Sunteți pe pagina 1din 51

Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software

http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.


Sub 1.Radiatii X:generator,parti componente,functionare.

• Radiaţia electromagnetică – formă de transport a energiei; (radiaţia electromagnetică =


undă transversală, în care câmpurile electric şi magnetic oscilează perpendicular pe
direcţia de propagare a undei);
• Radiaţia electromagnetică este caracterizată prin:
o Lungimea de undă (λ) – distanţa dintre două unde succesive (măsurată în metri);
o Amplitudinea – intensitatea, caracterizată de înălţimea undei;
o Frecvenţa (f) – numărul de oscilaţii în unitatea de timp; se măsoară în hertz-i (Hz);
o viteza c = f x λ (m/s); viteza de deplasare a radiaţiei electromagnetice este de 3x108
m/s (viteza luminii în vid);

• RAZELE X – descoperite în 1895 de Röntgen – sunt o formă de radiaţie electromagnetică


cu lungimea de undă în domeniul angströmilor – 0,1-150 Ǻ (1 Ǻ = 10-10 m);
• În aplicaţiile medicale razele X sunt produse de tubul radiogen în instalaţii specializate.

• Razele X sunt produse în tubul radiogen


• Acesta converteşte energia electrică în raze X, cu producerea concomitentă de căldură.
• producerea razelor X – tubul radiogen -
• Electronii furnizaţi de catod prin încălzirea unui filament – focalizaţi şi acceleraţi
către anod prin aplicarea unei diferenţe de potenţial de ordinul zecilor de kV;
• Anodul de Cu (bun conducător de căldură) – pe suprafaţa sa o pastilă de tungsten (focar),
care produce razele X în urma “bombardamentului” cu electroni;
• anodul – rotativ (3600-10000 rpm) – previne deteriorarea focarului de către fasciculul de
electroni;
• suprafaţa anodului este înclinată (7-20°) – controlează lărgimea fasciculului generat
(aceasta influenţând netitatea geometrică a imaginii);
• suprafaţa focarului: mică (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2 mm) funcţie de aplicaţie; tuburile
pentru fluoroscopie şi radiografie au în general două focare;
• Întregul ansamblu e situat într-o incintă vidată care la rândul ei este plasată într-o cupolă
plumbată conţinând un fluid schimbător de căldură (ulei).

• Fasciculul de raze X obţinut este policrom (conţine fotoni cu energie variabilă) fiind mai
departe filtrat (sunt reţinuţi fotonii cu energie joasă) şi colimat printr-un sistem de diafragme
(fascicul util) pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes.
• Căldura este disipată prin intermediul anodului de cupru şi a fluidului de răcire;
• Caracteristicile tubului variază funcţie de destinaţia acestuia (echipament pentru explorări
generale - radiografie, fluoroscopie; angiografie; mamografie; computer-tomografie).

- principiu general -
• Fasciculul de raze X (fascicul incident) – proiectat pe regiunea anatomică de
examinat şi, trecând prin corp, este absorbit diferenţiat în funcţie de compoziţia chimică a
structurilor (numărul atomic Z al atomilor componenţi), densitate (ρ), grosime (d) şi distanţa
de emisie a fasciculului;

• La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii (emergent) este atenuat energetic,


neomogenitatea sa exprimând diferenţele de absorbţie ale organelor/ţesuturilor străbătute;

• Fasciculul emergent întâlneşte apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori)
care transformă – pe baza efectelor ionizat şi fotochimic - informaţia latentă transportată de
fotonii X în imagine structurată, utilă. Imaginea obţinută poate fi analogică (radiografia

1
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
standard, fluoroscopia clasică) sau digitală (radiografia şi fluoroscopia digitală, computer-
tomografia), directă (radiografia, fluoroscopia) sau reconstruită (computer-tomografia).

- proprietăţile razelor X -
• Intensitatea – scade cu pătratul distanţei;
• Penetrabilitatea – exprimă calitatea radiaţiei; este dependentă de lungimea de undă (funcţie
de diferenţa de potenţial aplicată tubului – cu cât mai mare cu atât raze mai “dure”, lungime
de undă mică);
• Atenuarea – diminuarea intensităţii radiaţiei ce străbate un corp material prin absorbţie şi
difuziune (împrăştiere);
• Absorbţia – cantitatea de radiaţii “sustrasă” radiaţiei incidente:
o absorbţia=Z4xλ3xρxd
• Efectul de luminiscenţă – emisia unei radiaţii optic vizibile albastru-verde de către unele
materiale când sunt expuse la raze X (foliile întăritoare, ecranul fluoroscopic);
• Efectul fotochimic – utilizat în radiografie.

- legile formării imaginii radiologice -


• Proiecţia conică: fasciculul de raze X fiind conic, dimensiunile şi forma corpului
radiografiat variază în raport cu:
• poziţia corpului în fascicul
• distanţele focar (F)-film (f), obiect (O)-f, F-O
• Sumaţia (şi substracţia) planurilor: imaginea radiologică este o imagine bidimensională a
unui corp tridimensional, fiind în acelaşi timp o sumaţie a tuturor straturilor – dacă sunt
opace = sumaţie pozitivă, dacă sunt şi structuri transparente = substracţie
• Paralaxa: proiecţiile a două elemente structurale suprapuse, dar situate la adâncimi diferite
în corpul de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat funcţie de înclinarea
fasciculului faţă de planul corpului, obţinută:
• Incidenţele tangenţiale: conturul unei imagini este net atunci când raza incidentă este
tangenţială la conturul structurii respective (scizură, tăblie osoasă);

Sub 2.Ecografia:principiul metodei,aplicatii.

• PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor (US) în structurile corpului omenesc, diferenţiată de


impedanţa acustică a acestora, permite realizarea unor imagini anatomice (mod B) sau
curbe grafice (mod A, TM).
• ENERGIA folosită este vibraţia mecanică cu foarte mare frecvenţă (“ultrasunete”) = 2-12
Mhz.
• COMPONENTE CONSTRUCTIVE:
o traductor (sonda) = emiţător/receptor de US; conţine generatorul de US;
o Amplificator semnal
o Computer (procesare semnal);
o Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal;
o Monitor TV;
o Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare etc.
• Undele ultrasonore utilizate in imagistică sunt produse de cristalele piezoelectrice prezente
în sondă. Există multiple tipuri de sonde pentru ecografie în funcţie de aplicaţia căreia i se
adresează.
• Undele ultrasonore propagate în ţesuturi sunt atenuate şi reflectate de diferitele tipuri de
ţesuturi şi de interfeţele dintre acestea.

2
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
• Semnalele generate de undele reflectate sunt utilizate şi interpretate pentru a obţine
imaginea precum şi informaţiile Doppler.
• Viteza de propagare a undelor ultrasonore depinde de tipul de ţesut;
• Majoritatea ţesuturilor din organism au viteze de propagare apropiate;
• Aerul şi osul au însă viteze total diferite de propagare a US, ceea ce face ca propagarea să
fi afectată dramatic scăzând calitatea imaginii;
• Cu cât frecvenţa undelor US este mai mare cu atât scade adâncimea de penetrare a US
dar creşte rezoluţia spaţială, şi invers;
• Rezoluţia este determinată în principal de frecvenţa US produse de sondă precum şi de
calitatea echipamentului (hardware, software);
• Lungimea de undă este invers proporţională cu frecvenţa; o sondă de 10 MHz emite US cu
o lungime de undă de 3x mai mică decât o sondă de 3,5 MHz, a.î. teoretic, are o rezoluţie
spaţială de 3x mai mare;
• US sunt caracterizate şi de amplitudine (puterea semnalului), de care depinde
amplitudinea semnalului reflectat.

• FRECVENŢA
o 2-12 MHz;
o cu cât frecvenţa este mai mare cu atât penetrarea este mai redusă.
• LUNGIMEA DE UNDĂ
o inversul frecvenţei;
o determină rezoluţia spaţială.
• AMPLITUDINEA
o puterea semnalului;
o determină amplitudinea semnalelor reflectate

§ afişarea informaţiei US -
• MOD A: curbe grafice exprimând pe orizontală profunzimea şi pe verticală amplitudinea
undelor reflectate (perimată);
• MOD TM (time motion): mod A + mişcarea în timp - pe orizontală – dinamică; permite
înregistrarea în dinamică a mişcărilor cavităţilor cardiace;
• MOD B (brightness=strălucire): afişarea în nuanţe (tonuri) de gri, bidimensională, a unor
secţiuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate; afisarea în timp real permite
şi analiza miscărilor în timp (cord, fetus în uter etc);
• Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afişare grafică (doppler spectral)
sau cod de culoare (doppler color).

§ semiologie US mod B -
• NEGRU = ZONĂ TRANSONICĂ – lichide (vas, vezica, chist);
• ALB= ZONĂ REFLECTOGENĂ - gaz, calcul, interfaţă;
• TONURI DE GRIURI = organe parenchimatoase, procese patologice etc; traduc grade
diferite de reflexie/absorbţie a US în ţesuturi;
• INTERFAŢA = limita de separaţie între medii diferite ca impedanţă acustică (pereţi
vasculari, cavităţi, etc) = REFLECTOGENĂ;
• VID SONIC = ABSENŢA SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex
după calculi, gaze, oase)
§ aplicaţii -
• US ABDOMINALĂ = toate organele parenchimatoase, vase;
• US CARDIACĂ = studiu morfologic, dinamică, fluxuri;
• US VASCULARĂ = mod B, Doppler, duplex, triplex, Power;
• US PARŢI MOI = tiroidă, sân, musculară, articulară, ochi;
• US ÎN OBSTETRICĂ = sarcină normală şi patologică;
• US DIGESTIVĂ = ENDOSONOGRAFIA (esofag, rect);
3
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
• US TRANSCRANIANĂ (Doppler);
• US INTERVENTIONALĂ = ghidare puncţii percutane diagnostice şi terapeutice
• Relativ recent, s-au realizat aparate care utilizează US pentru măsurarea densităţii osoase,
având aplicaţii în studiul osteoporozei.

