Universitatea “Petru-Maior”, Tg-Mureş

Facultatea de Ştiinţe şi Litere

Specializarea: Română-Engleză

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Portofoliu de evaluare: “Relaţia autor-narator-personaje, în textele literare
şi nonliterare, din unitatea de conţinut Sincronizări, manual de limba şi
literatura română,clasa a-XI-a, editura Corint, clasa a-XI-a”

Coordonator: Eva Monica Szekely

Studentă: Balea Simona
Anul IV, IFRD
 CUPRINS

™ Planul-cadru de învăţământ pentru clasa a-XI-a, ciclul superior al liceului

™ Programa şcolară a clasei a XI-a, la limba şi literatura română

™ Prezentarea generală a programei şcolare

™ Criteriile de evaluare a manualelor alternative. Argumentarea alegerii

manualului: editura Corint, 2006

™ Planificarea unităţii de conţinut: “Sincronizări” (18 ore)

™ Proiectul didactic de sinteză pentru: “Maitreyi”, Mircea Eliade

™ Anexe la proiect: fişe de lucru, evaluare formativă/evaluare sumativă,

tabele, scheme, matrici semantice

™ Planul şi modelul eseului: “Maitreyi-un roman exotic”

 PREZENTARE GENERALĂ
a programei şcolare la Limba şi Literatura Română, clasa a-XI-a

Programa este organizată pe trei domenii: Literatură, Limbă şi Comunicare şi Concepte

operaţionale. De asemenea, informaţiile sunt structurate pe principiul cronologic al fenomenului
literar/cultural. Astfel, cuprinde câteva epoci mari, iar fiecare epocă e abordată dintr-o perspectivă
diversă. Continuitatea faţă de programele anterioare e asigurată prin paradigma comunicativ-
funcţională a disciplinei.

Conţinuturile din domeniul literaturii sunt grupate în următoarele module:

- Fundamentele culturii române
- Perioada veche
- Perioada modernă (sec. al-XIX-lea, începutul sec. al-XX-lea)
- Perioada interbelică (romanul).

În ceea ce priveşte conţinuturile din domeniul limbii şi comunicării, acestea se vor

studia în corelaţie cu textele parcurse, fiind configurate în trei dimensiuni:
- familiarizarea cu noile norme lingvistice (aşa cum sunt recomandate în ediţia a-II-a a
DOOM)
- focalizarea pe formarea competenţelor ce pot sprijini demersul de înţelegere şi
interpretare a textului literar studiat
- formarea competenţelor de comunicare scrisă şi orală.

Conceptele operaţionale vor sprijini demersul de înţelegere şi interpretare a textelor

literare studiate. În domeniul Literatură întâlnim: accepţii ale termenului “dramaturgie”, precum şi
specii dramatice, expresivitate în textul dramatic; accepţii ale termenului “poezie”, lirica eului,
limbaj poetic, elemente de compoziţie în textul poetic, expresivitatea poetică; curent literar,
generaţie literară, artă poetică. În ceea ce priveşte domeniul Limbă şi comunicare se tratează:
mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun/poetic, funcţia emotivă a limbajului, mărci ale
evaluării subiective a vorbitorului.
 Competenţele generale sunt următoarele:
- utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
- comprehensiunea şi interpretarea textelor
- situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale/literare
- argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Manualul ales de mine la limba şi literatura română, Editura Corint, Bucureşti, 2006,
conţine următoarele texte spre a fi studiate: programa prevede 1 text de bază pentru perioada
veche: Grigore Ureche, “Letopiseţul Ţării Moldovei”; 1 text din literatura cultă studiat în relaţie
cu textul de literatură populară: Lucian Blaga, “Meşterul Manole”; pentru perioada paşoptistă
programa prevede 1 text de bază din epoca respectivă: Vasile Alecsandri, “Balta Albă”; pentru
curentele literare / culturale în sec XIX şi începutul sec. XX: programa prevede la Romantism, 4
texte de bază: 3 texte din Eminescu, “Scrisoarea I”, “Floare albastră”, ”Revedere” şi 1 text din
romantismul paşoptist: Costache Negruzzi “Alexandru Lăpuşneanul”; la Realism 1 text de bază:
Ioan Slavici, “Moara cu noroc”; la Simbolism 1 text de bază: Alexandru Macedonski “Pe balta
clară”; pentru prelungiri ale romantismului şi clasicismului 1 text de bază: George Coşbuc
“Scara”; din perioada interbelică 2 texte de bază: Camil Petrescu “Patul lui Procust” şi Mircea
Eliade “Maitreyi”.
Astfel, pentru trunchiul comun programa şcolară prevede minimum 11 texte de bază,
dintre care 6 studii de caz. Orele alocate studiului disciplinei sunt în număr de 3/săptămână.
Ţinând seama de valorile caracteristice societăţii actuale, programa propune cultivarea
plăcerii de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă
variată de texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare.
Actuala programă pune la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii
lor, lăsând libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci ţi a integrării conţinuturilor
şi a proiectării demersului didactic. Astfel, profesorii de limba română pot găsi modalităţile
optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi al literaturii române la
condiţiile particulare ale clasei şi ale personalităţilor individuale ale elevilor.
 CRITERII
Care au stat la baza alegerii manualului alternativ de Limba şi Literatura Română,
pentru clasa a-XI-a

MANUAL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

EDITURĂ/ PUNCTAJUL ACORDAT ( 0-5 )

Nr.crt CRITERII DE APRECIERE HUMANITAS CORINT ALL

(Bucureşti, 2006) (Bucureşti, 2006 ) (Bucureşti, 2006)

1. Relaţia cu celelalte arte (prin: paginaţie,

grafică, colorit ) 4 5 3

2. Viziune interdisciplinară
5 5 3
3. Asigurarea caracterului progresiv al
obiectivelor şi conţinuturilor
5 5 4

4. Atenţie sporită pentru formarea de priceperi şi

deprinderi integratoare (înţelegere după: auz,
vorbire, lectură, scriere), prin sugestii de
exerciţii 3 5 4

5. Prezenţa la finalul fiecărei unităţi de învăţare a

fişelor de lucru ( în perechi sau în grup), a 4 5 3
exerciţiilor, a fişelor de evaluare
6. Caracterul activ şi actual al studiului limbii
române şi conectarea sa la realităţile vieţii 5 5 5
cotidiene, prin textele propuse

TOTAL PUNCTAJ: 26 30 22
 ARGUMENTAREA ALEGERII MANUALUI
de Limba şi Literatura Română, clasa a-XI-a, Editura Corint, Bucureşti, 2006

