,
numă ră secundele, apoi se aplec ă în faţă ş i vorbi în
microfon.
Mesajul era recep ţionat la Malivadi, pe insula Mannar,
de unde ajungea apoi pân ă la Jaffna.
Că pitanul opri aparatul ş i se lă s ă mulţumit într-un
scaun. Ducându- ş i mâna la buzunar, hot ă rî să -ş i acorde
o plă cere rar ă , una din ţigă rile cubaneze cump ă rate din
India.
în timp ce inhala fumul parfumat, se gândi la modul

cum va cheltui o parte din banii pe care urma s ă -i câş -
tige. Era atât de cufundat în gânduri, încât nu auzi când
se deschise u ş a în spatele lui. Când îş i dă du seama era
prea târziu.
Ră sucindu-se în scaun, avu timp s ă ză reasc ă silueta
unui bă rbat înarmat cu un pistol-mitralieră cu amortizor
de zgomot ş i, înainte să apuce pistolul Tokarev de pe
mas ă , un val de gloanţe se ab ă tu asupra lui.
Bă rbatul continuă s ă apese pe tr ă gaci pân ă ce
peretele cabinei, fu acoperit de sânge. Ocolind cu
precau ţie balta formată pe jos, secundul ţinu
pistolul-mitralieră gata de tragere ş i se aplec ă spre
sta ţia de emisie recep ţie ş i o porni. Schimbă
frecvenţa, apoi ap ă s ă butonul microfonului ş i dă du
raportul. O voce îl confirmă recep ţia după care opri
imediat aparatul, ş tiind că mesajul va ajunge la cine
trebuia.
NuNu ş tia de ceRajiv

îl interesa. Thamby voia s ăera
Thamby fieş eful
omorât
lorcşăipitanul.
el lua
deciziile. El doar urma ordinele.
Acum, trebuia să se ocupe de american. Verificând
încă rcă torul armei, vă zu că era gol. îl aruncă jos ş i luă
altul plin. Era pregă tit să -ş i mdeplinească misiunea, îş i
aranja musta ţă cu un gest ma ş inal ş i ieş i pe punte.
Rajiv Thamby aş tepta sosirea tovar ăş ilor să i de-abia

a doua zi de diminea ţă , în zori. Această perspectivă îl
exaspera, în timp ce el f ă cuse toat ă munca de teren
-contactând furnizoriiş i gă sind bani pentru a plă ti armele
- iată că Neelan ş i Konamalai cereau acum o împă rţire
egală a stocurilor adunate.
Pân ă în acel moment, s ă ptă mâna fusese un adev ă rat
spate. S ă fie un membru al echipajului sau secundul?

Justiţiarul ră mase preg ă tit.
Scoţâ nd din teacă cuţitul cu lamă atât de t ă ioasă , îi
înfăş ură mânerul plat în mână ş i-ş i lă să braţul pe lângă
corp.
Putea auzi o respira ţie înă buş ită chiar în spatele s ă u,
ca şRi ăcum cineva încerca
sucindu-se, fă ră succes
îl descoperi s ă nu
pe unul respire.
dintre membrii
echipajului care tocmai ridica un topor mic. Bolan lovi cu
piciorul gamba bă rbatului care se leg ă nă în faţă , lă s ă s ă -i
cadă toporul ş i cu toată greutatea se înfipse singur în
lama ucigaşă . Bolan smulse arma din trupul marinarului
ş i acesta se pr ă buş i ca un sac de cartofi.
Ridicându-ş i ochii, Justiţiarul îl vă zu pe cel de-al
doilea membru al echipajului ţintindu-l cu un AK-47 la
umă r.
Bolan se arunc ă după o legă tură de odgoane ş i
scoase pistolul de la centur ă după care reveni brusc ş i
trase de dou ă ori.
cândO vexpresie de uimire ap ă ru pe faţa b ă rbatului atunci
ă zu cum ţâş nesc din el sânge ş i fragmente de
oase.
Doi mai puţin.
Justiţiarul porni să vâneze restul echipajului.
Puntea era pustie, cu excep ţia colacilor de frânghie ş i
de alte gunoaie. Folosind Desert Eagle, Justi ţiarul
împinse uş a de la cabina c ă pitanului.
Pe jos numai sânge, iar un corp se l ă fă ia în mijlocul
acestui peisaj macabru. Justi ţiarul îngenunche lângă
cadavru ş i îl întoarse. Vă zu faţa lipsită de expresie a
că pitanului.
— Acum, este rândul tă u, americanule! anun ţă atunci
o voce în spatele s ă u.
întorcând capul, Bolan îl recunoscu pe secund, cu un

