Cancer de colon

Cancerul la colon este o tumoră malignă în colon. Acest tip de cancer poate apărea ca
precursor al unui cancer malign. Acest tip de cancer este întâlnit atât la bărbati cât si la
femei. Majoritatea acestor cancere pornesc de la adenoame sau polipi. Apoximativ 80%
dintre cazuri sunt sporadice, doar 20% fiind mostenite.

Despre colon
Colonul are rolul de a stoca si îndepărtă acele resturi pe care organismul nu le poate
digera. În momentul în care reziduurile alimentare au ajuns în colon, organismul a
absorbit deja toate substantele nutritive pe care le-a putut absorbi. Ceea ce a mai ramas
sunt apa, electrolitii precum sodiul si clorul, dar si reziduuri cum ar fi fibre, bacterii si
celule moarte rezultate din stratul intern al tractului digestiv. În timpul celor 12-24 de ore
în care resturile alimentare trec prin colon, organismul absoarbe aproape toată apa rămasă
- aproximativ 1-l,5 litri pe zi. Reziduurile rămase, denumite materii fecale, sunt de obicei
moi, dar formate. Sunt, de asemenea, pline cu bacterii, care sunt inofensive pentru
organism atât timp cât peretele colonului este intact. Reziduurile alimentare se miscă prin
colon datorită contractiilor musculare. Muschii colonului separă reziduurile în fragmente
mai mici. După fiecare masă, pe colonul descendent se produc miscări considerabile. În
acest timp, mai multe segmente de reziduuri se unesc pentru a forma materiile fecale,
care sunt împinse în partea inferioară a colonului si în rect. Pe masură ce peretele rectal
se întinde, semnalează necesitatea ca materiile fecale să fie eliminate. Cu cât momentul
eliminarii materiilor fecale este amânat, cu atât se absoarbe mai multă apă din ele.
Aceasta face ca ele să devină mai compacte, mai tari si mai dificil de eliminat
(constipatie).

Simptome
Deseori apar mucozităti în scaun, însotite de sânge de culoare închisa(negru). Tranzitul
intestinal devine neregulat si variabil din punct de vedere al consistentei (se alternează
constipatia cu diareea). Poate crea o senzatie persistentă de defecatie. De asemena, poate
provoca dureri abdominale si, în functie de organism, scăderi bruste de greutate, anemie,
ameteli.

Cauze

Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice si apar la persoane fără riscuri aparente,
din cauza unor factori externi cum ar fi dieta, fumatul si alcoolul.

Dieta: - consumul crescut de grăsimi si neglijarea aportului de fibre alimentare, în special

grăsimile animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate; - consumul de carne rosie; -
reducerea fibrelor vegetale din dietă - acestea determină formarea unui scaun moale care
creste gradul de eliminare a factorilor carcerinogeni ingerati;

Alcoolul consumat în cantităti crescute zilnic dubleaza riscul de a dezvolta cancer, în

special consumatorii berii.
Fumatul ,în special, în cazurile unor debuturi precoce au o influentă foarte mare în
determinarea cancerului la colon.

Din punct de vedere ereditar, riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ 50% la cei
ce au o ruda de gradul întâi sau părinti bolnavi.

Bolile inflamatorii intestinale: colita ulcerativă si boala Crohn - cresc riscul de cancer
colorectal de 4-20 de ori fată de populatia generala.

Diagnosticul

Studiile de laborator includ:

- teste de sânge: hemoleucograma - arata anemie hipocromă microcitară, prin deficientă

de Fe; combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determină anemie macrocitară;

- teste functionale hepatice: sunt de obicei normale, chiar si în cazul metastazelor

hepatice;

- testele de inflamatie: VSH crescut;

- testul hemocult pozitiv.

Tratamente

Chirurgia de excizie este prima optiune terapeutică. În functie de stadiul clinic al bolii
chirurgia este sau nu urmată de chimioterapie, iar dacă tumora este foarte mare, înainte de
operatie este necesară radioterapia.

Medicatia cuprinde: - agenti antineoplazici, – chimioterapia: fluorouracil, vincristina,

leucovorin - irinotecab, oxaliplatin, cetuximab.

După tratament este necesară supravegherea post-operatorie, la 3-6 luni o colonoscopie

de control, urmată de a doua la un an. Ecografia si CT trebuie efectuate la 3-6 luni pentru
identificarea metastazelor la distantă. Profilaxia cuprinde urmatoarele măsuri: efectuarea
de teste de screening, mentinerea unei diete sănătoase.

Dieta trebuie să contină fructe si legume, crude sau preparate termic, pentru necesarul de
fibre alimentare; suplimente de calciu la persoanele cu deficit, vitamine antioxidante: A,
C, E; reducerea cantitatii de grăsimi nesaturate ingerate, consumul preferential de uleiuri
vegetale cu acizi omega 3, reducerea consumului de carne rosie, de sare si produse
afumate sau preparate prin sărare.