Schimbarea programei şcolare la clasa a-XI-a, începând cu anul şcolar 2006-2007, a adus
cu sine şi schimbarea manualelor alternative la clasa respectivă.
Noua programă urmăreşte dezvoltarea competenţelor de comunicare ale elevilor, formarea
de valori şi atitudini care să contribuie la formarea unei personalităţi autonome a elevilor, aceştia
urmând a fi capabili să-şi argumenteze propriile opţiuni, textele literare fiind studiate din
perspectiva cronologică a fenomenului literar/cultural. S-a realizat astfel trecerea de la un
învăţământ bazat pe memorări de comentarii şi teoretizări sterile la unul care se sprijină pe
experienţa de lectură a elevilor şi care să îi stimuleze să gândească pe cont propriu,
familiarizându-i să-şi exprime argumentat propriile opinii. Deci, reforma actuală a mutat accentul
de pe asimilarea de cunoştinţe pe formarea de competenţe: de comunicare şi culturale.
Desigur că în alegerea manualului de limbă şi literatură română, din multitudinea de
manuale alternative, am pornit de la respectarea cerinţelor care apar în noua programă.
În urma studierii a trei manuale alternative, apărute la editurile Humanitas, All şi Corint
am constatat că toate sunt concepute într-o viziune modernă şi realizate la un nivel ştiinţific şi
metodologic superior. De asemenea, toate trei editurile respectă studierea cronologică a
fenomenului literar/cultural, începând cu perioada veche şi încheindu-se cu perioada interbelică.
Experienţa anilor trecuţi a dovedit că analiza unui scriitor, fără a se preciza nimic despre acesta dar
şi despre epoca în care acesta a creat, respectiv despre curentul literar, a eşuat, ducând la o mare
confuzie în rândul elevilor.
În momentul în care elevul face cunoştinţă cu noul manual de limba şi literatura română
primul aspect pe care îl observă nu e acela al conţinutului ci acela al aspectului exterior. Elevii
noştri trăiesc într-o lume dominată de vizual, de aceea e important pentru fiecare editură să le
capteze iniţial atenţia cu paginaţia, coloritul, aşezarea în pagină a textului, într-un cuvânt să-i
capteze printr-un manual atractiv. Toate manualele studiate de mine au îndeplinit această cerinţă,
poate editura All reuşind în mai mică măsură decât Humanitas şi Corint să cucerească simţul
artistic al elevului, culoarea galben-orange folosită de către editură obosind repede ochiul.
La acestea se adaugă şi numărul de pagini pe care le conţine fiecare manual (editura All cu
287 de pagini, spre deosebire de Corint care are 216 pagini) ştiut fiind faptul că elevii se feresc de
o carte voluminoasă; punctajul maxim l-am acordat editurii Corint, aceasta reuşind cel mai bine să
sintetizeze informaţiile, într-un manual cu adevărat atrăgător.
 Pentru ca manualul să permită formarea de competenţe culturale, acesta trebuie să
faciliteze asimilarea de cunoştinţe dintr-un domeniu cât mai variat, nu doar din domeniul
literaturii. Să nu uităm că prin intermediul studiului limbii şi literaturii române se deschide
orizontul cultural al elevilor, dar are loc şi dezvoltarea operaţiilor gândirii, ceea ce va conduce la
formarea unei personalităţi complexe a elevului. Manualele care reuşesc cel mai bine să îmbine
informaţiile din domenii cât mai variate sunt cele ale editurii Corint (acesta furnizând informaţii
din domeniul picturii, cinematografiei, horoscopului, istoriei universale, simbolisticii) şi ale
editurii Humanitas (cu informaţii din muzică, artă fotografică, ziaristică, istorie), editura All fiind
în dezavantaj la acest capitol faţă de celelalte două manuale (acesta făcând referiri doar la
literatură).
În ceea ce priveşte conţinutul fiecărui manual, acesta este accesibil elevilor, informaţiile
fiind clar organizate pe fiecare unitate de învăţare, bazându-se pe cunoştinţele asimilate în clasele
anterioare, ajutându-i pe elevi să-şi dezvolte gândirea, să relaţioneze unul cu altul. În acest scop,
punctul de plecare al fiecărei unităţi de învăţare îl constituie experienţa anterioară a elevilor,
pentru ca abia după aceea să se treacă la furnizarea de informaţii teoretice. Singurul manual care
nu face trimitere la experienţa elevilor e cel al editurii All, de aceea i-am şi scăzut punctajul. Elevii
reţin mai uşor teoria dacă e legată de evenimente din viaţa lor personală.
Fiecare unitate de învăţare este alcătuită dintr-o succesiune de teme, acestea fiind legate
între ele printr-un conţinut corelativ, dispunând de o varietate de obiective şi de strategii didactice,
fiecare manual dispunând de o logică internă a materialului predat. Pentru ca situaţia de învăţare
să se transforme într-o reuşită, studierea limbii şi literaturii române trebuie să vizeze formarea de
priceperi şi deprinderi integratoare. Astfel, textul literar studiat trebuie să genereze discutarea unor
probleme de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă) dar şi exersarea/practicarea
comunicării (orale şi scrise). Manualul care îmbină cel mai bine problemele de limbă cu cele de
comunicare e cel al editurii Corint. Acesta prezintă un dicţionar de termeni literari, înglobează
exerciţii de fonetică, morfologie, stilistică, propune lucru în perechi/grupe care vizează atât
comunicarea orală, cât şi cea scrisă, îmbinând domeniile cunoaşterii, deci făcând apel la cunoştinţe
şi din alte domenii studiate de elevi, nu doar din cele ale literaturii. Prezenţa strategiilor de tip
argumentativ, în ceea ce priveşte situaţiile de comunicare diverse (scrise sau orale), situaţii care
vizează relaţia autor-narator-personaje sporeşte calitatea manualului. Şi în manualul editurii All
întâlnim strategii care vizează relaţia autor-narator-personaje, însă e lacunar în ceea ce priveşte
aspectele limbii. Editura Humanitas nu prezintă în manual decât probleme de comunicare scrisă şi
orală, de aceea i-am acordat punctajul cel mai mic.
Pentru o mai bună sistematizare a cunoştinţelor elevilor, fiecare editură a venit în ajutorul
cadrului didactic cu o propunere de exerciţii, fişe de lucru sau de evaluare, care, prin conţinutul
lor, cultivă şi dezvoltă competenţele generale şi specifice ale elevilor. Finalitatea disciplinei limba
şi literatura română se realizează eficient dacă îşi centrează procesul învăţării pe activitatea
elevului. De aceea sunt de un real folos metodele şi instrumentele de consolidare a cunoştinţelor
elevilor, dar şi de cele de evaluare. Manualul care îmbină perfect metodele tradiţionale de evaluare
cu cele moderne e cel al editurii Corint. La sfârşitul fiecărei lecţii sunt exerciţii ca permit
evaluarea iniţială, continuă şi sumativă. Aceste exerciţii urmăresc felul în care elevii şi-au asimilat
în mod corespunzător achiziţiile lingvistice în propria exprimare scrisă şi orală. Evaluarea
sumativă de la sfârşitul unităţii de învăţare vizează atât aspecte ale limbii, cât şi ale comunicării
scrise. De asemenea, există o evaluare alternativă, care se realizează prin metode complementare
de evaluare: portofolii, studiu de caz, proiecte. Editura Humanitas pune la dispoziţia cadrelor
didactice o multitudine de exerciţii, însă toate vizează cu precădere comunicarea scrisă sau orală,
doar evaluarea sumativă prezintă şi o problemă de limbă, de aceea este inferior manualului de la
editura Corint. În ceea ce priveşte manualul editurii All, acesta are punctajul cel mai mic deoarece
prezintă separat în evaluări problemele de literatură şi cele de limbă şi comunicare. De asemenea,
diversitatea exerciţiilor e mult inferioară celor de la editurile Corint şi Humanitas.
Ultimul criteriu pe baza căruia am evaluat manualele alternative, acela al conectării
studiului limbii române la realităţile vieţii cotidiene a elevilor, e respectat de către toate editurile,
fiecărei edituri fiindu-i acordat punctajul maxim. Toate manualele pun accentul pe înţelegerea
textului citit şi pe interpretarea acestuia în funcţie de propria lor experienţă culturală şi de viaţă,
implicându-i pe elevi în propria învăţare.
În urma evaluării făcute, punctajul maxim l-a realizat manualul editat de Corint, la mică
distanţă urmând cel al editurii Humanitas. Manualul editurii All a pierdut bătălia pe aproape toate
planurile, fiind nu doar necorespunzător în multe privinţe, ci şi stufos în informaţii, obosind elevii.
Existând deja o experienţă a utilizării la clasă a manualelor alternative, prin sugestiile
aduse de cadrele didactice care le utilizează efectiv şi, drept consecinţă, prin îmbunătăţirile aduse
de fiecare editură, devine tot mai dificil pentru cadrul didactic să aleagă corespunzător manualul.
Cu toate diferenţele care există între edituri, fiecare manual serveşte doar ca suport,
profesorul fiind liber să dispună sau nu de sugestiile acestuia. Singurul aspect pe care trebuie să-l
aibă în vedere este acela ca manualul să fie în concordanţă cu cerinţele programei şcolare. Altfel,
diversitatea manualelor de limba şi literatura română nu face altceva decât să provoace cadrul
didactic să fie în pas cu noutăţile specifice domeniului lui, să atragă elevii, prin lecţiile proiectate,
spre studiul limbii şi literaturii române, singura prin intermediul căreia ne exprimăm cu toţii, elevi
sau profesori, tineri sau vârstnici, tristeţile şi bucuriile vieţii. Fie ca toţi să le exprimăm într-o
formă cât mai corectă!
™ Planificarea unităţii de învăţare: “SINCRONIZĂRI”

™Proiectul didactic sinteză: “MAITREYI”, Mircea Eliade

™Anexe la proiect: tabele, matrici semantice, fişe de

evaluare formativă/sumativă, scheme

™Planul şi modelul eseului: ”Maitreyi-un roman

exotic” + barem de corectare şi notare
 Planificarea unităţii de învăţare

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Unitatea 5; Sincronizări
Clasa: a-XI-a, filiera teoretică
Anul şcolar: 2006-2007
Manual: Editura Corint, Bucureşti, 2006
Autorii manualului: Sofia Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan

Detalieri de conţinut Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

specifice
Temporale Materiale Procedurale

“Sburătorul” şi Eugen 3.3 Identificarea • Exerciţii de 1oră Textul suport Activitate Observare
Lovinescu unor conexiuni între identificare a S 11 Dicţionar de frontală sistematică
a. Apariţia revistei literatura română şi particularităţilor termeni literari
“Sburătorul” cea universală unor curente Fişe cu
b. Sincronismul în doi paşi 2.3. Interpretarea culturale/literare fragmente
textelor studiate prin româneşti în context critice din
prisma propriilor european “Mutaţia
valori şi a propriei • Exerciţii de lectură valorilor Activitate pe Evaluarea
experienţe de lectură critică (elevii estetice” a lui grupe distinctă a
4.2. Compararea şi evaluează ceea ce au Eugen documentării
evaluarea unor citit), lectură creativă Lovinescu şi a
argumente diferite în (elevii extrapolează, prezentării
vederea formulării caută interpretări posterului
unor judecăţi proprii personale, prin
raportări la propria
sensibilitate,
 experienţă de viaţă şi
de lectură)
• Enunţarea unui punct
de vedere propriu faţă
de o judecată de
valoare exprimată în
critica şi în istoria
literară
Romanul psihologic 3.2. Dezvoltarea • Familiarizarea cu 4 ore
Camil Petrescu - “Patul lui unei viziuni de caracteristicile S11/S12 Textul suport Activitate Observare
Procust” ansamblu asupra romanului modern Fişa de lectură a frontală sistematică
• Camil Petrescu, teoretician fenomenului cultural interbelic textului
al romanului modern; românesc până la • Exerciţii de lectură şi Dicţionar de
instanţele narative şi începutul sec al-XX- înţelegere globală a termeni literari Activitate
relaţiile dintre ele, lea textului Materiale care individuală
perspectiva narativă în 2.1. Utilizarea • Exerciţii de prezinte diferite
romanul modern subiectiv strategiilor de lectură recunoaştere a aspecte ale
• Problematica romanului; în vederea înţelegerii trăsăturilor definitorii epocii
structură şi compoziţie; adecvate a textelor ale romanului interbelice:
construcţia subiectului studiate modern subiectiv politică,
(acţiune, conflict, relaţii 1.2. Utilizarea • Exerciţii de ziaristică,
spaţio-temporale); achiziţiilor identificare a muzică, tehnică,
particularităţile discursului lingvistice, cu accent elementelor şi modă
narativ (planuri narative, pe aspectele tehnicilor de Texte auxiliare:
alternanţă/înlănţuire, normative construcţie a textului “Istoria
incipit, final) 4.1. Utilizarea narativ din literaturii
• Autenticitatea; spaţiul – tehnicilor şi perspectiva narativă române de la
metaforă a trăirilor strategiilor anacronică origini şi până în
• Particularităţi de realizare a argumentative în (alternanţă, prezent” de G.
personajelor; tehnici de situaţii de înlănţuire, incipit, Călinescu,
analiză psihologică comunicare diverse final) “Întoarcere în
(scrise sau orale) • Exerciţii de Bucureştiul
4.2. Compararea şi recunoaştere a interbelic”,
evaluarea unor Ioana
argumente diferite în tehnicii naraţiunii ca Pârvulescu,
vederea formulării manifestare a fluxului “Arca lui Noe”,
unor judecăţi proprii conştiinţei Volumul II de
1.4. Utilizarea • Exerciţii de Nicolae
adecvată a tehnicilor identificare a Manolescu
de redactare instanţelor Dicţionar de
comunicării narative simboluri
(autor, narator, Horoscop
personaje, cititor)
• Exerciţii de
diferenţiere a
tipurilor de naratori
(narator-personaj,
narator-martor) Activitate în Eseu
• Exerciţii de redactare grup cu structurat
a unui eseu pe seama raportare
autenticităţii textului frontală
studiat şi a
simbolurilor întâlnite
în acesta
• Exerciţii de
descoperire a
modalităţilor de
caracterizare a
personajelor Activitate Observare
• Discuţii pe tema frontală sistematică
relaţiilor dintre
personaje
Comunicare: Structuri 1.1. Aplicarea • Exerciţii de
discursive cunoştinţelor de comparare a unor 2 ore Textul suport Activitate Observare
- Textul informativ limbă în receptarea texte informative S12 Fişele de lectură frontală sistematică
- Textul documentar, mesajelor orale şi • Exerciţii de ale unor romane
- Textul de presă scrise identificare a diferite din
- Textul publicitar 1.2. Utilizarea particularităţilor perioada
achiziţiilor distinctive ale interbelică
lingvistice, cu accent textelor Albume de artă
pe aspectele nonficţionale, Texte
normative referitoare la publicitare
1.3. Folosirea contextul Articole din
adecvată a comunicării, limbajul presă
strategiilor de folosit, modul de Ghiduri turistice
comunicare orală în receptare Fişe tehnice de
monolog şi dialog • Exerciţii de redactare utilizare a unor Activitate în Expunerea
1.4. Utilizarea a unor proiecte, produse şi perechi orală a
adecvată a tehnicilor folosind un limbaj aparate diverse proiectului
de redactare adecvat de
specialitate, conform
normelor limbii
literare
Romanul experienţei 3.1. Identificarea şi • Exerciţii de 6 ore Textul suport Activitate Observare
Mircea Eliade – “Maitreyi” explicarea relaţiilor identificare a S 13/S 14 Dicţionar de frontală sistematică
• Încadrarea în epocă a dintre opera literară contextului istoric, termeni literari
romanului şi plasarea studiată şi contextul literar, estetic în care Dicţionar de
textului în context istoric, cultural în care a a apărut romanul simboluri
literar şi estetic; apărut aceasta studiat Fişa de lectură a
• Problematica romanului; 3.3. Identificarea • Exerciţii de romanului Activitate Test
particularităţile discursului unor conexiuni între identificare a studiat individuală
 narativ (planuri narative, literatura română şi instanţelor Atlas geografic
alternanţă/înlănţuire, cea universală comunicării narative Filmul:
incipit, excipit); raportul 2.1. Utilizarea (autor, narator, “Noaptea
realitate-ficţiune; strategiilor de lectură personaje, cititor ) bengaleză” al
construcţia subiectului în vederea înţelegerii • Exerciţii de regizorului Activitate Observare
(acţiune, conflict, relaţii adecvate a textelor diferenţiere a Nicolas Klotz; frontală sistematică
spaţio-temporale) de studiate tipurilor de naratori “Ghici cine vine
• Particularităţi de realizare a 2.3. Interpretarea (narator-personaj, la cină” al
personajelor (statut social şi textelor studiate prin narator-martor) regizorului
psihologic, trăsături, prisma propriilor • Exerciţii de lectură şi Stanley Kramer
modalităţi/procedee de valori şi a propriei de identificare a Texte auxiliare:
caracterizare; relaţii cu experienţe de lectură trăsăturilor romanului “Dragostea nu
celelalte personaje); 2.2. Compararea experienţei trăirii moare” de
evoluţia personajelor viziunii despre lume, autentice Maitreyi Devi;
• Experienţa trăirii autentice; despre condiţia • Exerciţii de “Mara” de Ioan
experienţa erosului, umană reflectată comparare a Slavici; Activitate Referat
experienţa culturală în texte literare romanului experienţei “Shogun” de individuală
• Artă literară, semnificaţii; 4.1. Utilizarea cu alte modele de James Clavell;
concluzii tehnicilor şi romane, studiate “Memorii” de
strategiilor anterior M. Eliade
argumentative în • Exerciţii de Fişe de lucru
situaţii de identificare a
comunicare diverse elementelor şi
(scrise sau orale) tehnicilor de
4.2. Compararea şi construcţie a textului
evaluarea unor narativ (alternanţa
argumente diferite în narărilor, înlănţuirea
vederea formulării evenimentelor,
unor judecăţi proprii incipit, final)
Activitate Eseu
• Exerciţii de individuală structurat
descoperire a
diferenţei dintre
jurnalul ca scriere
reflexivă şi subiectivă
şi jurnalul literar
• Exerciţii de
inventariere a unor
secvenţe din roman
care sunt tipice
pentru experienţa
erosului, respectiv
cea culturală
• Exerciţii de lectură Activitate pe Dezbatere
critică (elevii grupe
evaluează ceea ce au
citit), lectură creativă
(elevii extrapolează,
caută interpretări
personale, prin
raportări la propria
sensibilitate,
experienţă de viaţă şi
de lectură)
Evaluare
• Recapitulare pentru teză
• Lucrarea scrisă semestrială
3.1. Identificarea şi • Exerciţii de 2 ore Activitate Observare
explicarea relaţiilor sistematizare a S 15 Manualul frontală sistematică
dintre opera literară achiziţiilor teoretice Fişe de lucru
şi contextul cultural şi practice acumulate Caietele de teză
în care a apărut de elevi pe parcursul
aceasta semestrului
3.2. Dezvoltarea • Dezbateri asupra
unei viziuni de textelor studiate
ansamblu privind modul de
asupra fenomenului reflectare a unei idei
cultural românesc sau a unei teme în
până la începutul sec mai multe opere
al-XX-lea literare
2.3. Interpretarea • Redactarea tezei, Activitate Teza scrisă
textelor studiate prin utilizând corect şi individuală
prisma propriilor adecvat formele
valori şi a propriei exprimării scrise
experienţe de lectură
1.2. Utilizarea
achiziţiilor
lingvistice, cu accent
pe aspectele

Studiu de caz: Modele epice 3.2. Dezvoltarea • Exerciţii de 2 ore Activitate Observare
în romanul interbelic unei viziuni de recunoaştere a S15/S16 Textul suport frontală sistematică
ansamblu asupra trăsăturilor specifice Fişe de lectură
fenomenului cultural a diferitelor modele ale unor romane
• Sincronizări în romanul românesc până la de romane din din perioada
interbelic începutul sec al-XX- perioada interbelică interbelică
lea Studiile de caz Autoevaluare
• Diversitatea modelelor în 3.4. Utilizarea • Exerciţii de analiză a ale elevilor
romanul interbelic adecvată a tehnicilor componentelor
de documentare şi structurale şi
cercetare a unei teme expresive ale textelor
1.4. Utilizarea studiate şi rolul lor în
adecvată a tehnicilor dezvoltarea
de redactare romanului românesc
2.2 Compararea interbelic Activitate Eseu liber
viziunii despre lume, • Exerciţii de redactare individuală
despre condiţia a unui eseu pe tema
umană sau despre “Modelele romanului
artă reflectate în interbelic”
texte literare,
nonliterare sau în
alte arte

Evaluare sumativă 1 oră Evaluarea Autoevaluare

semestrială S16 sumativă din
manual
Totalul orelor alocate pentru unitatea 5: 18 ore/6 săptămâni
 Proiect de activitate