pistol-mitralieră în mână .
— Arma, las-o jos, ordonă marinarul.
Justiţiarul se supuse ş i lă s ă arma jos.
— Ieş i pe punte, acum.
Bolan se ridică , după care o luă înainte, ieş ind pe
punte.
— Cine te plă teş te? îl întrebă el.
— Nimeni nu mă plă teş te. Execut ordinele date de
ş eful meu.
Avea prea pu ţine opţiuni, se gândi Justiţiarul, ş i doar
una avea ş ans ă de reu ş ită . Un om care vorbeş te în loc
să tragă este un om fragil ş i nu un profesionist, fiindcă nu
se întrebase deloc ce putea ascunde Bolan sub
impermeabil.
Dându-se înapoi spre balustrad ă , a ş teptă câteva
secunde, privindu-ş i adversarul în ochi, înainte de a s ă ri
în apă .
Surprins de aceast ă miş care de sinuciga ş , asasinul
Tigrilor se gră bi ş i se aplec ă ş i el peste bord.
Nu ar fi trebuit. Chiar sub el, agăţ at bine cu mâna
stâng ă de funiile groase ce atârnau pe o parte a vasului,
Bolan îl aş tepta cu Beretta a ţintită în sus. Fa ţa furioasă
nu ap ă ru decât scurt, fiind împinsă de puterea gloan ţelor
care îi explodară în craniu. Pân ă ce Justi ţiarul urcă iar pe
punte, bietul tip avu destul timp să moară .
Capitolul XXII
Chandra Sirindikha refuza să cedeze. Trecuse o or ă

de când parlamenta cu ambasadorul s ă -i dea un mijloc
de transport. Ş i de o oră , el o refuza.
— Nu ş tiu pentru cine vă zbate ţ i, domniş oar ă
Sirindikha, dar nu obiş nuiesc s ă încredinţez mijloace
auto din parcul nostru angaja ţilor, doar fiindcă ne sunt
cerute.
Tână ra se a ş teptase la o asemenea reac ţie. Acum,
singura ei speran ţă era ca mesajul radio pe care îl trimi-
sese superiorului ei, la Washington, s ă ajung ă la
destinatar.
Telefonul ambasadorului începu s ă sune, pe birou,
dar el îl ignoră .
— Cred c ă -mi amintesc că Sri Lanka este prima
dumneavoastr ă prioritate după Statele Unite. Aveţi multe
de învăţ at despre maniera de comportare a unui angajat
al Departamentului de Stat.
Telefonul continua să sune. Ambasadorul îi fă cu
semn tinerei s ă plece.
— Vom continua aceast ă discuţie după ce voi vorbi la
telefon.
Frustrată , Sirindikha pă ră si biroul mare ş i se duse în
minuscula ei cuş et ă de la serviciul de comunicaţii al
17O B ă t ă lie în Sri Lanka
ambasadei. Câteva minute mai târziu, cu fa ţa roş ie de

ruş ine, ambasadorul ap ă ru în faţa mesei ei de lucru
modeste.
— Detest asta... începu el cu o voce ezitant ă , încer
când s ă evite o scuză . O ambasad ă nu este o baz ă auto
a serviciilor secrete! Bun! Vreţi să veniţi la mine în birou?
Bolan trase u ş or vasul de pescuit lâng ă pontonul din

lemn. Lă sându- ş i sacul pe scândurile putrezite, îl
deschise ş i gă si ceea ce c ă uta, dup ă care reveni pe
punte.
Motorul mergea încă . Justiţiarul întoarse vasul spre
'mare, dup ă care fixă direcţia cu o funie.
Cadavrele erau acolo unde fuseser ă abandonate
-dar nu va dura mult, gândi el presând în acela ş i timp o
bucat ă de explozibil plastic C-4 pe rezervorul de
carburant. Fixă un detonator ş i un temporizator, progra-
mat s ă declanş eze explozia dup ă un sfert de oră .
apoiBolan
alergăîmpinse maneta
spre partea din motorului
spate ş i săla viteza
ri pe cheimaxim
în timpă
ce vasul de pescuit pleca în ultimul să u voiaj.
Aş teptând ca vechea carcas ă ruginită s ă dispară în
cea ţă , pe apa golfului Mannar, se întoarse ş i îş i ridică
sa.cul.
Un tip mic de înă lţime stă tea la cap ă tul pontonului. Nu
avea nici acea alur ă a tamililor pe care Bolan o întâlnise
până atunci. Bă rbatul purta de fapt o sutan ă de preot
catolic.
— Domnul Beiasko?
Bolan dă du din cap.
— Sunt pă rintele Thomas. Maş ina mea este oprit ă în
apropiere.
Fă ră să aş tepte ră spunsul, se întoarse ş i îl conduse