Sub 3.Tomografia computerizata:principiul metodei,aplicatii.

• Tomografia plană
o Prima metodă de obţinere a unor imagini secţionale, al cărei principu este ilustrat în
schema alăturată; deplasarea sincronă în sensuri opuse a tubului şi casetei cu filmul,
permite ca structurile din regiunea de interes să se proiecteze în acelaşi loc pe film,
în timp ce structurile supra- şi subiacente se proiectează în arii diferite, astfel că nu
determină imagine pe film;
o Metodă în curs de abandonare

• Computer tomografia (CT) este o tehnică imagistică care generează imagini secţionale în
plan axial prin baleierea unui fascicul de raze X în jurul corpului de examinat;
• CT se bazează pe determinarea coeficienţilor de atenuare (absorbţie) liniară în ţesuturi –
densitate – a unui fascicul de raze X ce străbate corpul, imaginea CT fiind astfel o “hartă” a
distribuţiei densităţilor tisulare în volumul secţiunii examinate;
o Un fascicul colimat (îngust) de raze X străbate corpul pacientului iar intensitatea
fasciculului emergent este măsurată de către o coroană de detectori, dispuşi
diametral opus faţă de tubul de raze X;
o pentru o poziţie dată a tubului radiogen valoarea măsurată a intensităţii fasciculului
emergent se numeşte proiecţie;
o imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITĂ de computer prin analiza
matematică a multiplelor sale proiecţii.

• APARATURA

• Gantry (tunel) – având o deschidere cu un diametru de 54 – 70 cm şi putându-se înclina cu


15-40°, conţine:
o Tubul de raze X
o Detectorii; sistemul de achiziţie a datelor (DAS)
o Circuitele de răcire
o Sistemele de colimare (la ieşirea din tub şi la intrarea în detectori)
• Masa mobilă
• Generatorul de raze X
• Computer (reconstruieşte pe baza datelor furnizate de detectori şi a software-ului imaginea
CT); stochează datele pe HDD;
• Consola cu monitorul TV
• Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive hardcopy pe
filme de imagistică – cu developare umedă sau uscată – sau hârtie).

• Generaţia Ia:
o primul CT (EMI, 1972)
o utiliza un fascicul fin (“pencil beam”) şi un detector care realizau o mişcare de
translaţie în timpul căreia se obţinea o proiecţie apoi o rotaţie de un grad şi se
achiziţionau datele unei noi proiecţii;
o în total 180 de proiecţii; generarea unei singure imagini dura 5 min;

• Generaţia a II-a:
o realizează tot o mişcare de translaţie-rotaţie;
4
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
o utilizează un fascicul conic şi mai mulţi detectori (5-20);
o Timp de secţiune 6-20 s;

• Generaţia a III-a:
o utilizează un fascicul conic;
o tubul şi coroana de detectori realizând o mişcare de rotaţie sincronă în jurul
pacientului;
o Timp reconstrucţie 3-8 s;

• Generaţia a IV-a:
o utilizează un fascicul conic;
o o coroană completă de detectori, staţionari, tubul fiind singurul ce se roteşte în
gantry în jurul pacientului,
o Timp reconstrucţie 1-4 s;

• Generaţia a V-a:
o nu există elemente mecanice în mişcare;
o utilizează un tun electronic care generează un fascicul de electroni ce este focalizat
şi se deplasează rapid de-a lungul unui arc de 210° pe un inel-ţintă de tungsten;
o fasciculul de raze X astfel produs traversează corpul pacientului ajungând pe
coroana de detectori;
o multiple coroane de detectori permit achiziţia simultană a multiple secţiuni (multi-
slice/multi-detector CT).
o Imaginile pot fi obţinute în 50-100 ms;

§ computer tomografia – imaginea -

• Imaginea în CT este o imagine reconstruită de computer pe baza datelor achiziţionate de


detectori; utilizând diverşi algoritmi matematici acesta aranjează în matrice coeficienţii de
atenuare realizând o imagine numerică (digitală) care este apoi afişată pe monitor în
nuanţe de gri-uri;
• numărul de nuanţe de gri afişate este de 16-20, limitat de capacitatea ochiului omenesc de
a le diferenţia;
• calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul de densitate afişat de acest număr
limitat de nuanţe de gri;
• se utilizează ferestre de densitate (window width – WW) şi mediana ferestrei (window level
– WL);

• WW – este intervalul de densitate (în jurul valorii centrale – WL) afişat (cu cât mai îngustă
fereastra cu atât mai mare contrastul); valorile mai mari decât maximul ferestrei sunt
afişate în alb indiferent de densitate, iar cele inferioare valorii minime în negru;
• WL – este centrul intervalului, determinând intensitatea (strălucirea) medie în imagine;
aceasta este aleasă în jurul valorii medii a densităţii ţesutului de interes;
• Aceste setări afectează numai imaginea afişată nu şi datele pe baza cărora se
reconstruieşte aceasta;
• Imaginea obţinută este afişată pe monitoare CRT sau LCD şi poate fi printată pe film.

Sub 4.Rezonanta magnetica nucleara:principiul metodei,aplicatii.

5
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
• PRINCIPIU: metodă de explorare imagistică care constă în obţinerea de secţiuni
tomografice de 1-30 mm grosime în orice plan al spaţiului, prin utilizarea unor impulsuri de
radiofrecvenţă (RF) într-un câmp magnetic intens (0,2-3T) şi omogen.
• Se bazează pe comportamentul nucleilor atomilor într-un câmp magnetic intens – în
particular a nucleilor de hidrogen care se găsesc din abundenţă în corpul uman – şi pe
fenomenul de rezonanţă a acestora în câmp magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o
frecvenţă specifică

• Datorită mişcării de rotaţie în jurul propriului ax (spin nuclear) protonii de H se comportă ca


nişte mici magneţi, fiind caracterizaţi de un moment magnetic;
• Când este plasat într-un câmp magnetic extern, momentul magnetic generat de mişcarea
de spin descrie o mişcare de rotaţie pe o pânză de con (asemănătoare unui titirez) –
mişcare de precesie; frecvenţa acestei mişcări se numeşte frecvenţă Larmor şi este
specifică fiecărui nucleu, depinzând de intensitatea câmpului magnetic (de exemplu, pentru
nucleul de hidrogen este de 21 MHz la 0,5T, 42 MHz la 1T, 63 MHz la 1,5T);

• Fenomenul de rezonanţă magnetică apare la aplicarea unui impuls de RF cu frecvenţa


egală cu frecvenţa Larmor, când protonii de H sunt scoşi din starea de echilibru, la care
revin după încetarea acestuia (relaxare), emiţând la rândul lor un semnal de RF (cu aceeaşi
frecvenţă) care este detectat, amplificat, digitizat şi prin utilizarea unor algoritmi de
reconstrucţie este generată imaginea RM.
• Intensitatea semnalului este diferită în ţesuturi, funcţie de concentraţia protonilor H-1 (apă,
grăsimi), de timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea de echilibru energetic
iniţial (T1 şi T2), de timpul de emisie a impulsului RF.

• Când vectorul magnetizare tisulară netă este perturbat din starea de echilibru cu ajutorul
pulsului RF cu frecvenţa Larmor, acesta se va orienta către un plan perpendicular (x,y) pe
direcţia câmpului extern (z);
• Componenta vectorului magnetizare netă pe direcţia câmpului extern se numeşte
magnetizare longitudinală, iar componenta perpendiculară pe acesta se numeşte
magnetizare transversală (măsurabilă, fiind singura capabilă să inducă un semnal în
bobinele receptoare – legea inducţiei a lui Faraday);
• Unghiul de rotaţie a vectorului magnetizare netă (flip angle) depinde de intensitatea pulsului
de RF aplicat ca şi de durata acestuia; acesta poate fi de 90°, 180°, sau intermediar; acesta
influenţează la rândui intensitatea semnalului RM (influenţând magnetizarea transversală).

§ imaginea -
• Intensitatea semnalului RM – contrastul imaginii – depinde de:
o densitatea de protoni
o timpul de relaxare T1 a ţesuturilor (specifice fiecărui ţesut)
o timpul de relaxare T2
• Ţesuturile cu T1 scurt apar strălucitoare pe imaginile ponderate T1; T1 este lung pentru
moleculele mici (ex. apa) şi pentru moleculele mari (ex. proteinele); T1 este scurt pentru
grăsimi şi moleculele cu dimensiuni intermediare; T1 creşte cu intensitatea câmpului
magnetic extern;
• Ţesuturile cu T2 lung apar strălucitoare pe imaginile ponderate T2; lichidele au în general
T2 lung, în timp ce solidele şi moleculele mari au T2 scurt; T2 depinde foarte puţin de
intensitatea câmpului magnetic);
• Imaginile ponderate PD (densitate de protoni) au un contrast intrinsec redus datorită
variaţiilor mici de densitate în protoni a ţesuturilor (max. 10%);
• Fluxul afectează de asemenea contrastul imaginii – baza angiografiei RM;
• Administrarea de agenţi de contrast, creşte contrastul prin scurtarea T1;
6
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

• APLICAŢII:
o Studiul tuturor regiunilor anatomice şi organelor;
o Studii angiografice – angiografia RM – MRA (magnetic resonance angiography);
o Spectroscopia RM (MRS – magnetic resonance spectroscopy)
§ utilizează fenomenul de rezonanţă magnetică aplicat şi altor nuclei, cel mai
frecvent cel de fosfor 31P; studiul metabolismului celular; necesită un câmp
magnetic mai intens şi mai uniform decât în aplicaţiile clinice uzuale; în curs
de standardizare;
• Realizează secţiuni multiplanare 2D şi 3D în orice plan al spaţiului: axial, coronal, sagital;
• Rezoluţie tisulară neegalată: discriminează substanţa cenuşie de cea albă;
• Detectează leziuni incipiente, minimale (cancer);
• Este NEINVAZIVĂ – nu utilizează radiaţii ionizante;
• Dezavantaje: cost mare, disponibilitate redusă; nu poate fi utilizată la pacienţii cu
pacemaker, proteze sau implanturi metalice.