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Data:
Locul:
Clasa: a-XI-a (nivel maximal)
Disciplina: Literatura română
Subiectul: Maitreyi, de Mircea Eliade
Tipul orei: Sistematizarea cunoştinţelor/Lectură interpretativă de sinteză (2 ore)
Competenţe generale:
Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare/ Comprehensiunea şi interpretarea textelor
Situarea în context a textelor situate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice:
Integrarea unei anumite opere într-un anumit context
Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textului studiat
Interpretarea textului prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse
Competenţe derivate (La finalul lecţiei elevii vor putea):
Să ilustreze conceptele operaţionale: autenticitate, tipicitate, verosimilitate, mimesis, sinceritate
Să recunoască modul de expunere dominant din anumite fragmente date, argumentând folosirea acestora prin 1/2/3 caracteristici din fragmentele date
Să analizeze contrastiv diferite situaţii de comunicare care apar în anumite fragmente
Să definească caracterul obiectiv sau subiectiv al unui roman
Să facă distincţia dintre diferite situaţii de comunicare: orală/scrisă; directă/indirectă; obiectivă/subiectivă
Să evidenţieze relaţia autor-narator-personaje şi modalităţile prin care se realizează aceasta
Să identifice , în fragmentele date, instanţele comunicării
Să participe activ la dezbatere, respectând regulile unei conversaţii civilizate, aducând argumente convingătoare în sprijinul celor susţinute, prin trimitere la opera
studiată
Să-şi exprime oral/în scris propriile sentimente, gânduri, impresii, utilizând corect rolul conectorilor
Forme de organizare: frontală, pe grupe/ în perechi, individuală
Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, explicaţia-expunere, învăţarea prin transfer, lectura critică şi creativă, investigaţia comună, tehnica răspunsului
subiectiv, dezbaterea, tehnica imersiunii în subiect.
Resurse materiale: manualul, fişe cu fragmente din textele eliadiene, volume de memorii, fişe de lucru/ de evaluare formativă, tabele, dicţionare (DEX, de termeni literari,
de simboluri), portofoliile elevilor, emisiuni TV, scheme, volume suplimentare de romane înrudite cu textul studiat.
Etapele lecţiei/ Secvenţe de conţinut Activităţi de învăţare Strategii Evaluare
Timp didactice

1. Evocarea În orele anterioare am discutat despre: S-a definit romanul ca specie epică, Modelarea Expunere orală
definirea romanului ca gen epic; clasificări clasificându-le după curentul estetic în:
20’ ale romanelor după curentul estetic şi după clasice, romantice, realiste, naturaliste, Se consemnează
cronotop. moderniste, postmoderniste; după cronotop pe tablă
Evoluţia romanului modern de la obiectiv în: rurale, citadine, exotice, provinciale/ răspunsurile
spre subiectiv, de la categorial la individual, istorice, contemporane. primite, pentru o
de la tip la caz S-au punctat şi tendinţele de evoluţie în evaluare
contextul literaturii româneşti şi europene. ulterioară a
Personalitatea complexă a omului Mircea Conversaţia acestora
Eliade
Plasarea romanului “Maitreyi” în contextul
operei lui Eliade şi al epocii când a fost
publicat
Subiectul romanului, care a urmărit: forma S-au prezentat fişele de lectură cu subiectul Turul galeriei
în care e redactat, când şi unde se petrece romanului, rezumat, teme, motive. Activitate pe
acţiunea, personajele, acţiunea propriu-zisă a grupe
romanului, tema/temele subiectului
Raportul dintre realitate şi ficţiune în Observare
construcţia romanului, preocuparea pentru sistematică
document a scriitorului
Raportul narator-personaj şi modalităţile de Inventarierea personajelor, a raporturilor
caracterizare a personajelor în romanul dintre ele şi a modului în care sunt acestea Inventica
subiectiv caracterizate. Rescrierea finalului textului
Diferenţele care se interpun între cultura din perspectiva unui personaj, cu scopul de
occidentală şi cea orientală a modifica finalul deschis al romanului. Eseu structurat
Respectă
Concluziile desprinse pe parcursul studierii înlănţuirea
romanului “Maitreyi” au fost: logică a
Opera literară studiată e un condensat evenimentelor
simbolic al experienţei trăite autentice a de la care se
autorului cu ficţiunea porneşte;
Catharsisul eliberator al viziunii artistice s-a relatează
realizat pe două planuri: planul ficţional şi amănunte
planul jurnalului semnificative şi
Jurnalul ca scriere romanescă este un mijloc logice, din
de a crea impresia de autenticitate deplină a perspectiva
trăirilor, surprinzând viaţa interioară a rolului asumat;
personajului acordă o notă
Concluziile lecţiilor precedente vor deveni personală celor
premisele lecţiei de azi. relatate.
Vom porni de la conceptul de autenticitate
În DEX (Editura Univers Enciclopedic, Învăţare prin
Bucureşti, 1998) “autentic” apare ca fiind descoperire
“conform cu adevărul, a cărui realitate nu Activitate
poate fi pusă la îndoială” frontală
În “Dicţionarul de termeni literari” (Editura
Academiei RSR, Bucureşti, 1976)
autenticitatea este definită ca fiind “actul de
identificare a creaţiei artistice cu datul de
viaţă trăit de autor.”
Însă autenticitatea o întâlnim în mai multe
planuri ale realităţii, şi anume: în planul
realităţii ficţionale, spirituale şi obiective.
• În planul realităţii ficţionale
Întâiul reprezentant în literatura noastră e
Camil Petrescu. Acesta mărturiseşte: “să nu Chestionare
orală
descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea
ce înregistrează simţurile mele, ceea ce
gândesc eu,…din mine însumi nu pot
ieşi…eu nu pot vorbi onest decât la persoana
întâi.”
• În planul realităţii spirituale
Observăm că DEX-ul pune autenticitatea
în corelaţie cu adevărul. Se pune deci
întrebarea: ”Cine/ce este adevărul?” În Noul
Testament găsim şi răspunsul: Isus ne spune:
”Eu sunt calea şi adevărul şi viaţa.”
(Evanghelia după Ioan, 14,5)
• În planul realităţii obiective
Pentru fiecare dintre noi ceva autentic
înseamnă ceea ce e veritabil, adevărat, real,
valabil. Însă o persoană este diferită de altă
persoană, adică fiecare dintre noi suntem
subiectivi: fiecare vedem adevărul prin
prisma propriilor trăiri, experienţe de viaţă Însuşirea de către elevi a sferei conceptului
Concluzia: termenul de autenticitate nu de autenticitate
cuprinde în egală măsură cele trei sfere ale
realităţii.
Pe parcursul acestei activităţi vom încerca să
evidenţiem modul de transmitere a
mesajului literar şi strategiile de comunicare
din cadrul romanului. Elevii vor realiza matricea semantică a
Specificaţi cuvintele care vă vin în minte cuvântului “experienţă”
când vă referiţi la experienţă. Brainstorming Numesc
În orele anterioare am ajuns la concluzia că Pentru că eroul este un alter-ego al Activitate cuvintele care
autorului, din a cărui biografie ştim că frontală aparţin câmpului
 “Maitreyi” e un roman al experienţei. De ce? povestea este autentică, a fost trăită şi în semantic al
realitate. Explicaţie- “experienţei”
Pentru că, indiferent de biografia autorului, Expunere
romanul convinge, creează impresia de
experienţă autentică, eroii lui trăindu-şi cu
intensitate dragostea.
“Romanul adolescentului miop”, M. Eliade Exersări de Chestionare
“Dragostea nu moare”, Maitreyi Devi situaţii de orală
Ce alte romane ale experienţei cunoaşteţi? “Abatorul cinci” Kurt Vonnegut comunicare, cu
“Jurnalul fericirii”, Nicolae Steinhardt accent pe
“Changi”, James Clavell experienţa de
lectori a elevilor
Elevii vor completa fişa de lucru nr. 1 Învăţare prin Argumentare
transfer orală
Cum apare la Eliade experienţa trăită în Activitate
“Maitreyi” comparativ cu cea din individuală
“Memoriile” sale?

2. Realizarea Elevii vor evalua ceea ce au citit, apoi vor Lectura critică şi Chestionare
sensului extrapola, căutând să facă interpretări lectura creativă orală
Ce sentimente v-a provocat lectura personale, prin raportări la propria Exerciţii de
45’ fragmentelor din roman comparativ cu cea sensibilitate, experienţă de viaţă şi de expunere liberă
din memoriile autorului? lectură. a gândurilor şi
Elevii, împărţiţi în 4 grupe, vor da exemple sentimentelor
de contexte, pe baza fişelor de lectură Atelier de Evaluare
Prin intermediul căror moduri de expunere realizate anterior, în care apar cele 4 scriere şi lectură formativă
reuşeşte autorul să transmită mesajul literar? moduri de expunere: naraţiune, pentru că Exerciţii de Evidenţierea
Se constată de către elevi că autorul a se narează o întâmplare; dialog, pentru descoperire a corectă a
îmbinat în textul studiat naraţiunea cu personajele dialoghează; monolog, pentru elementelor caracteristicilor
dialogul, monologul şi descrierea. că autorul-narator împărtăşeşte direct esenţiale dintr- modurilor de
 cititorului gândurile sale intime, fiind un un text expunere
mijloc de analiză psihologică a mişcării Activitate pe
sufleteşti a lui Allan; descriere pentru că se grupe
descriu întâmplări, personaje, locuri.
Alternează comunicarea directă, realizată
prin intermediul dialogului şi al Activitate Expunere orală
Cum alternează comunicarea în cadrul monologului, cu comunicarea indirectă, frontală
romanului? prin intermediul descrierii şi al naraţiunii.
Elevii vor completa fişa de lucru nr. 2

Care e raportul dintre comunicarea directă şi

cea indirectă în roman?