pe Bolan pe o alee îngust ă .
Maş ina nu era nou ă . Un Armstrong fă cut în Anglia, o
relicvă din perioada dintre cele două ră zboaie mondiale,
de pe timpul când englezii îş i puteau permite o industrie
de automobile prosper ă ş i să fie stă pânii insulei. Era în
urm
de maă cu
ş inşăaptezeci
putea s ădemearg
ani. Bolan se întreb
ă rezonabil. ă dacîiăsurprinse
Preotul o astfel
privirea sceptică . — Da, merge, afirmă el zâmbind,
citindu-i gândurile parcă . Uneori cred că este un
miracol. Dar se mai produc ş i miracole, nu?
Lă sându- ş i sacul pe bancheta din spate, Bolan urc ă
în faţă ş i aş teptă ca p ă rintele Thomas s ă porneac ă
motorul.
O serie de explozii înă buş ite se auzir ă sub capot ă
atunci când b ă trânelul folosi demarorul. Ş i, în final,
motorul porni.
— Unde este tân ă ra care m-a contactat? întreb ă el.
Credeam c ă vine cu dumneavoastr ă .
— Ar fi putea
— Vom mai multe
vorbideînexplicat,
modestaărmea
spunse Bolan.
locuinţă , propuse
preotul, după care ad ă ug ă : tână ra'mi-a cerut s ă vă
gă sesc un mijloc de transport.
El dă du din umeri...
— Din nefericire, nu avem o agenţie de închiriat
maş ini în Jaffna. Dar sunt dispus să vă împrumut maş ina
mea.
— Mulţumesc.
Bolan se gândi că îi mergea din ce în ce mai ră u.
Cei doi lideri tamili se întâlnir

ă la o baz ă situată la
aproape cincizeci de km sud de tab ă ra lui Thamby. O

&. Bâtalie în Sri Lanka
jumă tate de duzin ă de camioane mari, pline cu luptă tori,

a ş teptau, în timp ce Neelan ş i Konamalai conversau
între patru ochi.
— Fratele nostru are o concep ţie ciudată despre
revoluţie, comentă Neelan în legă tură cu Thamby.
— Se zbate de mult timp, completă Konamalai. Mu
sunt sigur ccrearea
s ă permit
ă vrea într-adevă r încheierea unui acord care
unei provincii tamile autonome.
ă
— Reticen ţ a în a împ ă rţ i armele pe care le-a
depozitat în tabă ra lui nu prevede nimic bun pentru
viitorul Tigrilor, iar comportarea lui cu diplomatul O.N. U.
este de neacceptat.
Konamalai dă du din cap.
— Inacceptabilă ş i periculoasă . Oamenii mei sunt
bine înarmaţi, în cazul în care...
— Ş i ai mei, ră spunse Neelan, dup ă care se uit ă la
ceas.
Era timpul să porneasc ă spre Kaitadi.
Justiţiarul acceptase s ă se odihneasc ă pentru câteva

ore. Oricum, nu putea pleca la drum noaptea. Dup ă o
toaletă rudimentară , împă rţise cina cu b ă trânelul. La
sfârş it, preotul curăţă masa ş i desfăş ură o hartă . Ară tând
un punct la aproape treizeci ş i cinci de kilometri spre
nord de ora ş , adă ugă :
— Este una dintre taberele lui Thamby. Kaitadi. Aici
îş i depoziteaz ă armele ş i celelalte materiale. Era
odinioară un sat de agricultori care adă poste ş te acum în
jur de o sută de oameni antrena ţi să ucidă .
— Unde se află cartierul general al lui Thamby? Unde
îş i ţine prizonierul?
B ă t ă lie în Sri Lanka & \A! l73
conversa ţia lor se opri brusc. Sco ţâ nd Beretta din toc,

Bolan îi fă cu semn preotului să deschidă .
îmbră cat ă cu un pantalon ş i o că ma şă albastr ă ,

Chandra Sirindikha apă ru în cadrul uş ii.
— Pot s ă intru? întrebă ea.
Mâna lui Bolan se relaxa pe mânerul pistolului.
— Ce face ţi aici?
— M-am gândit că v-ar plă cea s ă aveţi o parteneră ,
ră spunse ea cu un ton dezinvolt.
Când Justi ţiarul se preg ă tea s ă ră spund ă ceva, fu
uimit de apariţia feţei.
— Cum aţi ajuns pân ă aici?
— Ambasadorul a fost atât de amabil ca s ă mă aduc ă
pân ă aici cu unul din elicopterele ambasadei.
Respectul lui Bolan faţă de tân ă ră spori. Nu ducea
lipsă de resurse.
O prezent ă preotului, care îi recunoscu imediat
vocea.
— Da, este tân ă ra cu care am vorbit de mai multe ori
la telefon. Cea care a f ă cut investigaţii pentru guvernul
american.
— De fapt, nu este datoria mea, explică ea scuzân-
du-se.
— C.IA? întrebă Bolan.
— Nu chiar. Serviciul de cercetare ş i informaţii al
Departamentului de Stat. Domnul Vu era un diplomat
bun înainte de a ie ş i la pensie. Ne place s ă avem grijă
de oamenii noş tri. Ş i cum dumneavoastr ă nu vorbea ţi
nici cinghafeza, nici tamila, domnul Belasko mi-a spus că
aş putea s ă fiu de folos.
Mack Bolan prinse ideea.
Batâlie în Sri Larrka 175
— Poate sunt paranoic, dar cred c ă riscul este prea

mare ca s ă vă implicaţi în aceast ă situaţie.
— Chiar ş i paranoicii au inamici, interveni pă rintele
Thomas, ş i au nevoie de tot ajutorul. Când se va l ă sa
noaptea, v ă voi că lă uzi până la un drum potrivit pentru a
ieş i din oraş .
Sirindikha încruntă din sprâncene.
— Ş i cum vă veţi întoarce? îl întrebă ea pe preot.
— Oh! mă voi duce la unul din credincioş ii mei care
se va bucura s ă mă însoţeasc ă .
în timp ce Bolan conducea b ă trânul Armstrong,