SUB 5. Metode imagistice de explorare a aparatului respirator.

IMAGISTICA CU RAZE X:RÖNTGENDIAGNOSTIC


-RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM);
-FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA;
-RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA;
-TOMOGRAFIA PLANA (VALLEBONA);
-COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.);
-ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara,
-bronsica
-BRONHOGRAFIA….

METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE

IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI


S.P.E.C.T.= Single Photon Emission CT
-scintigrafie de perfuzie - Tc 99;
-scintigrafie de ventilatie - Xe 133
IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA
(I.R.M.)
-METODA NEINVAZIVA;
-FIDELITATE IN REPRODUCEREA ANATOMIEI IN VIVO,
2 D şi reconstrucţii 3D:
-PARENCHIM PULMONAR/PLEURA/SCHELET;
-MEDIASTIN;
-VASE==>ANGIO-R.M.
ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)=U.S.
-TRANSTEGUMENTARA:-lichid pleural;
-formatiuni expansive la perete;
-TRANS-ESOFAGIANA:-mediastin,cord,vase
-INTRAVASCULARA (I.V.U.S.).
Selectia metodelor/tehnicilor de examinare
Criterii de selectie:-de la simplu la complicat
- standard => metode speciale
-risc minim;
-pret minim;
7
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
-eficienta maxima.

7.Sindrom de hiperaeratie alveolara.

SEMIOLOGIE SPECIALA. FIZIOPATOLOGIE


SINDROAME ALVEOLARE: I - hiperaeratie;
II - alveolar retractil;
III - alveolar neretractil.
SINDROM INTERSTITIAL: - peribronhovascular;
- parenchimatos.
SINDROM DE OBSTRUCTIE BRONSICA: - bronsii mici;
- bronsii mari.
SINDROM VASCULAR: - hipovascularizatie;
- hipervascularizatie

SINDROAME ALVEOLARE
I SINDROMUL DE HIPERAERATIE ( hiperinflatie).
Definitie:↑ cantitatii de aer alveolar ± modificari ale peretilor alveolari.
ASPECT RADIOLOGIC:
- Distensia pulmonara:-aplatizare diafragm;-↑ ∅ cranio-podal;
- deschiderea sinusurilor;
-rotunjirea domului;
-aspect de “clopot”,”butoi”
- Hipertransparenta: ↓ gradului de absorbtie la Rx prin:
- ↑ cantitatii de aer alveolar;
- ↓ patului vascular si a fluxului sanguin arteriolo-capilar.

EXEMPLE
1 EMFIZEMUL DIN BPOC: bronsita cronica, astm intricat;
Mecanism: obstructie bronsiolara (congestie, edem, mucus)=> incarcerare (supapa,”AIR
TRAPPING”)=>emfizem centrolobular, centroacinar.
2 EMFIZEM SENIL, ATROFIC: panacinar; alveole indemne.
3 ASTMUL ALERGIC: hiperinflatie doar in criza !
4 OBSTRUCTIE BRONSIE MARE: supapa, ventil expirator, =>emfizem localizat/ sistematizat:
cancer endobronsic, corp strain.
5 EMFIZEMUL VICARIANT: atelectazie lob/ pulmon.

8.Sindrom alveolar retractile.

II SINDROM ALVEOLAR RETRACTIL


Definitie: disparitia aerului alveolar prin rezorbtie ± lipsa de umplere, pe teritorii variabile
(acin=>pulmon).
CUPRINDE:
ATELECTAZIA: -intinsa, sistematizata=> lob, segment;
-perilezionala (chist,tumora);
-lamelara (bazala);
-acinara (bronsiolita);
COLAPS PASIV: -pneumotorax, pleurezii, toracoplastie;
ATELECTAZIE ADEZIVA:- retractie alveolara in lipsa surfactantului pulmonar (nou nascut)
8
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
EXEMPLE: Atelectazia sistematizata - cancer bronhopulmonar
SEMNE RADIOLOGICE:
- DIRECTE: condensare - opacitate pulmonara
diminuare volumului pulmonar ocupat:
-”in evantai” - pleura libera,
-”aspiratie” retractila, plamin fixat la hil=>pleura simfizata
- INDIRECTE: - tractionari, retractii, deplasari(pleura, scizuri, coaste, mediastin, diafragm);
- emfizem compensator controlateral;
- hernie pulmonara transmediastinala

9.Sindrom alveolar neretractil.

III SINDROM ALVEOLAR NERETRACTIL


Definitie: obturatie ( umplere) alveolara cu lichid/tesuturi patologice, fara reducere a volumului
pulmonar ocupat.
Cauze:- exsudat (inflamator,alergic);
- transsudat (edem pulmonar);
- bronho-aspirat;
- singe;
- substante straine (proteinoze, litiaza alveolara)
• BOALA TIP: PNEUMONIA FRANCA BACTERIANA !
• Semne radiologice: - OPACITATE SISTEMATIZATA
LOBARA/SEGMENTAR/ SUB-SEGMENTAR=
∇ PNEUMONIC Weil & Mouriquand;
- OPACITATE NESISTEMATIZATA-infiltrat,
aripi de fluture,”nouros”etc.
• Semne ajutatoare: bronhograma, alveolograma aerica

10.Sindrom interstitial pulmonar.

SINDROMUL INTERSTITIAL
Etiologie: inflamatorie, neoplazica, vasculara, colagenoze, pneumoconioze etc.
1 IMAGINI PERIBRONHOVASCULARE
- ingrosare teci conjunctive => hil - contur scamosat;
- opacitati hilifuge,=> hil - baza; trabecule, ”evantai”;
- linii KERLEY A => limfatice turgide, cimp mijlociu => ∪ ;
- linii KERLEY B = > edem cronic veno/ limfatic sept interlobular =>⊥ perete axilar, ”trepte de
scara”;
- linii bordante subpleurale => sinusuri costo/cardiofrenice
2 IMAGINI INTERSTITIALE PARENCHIMATOASE
Caractere generale: - ingrosarea peretelui alveolar;
- lipsa sistematizarii;
- contur sters, aspect neomogen;
- intensitate mica, medie.
Aspecte radiologice: -”sticla mata”-infiltratia sept alveolar;
- imagini miliare;
9
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
- imagini nodulare gr.II (silicoza, carcinoza);
- imagini reticulare -“fagure”(viroze,colagenoze)
- imagini reticulo-nodulare.
CT => detalii de finete prin tehnica High Resolution ( HR)
+6

11.Sindrom vascular pulmonar.

SINDROMUL VASCULAR
Fluxul sanguin pulmonar depinde de:-integritatea patului vasc.;
-debitul arterial pulm.;-presiunea art/venoasa.
Alterarea acestor factori duce la modificari morfo-functionale ,decelabile imagistic.
PLAMINUL HIPOVASCULARIZAT
Cauze: -hipoplazie artera pulmonara - Sdr. Mc. Leod;
-stenoza artera pulmonara (congenitala, dobindita);
-embolia pulmonara;
-shunturi cardiace dreapta-stinga (tetrada Fallot)
Aspecte radiologice:- hipertransparenta pulmonara;
- desen pulmonar sarac, difuz/ localizat.
Metode imagistice:-ecocardio.;scintigrafia perfuzie Tc99;DSA
Rad.Intervent.:arteriografie selectiva pulmonara +
tromboliza (mecanica, urokinaza)
PLAMINUL HIPERVASCULARIZAT
a Tip arterial: - cord “sportiv”: marire calibru vascular=>↑ flux fara ↑ rezistentei periferice;
-shunt stg - dr. cu↑ rezistentei periferice
(centralizare)
exemple - DSA;DSV
b Tip venos: - creste presiunea post-capilara; staza vasculara
- linii Kerley B;
- apicalizarea desenului vascular prin dilatare
venoasa (redistributie apicala)
BOALA TIP: STENOZA MITRALA

13.Bronsiectazia.

BRONSIECTAZII = dilatatii bronsice


A CONGENITALE:- sindroame malformative complexe:
Sdr. KARTAGENER:- situs inversus, etmoido-antrita (surditate)
- bronsiectazii chistice
Sdr. MUNIER - KÜHN:- idem, fara situs inversus
B DOBINDITE: - secundare altor afectiuni (tractiuni parietale externe)
Rx.standard:-dilatatii bronsice pline
- ”ciorchine”,cordoane
- dilatatii bronsice goale - rozeta Ameuille, fagure, lemn mîncat de carii,
- ∇ bronsiectatic hilio-bazal
Bronhografia:-dilatatii cilindrice, chistice, ampulare, sacciforme, moniliforme

14.Pneumonii bacteriene.
PNEUMOPATII INFLAMATORII

ACUTE: -BACTERIENE:
-BACTERIENE SUPURATIVE;
-VIRALE (“ATIPICE”);
CRONICE: -TUBERCULOZA;
10
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
-Alte boli cu componenta inflamatorie

PNEUMONII MICROBIENE
(pneumonia franca lobara)
Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc.
Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze:
Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut)
- hepatizaţie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente,
lobi;
- rezorbţie:- omogena = atenuare sincrona
- neomogena = “tabla şah”;
- de la centru spre periferie;
- de la periferie spre centru
Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice
-abces secundar

15.Bronhopneumonia.