În cadrul romanului obiectiv are loc

transfigurarea realului în ordine ficţională Conversaţia
În cadrul literaturii române a avut loc deja (prin tipicitate, verosimilitate, mimesis, euristică
trecerea de la romanul obiectiv la cel preferinţa pentru tematica socială).
subiectiv. Care este raportul textului cu În cadrul romanului subiectiv are loc
realul în cadrul celor două tipuri de romane? redarea unui adevăr individual, a cazului
psihologic particular (autenticitate,
sinceritate, predilecţia pentru sfera
tematică a eului).
Concluzie: perspectiva narativă în Problematizare Chestionare
“Maitreyi” e cea subiectivă. orală
Ce concluzie extragem din punctul de
vedere al perspectivei narative expuse în Relaţia autor-realitate e reflectată în
“Maitreyi” ? roman prin intermediul stilului subiectiv.
Cum apare în roman relaţia autor-realitate? Romanul păstrează caracterul confesiune
directă, de jurnal, dar cu o acţiune bine
închegată epic, cu personaje animate de o
 energie interioară copleşitoare.
Raportul dintre narator-personajul central e
de egalitate, romanul fiind văzut din Conversaţia
Care este în acest roman raportul narator- perspectiva unui personaj. Romanul tinde, Activitate
personaj central? deci, să realizeze o egalitate cognitivă între frontală
narator şi personajul principal.
Autorul comunică cititorului mesajul său
literar pe trei planuri: ca narator subiectiv,
Cum se realizează comunicarea cu cititorul nararea făcându-se la persoana I; prin
din perspectiva autorului = creator al lumii intermediul personajelor; prin
textului? faptele/acţiunile personajelor.
Elevii, împărţiţi în patru grupe, vor Argumentare
completa tabelul nr. 1 Problematizare orală
Completaţi următoarele cerinţe în diagrama Exerciţii de Identifică corect
alăturată: relaţia dintre personaje, mediul din realizare a relaţiile dintre
care acestea provin, profesia lor, tipul de conexiunii cu interlocutori şi
limbaj pe care îl preferă În roman apare un timp narat (al poveştii textul studiat tipul de limbaj
de iubire dintre cei doi protagonişti); unul
Care e perspectiva temporală a autorului al adnotărilor (realizat pe marginea Investigaţia
asupra evenimentelor? jurnalului, prin care se infirmă sau comună
confirmă primele impresii); altul al
meditaţiei (când criza a fost parţial
depăşită).

Câte un reprezentant din fiecare grupă va Metoda Evaluare

completa la tablă câte un cadran. Se va cadranelor formativă
Se împarte clasa în patru grupe, elevilor discuta semnificaţia simbolurilor. Modelul Activitate pe
cerându-li-se completarea unui cadran cu mitic identifică principiul feminin cu grupe
trei elemente, care să releve comunicarea pământul şi pe cel masculin cu cerul.
dintre cei doi protagonişti ai poveştii de
 dragoste prin intermediul cuvintelor, Tehnica
gesturilor, acţiunilor şi al simbolurilor. Se va imersiunii în
urmări ca elevii să noteze conotaţiile pe care subiect
simbolurile cerului, pământului şi pomului
le au pentru ei.
3. Reflecţia Vom prezenta succint cronotopul romanului: În orele anterioare am subliniat Conversaţia
acţiunea se petrece în India, la începutul sec. următoarele aspecte surprinse în roman: Activitate
35’ al-XX-lea. Ce cunoştinţe aveţi legate de statutul politic al Indiei în perioada frontală
India? respectivă, situaţia socială în ansamblul ei,
relaţiile dintre indieni şi englezi în India,
statutul femeii în societatea indiană.
În “Maitreyi” autorul realizează dialogul
dintre cultura occidentală cu cea orientală,
prin intermediul personajelor care formează
cuplul Allan-Maitreyi. Ce diferenţe îmbracă Între Occident şi Orient sunt diferenţe de:
acest dialog? limbă, cultură, religie, obiceiuri, ritualuri.

Prin ce anume realizează autorul legătura Puntea care reuşeşte să unească cele două Învăţare prin
dintre Occident şi Orient? culturi atât de diferite e iubirea, văzută ca o descoperire
formă de comunicare universală. Activitate
Cum comentaţi eşecul experienţei erotice al Prin stereotipiile legate de religie, cultură, frontală
celor doi protagonişti? tradiţii ale părinţiilor fetei, dar şi ale
prietenilor lui Allan, prin refuzul acestora
de a se amesteca cu persoane din culturi
diferite.

Consideraţi actuale aceste idei? De ce? Elevii vor răspunde prin prisma propriilor Exerciţii de Argumentaţie
lor experienţe de cunoaştere. expunere a orală
Cum putem depăşi aceste prejudecăţi legate Prin crearea de punţi între cele două opiniilor proprii Argumentele
de o altă cultură? culturi. Acestea însă pot prinde viaţă doar prezentate în
 prin deschiderea orizontului cultural, prin susţinerea ideii
încercarea de a cunoaşte cât mai multe proprii conţin
despre celălalt, prin disponibilitate afectivă elemente de
originalitate, au
Concluzia: Cultura, în cazul nostru o logică
literatura, e cea care face posibilă evidentă,
înţelegerea unei culturi diferite. Toleranţa susţinerea orală
între limbi, religii, naţiuni e posibilă doar fiind fluentă,
prin intermediul raportării individului la corectă, coerentă
propria sa limbă-religie-cultură-umanitate.
Elevii, grupaţi în perechi, vor aduce
argumente pro şi contra dezbaterii pe tema:
E sau nu posibil un dialog între culturi Fiecare elev va completa pe fişă, atât Dezbatere
diferite? argumente pro cât şi contra.
Cum argumentaţi opinia conform căreia
“Maitreyi” e un roman iniţiatic? Romanul realizează trecerea de la o vârstă Problematizare
a personajul la alta: de la una a inocenţei la Activitate
cea a experienţei trăite, deoarece abia acum frontală
autorul-narator ştie ce s-a întâmplat şi de
ce.
Arta literară : iubirea, ca mijloc specific de
cunoaştere. Tema romanului e iubirea. Ce
alte romane abordează motivul iubirii
imposibile? Exersări de
situaţii de
Voi cunoaşteţi exemple de căsătorii între “Tristan şi Isolda”; “Romeo şi Julieta” de comunicare, cu
persoane de etnii, rase, limbi, religii, culturi W. Shakespeare; “Manon Lescaut” de accent pe
diferite? Daţi exemple din orice domeniu: Abatele Prevost; “Paul şi Virginia” de experienţa de
literar, cinematografic sau din experienţa Bernardin de Saint-Pierre. lectori/cinefili a
proprie.
 Din cinematografie: “Ghici cine vine la elevilor
cină?”, în regia lui Stanley Kramer ; din
literatură: “Tache, Ianche şi Cadâr”;
“Omul de aur” de Jokai Mor; “Mara” de I.
Slavici
Ce forme de manifestare îmbracă astăzi În filme iubirea e demitizată, dominând
iubirea? scenele de violenţă şi sex; la TV au invadat
emisiunile în care iubirea apare ca un
spectacol ieftin: “Trădaţi în dragoste”,
“Din dragoste”, “Test de fidelitate”; în
mass-media se descriu scene de violenţă
domestică între soţi sau divorţuri celebre.

Concluzia: Televiziunea fiind o afacere, este

Explicaţia-
preocupată de rating, manipulând
Expunere
sentimentele, ideile, creând un nou limbaj;
însă fiecare în parte e responsabil de propria
autoeducare, deci eu sunt cel/cea care decid
ce emisiuni să urmăresc, ce romane să
citesc, ce filme să urmăresc.
La polul opus sunt cele două porunci ale
iubirii:
• Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu
toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu
tot cugetul tău.
• Să iubeşti pe aproapele tău, ca pe tine
însuţi.

Argumentaţi faptul că “Maitreyi” e un Elevii, împărţiţi în două gupe, vor aduce Enumeră corect
argumente pentru susţinerea celor două Argumentaţia caracteristicile
roman modern. afirmaţii. orală romanului
Argumentaţi importanţa cadrului exotic al Atât prin temă, cât şi prin perspectiva sa Activitate pe modern,
romanului, motivele pentru care a fost numit narativă romanul întruneşte calităţile grupe, apoi precizând clar
“întâiul roman exotic” din literatura noastră. romanului modern. Tema: interferenţa frontală relaţia dintre
Occident-Orient, fiind numit “întâiul acestea şi textul
roman exotic” din literatura noastră. (G. studiat.
Călinescu, în “Istoria literaturii române de Enumeră
la origini şi până în prezent”) caracteristicile.
Comunicarea autor-lector vizează: cadrului care fac
perspectiva narativă e cea a confesiunii, din “Maitreyi”
autorul comunicând subiectiv; relaţia un roman exotic
autor-narator e una de egalitate. Expunerea e
E un roman exotic întrucât: cadrul fluentă, bine
romanului e unul esenţial, el producând organizată,
“vrăjirea” lui Allan; este important pentru persuasivă
relevarea diferenţei de mentalitate dintre Registrul de
cei doi protagonişti ai poveştii de dragoste; comunicare e
determină drama care, într-un cadru personalizat
european n-ar fi existat; dă una din
componentele poetice, mitice ale cărţii
După criteriile date, romanul “Maitreyi” e
În final, să încercăm o clasificare a textului un text:
studiat, în funcţie de următoarele criterii: • Expresiv, pentru că intenţia autorului e
• criteriul funcţiilor limbajului aceea de a transcrie manifestarea Exerciţii de
• criteriul intenţiei de comunicare şi al gândului, a emoţiei clasificare a
structurii textului • După intenţia de comunicare a textului, după
• criteriul sursei textului autorului, e un text ce acţionează modelul
• criteriul structurii textuale asupra emoţiilor receptorului; după comunicativ-
structură, e un text centrat asupra temei funcţional

Cu ce v-aţi îmbogăţit după această lecţie?
iubirii
• Subiectul şi istoria sa
• Text narativ (roman)
Înţelegerea nevoii de deschidere a
individului spre alte culturi, descoperind
frumuseţea spirituală a celuilalt.
Depăşirea limitelor proprii prin această Exerciţii de
deschidere, care are drept consecinţă formulare a
dezvoltarea personală. propriilor opinii
 Ce ne apropie? Ce ne desparte?