însoţitoarea sa se ocupase s ă încarce pistolul H&K P-5.
— Fiindcă ţineţi neap ă rat s ă veniţi cu mine, pregă tiţi
mai multe încă rc ă toare, îi zisese el. Pentru orice
eventualitate.
Tână ra aprob ă cu o miş care din cap, dup ă care
începu s ă împingă cartuş ele în înc ă rcă tor. Maş ina
continua
— Nuspute
ă se hurduc ă ie pe drum.
ţi merge mai atent cu aceast ă gră madă de
fiare?
— Drumul e de vină , replică Bolan.
P ă rintele Thomas, care era în spate, d ă du câteva
explicaţii:
— A fost o vreme când Jaffna avea drumuri excelente
ş i stră zi pline de turiş ti.
— Iar acest ora ş am ă rât a cunoscut vremuri nîai
bune, coment ă Sirindikha.
— Sunt de acord. Nu mai lipseş te mult ca aceast ă
vechitură să fie capabilă să mă lase în drum.
Sirindikha
— Este mapşăina
ru jenată.
dumneavoastr ă?
— Da, ră spunse preotul Thomas. Crede ţi-mă , am mai

multă încredere decât în alte ma ş ini aduse din Statele
Unite sau Japonia.
Câteva minute mai târziu, preotul îl bă tu pe umă r pe
Bolan.
— Vă las s ă merge ţ i singuri de aici. Ţ ine ţ i-o pe,
drumul acesta. La vreo treizeci ş i cinci de kilometri, chiar
înainte de a ajunge la Kaitadi, veţi vedea un drum de
pă mânt, pe partea dreapt ă . Luaţ i-o pe acolo ş i veţ i
ajunge la tab ă ra Tigrilor.
Bolan opri lângă trotuar ş i-l privi pe preot în timp ce
cobora din maş ină ş i se îndep ă rta încet spre ora ş , cu
paş i apă sa ţi.
Viaţa sa atârna de reu ş ita misiunii lorş i el ş tia asta...
Bolan încerca s ă ţină maş ina pe axul drumului.

în afară de vreun animal care ş i-ar fi riscat viaţa în
timp ce ar fi vrut să traverseze drumul, nu putea fi nici o
mişîncetini
care. când descoperi pe partea dreapt ă drumul de
pă mânt de care îi vorbise p ă rintele Thomas.
— lată -ne! anunţă el.
— Sunt pregă tită ! ră spunse Sirindikha.
Justiţiarul bă gă maş ina pe c ă rarea îngust ă . Vehiculul
începu s ă se agite ş i să sar ă în toate direcţiile când
intrară pe c ă rare. Tufiş urile de pe margine atingeau
caroseria,
Bolan privea în jurul să u. Se vedea lipsa de ap ă de
pe câmp. Dar norii groş i care se adunau pe cer erau ca
un ră spuns la rug ă minţile fermierilor.
Ceea ce îl contraria pe Bolan, era lipsa de agita ţie în
Jaffna ş i în împrejurimi. Acasă la preot, acesta îi expli-
case c ă era poya, ziua lunii pline. Ori, în Sri Lanka, toat ă
lumea s ă rbă torea luna plină , mai ales când pica într-o zi
de luni sau joi.
în ciuda acestora, Bolan ş tia că fermierii rar se
aventurau foarte departe de câmpurile lor, doar dac ă era
să rbă toare.
Siluetele încă neclare ale c ă suţelor apă rură imediat,
în depă rtare. Justiţiarul gândi că era ultimuluiş ans ă de
a-l gă si pe John Vu. Dac ă ace ş ti nemernici nu îl
omorâser ă deja.
Brusc, ridică piciorul de pe accelera ţie.
— Ceva nu e în regul ă ? întrebă Sirindikha.
— Ba da, perfect, r ă spunse Justi ţiarul cu un râs
zgomotos, sinistru. Dar nu mai putem continua drumul cu
maş ina. Vom fi reperaţi.
Oprind maş ina într-un boschet, lâng ă ş osea,
Justiţiarul luă binoclul ş i se ca ţă ră într-un copac pentru a
cerceta zona din fa ţa lor. în dep ă rtare, un numeros grup
de
dinbfaăţrba ţi în uniforme
a depozitului. Dupăsecum
agitau pe por
vedea ţiunea
el, to ţi cei de
de teren
acolo
erau la mas ă . Nici o altă agitaţie specifică nu anima
câmpul.
Putea fi posibil, mă car o dat ă , să aibă avantaj faţă de
inamic.
Justiţiarul se decise s ă se apropie.
— Aş tepta ţ i aici, îi zise el tinerei. Voi cerceta
împrejurimile.
Ş i, fă ră s ă mai stea pe gânduri, se strecur ă printre
plantele dese.
— în cât timp vă veţi întoarce?
— în mai puţin de o oră . Iar dacă nu revin sau auzi ţi
focuri de armă , pleca ţi de aici.
Capitolul XXIII
Mack Bolan trebui să se forţeze pentru a reu ş i să