BRONHOPNEUMONIA
Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coli
Frecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA);
Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin);
- mari (lobul);
Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica;
- respecta bazele si apexul;
- contur fluu (congestie);
- centrul opac (bronsiola obstruata);
- nodulii confluiaza-aspect pseudolobar
- asincronism evolutiv;
- asociaza emfizem bulos, travee opace;
Forme specifice: -tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne
-stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple);
gravitate majora.

16.Abces pulmonar.

PNEUMOPATII ACUTE SUPURATE


ABCESUL PULMONAR
Etiologie: stafilococ, streptococ, Friedlander, amoebian etc.
Patogenie: - bronhogen (aerogen, abcedarea pneumoniei);
- hematogen (septicopioemie);
- contiguitate (plagi, fracturi, post-operator);
Anatomie radiologica:
- stadiu pre-supurativ (pre-vomica): bloc pneumonic atipic, ”amputat”;
opacitate centrala intensa, nodulara;

11
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
- stadiu supurativ (post-vomica): -recent:”gura de cuptor”- imagine hidro-aerica cu
nivel inalt, liniar, neted si congestie in jur;
-vechi: cronicizare (sapt.) - nivelul lichidian si congestia scad, inel opac periferic,
gros (membrana piogena), cavitate cu perete rigid.
- complicatii: piotorax; pio-pneumotorax.
Evolutie: - vindecare; sechele fibroase;
- cronicizare impune tratament chirurgical

17.Cancer bronhopulmonar.
CANCER BRONHO-PULMONAR

Cea mai frecventa localizare neoplazica


FUMATUL
Histopatologie: - carcinom epidermoid (squamos); adenocarcinom; celula mica (“oat cells”);
sarcom.
Anatomo-radiologic: - bronsii mari (central)
- bronsii mici (periferic)
- alveolar (rarissim).
Sediul fata de lumen: - endobronsic - atelectazie;
- exobronsic - ”iceberg”

ROLUL IMAGISTICII
1 EVIDENTIAZA TUMORA:-
Metode: Rx.standard, CT, IRM, bronhografia
Aspecte: -cancer hilar (central) endobronsic
- emfizem sistematizat (rar);atelectazie (segment,lob,pulmon);
bronhografie: stenoza - amputatie bronsica
dg.diferential: pneumonie;
- cancer hilar (central) exobronsic - nodul opac
hilar + prelungiri radiare = “krebs füsse”(picioare crab)
dg.diferential: adenopatie, anevrism artera pulmonara;
- cancer periferic, nodular - nodul opac gr.II- III,
contur neregulat (prelungiri) , intensitate mare.
dg.diferential: chist hidatic, tuberculom, hamartom.
2 APRECIAZA EXTENZIA LOCO-REGIONALA
Metode:- CT, IRM, cavografia,angio pulmonara, US.
Aspecte:- extenzia mediastinala - adenopatie, stenoza,
tromboza VCS;
- extenzia parietala - apex - Sdr. Pancoast-Tobias;
- extenzia lobara - cancer lobar (“lobita canceroasa”)
- invazie pericard - pericardita - ecocardiografia
3 EVIDENTIAZA COMPLICATIILE
- necroza - excavare - suprainfectia;
-invazia costala, pleurala

4 DECELEAZA METASTAZELE
OS - scintigr.Tc99; CREER - IRM,CT; FICAT,SR - US

CANCER PULMONAR METASTATIC

MODALITATI DE DISEMINARE:
- HEMATOGENA: noduli opaci gr.II-III, diseminati anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur
net, forma rotunda (“lansare de baloane”).

12
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
Cauta: cancer primitiv teritoriul cav: sin, testicul, rinichi, os, prostata
- LIMFATICA: limfangioza: diseminare peribronho-vasculara/ interstitiala parenchimatoasa:
cordoane, micronoduli perihilar/ hiliobazal bilateral; asociere cu pleurezie.
Cauta: sin, pancreas, stomac
- MIXTA: carcinomatoza “miliara”: diseminare in interstitiu, limfatic si hematogen: micronoduli
diseminati pe fond trabecular bilateral; tendinta la conglomerare.
Cauta: sin, tiroida, digestiv
Dg.diferential:bronhopneumonie, hidatidoza, miliara tbc; silicoza, viroze, colagenoze

18.Tuberculoza pulmonara primara.


TUBERCULOZA PULMONARA

Etiologie:
Bacil Koch (BK); cale contaminare: aeriana(Pflüge)
CLASIFICARE:
Tuberculoza primara (primoinfecţia);
Tuberculoza secundara (ftizia)

TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA


Copil: 2-7 ani, rar adolescent.
Anatomie radiologica: COMPLEX PRIMAR RANCKE:
afect primar => limfangita=> adenita (şancru inoculare=alveolita acinară)
Complex integral = “in haltera”
Obişnuit este vizibila doar adenopatia satelită, paratraheală
EVOLUTIE: - 90% vindecare spontana, ad integrum sechele cicatrici fibro-calcare;
viraj tuberculinic - imunitate;
- 10% complicaţii: miliara; bronhopneumonie; pneumonie cazeoasă cavitară;
caverna primara (asociat adenopatie)

19.Tuberculoza pulmonara secundara –infiltrate precoce,tuberculom,caverna.

TUBERCULOZA SECUNDARA
1 Noduli fibroşi apico-subclaviculari: potenţial ftiziogeni(BK “dormant”=>reactivare);
Rx=micronoduli tip Simon, Aschoff-Puhl, Hedwall; reactivare - leziune activa subclaviculara.
2 Infiltratul precoce subclavicular: alveolita exsudativa nevindecabila spontan;
Rx=nodul palid gr.II tip Assman(rotund),Fleischner(oval),Redecker(patrulater),Dufour(nebulos)
Evolutie: necroza - cazeificare – excavare

CAVERNA
Caverna recenta:”racheta de tenis”:infiltrat parţial excavat cu bronşie de drenaj inflamata;
Caverna elastica: hipertransparenţă circumscrisa, ax mare orizontal, pereţi supli;
Caverna scleroasa: pereţi groşi, rigizi, contur neregulat, fibroza si leziuni combinate in jur
TBC CAZEOASA -CAVITARA: caverna solitara; sisteme de caverne (“miez de pâine”);
pneumonie cazeoasă; bronhopneumonie.
TUBERCULOMUL: nodul gr.II, intens, fibrocalcar = infiltrat blocat cu potenţial de reactivare.
TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX
TBC HIPERCRONICA: caverne scleroase, fibroza extensiva, pahipleurite, bronşectazii, emfizem.

FORME PARTICULARE:
MILIARA adultului;

13
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
PLEUREZIA.
COMPLICATII/SECHELE: HEMOPTIZIA; FIBROTORAX; CORD PULMONAR CRONIC;
AMILOIDOZA

20.Tuberculoza pulmonara secundara-tuberculoza fibroasa.


TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX

21.Pneumonia,bronchopneumonia si miliara tuberculoasa.

PNEUMONII MICROBIENE
(pneumonia franca lobara)
Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc.
Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze:
Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut)
- hepatizaţie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente,
lobi;
- rezorbţie:- omogena = atenuare sincrona
- neomogena = “tabla şah”;
- de la centru spre periferie;
- de la periferie spre centru
Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice
-abces secundar

BRONHOPNEUMONIA
Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coli
Frecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA);
Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin);
- mari (lobul);
Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica;
- respecta bazele si apexul;
- contur fluu (congestie);
- centrul opac (bronsiola obstruata);
- nodulii confluiaza-aspect pseudolobar
- asincronism evolutiv;
- asociaza emfizem bulos, travee opace;
Forme specifice:-tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne
-stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple);
gravitate majora.

22.Silicoza.

Boli profesionale date de pulberi inhalate:


SILICOZA :azbestoza, berilioza, sideroza

SiO2-particule<de 3µ. EVOLUTIE IN 3 STADII:


DEBUT=st.I => STARE=st.II => TERMINAL=st.III
-alveolita+ -st.I+ -st.I+II+
-noduli fibro-hialini -noduli gr.I-II; -macronoduli,tendinta la
interstitiali + -adenopatii hilare + confluare in mase

-emfizem = -calcificari= pseudotumorale=


14
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
“arbore iarna” “arbore primavara/ “furtuna de
vara zapada’’
COMPLICATII: caverna silicotica; tbc; cancer bronsic
pneumotorax, bronsiectazii, emfizem obstructiv.

23.Sarcoidoza.
SARCOIDOZA

Boala BESNIER-BOECK-SCHAUMANN reticulo-endotelioza benigna Evoluiaza in 3


stadii:
St.I: Adenopatii hilare bilaterale, ganglioni mici, neconfluati;
St.II: Adenopatii + desen reticulo-nodular;
St.III: Infiltrate perihilare in ”aripi de fluture” cu afectare
interstitiala, alveolara si fibroza peribronhovasculara.
Confirmare diagnostic: Reactia KVEIM: Sarcoid Boeck=>I.D.R.=> +
- Biopsie endoscopica, transbronsica

24.Chistul hidatic pulmonar.