EUROPENI INDIENI

ARTA OBICEIURI
CULTURA SENTIMENTE RELIGIE
MUZICA TRĂIRI LIMBĂ
ARHITECTURA SENSIBILITATE MENTALITATE
PORTUL UMANITATE ASPECTUL FIZIC
 Fişă de evaluare sumativă

♦ Completează tabelul de mai jos (pentru că…), aducând în sprijinul

afirmaţiei cel puţin două argumente.
♦ La rubrica “Completări” poţi adăuga, pe lângă alte observaţii şi
modalităţile de clasificare ale romanului.

“Maitreyi”, de Mircea Pentru că…. Completări

Eliade este…

Un roman interbelic

Un roman de dragoste

Un roman exotic

Un roman modern

Un roman subiectiv

Barem de corectare şi notare:

ƒ Pentru fiecare argument prin care se susţine afirmaţia primei coloane
0, 75p
7, 50p
Interbelic: romanul a apărut în 1933; povestea de dragoste se petrece în
1929; perioada interbelică e cuprinsă între cele două războaie mondiale (1918-
1939).
De dragoste: subiectul romanului se organizează în jurul unui cuplu (Allan-
Maitreyi); se prezintă evoluţia sentimentului erotic, de la manifestarea echivocă de la
început până la dezlănţuirea pătimaşă, finalul fiind unul nefericit.
Exotic: acţiunea are loc în peisajul exotic al Indiei, autorul descriind unele date
specifice acestei ţări ; romanul pune în evidenţă opoziţii dintre lumea europeană şi cea
orientală, dintre mediul “eurasian” (al englezilor stabiliţi sau născuţi în India) şi cel
bengalez.
Modern: prin tema sa (interferenţa Occident-Orient); perspectiva narativă e
cea a confesiunii, autorul urmărind autenticitatea trăirii
Subiectiv: se structurează pe o pasiune; se opreşte asupra existenţei
individuale, analizând psihicul; foloseşte naraţiunea la persoana I.
ƒ Pentru fiecare modalitate de clasificare a romanului/observaţie pertinentă
0,25p
2,50p
(după momentul apariţiei, temă, subiect, noutatea tehnicilor narative, perspectiva
narativă)
 Matrice semantică în reţea

schimbare

talent

inteligenţă
pricepere cunoaştere

pricepere
maturizare studiu

transformare

cercetare ştiinţă

tradiţie înţelegere

iluminare
 vechime răbdare inspiraţie
Matricea semantică a cuvântului “experienţă”

Cuvântul “experienţă” are mai multe sensuri. Gândiţi-vă la orele de fizică/chimie/biologie, la viaţa sufletească, la viaţa de zi cu zi. Ce fel de
forme ale experienţei cunoaşteţi?

ştiinţifică profesională

turistică
lectorială

practică
EXPERIENŢĂ
jurnalistică

culinară

de laborator
spirituală

culturală
de viaţă
 muzicală erotică

Harta personajelor
Un tânăr inginer european, un spirit
problematizant, trăieşte intens o aventură a
cunoaşterii prin eros. Natura sa dilematică îl
împinge mereu spre introspecţie. Supune unei
Maitreyi analize lucide posesiunea, exaltarea, senzualitatea.
Elanul juvenil al dragostei e permanent dublat de o
judecată lucidă. Dezintoxicarea erotică se
datorează evadării din planul concret, într-o zonă a
trăirilor în plan contemplativ purificator.
“Când iubesc cu adevărat pe cineva, îmi place să
ascult lumea bârfindu-l; asta îmi verifică oarecum
anumite procese obscure ale conştiinţei mele, pe
care nu le pricep şi de care nu-mi place să-mi aduc
aminte.”

Este un personaj exotic, a cărui imagine este sugerată

treptat de-a lungul romanului. Bogăţia nuanţelor fizice şi
morale se amestecă într-un izbutit portret feminin,
amestec de frumuseţe fizică, senzualitate, candoare, spirit
de sacrificiu.
“Mi se părea urâtă-cu ochii ei prea mari şi prea negri, cu
buzele cărnoase şi răsfrânte, cu sânii puternici, de fecioară
bengaleză crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt. ” Allan
“Maitreyi mi se părea mândră şi dispreţuitoare…Mă
întrebam câteodată ce crede ea despre mine, ce fel de
suflet ascunde sub expresia aceea atât de schimbătoare a
 fişa nr. 2
Evaluare formativă

Evidenţiază interferenţa dintre comunicarea indirectă şi cea indirectă din fragmentul următor.
Precizează cu ajutorul căror verbe de declaraţie se realizează cele două tipuri de comunicări.

“- Trebuie să mă asculţi, repetă ea. Trebuie să ştii tot. Tu ai mai iubit vreodată aşa ca acum?
- Niciodată, răspunsei repede, fără să ştiu dacă mint sau exagerez numai. (…)
- Nici eu, mărturisi Maitreyi. Dar alte iubiri am mai avut. Să ţi le spun?
- Cum vrei.
- Am iubit întâi un pom, din aceia pe care noi îi numim “şapte frunze”, se pregăti ea să
povestească.
Începui să râd şi o mângâiai protector, ridicul.
- Asta nu e dragoste, scumpa mea.
- Ba da, e dragoste. Şi Chabu iubeşte acum pomul ei; dar al meu era mare (…) Nu mă mai
puteam despărţim de el. Stam ziua întreagă îmbrăţişaţi, şi-i vorbeam, îl sărutam, plângeam. Îi făceam
versuri fără să le scriu, i le spuneam numai lui; cine altul m-ar fi înţeles? Şi când mă mângâia e, cu
frunzele pe obraz, simţeam o fericire atât de dulce, încât îmi pierdeam răsuflarea.(…)
O ascultam cum se ascultă o poveste, dar în acelaşi timp simţeam cum se depărtează de mine.
Cât de complicat îi era sufletul! Înţelegeam încă o dată că simpli, naivi şi clari suntem numai noi,
civilizaţii. Că oamenii aceştia, pe care îi iubeam atât de mult, încât aş fi voit să ajung unul din ei,
ascund fiecare o istorie şi o mitologie peste putinţă de străbătut, că ei sunt stufoşi şi adânci, complicaţi
şi neînţeleşi. ” (M. Eliade- “Maitreyi”)

Vorbire directă Vorbire indirectă Verbe de declaraţie

 Nr. 1
Tabel

Completaţi următoarele cerinţe, în tabelul următor:

Interlocutori Relaţia dintre Mediul din care Profesia Tipul de limbaj

personaje provin preferat
Allan şi prietenii
lui

Allan şi Maitreyi

Allan şi familia
lui Maitreyi

Maitreyi şi
familia ei
 Fişă de autoevaluare

™ Care sunt sentimentele tale după lecţie?

™ Care sunt aspectele/etapele care crezi că au reuşit în lecţie?

™ De ce aspecte/etape nu eşti mulţumit/mulţumită?

™ Dacă s-ar relua lecţia, ce aspecte ai modifica?

 fişa nr. 1

Evaluare formativă

Prezintă asemănările şi deosebirile experienţei trăite, aşa cum sunt reflectate ele în cele două
fragmente:
“… întocmai ca şi în roman, drama în care mă aflam antrenat fără să ştiu începuse tot într-o bibliotecă. Văzând că,
deşi munceam câteva ceasuri pe zi, “Indexul” înainta totuşi destul de încet, Dasgupta rugase pe Maitreyi să mă ajute.
Lucram amândoi în bibliotecă. În ultimele luni ne împrietenisem. Îi dădeam lecţii de franceză, iar ea mă ajuta la bengaleză;
traduceam împreună poeme de Tagore. Ştiam că venerează pe Tagore, pe care îl numea gudurev, ştiam de asemenea cât de
complexă şi suspectă poate fi admiraţia femeilor indiene pentru un gurudev; dar, adâncit în sanscrită şi în roman, nu eram
gelos. Nu-mi dădeam seama că, împotriva voinţei mele, eram deja îndrăgostiţi. Zic împotriva voinţei mele, pentru că mi se
părea că întreaga familie complotează să rămânem cât mai mult timp împreună, şi bănuiala asta mă făcea să rezist.
Dar, deşi crezusem că încep să cunosc sufletul indian, mă înşelasem. Nu era vorba de nici un complot. E probabil
că Dasgupta se gândise la cu totul altceva: să mă introducă în familia lui printr-un fel de adopţie.” ( “Memorii ”, M. Eliade,
p. 201)

“Maitreyi mă întrebă într-o zi dacă vreau să învăţ bengaleza, mi-ar da ea lecţii. Eu îmi cumpărasem deja, din cea
dintâi săptămână, un manual simplu pentru conversaţia bengaleză, din care citeam pe ascuns, trudindu-mă să prind înţelesul
acelor cuvinte pe care le striga Maitreyi când era chemată sau când se supăra. (…) Chiar în acea zi, imediat după masă, ne-
am aşezat la lucru în odaia mea. Mă sfiisem întâi să luăm lecţiile în odaia mea şi propusesem biblioteca, dar inginerul m-a
sfătuit să rămânem la mine, unde e mai multă linişte. (Eforturile vizibile pe care le făcea Sen ca să mă împrietenească cu
Maitreyi şi toleranţa excesivă a d-nei Sen mă stinghereau tot mai mult mă făceau bănuitor, răutăcios. Câteodată mă
întrebam chiar dacă nu şi-au pus în gând să mă căsătorească cu fata lor, deşi, logic, lucrul acesta era o imposibilitate., şi ei
toţi şi-ar fi pierdut casta ş numele dacă ar fi îngăduit o asemenea nuntă.)” (“Maitreyi”, M. Eliade, pp. 46-47.)