deschid ă ochii. Durerea care îi cuprinsese capul îl
chinuia. Totul pă rea aiurea.
Când cea ţa care îi împă ienjeni privirea se ridică puţin
câte pu ţin, îş i aminti că fusese lovit din spate. Simţea ş i
sângele care îi umezea înc ă rana.
încercă s ă se miş te uş or, coborând privirea. Vă zu
că tuş ele care îl fixau de un stâlp vertical, un burlan
folosit drept scurgere pentru apa de pe acoperi ş . Zeci de
lă zi din lemn erau deschise peste tot ş i putu simţi mirosul
uleiului de armă .
Se întreb ă dac ă ţeava putea fi rupt ă ş i începu s ă
miş te din mâinile încă tuş ate, zgâriindu-se la fiecare
miş care. Eforturile lui erau fă ră nici un efect, dar cel
puţin trebuia să încerce.
Thamby explodă de furie când asistenta lui, Lalith,

veni să -i raporteze că paznicii capturaseră un stră in ş i îl
închiseser ă în depozit.
— De ce nu l-au omorât?
— Asta ş i intenţionau s ă facă , dar am preferat s ă vă
cer pă rerea...
18O ®B ă t ă lie în Sri Lanka
Ş eful Tigrilor era gata să dea ordinul când zgomotul

mai multor vehicule îl întrerupse. Ridică ochii ş i vă zu
două maş ini Land Rover care intrau în tabă ră , urmate de
camioane. Convoiul continuă s ă înainteze pân ă la clă dire
ş i se opri.
— Vor sc ă pa de el imediat ce vor putea, murmur ă
Thamby.
Apoi merse în întâmpinarea nou-veniţilor.
Forţâ n-du-se s ă fie amabil, îi îmbrăţ iş a pe cei doi
parteneri ai s?', când ace ş tia coborâră din maş ini.
-r S ă mergem s ă aruncă m o privire la armele pe care
le vom împă rţi, zise el jovial.
Se preg ă tea s ă -i conducă pe cei doi la depozit când
Lalith se aplecă ş i îiş opti la ureche:
— Nu uitaţi că este str ă inul acela înă untru.
Liderul tamil uitase deja.
— la oameni cu tine ş i scoate ţi câte o ladă de arme ş i
una de muni ţie, ordonă el.
întorcându-se
— spre Neelan
Le puteţi examina i Konamalai,
la felşde bine ş i afarad ă ugă :
ă , mai ales
că în depozit este o c ă ldură sufocantă . Ş i cum ş tiu că vă
place s ă le încerca ţi, va fi perfect.
Neelan privi în jurul lui.
— Zgomotul nu va atrage nimă nui atenţia?
— Nu, ră spunse Thamby. Nu este nimeni pe o raz ă
de câţ iva kilometri. Populaţie ni s-a ală turat nouă sau a
fugit.
Unul dintre paznici ieş i din depozit la volanul unui
motostivuitor. Deschisese deja cele dou ă lă zi. Thamby
se aplec ă spre cea de deasupra, scoase o M-16 A-2 ş i o
întinse lui Konamalai.
— Cea mai bun ă armă american ă produs ă vreodată !
^m«wu^^^^^
^^^^^^^.^^^wwip
^^^^^ '"~~~
anun ţă el. Relativ uş oară , precisă , capabilă s ă goleasc ă