CHISTUL HIDATIC PULMONAR

Etiologie: Taenia equinococus; Taenia alveolaris(rara)

CHP NECOMPLICAT: macronodul opac gr.II-III; contur net (“tras cu compasul”), ovoid, ax
>cranio-codal; ”plasticitate”respiratorie; compresibil pe plan dur (diafragm,coaste,cord).
Dg.dif.= cancer periferic nodular. (CT, echografie).
CHP COMPLICAT: - Fisurat: comunicare bronsica – semn MORQUIO(decolarea membranelor,
semiluna aerica);
- Rupt:imagine hidro-aerica,nivel lichidian ondulat (s.membr.ondulate,“valuri”,”nuferi”);
membrane retinute (“cocolos hirtie”,”limba de clopot”).
- Diseminat: hidatidoza secundara (macronoduli bilateral)

25.Embolia si infarctul pulmonar.


U R G E N T A MEDICALA
Definitie: obstructie acuta a unui ram arterial pulmonar cu material embolic migrat.
Etiologie:-tromboflebita membre inferioare, pelvis, VCI
1 STADIUL PRECOCE:Rx: pulmon normal, sau proiemina conul AP; hipertransparenta
sistematizata; Scintigr.perfuzie:=zona hipo/afixatoare; Angio AP: obstructia ram AP cu absenta
vascularizatiei infra-tromb; Rad.interventionala:-cateterism selectiv ram trombozat si perfuzie
fibrinolitica (Uro/Streptokinaza);
-pulverizare mecanica si aspirare (catetere speciale)
Embolii multiple,iterative=boala tromboembolica=>HTP=>CPC.

2 STADIUL TARDIV=INFARCT:opacitate sist.”pneumonia like”;banda;nodular-vala;


complicatii:excavare,abcedare

26.Colagenoze. COLAGENOZE

Definire: afectiuni ale substantei fundamentale tisulare pulmonare conducind la necroza


fibrinoida si scleroza cicatriciala

15
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
- Lupus eritematos diseminat=LED;
- Periarterita nodoasa=PAN;
- Artrita reumatoida=RA;
- Sclerodermia;
-Dermatomiozita.
Rx.:-desen interstitial, peribronhovascular accentuat;
-aspect reticulo-granitat, ”fagure de miere”;
-macronoduli;
-fibroza pulmonara difuza, fibroza pleurala

27.Bronhopneumopatia cronica obstructive.

28.Lichid in cavitatea pleurala-diagnostic imagistic.


1 PLEUREZII:-Transsudat - insuficienta cardiaca
-Exsudat - inflamator, neoplazii
PLEUREZIA MARII CAVITATI:-mica,medie,mare,ma- siva(hidrotorax).Rx.:opacitate
omogena,decliva, gravitational dependenta;curba Damoiseau;linia Tournant;etiologie dece-labila
imagistic (pneumonie,cancer bronsic, sdr.Demon Meigs)

29.Pleurezii inchistate-diagnostic imagistic.


PLEUREZII INCHISTATE:scizurala orizontala,oblica: Rx:-opacitate
ovoida,fuziforma;diafragmatica:ascensionare diafragm, obturare gastrica;mediastinala:largire in
banda, ” echer” (mediastinala si diafragmatica);axilara:banda opaca paralela cu peretele axilar;

30.Pahipleurite,pneumotorax,hidropneumotorax.
1 SECHELE PLEURALE=PAHIPLEURITE:
-fibroase,fibrocalcare=>placarde,”platosa”,”cuirasa”.
Rx.:opacitate in banda, calcificari amorfe, retractii costale, ”corturi”diafragmatice,
simfize/imobilizare diafragmatica, deviere mediastin,coloana vertebrala

2 PNEUMOTORAX. TOTAL/PARTIAL
Etiologie: spontan (astm), accidental (trauma), iatrogen. Tipuri: endogen (bula de
emfizem,caverna); exogen (plaga, fracturi costale); iatrogen (accident la punctie)
Tipuri anatomo-radiologice:-in pleura libera=>colaps la hil;
-in pleura simfizata=>colaps limitat
Rx: - hipertransparenta cu absenta desenului pulmonar;
- linia bordanta - pleura viscerala;
- bont pulmonar colabat la hil, opac;
COMPLICATII: - hidro-pneumotorax
- pio/ hemo-pneumotorax.

31.Tumori neganglionare mediastinale.


TUMORI PLEURALE
Histopatologie: Endo/mezoteliom; sarcom; metastaze
SEMNE RADIOLOGICE : - noduli opaci marginali
- lichid pleural hemoragic
Dg.dificil: CT; ecografie;
PLEUROSCOPIE & biopsie;
PUNCTIE-BIOPSIE ghidata imagistic

16
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

MEDIASTIN:DIAGNOSTIC IMAGISTIC
METODE SI TEHNICI: CT=metoda standard “de aur”
(gold standard); radiografie PA/ AP/ Digitala; esofag baritat;tomografie plana; IRM;eco trans-
esofagiana, transcardiaca si abdominala, cavografie sup.; angiocardiografie
ELEMENTE DE ANATOMIE:
Spatiu POSTERIOR MIJLOCIU ANTERIOR
SUP n.simpatici esof;trah,AO AO;timus
MIJLOCIU n.s.,c.tor.,Ao br;A.p;Ggl,Es CORD
INFERIOR Es.inf;AO desc Ggl inter Br, ==>CORD

FORMATIUNI EXPANSIVE NEGANGLIONARE

MEDIASTINUL MIJLOCIU
Chist bronhiogenic: bronsie oarba, supranumerara -
nodul opac parahilar; rar imagine hidroaerica.
Disembrioame: prin extenzie.

MEDIASTINUL POSTERIOR
TUMORI NEUROGENE:schwanom,neurofibrom,ganglio-
neurinom,simpatoblastom(neuroblastom malign);
Aspecte Rx.:-macronodul,contur net,sediu sant costo-verte- bral,extenzie aria pulmonara
;modificari osoase tipice:
eroziuni gaura conjugare vertebrala;eroziuni costale adiacente

32.Limfoame maligne –diagnostic imagistic.

SUB 33.Metode imagistice neinvazive de explorare a aparatului cardiovascular.

CORD: metode imagistice


NEINVAZIVE
• US+Doppler color:duplex,triplex mod;”stress-Echo software”;
• RADIOGRAFIA standard=>teleradio./fluoroscopie
• IRM=>>cine,”Real time”; incidente multiple,reconstructii 3D;
• SCINTIGRAFIE :-miocardica-”Myoscint”(Indium 111 +anti- corpi monoclonali anti-
Miozina);-dinamica ventriculara-Talium 201 +proba de effort;

SUB 34.Metode imagistice invasive de explorare a aparatului cardiovascular.

INVAZIVE
• CATETERISM +ANGIOGRAFIE+OXIMETRIE+PRESIUNI
• angiocardiografie globala;levo-cardiograma(VStg);
• coronarografie selectiva;
• Digital Subtraction Angiography(DSA):i.v.;i.a.;avantaje:risc↓, imagini excelente,s.contrast
slab concentrate,cantitate redusa .

17
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

SUB 35.Stenoza mitrala-diagnostic imagistic.

STENOZA MITRALA
A).Rx.=>CORD MITRAL:AS ↑;BaEsof.OAD;golf AP convex;
VS↓;buton aortic ↓;
=>PULMON:-vene dilatate=>staza=>↑ rezist.perif.=>
-spasm capilar(baraj II)=>hipertr.V.Dr.
B).ECOCARDIOGRAFIE:
MOD B:
-valve:morfologie,dinamica,vegetatii,calcificari;
-orificiul:-masuratori suprafata,deschidere incompleta;
-Atriu stg,V.Dr.-↑ vol cavitatilor;trombi in atriu;
DOPPLER COLOR:
-Dg.dif.de Boala/Insuficienta mitrala=>reflux sistolic atrial

SUB 36.Insuficienta mitrala-diagnostic imagistic

INSUFICIENTA MITRALA
HEMODINAMICA:reflux sistolic VS=>AS(“sînge pendulant”)=> hipertrofie VS+AS=>stază
pulmonara=>Hipertrofie VDr.
1)Rx:↑ volum AS;↑ volum VS;expansiune sistolica AS= regurgitarea sistolica a Bariului in esofag
(OAD);
2)ECOGRAFIE mod B:-↑ vol.AS,VS,VD;
-valve “incompetente”;
-orificiu béant±ingustat(boala..);
Mod Doppler color=vizualizeaza sîngele”pendulant”
3)CATETERISM VS & LEVOCARDIOGRAMA:-injectia in VS opacefiaza sincron aorta si prin
contrast refluat- AS.

SUB 37.Stenoza aortica-diagnostic imagistic.


STENOZA AORTICA
Clasificare;subvalvulara,valvulara,supravalvulara(coarctatia)
Hemodinamic:baraj vidare sistolica a VS=>↑ VS;efect “jet” post-stenotic (COANDĂ)=>ectazie
fuziforma AO ascendenta
1)Rx:-hipertrofie VS;AO asc.ectaziata/buton AO sters
-± calcificari valvulare;
2)ECOGRAFIE Mod B:-valve calcificate,joc redus,nu deschid corect;supraf.orificiala
redusa;Doppler:jet AO +turbionaj;
3)CATETERISM:-dificil (stenoza);gradient presional VS/AO.

SUB 38.Insuficienta aortica-diagnostic imagistic.

INSUFICIENTA AORTICA
MORFOLOGIC: valve béante,incongruente,inel larg;
HEMODINAMIC:-singe regurgitat AO=>VS(pendulant);insuf. Mitrala functionala prin marirea VS
(tardiv)
1)Rx:-marire VS;AO amplu pulsatila,ectaziata,batanta;
-golf adincit=>”cord aortic”;
18
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
2)ECOGRAFIE mod B:-joc valvular;orificiu valvular;
-Mod Doppler color:-regurgitarea,flux turbionar;
3)CATETERISM aortic & angio:-injectia in AO supraval- vular arata “caderea” contrastului,in
diastola ventricu- lara,in VS.