Fragmentul din… Asemănări Deosebiri

“Memorii”

“Maitreyi”
 Fişă de lucru

Marcaţi cu X în dreptul cuvintelor care relevă tipul de comunicare dintre cei doi protagonişti
ai poveştii de dragoste, din următoarele fragmente. Precizaţi cel puţin trei simboluri care apar în
citatele date, ilustrând semnificaţia lor.

Citate din roman cuvinte gesturi acţiuni simboluri

“I-am strivit mâinile. Era
fermecătoare zbătându-se…Încerca să-şi
scoată mâinile prinse de încheieturi în pumnul
meu.”
“Mă leg de tine, pământule, că eu voi
fi a lui Allan, şi a nimănui alta. Voi creşte din
el ca iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia,
aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie
razele, aşa va fi trupul lui mie.”
“Îi luai braţul şi-l privii o clipă
fascinat… Îl ţineam în mâinile mele ca pe o
ofrandă vie…Începui să-l strâng, să-l mângâi,
să-l sărut, sigur fiind că îmbrăţişez întreaga
făptură a Maitreyi, că pe ea o mângâi, de ea
toată mă bucur.”
“Ea îmi ceru să lepăd sandalele şi să-
mi apropii piciorul de piciorul ei. Emoţia celei
dintâi atingeri n-am s-o uit niciodată. M-a
răzbunat pentru toate geloziile p care le
îndurasem până atunci. Am ştiut că Maitreyi
mi se dădea toată în acea abandonare a
gleznei şi pulpei, aşa cum nu se mai dăduse
vrodată.”
“Mi-o închipuiam goală şi
adolescentă, încleştându-se de pom cu toată
nebunia pasiunii ei. Era o imagine care mă
turbura, mă irita, căci mi se părea că
voluptăţile cunoscute de ea atunci nu i le voi
putea dărui niciodată eu, nici nu le voi putea
şterge. Era altfel de dragoste unirea aceea cu
frunzele şi cu ramul.”
“Totuşi, când bijutierul mi-a adus
inelul, l-am luat în mâini şi l-am învârtit în
toate felurile cu o copilărească bucurie. Era
durat cu atâta măiestrie, încât putea trece
drept un inel oarecare, mai original ca altele,
e drept, dar camuflându-şi perfect simbolul.”
“Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu
mă minţi, maica mea. Dacă mă simţi aproape,
cum te simt eu acum, şi cu mâna şi cu inelul,
întăreşte-mă să-l iubesc totdeauna…Ploaie să
fie sărutul nostru. Şi cum tu niciodată nu
oboseşti, maica mea, tot astfel să nu obosească
inima mea în dragostea pentru Allan, pe care
cerul l-a născut departe, şi tu, maică, mi l-ai
adus aproape.”
“- Nu zău, Allan, cum de-ţi poate
plăcea ţie o bengaleză? Sunt dezgustătoare.
M-am născut aici, în India, şi le cunosc mai
bine decât tine. Sunt murdare, crede-mă. Şi
apoi nu e nimic de făcut, nici dragoste. Fata
aceea n-are să-ţi întindă niciodată mâna.””
“- Au închis-o în odaie, aproape
goală, ca să nu se mai poată coborî în camera
ta. Cât era leşinată, o stropeau cu apă, ca să
învie, apoi, când se deştepta, o băteau ca să
spună.”
 Fişă de evaluare sumativă

Care credeţi cã este principala temã a romanului? Alegeţi şi argumentaţi una din variantele urmãtoare. Menţionaţi
cel puţin două argumente în susţinerea afirmaţiilor pe care le faceţi, prin trimiteri la textul studiat.

TEMA

MORALĂ PSIHOLOGICĂ FILOSOFIC Ă SENTIMENTALĂ

Este un roman despre Este un roman ce Este un roman ce Este un roman de dragoste,
diferen ţele culturale prezint ă viaţa interioară con ţine elemente de care descrie pasiunea ce se
dintre Occident şi a unui personaj, cu toate filosofie oriental ă. înfirip ă întreAllan şi
Orient. fr ământările ei. Maitreyi.

Barem de corectare şi notare:

Pentru fiecare argument prin care se susţine tema 2,50p. 5p.
Pentru unitatea compoziţiei 1p.
Pentru coerenţa textului, prin trimiterile adecvate la textul studiat 1p.
Pentru ortografie şi punctuaţie 1p.
Pentru aşezarea corectă a textului în pagină şi lizibilitate 1p.
Din oficiu 1p.
 Fişă de evaluare: Dezbatere + tabele argumentative

E sau nu posibil un dialog între culturi diferite?

Exprimă-ţi punctul de vedere, aducând în
sprijinul lui trei argumente.

NU
DA
™
™
™
™
™
™

DA NU
™ ™
™ ™
™ ™

Barem de corectare şi notare:

Pentru fiecare argument din interpretarea personală 3p .9p
Argumentele prezentate conţin elemente de originalitate şi au o logică evidentă, susţinând
gândirea critică a elevului, aplicată contextului 2p
Deşi argumentele formulate sunt insuficiente, sunt organizate logic, putând conţine şi elemente de
originalitate 1p
Argumentele prezentate sunt insuficiente pentru a forma o imagine concludentă asupra
cunoştinţelor elevului 0p.
Pentru aspectul lucrării, punctuaţie şi ortografie 1p
 Matrice semantică intertextuală

“”
“ Mara”
I. Slavici

“Omul
“Tache,
Ianche şi de aur”
Cadâr” Jokai Mor
V. I. Popa

“Maitreyi”
M. Eliade

“Shogun”
James “Othello”
Clavell W.
Shakespeare

Texte consonante
Texte asonante

Moduri de expunere în “Maitreyi”

Fragmentele Naraţiune Monolog Descriere Dialog

“Intoxicaţie? Cad
victimă propriei mele farse?
Astăzi, de dimineaţă şi până
seara târziu, am fost fericit,
înţelegând prin acest cuvânt
tern un fluviu iraţional de
sentimente majore, vitale,
restaurând pofta de existenţă
şi de joc. Eram gata să-i spun
Maitreyi: Vrei să fii soţia
mea? Şi sunt gata şi acum.
Aş fi atât de fericit soţul ei!
Atât de purificat, de
senin…”
- “Dar, Allan, nu mi-ai
spus nimic despre iubita
ta, reveni Geurtie,
nemulţumită că
interveţia ei n-a
corespuns aşteptărilor.
- Oh. Lasă-mă, că n-am
nici o iubită! Strigai eu,
înfuriat şi de prostia
mea, şi de prostia ei.
- Minte, spuse ea mai
încet, (…) către inginer.
E un mare crai…(…)
- Hei, Allan, eşti pierdut,
băiete! Vorbi Geurtie.
- Dar nu e urâtă, spuse în
treacăt Clara, numai că
mi se pare murdar, ca
orice indiană. Cu ce-şi
dă pe păr? ”
 “Altă dată, am găsit
o casă părăsită, la marginea
unui câmp de orez în care eu
mă avântasem şi mă
întorsesem ud până aproape
de genunchi. Am stat pe zidul
ruinat al casei, pe pietrele
acelea ameninţata de
vegetaţie, uscându-mă. Nu
răsăriseră încă stelele, şi
seara era caldă, cu adieri de
eucalips.”
“D-l Sen, când a
auzit de convertire, s-a
supărat şi mi-a spus că nu
trebuie să mă entuziasmez
atât de repede pentru o
religie în care nu mă atrage,
deocamdată, decât ineditul şi
ceremonialul; că religia mea
e mult mai bună decât a lui,
şi, dacă el nu şi-o poate lăsa
pe a sa, pentru că şi-ar pierde
locul în societate, eu nu am
nici un motiv să încerc
această experienţă.”
 Tabel cu TEXT-INTERTEXT