un încă rcă tor de treizeci de cartuş e în câteva secunde.
Ş i, în plus, nu se decalibreaz ă niciodată , ca armele
chinezeş ti. Ultimul punct... nu costă nimic.
— Nimic?
Unul dintre locotenenţii iui Thamby gă sise cadavrul lui
Atwater când venise s ă aduc ă avansul din banii ceruţi.
Tigrii se duseser ă s ă ia marfa care a ş tepta în portul
Jaffna, apoi îi omorâseră pe to ţii membrii echipajului,
înainte de a înc ă rca armele în camioane ş i a le
transporta la tab ă ră .
Ziarele atribuiseră incidentul unei confruntă ri între
bandele care- ş i disputau controlul asupra portului, în
aceast ă ţară explicaţiile nu lipseau niciodată .
Konamalai examina puş ca de asalt, apoi o întinse
celui de-al treilea lider al Tigrilor. Neelan cântă ri arma în
mână ş i ridică privirea spre Thamby.
— Zici că este precis ă ?
— Una dintre cele mai precise la cincizeci de metri,
confirmă Thamby, ar ă tând spre un tec. Capacul acela
este cam la aceast ă distanţă , încearc ă .
Din lada cu muniţie luă o mână de cartu ş e.
— Avem ş i încă rcă toare în ă untru, dar pentru o
încercare nu e nevoie.
Thamby fă cu semn unuia dintre oamenii s ă i să se
apropie, îi întinse puş ca de asalt ş i îi ară tă copacul.
Celă lalt luă arma ş i introduse un cartuş pe ţeava. Ţintind
cu grijă , apă să pe tră gaci. Glonţul smulse o bucat ă mare
de lemn din copac.
Liderul Tigrilor îi ordon ă unui alt luptă tor să ia câteva
încă rcă toare ş i să le pregă teasc ă , apoi se întoarse spre
musafirii să i.
— De ce nu îi puneţi pe oamenii voş tri să le încerce?

propuse el. Cred c ă este mai bun decât un AK-47.
Neelan privi spre Konamalai.
— De ce nu?
Asistenta lui Thamby îl trase deoparte.
— Credeam c ă nu vre ţ i să împă rţ iţ i conţ inutul
depozitului cu ei...
— Solda ţii sunt loiali celui care le dă cele mai bune
arme, îi ră spunse Thamby zâmbind. Dac ă totul se va
sfârş i cu o confruntare, prefer să fie toţi Tigrii de partea
mea.
Doi soldaţi erau ocupa ţi cu încă rcă toarele.
Cum Neelan ş i Konamalai erau de acord cu
propunerea lui Thamby, oamenii lor luară fiecare câte o
armă ş i o încarcă .
— Ai ţinte din hârtie? întrebă Neelan apropiindu-se de
Thamby.
Cum acesta d ă du din cap că nu, unul din oamenii să i
îi ş opti:
— Dar prizonierul, din depozit?
Ochii ş efului tamil se luminară o clipă , apoi dă du iar
din cap.
— Nu. Ne vom distra cu el mai târziu. Mergi în
depozit ş i adu-mi ambalajele din lă zi. Ş i caută ceva cu
care s ă vopsim cercuri pe ele.
Testarea noii M-16 lua acum alura unui concurs de tir.
- Ofer câte o sut ă de rupii pentru toţi cei care trag
perfect, anunţă Neelan.
Konamalai propuse oamenilor s ă i dublul sumei,
pentru fiecare glonţ care va trece prin centrul ţintelor.
Pariurile urcară ş i se ajunse la cinci sute de rupi pentru
cei mai buni tră gă tori.
Thamby se întoarse spre asistenta lui.

— Mai devreme sau mai târziu îi voi atrage pe toţi de
partea mea. Ne mai trebuie înc ă rcă toare.
Lalith se întoarse spre un soldat, îi luă legă tură de
chei ş i se duse în depozit.
Justi ţiarul fă cuse o pauz ă în încercarea de a se

elibera ş i asculta focurile de armă de afar ă , îş i privi
încheieturile. Erau umflate de cât se frecase de c ă tuş e,
iar sângele uscat avea efectul unei hârtii abrazive.
Auzi brusc paş i apropiindu-se ş i se lă s ă la pă mânt.
Dacă tamilul se apropia destul de aproape de el, poate
avea o ş ans ă să -l doboare, apoi s ă -l scoată din joc.
Inspirând profund, Bolan se relaxa. Apoi deschise
ochii ş i vă zu pe cineva venind spre el. închise iar ochii ş i
se pref ă cut leş inat.
Lalith privi la silueta înlă nţuită ş i pră buş ită pe jos.
Cutiile pe care le că uta erau chiar în spatele prizonierului
iar corpul
el când simlui
ţi bara
că -ş i drumul. Tână ra începu s ă treac ă peste
pierde echilibrul.
Justiţiarul prinsese cu picioarele genunchiul drept al
adversarului ş i se ră sucise imediat. Când acesta încerc ă
s ă se elibereze, lovi cu piciorul între picioarele
adversarului.
Cu un mormă it de durere îş i duse mâna la abdomen.
Ş tiind că va striga după ajutor, Bolan era conş tient că nu
avea prea mult timp la dispoziţie. Cuprinse cu picioarele
gâtul celuilaltş i începu să strâng ă .
Vă zu cum faţa adversarului se înro ş e ş te pe m ă sură
ce îi strivea traheea. Luptând s ă supravieţuiasc ă , încerca
disperat s ă se elibereze, dar picioarele lui Bolan
strângeau ca un cle ş te. Din roş u, faţa tamilului se fă cu
mov închis ş i, brusc, abandon ă lupta. Capul îi că zu într-o