SUB 39.Anomalii congenitale cardiace cu sunt stanga-dreapta.

BOLI CARDIACE CONGENITALE


CLASIFICARE HEMODINAMICA:
I. ANOMALII CU SHUNT A-V(STG=>DR)
II. ANOMALII CU SHUNT V-A(DR=>STG)
III. ANOMALII CU SHUNT -FARA SHUNT
Nota Bene:SHUNT=comunicare anormală între cavităţi,ce generează trecere a sîngelui pe
caile anormale.

I.ANOMALII CU SHUNT A-V


1)Comunicare inter-atriala=Defect Septal Atrial (DSA)
HEMODINAMIC:↑ debit VD=>↑ p AP=>↑ vasc.pulmonara;
daca↑ rezist.pulm.periferica=>baraj pulm.=>↑pVD=>↑pAD=shunt mixt intermitent/shunt inversat.
Rx: *AD se mareste (arc inf.dr…);
*golful pulmonarei convex,artere pulm.turgide:
*pulsatilitate art.pulmonare marcata:”dans hilar”(Pezzi)
ECOGRAFIE mod B:-vizualizeaza morfologic defectul;
-mod B+Doppler color:demonstreaza trecerea singelui AS=>AD sau flux bidirectional (shunt mixt);
ANGIOCARDIOGRAFIE:-in levocardiog.,contrastul revine
in AD opacefiindu-l a doua oara,dupa dextrograma initiala.
2)COMUNICARE INTERVENTRICULARA (DSV)
HEMODINAMIC:↑p VD=>↑pAP=>↑debit VS + AS
Rx:=CORD MARIT GLOBAL:
-↑ ø transvers;
-golful pulmonarei convex;
-”dansul hilurilor”(PEZZI)-pulsatii ample sis/dia
ECOGRAFIE B+CONTRAST/DOPPLER COLOR:-vizualizare a defectului;fluxul
VS=>VD;velocimetrie/quantificare…;
CATETERISM VS & VENTRICULOGRAFIE:-injectia in VS opacefiaza sincron si VD.
IRM=>vizualizare morfologica directa a defectului-fara contrast
3)PERSISTENTA DUCTULUI BOTAL(canal arterial)
HEMODINAMIC & RADIOLOGIC:-aorta comunica cu artera pulmonara=>↑p AP;-încarcare a
vascularizatiei pulmonare;
-creste returul venos pulmonar;incarcare a AS +VS.
DIAGNOSTIC:-AORTOGRAFIA opacefiaza sincron si AP;se evidentiaza canalul in OAS/incidenta
laterala;
-IRM=>dg facil,neinvaziv(doar ca pret…)
RADIOL.INTERVENTIONALA:-inchiderea canalului arterial prin cateterism mixt (versant arterial-
aortic & versant venos/AP),
cu dop de Ivalon (mat.plastic)=Metoda PORSTMANN
4)TRANSPOZITIA MARILOR VASE
DEFINIRE: aorta naste din VD iar Vena Cava Sup.din VS.
HEMODINAMIC:-comunicare prin DSV-foramen ovale realizeaza singe amestecat.
Rx.:-cord global marit-”ou culcat pe diafragm”;
-buton AO sters;
-hil mic,orientat sagital;
-desen pulmonar incarcat
19
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
Dg.de certitudine:prin cateterism cardiac & angiocardiografie

SUB 40.Anomalii congenitale cardiace cu sunt dreapta-stanga.


II.ANOMALII CU SHUNT DREAPTA=>STINGA
1)TETRALOGIA FALLOT
DEFINIRE:-DSV inalt,subvalvular;
-dextropozitia aortei;
-stenoza arterei pulmonare-tip infundibular;
-hipertrofia ventriculara dreapta.
HEMODINAMIC:-singele trece din VD=>VS si Aorta
Rx.: -cord “in sabot”=VD marit,ridicat de pe diafragm,impinge VS post.;
-desen pulmonar sarac
-buton AO pe dreapta;
-incizura golfului pulmonarei:”lovitura de secure”...
Dg.certitudine:-angiocardiografia:injectia in VD opacefiaza simultan AO si AP;
-vizualizeaza stenoza infundibulara a AP si dextropozitia AO.ECOGRAFIA:arata doar DSV si
hipertr.VD.
2)ATREZIA TRICUSPIDEI
-Se asociaza cu DSA si DSV
HEMODINAMIC:-singele trece din AD=>AS=>VS=>VD
Rx:-hipotrofie VD;AP mica=>desen pulmonar sarac
3)TRILOGIA FALLOT
-Stenoza AP+DSA + Hipertrofie VD (…lipseste dextropozitia AO
4)COMPLEX EISENMENGER
Dextropozitia AO + DSV inalt + HVD (….lipseste Stenoza Pulm.)

SUB 41.Coarctatia de aorta.

III.ANOMALII IZOLATE
Definire:anomalii fara shunt
1).STENOZA ARTEREI PULMONARE
Sediul leziunii:ostiala,con,trunchi;
-HEMODINAMIC+RAD/IMAG.:
-VD marit;
-golf pulmonar convex;
-desen pulmonar sarac ( ! )
NB:-prin efect COANDA (“jet”-turbion”)se produce ectazia arterei pulmonare post-stenotice (efect
de jet si turbionaj juxta-parietal consecutiv) ; debitul in artere pulmonare periferice este redus.
2)STENOZA ISTMULUI AORTEI:COARCTATIA AO.
A)TIP PRE-DUCTAL (infantil):-cu duct Botal deschis;
-cu duct inchis;
B)TIP POST-DUCTAL (adult)
RAD/IMAG:-cord aortic;
-incizura aortei descedente=>sub buton:
-incizuri costale marginale inf.=>semn RÖSSLER
(art.intercostale pulseaza exagerat=HTA !)
DG.CERT: -IRM=>vizualizeaza direct stenoza ;
-AORTOGRAFIA Rx-cateterismul ofera si posibilitatea procedurii de angioplastie
percutana transluminala (APT) -metoda terapeutica de radiol. interventionala
3)ANOMALIA EBSTEIN
-valve tricuspide jos implantate=>in VD;
-camera atrio-ventriculara-larga;
-insufic.orificiala tricuspidiana;

20
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
-camera ventriculara mica
RAD/IMAG.: -cord marit global >dominant drept;
-desen pulmonar sarac;
-vizualizare directa a valvelor/cavitatilor=>
=>ECOCARDIOGRAFIA;IRM.

SUB 42.Cardiopatia ischemica-diagnostic imagistic.

CARDIOPATII

DEFINIRE:-alterarea troficitatii fibrei musculare miocar-dice urmata de modificari ale


contractiei,performantei si volumului cavitatilor cardiace.
CLASIFICARE:
- ISCHEMICA -coronariana
-DILATATIVA;
-MIOPATICA:miocardite infectioase(reumatica,virala);
-toxice (etanolica)
-OBSTRUCTIVA:amiloidica
RX=>CARACTERE GENERALE:cord mare,pulsatii slabe, aritmii.

CARDIOPATIA ISCHEMICA
ANATOMO-RADIOLOGIC:-STENOZE CORONARIENE;
-TROMBOZE;CIRC.COLAT.
-ISCHEMIE MIOCARDICA:
-cronica
-acuta=>NECROZA=>
=>INFARCT MIOCARDIC ACUT
METODE:-Scintigrafia miocardica ;
ecocardiografia;
ventriculografia,coronarografia RX;
IRMN=cord & coronare.
RADIOLOGIE INTERVENTIONALA:
-angioplastie percutana transluminala;
-endoprotezare percutana coronariana (stent).
SCINTIGRAFIA MIOCARDICA:
-TALIUM 201==>PROBA DE EFFORT;
-MYOSCINT=anticorpi monoclonali antimiozina cuplati cu INDIUM 111=>relizeaza diferentierea
ischemie/necroza , favorizeaza selectarea pacientilor pentru revascularizare miocardica;
ECOCARDIOGRAFIA (B,TM,DOPPLER COLOR,3D):
-caracterizare tisulara miocardica (ischemie);
-test stress echo.;
-zone akinetice,anevrisme VS;
-calcule performanta ventriculara:vol.bataie,debit,ejectie
IRM:-EVIDENTIAZA MORFOLOGIC SI DINAMIC CAVITATILE, PERETII, STRUCTURA
MIOCARDICA;
-CARACTERIZARE TISULARA MIOCARDICA PRIN SPECTROSCOPIE RM;
-EVIDENTIAZA CORONARELE, RAMURILE PRINCIPALE SI LEZIUNILE MAI IMPORTANTE
OBSTRUCTIVE;
VENTRICULOGRAFIA Rx:-cateterism VS-Seldinger;
-presiuni;-calcule ale performantei ventriculare;zone akinetice anevrisme;
CORONAROGRAFIA Rx:-cateterism selectiv dr/stg;
-evidentierea stenozelor & calcul compu.al gradului stenozei %;
-evidentierea trombozelor & circulatiei colaterale;
-planificarea terapiei de revascularizare miocardica(chir/interv.);

21
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
-studiul post-op.al by- pass-urilor montate chirurgical;
-etapa obligatorie in Angioplastia Percutana Transluminala.