“Maitreyi” “Mara” “Omul de aur” “Othello” “Shogun” “Riga Crypto şi

M. Eliade I. Slavici Jokai Mor W. Shakespeare James Clavell lapona Enigel” I.
Barbu
“Dar lor să “Asta nu “Merita însă “Iago: “ Să mă coc, Enigel,
nu le spui nimic. N- se poate! osteneala să te ocupi şi Fiica ta o să fie “ - Dac- Mult aş vrea, dar, vezi,
au să primească Dumnezeu ştie, de Timea! deocamdată armăsărită de un aş fi singură cu tine, de soare
niciodată să fiu urmă ea mişcată, era o copilă, dar copila armăsar sălbatic; te-aş săruta până ce Visuri sute, de măcel,
soţia ta. Ei te iubesc cât m-am gândit aceasta va deveni, nepoţii tăi o să-ţi ţipetele tale, Mă despart. E roşu,
pentru că vor să fii eu la voi, cât am fără-ndoială, o femeie necheze şi vei avea implorând milă, ar mare,
al lor, să fii copilul ostenit pentru voi, foarte frumoasă. Ş- veri sirepi, şi bidivii umple universul. Pete are fel de fel;
lor. cu câtă inimă apoi era orfană, de soi drept veri- - Îţi Lasă-l, uită-l Enigel,
Mă v-am turcoaică-nici nu primari” mulţumesc, doamnă, În somn fraged şi
surprindea şi mă purtat de grijă, şi fusese încă botezată-şi “Iago: dar tu eşti acolo şi răcoare.
bucura cele ce nu se poate să mă era puţin cam sucită;” Ochii ei trebuie să eu sunt aici şi între
ascultam, dar pedepsească atât “- M-a zărit aibă la ce se uita. şi noi e o lume.” Rigă Crypto, rigă Crypto,
Maitreyi se de aspru. Dacă te- însă un copil răutăcios ce plăcere pot să “- Iubire e Ca o lamă de blestem
cutremura. aş vedea moartă, şi m-a alungat din afle când văd pe un cuvânt creştin, Vorba-n inimă-ai înfipt-
Ei mi-au ar fi pierdută toată biserică strigând: dracul? sângele o Anjin-san. Iubirea e o!
spus mie: Maitreyi, bucuria vieţii Pleacă de aici, dată astâmpărat un gând creştin, un Eu de umbră mult mă
o să ai de acum un mele, dar aş zice turcoaico! Şi-am după joaca ideal creştin. Noi n- tem,
frate, pe Allan. c-au mai păţit-o şi fugit.” dragostei, pentru a-l avem nici un cuvânt
Cată să-l iubeşti, va alte mame ca “Dar iată că înflăcăra iarăşi, şi pentru iubire cu
fi fratele tău, şi mine şi m-aş se iviră alte piedici- pentru a trezi din sensul pe care Că dacă-n iarnă sunt
baba îl va înfia, şi mângâia în cele piedici religioase: saţiu o nouă poftă, e înţeleg că-l are la făcută,
la ieşirea la pensie din urmă. Neam Timea nu fusese încă nevoie de farmecul voi. Datorie, Şi ursul alb mi-e vărul
ne vom duce cu toţii de neamul meu nu botezată. Fireşte, înfăţişării, de o credinţă, onoare, drept,
în ţara lui; (…) şi-a spurcat însă Timar dorea ca Timea- potrivire de vârstă, respect, dorinţă, Din umbra deasă,
acolo nu e cald şi sângele! strigă ea trecând de la religia de purtări alese şi acestea sunt desfăcută,
nu e revoluţie, şi cu ochii plini de mahomedană la religia de frumuseţe, adică cuvintele şi Mă-nchin la soarele-
albii nu sunt răi ca lăcrimi.” creştină-să devină tot ce maurul duce gândurile pe care le nţelept.”
englezii de aici şi protestantă ca şi el lipsă.” avem noi şi de care
ne vor socoti fraţii pentru a putea merge avem nevoie. ”
lor…” la aceiaşi biseri”
 • Enunţ: Despre romanul “Maitreyi”, G. Călinescu spune: “M. Eliade a îmbogăţit literatura
română cu o viziune nouă, scriind întâiul roman exotic în adevăratul sens al cuvântului.”
Pornind de la această aserţiune critică, demonstrează într-un eseu de două pagini maximum, că
acest roman este sau nu este “roman exotic.”
În evaluarea eseului tău, vor fi luate în considerare următoarele repere:
- definirea clară şi concisă a conceptului de exotic cu care operezi;
- găsirea a cel puţin patru argumente pro sau contra;
- coerenţa îmbinării argumentelor tale;
- relevanţa exemplelor (de text sau de structură) cu care îţi susţii argumentaţia.

Barem de corectare şi notare:

• Definirea conceptului de “exotic” (posibile referiri la universul exotic al Indiei prezent în roman;
nuanţarea afirmaţiilor către studiul de caz al civilizaţiei arhaice orientale faţă de civilizaţia
europeană); 1p.
• Găsirea a cel puţin patru argumente de tipul diferenţelor specifice între zestrea culturală orientală şi
cea occidentală, modalitatea diferită de a percepe lumea, de a iubi, de a înţelege opoziţia între
sacru-profan; 1p/argument
4p
• Găsirea unui exemplu ilustrativ pentru fiecare argument (de exemplu: comportamentul diferit al
celor două personaje care alcătuiesc cuplul protagonist, tehnica specială a jurnalului comentat,
folosită pentru a releva sensurile gesturilor neînţelese iniţial de cître Allan, păstrarea numelui
Maitreyi pentru nuanţa de autenticitate conferită exoticului oriental) 1p/pentru fiecare exemplu
care susţine argumentarea
4p.
• Coerenţa, logica demonstraţiei, a discursului argumentativ 1p.
 “Maitreyi” a fost publicat în 1933, şi face parte din scrierile literare ale lui Mircea Eliade care
au ca punct de plecare “experienţa.” Romanul interferează ficţionalul cu trăirea nemijlocită, intensă a
realităţii, mai ales sub nivel spiritual şi exotic.
DEX precizează noţiunea de exotic astfel: “care se află într-o regiune foarte îndepărtată şi care
impresionează prin aspectele neobişnuite, ciudate.”
Acţiunea romanului se desfăşoară în peisajul exotic al Indiei, în 1929, o lume îndepărtată nouă,
atât geografic, cât şi prin credinţă, obiceiuri, limbă, cultură. De asemenea, pe întreg parcursul
romanului, autorul reuşeşte să descrie gradat diferenţele dintre cultura arhaică a civilizaţiei orientale în
opoziţie cu cea occidentală.
Toate acestea configurează categoria operaţională a romanului exotic.
Există mai multe situaţii în roman care susţin afirmaţia lui G. Călinescu, şi anume aceea că
“Maitreyi” e “întâiul roman exotic” din literatura noastră.
Primul argument este însuşi titlul romanului: Maitreyi! Încă de la început, înainte de a face
cunoştinţă cu conţinutul romanului, scriitorul ne avertizează că urmează să păşim într-o altă lume, într-
o altă cultură. Maitreyi este ,de fapt, numele unei preotese din “Upanişade.” “Maitrî” înseamnă în
sanscrită, limba scrierilor vechi indiene, “prietenie”,”iubire” şi este unul dintre principiile esenţiale ale
vieţii. Iată că pentru cititorul avizat, tema cărţii se relevă încă de la început, din titlu: tema iubirii!
Desigur că întreg romanul conţine o serie de nume indiene (Chabu, Narendra Sen), care nu fac
altceva decât să ofere caracterul de autenticitate al romanului. Un alt nume, prezent în roman, e cel al
lui Rabindranath Tagore, un poet indian, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1913.
Al doilea argument e cel al cadrului în care se desfăşoară acţiunea romanului. Decorul este cel
al Indiei, loc de meditaţie şi de control asupra conştiinţei. Scriitorul oferă cititorului imaginea unui
spaţiu exotic insuficient cunoscut în literatura de până atunci, o lume fabuloasă, plină de mituri şi
ritualuri nealterate de istorie.
Autorul creează impresia de “experienţă trăită” pentru că reuşeşte să convingă cititorul de
faptul că e familiarizat cu universul exotic al Indiei. Biografia sa proprie vine şi susţine aceasta.
Obţinând o bursă pentru India, Eliade trăieşte acolo între 1928-1932. Pe lângă cercetările sale de
bibliotecă-învaţă sanscrita, se apucă să înveţe tibetana, explorează scrierile culturii asiatice şi
bibliografia ştiinţifică din domeniul orientalisticii-, caută să înţeleagă spiritualitatea orientală şi pe
calea experienţei personale: călătorii, iniţiere erotică, căutarea unor mentori spirituali (guru), retragerea
ascetică în Himalaya sau iniţierea în practicile yoga.
 Toate aceste resurse biografice se regăsesc în roman, ceea ce constituie farmecul aparte al
romanului, cititorul lăsându-se vrăjit de farmecul Indiei şi dorind să cunoască mai mult despre
spiritualitatea orientală.
Mai mult, romanul pune în evidenţă opoziţiile dintre lumea orientală şi cea occidentală. Aceste
opoziţii îmbracă forma tradiţiilor, a mentalităţilor, a sensibilităţii. Toate acestea se constituie ca un al
treilea argument ce vine să susţină caracterul exotic al scrierii. Prin tehnica narativă a confesiunii,
autorul dezvăluie felul în care acesta ia cunoştinţă despre diferenţele dintre cele două culturi: scena
atingerii picioarelor goale cu Lilu, care în cultura orientală însemna manifestarea prieteniei; scena
iubirii dintre Maitreyi şi pomul său; credinţa că pomii au suflet.
Prin intercalarea paginilor de jurnal din perioada petrecută în India, autorul îşi dezvăluie
preocuparea pentru autentic, propunându-şi să fie cât mai aproape de realitatea trăită. Aceste însemnări
pun în evidenţă preocuparea acestuia pentru document, dar, în acelaşi timp, dezvăluie, explică
diferenţele dintre mentalităţile celor două culturi.
Cartea descrie opoziţia dintre mediul “eurasian”, cel al englezilor stabiliţi sau născuţi în India şi
mediul bengalez ( prin prezenţa în roman a prietenilor lui Allan ), dar şi opoziţia dintre libertatea
dragostei şi constrângerile tradiţionale, pline de prejudecăţi (indienii sunt negri, urâţi, miroase).
Ca un ultim argument, romanul e inundat de simboluri mitice indiene. În memoria tuturor celor
care au parcurs cartea rămâne simbolica logodnă a celor doi îndrăgostiţi, în mijlocul naturii, când
Maitreyi se adresează apei, cerului, pământului; pământul e simbolul fertilităţii, al funcţiei materne,
simbolizând principiul feminin; cerul e simbolul sacralităţii, al principiului masculin care se află la
originea lumii; de aici, mitul căsătoriei dintre cer şi pământ; un alt simbol prezent în roman e cel al
inelului de logodnă, lucrat după ceremonialul căsătoriei indiene, din fier şi aur, cu doi şerpi încolăciţi,
reprezentând principiul masculin şi cel feminin.
“Maitreyi” e unul din romanele care îţi pătrunde în suflet, identificându-se în final cu propria ta
spiritualitate, contribuind la propria ta devenire.