parte, cascheta îi c ă zu ş i un val de pă r negru se desf ă cu.
— Drace! O femeie! murmură Justiţiarul uimit.
Epuizat, se lă să pe spate ş i se relaxa.
— Avem nevoie de înc ă rcă toare! strigă Thamby de la
uşă . Gră beş te-te!
Folosind picioarele pentru a trage cadavrul, Justiţiarul
îi scotoci prin buzunare.
Gă si o legă tură de chei, o luă ş i că ută pe cea care
deschidea c ă tuş ele.
Când introduse cheia în încuietoare ş i auzi clicul uş or
se ridică . Că ută imediat în ju;-'o armă ideală . Luă o M-16
A-2 ş i un lansator de grenade M-203.
Luă ş i o duzină de grenade cu fragmenta ţie. Gă si ş i
patru încă rcă toare goale ş i o ladă cu cartuş e 5-56.
Unul câte unul, apă să cartuş ele în încă rcă tor.
Acum era pregă tit. Nu ş tia câţ i oameni erau afar ă ş i
cât erau de buni, dar un lucru era sigur: în câteva
minute, John Vu va fi liber sau Justiţiarul va muri.
Capitolul XXIV
Aş teptând prima împuş că tură , Sirindikha se simţi

încurcată : cum putea ş ti cine trage? Belasko sau Tigrii?
Tână ra verifică încă rcă torul pistolului - era plin -ş i
hotă rî să -i dea o mân ă de ajutor partenerului ei. Dar era
suficient pistolul pentru ce avea să facă .
Atunciîş i aminti de sacul de pânz ă pe care îl adusese
Belasko. Poate va g ă si ceva care s ă -i folosească .
Gă si de fapt grenade. Lu ă trei ş i le bă gă în buzunare.
Puş ca de asalt îi atrase aten ţia. Vă zu că este mai u ş oară
decât se a ş tepta.
Ar fi prefrat un Uzi, dar M-16 era cea mai puternic ă
armă de care dispunea.
Luă încă rcă toarele, b ă gă unul de treizeci de cartu ş e
în armă iar pe celelalte dou ă în buzunar. Apoi, pe jos, se
îndreptă spre câmpul b ă tă liei.
Privind la concursul de tir de afară , Bolan îş i dă du

seama c ă trebuia s ă facă o diversiune pentru a provoca
panică în rândul luptă torilor antrenaţi ş i bine înarmaţi.
îndrept ă lansatorul spre locul unde solda ţ ii se
întreceau. Apoi trase.
Privi traiectoria proiectilului. Grenada ateriza chiar în
faţa lor ş i explodă aruncând buc ăţ i de metal în toate

pă rţile.
Doi soldaţi că zură la pă mânt în timp ce alţi trei urlau
de durere datorită ră nilor de la piept ş i abdomen.
Panica se înst ă pâni printre concurenţi. Ş apte solda ţi
care nu fuseser ă ră niţ i serios se întoarser ă pentru a
încerca s ă vadă de unde venise grenada. Nu apucar ă s ă
afle, c ă Bolan lans ă o alta spre vehiculele care
sta ţionau.
Flă c ă rile izbucniră din rezervoarele de carburant.
Acum singura cale de sc ă pare a solda ţilor era fuga. Unii
se repliaser ă spre cel ă lalt capă t al taberei.
Justi ţ iarul se hot ă rî s ă sporeasc ă ş i mai mult
confuzia. Trase o grenad ă înspre u ş ile larg deschise ale
depozitului după ce se dep ă rtase vreo cinci sute de
metri.
Exploziile se succedară în lanţ. P ă mântul începu să
tremure în timp ce flă că rile cuprindeau depozitul.
Pentru
ca un semnalo parte dintre solda
de retragere.
ţi, explozia depozitului fu
Panica ţi, începură s ă alerge
pe o c ă rare, spre nordul taberei chiar în bă taia puş tii
Justiţiarului.
Un tamil, în care Bolan îl recunoscu pe unul dintre
ş efi, adună trei oameni pentru a trage în atacator,
începură s ă tragă s ă lbatic, la nimereală .
Bolan scă pă ca prin minune de valul de gloanţe.
Două dintre gloanţ ele trase de Bolan îl nimeriră în
piept pe ş eful tigrilor. Soldaţ ii începură s ă se
ră spândeasc ă dezorientaţi.
Acalmia fu de scurtă durată . Un grup se îndreptă spre
el.
Justi ţiarul aş teptă ca solda ţii care tră geau în direc ţia
lui să se apropie pentru a-i întâmpina cu un val de