PROCEDURI VASCULARE de RADIOLOGIE INTERVENTIONALA


• APT=Angioplastie Percutana Transluminala: metoda de remodelare a lumenului arterial
stenozat/trombozat prin instrumente ghidate fluoroscopic,introduse pe cale percutana;
• Endoprotezare vasculara: introducerea de proteze endovasculare metalice ,dupa
remodelarea lumenului prin APT,pentru mentinerea recalibrarii vasculare;
• Recanalizarea trombozelor-proceduri de foraj mecanic sau liza fibrinolitica – a cheagurilor
obstructive endovasculare.
• Aplicatii :arteriopatia ateromatoasa coronariana si cu alte localizari
periferice(iliaca,femurala,renala,etc)

SUB 43.Pericardite-diagnostic imagistic.


AFECTIUNI PERICARDICE
PERICARDITE LICHIDIENE:
-EXSUDATIVE:-virale,tbc,reumatice;
-TRANSSUDATIVE:-neoplazica,uremica etc.
SEMNE Rx:-stergerea sinusurilor cardiofrenice;
-cord mare,”linistit”,pulsatii reduse;-forma triunghiulara; -arcuri sterse;-migrare a lichidului spre
mediastin in decubit;
-scurtarea pediculului vascular al siluetei cardio-vasc;
-aspect “in carafa”;-plamin normal sau stazic (in valvulopatii)
ECOCARDIOGRAFIA:-diagnostic cert la cantit.mici de
lichid pericardic (50-100 mL).
ASPECT ECOGRAFIC:-spatiu transsonic in jurul cordului,
delimitat cu interfata neta ;uneori se vizualizeaza depozite de fibrina pe suprafata foitelor
pericardice(ex in tbc).
HIDRO-PNEUMOPERICARD:-aer patruns in cavitatea pericardica,deobicei dupa
pericardocenteza dg/terapeutica.
-Aspect Rx:-nivel hidroaeric pericardiac;semnul sucusiunii
hipocratice=++

PERICARDITE CONSTRICTIVE
Sinonim=PERICARDITE FIBROASE
CONCRETIO CORDIS:simfiza pericardica intre foitele int/ext.;
APECT Rx:-pericardul ingrosat se calcifica(“pericardita calcara) si se produc imagini “in dale de
pavaj”,”in zale”(cuirasa=“panzer
herz”),arciforme-”in coaja de ou”.Dg.facil rad.in incid.oblice,lat.
ACRETIO CORDIS:simfiza pleuro-pericardica.
ASPECT Rx:-cordul poate avea dimensiuni normale,dar contur modificat:dintat,festonat,”in corturi”
pleuropericardice,stergere a sin.cardiofrenice;cord “fixat” la stern in sistola,stern tras la cord;in
inspir-peretele toracic tras spre placardul pericardic=>semnul WENKEBACH.

44.Anevrismele aortei-diagnostic imagistic.

45.Tehnica Seldiger.

• Metoda Seldinger permite abordul percutan selectiv ,ghidat fluoroscopic al cavitatilor


cordului,marilor vase arteriale/venoase si a tuturor ramurilor emergente din aorta;

22
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
• Cateterele necesare sunt prevazute cu curburi speciale distale,cu memorie plastica ce
permit dirijarea cateterului-prin manipulare externa adecvata-in teritoriul de interes,in scop
diagnostic (angiografie)sau/si terapeutic (Angioplastie, tromboliza, embolizare
terapeutica,etc).

46.Limfografia.

In prezent,US ,CT evidentiaza sistemul ganglionar profund (mediastinal,retroperitoneal),dar nu si


vasele limfatice;
LIMFOGRAFIA evidentiaza vasele ,circulatia limfatica si
sistemul ganglionar profund,retroperitoneal,dar metoda fiind invaziva si migaloasa- indicatiile
actuale sunt restrinse la:
-edeme limfatice m.inf. cu etiologie incerta(“esentiale”);
-evidentierea fistulelor/anomaliilor limfatice in:chilascita,
chilotorax,chilopericard,chilurie .
US,CT,IRMN=>vizualizeaza adenopatiile din cancer metastatic
limfoame maligne,leucemii,afectari ganglionare benigne,cu
suficienta acuratete,limfografia fiind in aceste cazuri abandonata.

47.Flebografia.

ANGIOGRAFIA CU REZONANTA MAGNETICA


-METODA NEINVAZIVA,fiabila,recenta (in progres..);
-VASELE POT FI VIZUALIZATE si NATIV-FARA CONTRAST(ex.aorta,pulmonara,carotida,etc);
-VIZUALIZAREA CU CONTRAST PARAMAGNETIC i.v. este superioara calitativ si se aplica la
toate teritoriile vasculare (aorta,carotide,renale,femurale,poplitee, vene cave,v.porta etc);
-achizitia imaginilor dupa injectarea contrastului se realizeaza rapid- in secunde ,ceeace face
posibila deplasarea pacientului si vizualizarea aortei si vaselor m infer. in cca 70 sec.,cu o singura
injectare (aorto-arteriografie RM).
ANGIOGRAFIA cu Rx
Angiografia Rx:-opacefierea arterelor (arteriografia),venelor
(flebografia)sau limfaticelor/ggl.limfatici (limfografia) prin
injectare intraluminala a unei substante de contrast IODATE:
-hidrosolubile pt artere/vene;
-liposolubila-pt limfatice;
Substantele de contrast iodate hidrosolubile sunt: -normo-osmolare;
-cu osmolaritate redusa (nonionice-preferate in angiografie);
Contraindicatii majore:-alergia majora (astm,medicamente,etc)
-mielom;glaucom;casexie avansata;febra>39 C. ACHIZITIA IMAGINILOR:-
fluorografie digitala (DSA)-uzual; -CT-angiografia: pe computertomograf spiral-cu reconstructii
3D

48.Arteriografia.

49.Esofag-metode de examinare,aspect normal.

23
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
Explorari imagistice:

Radiografie toracică F +P:


- indicatii: corpi straini radioopaci, spatiul prevertebral, linii mediastinale, nivel hidro-aeric
mediastinal;

Examinarea cu substanţă de contrast:


- indicatii: evaluare functionala si anatomica (lumen, perete);
- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;
- fluoroscopie + filme tintite;
- inregistrare “cine”/video; incidente OAD, OAS, F, P;
- contrast hidrosolubil: perforatie, fistula, post-operator precoce;

Examinarea computer-tomografica:
- stadierea cancerului esofagian (extensie locala, regionala, metastaze);
- recurenta tumorala dupa esofagectomie;

Eco-endoscopia esofagiana:
- examinarea straturilor peretelui esofagian (extensia intraparietala a tumorii), adenopatii
periesofagiene;

Semeiologia modificarilor morfologice esofagiene

Ø rigiditatea parietala;
Ø modificari de calibru:
- stenoza (ingustarea) lumenului esofagian;
- dilatarea lumenului esofagian;
Ø imaginea lacunara (corp strain intraluminal, tumora benigna sau maligna mucoasa sau
extramucoasa, compresiune extrinseca);
Ø imaginea de aditie (nisa, diverticul);

50.Dilatatii esofagiene:atonia,acalazia,cardiospasm.

Tulburari functionale esofagiene:

Etiologie:

Primitive:
- achalazia cardiei, spasmul difuz esofagian, chalazia;

Secundare:
- esofagita peptica/caustica;
- afectare neurologica;
- bolile tesutului conjunctiv;
- boli metabolice, infectioase;
- cancerul esofagian (obstructie, invazie nervoasa);

Chalazia
- reflux gastro-esofagian +/- hernie hiatala;

Diskinezii esofagiene extra-sfincteriene

Unde peristaltice secundare:

24
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
- propagare ascendenta din 1/3 inferioara a esofagului;

Spasm difuz esofagian:


Clinic: dureri “anginoase” + disfagie intemitenta;
Examen baritat:
- contractii non-propulsive: “segmentarea” lumenului;
- esofag “in tirbuson”;

Achalazia
- absenta/relaxare insuficienta SEI;
- lipsa concordantei peristaltica esofagiana/relaxare SEI;

Radiografia toracica F + P:
- largirea opacitatii mediastinale (partea dreapta);
- nivel hidroaeric mediastinal;

Examenul baritat esofagian:


- ingustare axiala a esofagului abdominal;
- dilatare esofag supraiacent: megaesofag fusiform, megadolicoesofag;
- micsorarea camerei cu aer a stomacului;
- intirziere in pasajul esofagului abdominal efilat;
- modificarea peristaltismului esofagian;

Complicatii: candidoza esofagiana, cancer esofagian;

51.Diverticuli esofagieni-diagnostic imagistic.

Diverticuli esofagieni

Mecanism:
- pulsiune = hernierea mucoasei + submucoasei printre fibrele
muscularei
- tractiune = toate straturile peretelui esofagian

Diverticulul Zencker
Tip: diverticul de pulsiune;
Sediu: jonctiunea faringo-esofagiana;
Morfologie:
- imagine de aditie, contur net, posterior esofagului cervical;
- impingere + lateralizare esofag cervical;
- colet mai ingust decit sacul herniar;
- dimensiuni mari; staza in diverticul;

Diverticulii esofagului toracic mijlociu


Mecanism: tractiune (fibroza in jurul adenopatiilor tuberculoase)
Morfologie: imagine de aditie;
forma conica, in deget de manusa;
colet larg; fara staza;
Diverticuli epifrenici
Mecanism: pulsiune;
Sediu: deasupra SEI, proiectie pe partea dreapta a conturului
esofagian;

25
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
Morfologie: imagine de aditie, contur net;
Complicatii:
- inflamatie;
- fistulizare;

52.Stenoze esofagiene benigne-diagnostic imagistic.


