Sunteți pe pagina 1din 9

ACADEMIA TEHNICA MILITARA

FIABILITATEA SISTEMELOR
- lucrare de laborator nr. 1 -

Stud. sg. SOLYMOSI STEFAN

Grupa E-113

Indrumator: prof. VIOREL IONESCU

1
Fiabilitatea sistemelor

Modelarea fiabilităţii sistemelor:

În teoria fiabilităţii se defineşte sistemul ca un ansamblu de părţi ce


funcţionează în comun pentru îndeplinirea unor anumite funcţii. Părţile ansamblului
se numesc elemente ale sistemului. Împărţirea în sisteme şi elemente depinde de
nivelul la care se face analiza: acelaşi produs fizic poate să reprezinte din acest
punct de vedere fie un element, fie un sistem în raport de obiectivele urmărite de
analist. Din definiţia prezentată rezultă că fiabilitatea unui sistem este dependentă de
fiabilitatea elementelor componente care cooperează pentru îndeplinirea funcţiilor iar
obiectul studierii fiabilităţii sistemelor îl constituie obţinerea unor relaţii de calcul
pentru fiabilitatea sistemelor, adică exprimarea dependenţei acesteia de fiabilitatea
elementelor componente. Aceste relaţii reprezintă baza de calcul pentru evaluarea
fiabilităţii în faza de proiectare şi este o cerinţă expresă a standardelor, care obligă
producătorii de tehnică să evalueze fiabilitatea previzională a produselor lor.
Orice evaluare presupune utilizarea unui model de fiabilitate a sistemului. În
teorie şi practică sunt cunoscute următoarele modele:
-modele dinamice;
-modele booleene;
-modele reale.

Metode pentru calculul fiabilitaţii sistemelor:

Tipurile reprezentative de sisteme acoperă doar într-o mică măsură aplicaţiile


existente în realitate, astfel încît proiectantul care doreşte să realizeze un calcul de
fiabilitate previzională a unor produse complexe de tehnică militară este pus în
situaţia de a utiliza în proiectare metode generale de calcul, aplicabile unor clase
mult mai largi de sisteme perticulare.
Cîteva din cele mai utilizate metode de calcul al fiabilităţii sistemelor sunt:
-metoda arborilor de defectare;
-metoda enumerării stărilor;
-metoda proceselor Markov;

În următoarele rînduri vom rezolva o problemă prin metoda arborilor de


defectare pe cale analitică şi prin simulare pe calculator.

Problema:
Să se calculeze fiabilitatea cu care se poate asigura legătura între oricare 2
noduri din figura de mai jos ştiind că nodurile sunt ideale şi liniile nereparabile şi toate
liniile au aceeaşi probabilitate pi=0.9 .

2
Metoda arborilor de defectare:

Matricea este:

-1 2 3 4
1- a - d
2a - b e
3- b - c
4d e c -

Legătura între 1 şi 2: x1+x4*x5+x2*x3*x4 => nr MMF=3


Legătura între 1 şi 3: x1*x2+x1*x3*x5+x2*x4*x5+x3*x4 => nr MMF=4
Legătura între 1 şi 4: x1*x2*x3+x1*x5+x4 => nr MMF=3
Legătura între 2 şi 3: x1*x3*x4+x2+x3*x5 => nr MMF=3
Legătura între 2 şi 4: x1*x4+x2*x3+x5 => nr MMF=3
Legătura între 3 şi 4: x1*x2*x4+x2*x5+x3 => nr MMF=3
Legătura între oricare 2 puncte:

x2*x3*x4+x1*x2*x3+x1*x3*x5+x3*x4*x5+x1*x2*x4+ x1*x3*x4+ x1*x2*x5+ x2*x4*x5 => nr


MMF=8

Arborele de defectare al reţelei:

3
Modelul boolean orientat spre defectare corespunzător arborelui de defectare
din figura de mai sus este dat de relaţia de mai jos care arată că el este deja în formă
canonică minimală:
S = ( S1 ∩ S 4 ) ∪ ( S 2 ∩ S 3 ) ∪ ( S1 ∩ S 3 ∩ S 5 ) ∪ ( S 2 ∩ S 4 ∩ S 5 )
Din analiza relaţiei de mai sus mai rezultă că:
N T* = 4 şi T1* = {1,4}, T2* = { 2,3}, T3* = {1,3,5}, T4* = { 2,4,5} .
Introducînd notaţiile: E1 = S1 ∩ S 4 , E 2 = S 2 ∩ S 3 , E3 = S1 ∩ S 3 ∩ S 5 , E 4 = S 2 ∩S 4 ∩ S5

Modelul poate fi pus sub forma:


4
S =  EK
K =1

Din care rezultă că Qk=P(Ek), adică, Q1=Q2=(1-p)2 şi Q3=Q4=(1-p)3 de unde =>

5 4 3
P(S) = 4 p - 11 p +8 p

Metoda enumerarii starilor:

 d escrie evenimentele de functionare si de nefunctionare prin intermediul


evenimentelor elementare care il compun;
evenimentele elementare rezulta considerand toate starile posibile ale sistemului in
raport cu starile posibile ale componentelor sale;
pentru un sistem cu elemente independente, probabilitatea unui eveniment
elementar este produsul probabilitatilor corespunzatoare elementelor sistemului in
starea respectiva;
probabilitatea de succes este probabilitatea corespunzatoare tuturor
evenimentelor elementare care il compun;
metoda este una tabelera;
numarul de linii din tabel este egal cu numarul de stari ( 2n ) iar numarul de
coloane este n+2;
primele n coloane sunt necesare pentru codificarea starii ( marcand cu 0
elementele care functioneaza si cu 1 pe cele defecte ), iar ultimele doua sunt
rezervate marcajului starii si respectiv consemnarii probabilitatii corespunzatoare;
ilustram aceasta metoda pe urmatoarea structura

4
Nr.stare a b c D e Σ Σ p
Starea 0 0 0 0 0 0 0 * 5 0
p q
Starea 1 1 0 0 0 0 0 * 4 1
p q
Starea 2 0 1 0 0 0 0 * 4 1
p q
Starea 3 0 0 1 0 0 0 * 3 2
p q
Starea 4 0 0 0 1 0 0 * 4 1
p q
Starea 5 0 0 0 0 1 0 * 4 1
p q
Starea 6 1 1 0 0 0 0 * 3 2
p q
Starea 7 1 0 1 0 0 0 * 3 2
p q
Starea 8 1 0 0 1 0 1 - 3 2
p q
Starea 9 1 0 0 0 1 0 * 3 2
p q
Starea 0 1 1 0 0 1 - 3 2

10
p q
Starea 0 1 0 1 0 0 * 3 2

11
pq
Starea 0 1 0 0 1 0 * 3 2

12
pq
Starea 0 0 1 1 0 0 * 3 2

13
pq
Starea 0 0 1 0 1 0 * 3 2

14
pq
Starea 0 0 0 1 1 0 * 3 2

15
pq
Starea 1 1 1 0 0 1 - 2 3

16
pq
Starea 1 1 0 1 0 1 - 2 3

17
pq
Starea 1 1 0 0 1 1 - 2 3

18
pq
Starea 1 0 1 1 0 1 - 2 3

19
pq
Starea 1 0 1 0 1 1 - 2 3

20
pq

5
Starea 1 0 0 1 1 1 - 2 3

21
pq
Starea 0 1 1 1 0 1 - 2 3

22
pq
Starea 0 1 1 0 1 1 - 2 3

23
pq
Starea 0 1 0 1 1 1 - 2 3

24
pq
Starea 0 0 1 1 1 1 - 2 3

25
pq
Starea 1 1 1 1 0 1 - 1 4

26
pq
Starea 1 1 1 0 1 1 - 1 4

27
pq
Starea 1 1 0 1 1 1 - 1 4

28
pq
Starea 1 0 1 1 1 1 - 1 4

29
pq
Starea 0 1 1 1 1 1 - 1 4

30
pq
Starea 1 1 1 1 1 1 - 0 5

31
pq
Probabilitatea de buna functionare va fi :

5 4 1 3 2 5 4 3
P (S)= p +5 p q +8 pq => P(S) = 4 p - 11 p +8 p
=> P(s) = 2.36196 – 7.2171 + 5.832 = 0.98686

Verificarea cu ajutorul programului

Se tasteaza ‚d’,se urmaresc in continuare pasii si se executa programul si se citesc


rezultatele

6
Metoda proceselor Markov:

-graful de tranzitie al starilor:

Graful de tranzitie a starilor

Prin aplicarea reulii lui Ventell grafului rezulta sistemul de ecuatii:

7
 p'0 = − 5λ p0

 p'k = λ p1− 4λ pk , k = 1,2,3,4,5
 '
 p6 = λ p1+ λ p2 − 3λ p6
 '
 p7 = λ p1+ λ p3 − 3λ p7
 '
 p9 = λ p1+ λ p5 − 3λ p9
 '
 p1 1= λ p2 + λ p4 − 3λ p1 1
 '
 p1 2= λ p2 + λ p5 − 3λ p1 2
 '
 p1 3= λ p3 + λ p4 − 3λ p1 3
 p' = λ p + λ p − 3λ p
 14 3 5 14
 p' = λ p + λ p − 3λ p
 15 4 5 15

Rezolvand sistemul cu conditia p0(0) =1; p k (0) = 1 pt k>0 obtinem:


p0 (t ) = e−5λt
p k (t) = e −4λt −e −5λt ; k =1,2,3,4,5
− 3λt
p k (t )=e − 2 e − 4λt + e −5λt ; k = 6,7,9,11,...15

− 4λ t − − 5λ t ) + 8
aceasta implica P(t ) = e−5λt + 5(
e e
(e − 3λ t − 2 e − 4λ t + e − 5λ t )
= 4 e−5λt - 11 − 4λt +8 e − 3λt
e
5 4 3
=>ϕ (p) = 4 p - 11 p +8 p
=>ϕ (0.9)= 0.98686.

8
Verificarea cu ajutorul programului

Se tasteaza optiunea dorita si se urmaresc in continuare pasii si se executa


programul si se citesc rezultatele

CONCLUZII:

- rezultatele optinute din calcule si cele obtinute pe calculator sunt comparabile;


- programul de simulare ofera posibilitatea urmaririi pasilor atunci cand rezolvam o
problema.