gloanţe.
Două gloanţe îl ră puser ă scurt pe un alt ş ef, Neelan.
Cei cinci soldaţi care alergau se oprir ă ş i fă cură
greş eala de a se întoarce înspre ş eful lor. Justiţiarul îi
doborî pe toţi cu o rafală lungă .
Liniş tea se l ă s ă brusc. Lupta pă rea încheiat ă , din
lipsă de combatan ţi. Dar Thamby apă ru în faţa lui, ieş ind
de dup ă o barac ă , la mai puţin de cinci metri, cu faţa
schimonosită de furie ş i cu mâinile pe un pistol mitralieră
Skorpion 9 mm.
Momentul era nepotrivit pentru a se întreba unde se
ascunsese ş eful Tigrilor în timp ce oamenii ăs i erau
omorâţ i.
— Vei muri, americanule, iar cel după care ai venit va
muri după tine.
Liderul Tigrilor privi spre cadavrele celor doi parteneri
ai să i.
—un
fă cut Oricum voiam să -i omor, zise el. într-un fel, mi-ai
serviciu.
Thamby pă ru c ă ezită , în acel moment, Justi ţiarul
obse

Limbă

Gerard de Villiers Batalie in Sri Lanka

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gerard de Villiers Batalie in Sri Lanka

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/18/2019 97897762 Gerard de Villiers Batalie in Sri Lanka

Mack Bolan ridică privirea spre norii negri care se

B ă t ă lie în Sri Lanka

B ă t ă lie în Sri Lankc B ă t ă lie Tn Sri Lanka

B ă t ă lie în Sri Lankc B ă t ă lie în Sri Lanka

Justi ţ iarul ridică ochii, înainte de a privi spre

B ă t ă lie în Sri Tn Sri Lanka 15

Ş tia că era mai bine s ă nu cear ă lă muriri femeii. Pre

Cealaltă echipă de tamili auzi împuş c ă turile ş i

— Nu e r ă u pentru noi dac ă suntem acolo s ă

-ât ă lie în Sri Lanka ® l7

ea pe un ton rece în timp ce se apleca s ă ridice un

asta la gât, îi zise tân ă ra. Acum, ş tiţi cu cine ne luptă m.

B ă t ă lie Tn Sri Lankc

Bolan se gândi c ă era inutil să discute cu tân ă ra. Nu

B ă t ă lie în Sri Lanka ® 19

— Dac ă tot este a ş a de cunoscut ă situaţia, de ce

20 B ă t ă lie în Sri Lankc

;ot atât de ingenioş i ş i nemiloş i ca ş i omologii lor din

at ă lie în Sri Lanka 21

Bolan, care mergea de mai bine de dou ă zeci ş i patn

itreză rea nici o ş ans ă de ameliorare. Acesta era motivul

talie Tn Sri Lanka 23

Pentru un negociator era o chestiune de bun-sim ţ:

24 B ă t ă lie Tn Sri Lan at ă lie în Sri Lanka 25

Vu se ridică . Trase trei gloanţe. Două dintre ele se înfipseră într-o

— Conduce ţ i mereu cu o arm ă î nc ă rcat ă l

_ intraţ i! zise el, înainte de a se preface c

— Da, Ş oseaua na ţională 3. venea întreaga responsabilitate de men ţinere a p ă cii

36 B ă t ă lie Tn Sri Lan • at ă lieTn Sri Lanka 37

preîntâmpine orice ambuscad ă posibilă pentru a lupte

Celă lalt terorist abia avu timp să -ş i vadă camarad

Dar adversarii lor, dezorientaţi de explozie, reacţionaser ă

Maiorul Sung deschise turela blindatuluiş i:l privi dl

— Au fugit în pă dure, tovarăş e Sung.

La vreo cincizeci de metri în faţa lor, printre smochini,

Justi ţ iarul se ascunse în spatele copacilor cu o

B ă t ă lie Tn Sri Lanka 47

Justiţiarul aş teptă ca racheta s ă explodeze cu un

Denzil Pratap se a ş ez ă la biroul să u, în fotoliul de

— Am interogat aproape o sut ă dintre ei, explică •

— Unde va las? Fă ră s ă se opreasc ă ş i fă ră s ă se fac ă remarcat ă

— Am putea continua această conversaţie la minei

Cu zâmbetul pe buze, tân ă ra deschise geanta.

li întinsese Justiţiarului o legătură cu patru chei.

erau cump ă ră torii acestu i im, avo^ ------

aici apă s ă pe tră gaci.

aniversar. Aceast ă impresie emana de la cl ă dirile placaie

poat ă reac ţiona, cei doi se lă sar ă pe burt ă ş i s

nezonului să u negru scoase f âş ii de explozibil plastic^

Bolan, aş ezat pe margine patului în garsoniera care îi

Ca s ă -l convingă pe Bolan, Brognola utilizase toate

B ă t ă lie în Sri Lanka 71

Madi Kirbal nu scoase un cuvânt în timp ce limuzin

Fă ră să facă nici un comentariu, Konamalai îl privi dil

dar Lfăă sându- ş i bastonul,

so B ă t ă lie în Sri LanK

Reglând pistolul Beretta pe 83

— Nu ave ţ i un frate care s ă aib ă grijă de dumnea

îl studie o clipă ş i lovi înainte ca celă lalt să apuce s ă