Stenoze esofagiene benigne
Etiologie:
- post ingestie de substante caustice;
- peptice (reflux gastro-esofagian);

Caustice:
Examinare cu contrast (hidrosolubil primele zile, baritat > 3 sapt.):
- sediu: oriunde, mai frecvent la nivelul strimtorilor fiziologice;
Clasic:
- stenoza în axul esofagului (centrata), traiect lung, contururi nete,
trecere lenta spre esofagul normal;
- dilatatie supraiacenta, cu staza baritata;

Variante:
- stenoze multiple: etajate sau in diferite portiuni esofagiene;
- inelare/tubulare;
- contururi neregulat dintate;

Tratament:
• dilatatie endoscopica,
• dilatatie endoluminala cu cateter cu balonas,
• chirurgical;

Stenoze peptice
Sediu:
- 1/3 inferioara a esofagului;
- asociere cu ulcerul peptic;
- stenoza centrata în axul esofagului, trecere lenta spre esofagul normal;

Ulcerul peptic: - imagine de aditie, dimensiuni mici, situata pe portiunea stenozata;

Varice esofagiene
Etiologie: Hipertensiunea Portala (HTP)

Examinare cu suspensie viscoasa de sulfat de Bariu;


- sediu: 1/2 inferioara a esofagului;
- imagini lacunare in banda, sinuoase;
- imagini lacunare cu caracter “vermiform”
- modificare la manevra Valsalva;

53.Stenoze esofagiene maligne:diagnostic imagistic.

Tumori maligne esofagiene

- carcinom epidermoid;
- adenocarcinom (metaplazie gastrica);

26
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

Infiltrant:
- stenoza excentrica fata de axul esofagului;
- jonctiune asimetrica cu esofagul supraiacent;
- absenta distensiei la trecerea bolului opac;
- dilatatie supraiacenta a esofagului;
Vegetant:
- lacuna/defect de umplere;
- stenoza neregulata, excentrica a lumenului;
- ulceratii in lacuna;
- obliterare completa a lumenului;
Ulcerant:
Nisa maligna:
- nisa plata, incastrata;
- nu proemina/foarte putin din contur;
- burelet periulceros, umeri simetrici;

Forme mixte: evolutie spre stenoza, obstructie;

54.Stomac-metode de explorare,aspect normal.

Explorari imagistice stomac

Examen cu substanta de contrast:


- pregatirea pacientului;
- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;
- examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite;
- contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita, postoperator precoce;

Ecografia transparietala: ingrosarea peretelui gastric, structurile din jur;Eco-endoscopia:


evidentierea straturilor parietale, adenopatii regionale;
Examinarea computer-tomografica: stadializarea tumorilor;
Metode izotopice: hemoragii;

55.Herniile diafragmatice ale stomacului.

Anomalii de pozitie stomac

Hernia hiatala: trecere intermitenta/permanenta a unei portiuni din


stomac prin orificiul hiatal;
Clasificarea Ackerlund:
- tip I: brahiesofag + HH;
- tip II: paraesofagiana (rostogolire);
- tip III: alunecare;

Dg. Radiologic:
- Rdgf. simpla: camera cu aer in mediastinul posterior;
- Ex. baritat: esofag, pozitia cardiei, tipul de hernie, reductibilitate,
reflux gastro-esofagian;

27
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

Amprente si deplasari gastrice


- hepatomegalie, splenomegalie, mase pancreatice;

Stomac in cascada
- compresiunea polului superior gastric prin colon meteorizat;
- marea curbura aliniata diafragmului: punga superioara/inferioara;
- profil: “stomac obscen”;

Volvulusul gastric
- longitudinal: dupa axul cardio-piloric;
- transversal (mezenterico-axial);

56.Ulcer gastric.
ULCERUL GASTRIC

- Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal;


- semne directe + semne indirecte

Semne directe: nisa + edem periulceros + convergenta pliurilor;


- sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi;

- profil : imagine de aditie;


- forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita;
- dimensiuni variate: 5-10 mm – mari (nisa Haudeck);
- contur precis, cu/fara colet;
- delimitata superior/inferior: dig periulceros;
- semnul Hampton: banda transparenta subcavitara;

- fata: imagine “in cocarda”;

Semne indirecte
- triada Barclay: hiperkinezie, hipertonie, hipersecretie;
- gastrita hipertrofica de insotire;
- semnul “indicatorului”: la nivelul marii curburi gastrice;
- rigiditatea micii curburi;
- spasm antral, spasm piloric;

Aspecte particulare in functie de localizare


- nisa in lacuna (pe marea curbura);
- nisa subcardiala # diverticul subcardial;
- nisa la unghiul micii curburi: fenomene de rigiditate;

Ulcerul canalului piloric


- nisa + spasm piloric = imagine de “perla pe ata”;

EVOLUTIE, COMPLICATII
Favorabila - sub tratament: diminuare, disparitie, cicatrice;
Nefavorabila:
- marirea ulcerului: nisa Haudeck;
- stenoza gastrica;
- penetratie (pancreas, ficat, mezocolon);

28
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
- perforatie: pneumoperitoneu (rdgf. simpla); ex. contrast hidrosolubil;
- hemoragie digestiva superioara;

57.Cancer gastric infiltrativ si vegetant.

CANCERUL GASTRIC
Debut (“early gastric cancer”)

Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionara


sau metastaze la distanta.
- tip I: proeminent (h > 0,5 cm);
- tip II: superficial:
- II a: elevat;
- II b: plat;
- II c: depresionat;
- tip III: excavat;

Dg.: endoscopie + ecoendoscopie

CANCER GASTRIC AVANSAT

Vegetant:
- masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie;
- defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui;
Infiltrant:
- ingrosarea peretelui;
- rigiditate, absenta peristalticii;
- distrugerea mucoasei;
- ingustatarea lumenului gastric » schir gastric;

58.Cancer gastric-nisa maligna,aspecte radiologice.

Ulcerant:
- nisa maligna;
- profil: “menisc”, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig
periulceros cu umerii egali, pliuri infiltrate oprite la distanta de nisa;
59.Stenoza mediogastrica.

60.Stomac operat-complicatii precoce si tardive.

RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT

Interventii conservatoare:
- vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva;
- gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;

Rezectii gastrice:
- partiale;
- subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala,
gastro-jejunala;
- totale – anastomoza eso-jejunala;

29
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

Complicatii precoce
- dezunirea suturilor » peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic
(rdgf. abdominala simpla);
- ocluzii: rdgf. abdominala simpla;
- fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila;

Complicatii tardive
Sindroame functionale
- reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara;
- sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta;
- sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata
si distensia accentuata a eferentei;

Sindroame organo-functionale
- gastrita bontului;
- stomita, jejunita;

Afectiuni organice
- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente;
- prolapsul mucoasei gastrice;
- ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm);
- cancerul pe bont: recidiva; primitiv

61.Ulcer duodenal.

Ulcerul bulbar duodenal

Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor)


Forme anatomo-radiologice:
Edematoasa:
- bulb nedeformat;
- nisa + edem periulceros = imagine “in cocarda”;

Forma edemato-scleroasa:
- contur bulbar cu incizuri si ancose;
- nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa
Forma sclero-edematoasa
- deformarea bulbului: stenoza, biloculare,
dilatatie pre-stenotica (“diverticul Cole”);
- identificare dificila a nisei;

Fenomene de insotire: - triada Barclay;

Complicatii:
- perforatie: pneumoperitoneu; penetratie
- hemoragie digestiva;
Ulcer duodenal post-bulbar
- obs. Sdr. Zollinger-Ellison;
- sediu: D2 supravaterian;
- nisa + spasm de insotire (“perla pe ata”);

30
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

62.Intestin subtire-metode de examinare imagistice.

EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE

Radiografia abdominala simpla: distensia anselor, nivele hidro-aerice

Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune
dozata, contrast simplu/dublu contrast;
-pozitia anselor, pliuri, calibru;

Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,


dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;
»modificatori de comportament:
• acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
• inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;

Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata): examinarea ultimelor anse ileale;

Examinare computer-tomografica
- umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil;
- nivelul obstructiei sau perforatiei, ingrosarea peretilor, abcese intre anse;

Explorare izotopica:
• Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale;
• Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;

Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic;

Semeiologia radiologica a IS
Semne functionale:
- hiper/hipotonia;
- tonus alternant;
- hiper/hipokinezia;
- aeroenteria;
- imagini hidro-aerice;
Semne organice:
- alterarea reliefului mucoasei: relief “de baraj”, edematos;
- rigiditatea segmentara:
- stenoza;
- lacuna;
- imagini de aditie;

63.Clisma baritata.

Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune
dozata, contrast simplu/dublu contrast;
-pozitia anselor, pliuri, calibru;

31
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,
dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;
»modificatori de comportament:
• acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
• inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;

64.Ocluzia intestinului subtire-aspecte radiologice.

OCLUZII INTESTINALE

Etiologie:
- mecanica (obturarea lumenului digestiv);
- functionala (disparitia peristaltismului)

Examenul imagistic (Rg. abdominala, US, CT) – 5 intrebari:


1. Este ocluzie ? (-> prezenta nivelelor hidro-aerice);
2. Este mecanica/functionala? (->distensie inaintea obstructiei/ distensia intregului tract
digestiv)
3. Sediul obstructiei? (->intestin/colon)
4. Cauza obstructiei ? (aderente, tumora, invaginatie, volvulus)
5. Exista semne de strangulatie? (->ingrosarea peretelui ansei)

OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE


Semne generale:
- bula gazoasa; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting si
fosa iliaca dreapta;
- arcul gazos (imagine “in magnet”);
- imagine “in retorta”;
- dispozitie, numar: unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale:
vertical (“tuburi de orga”); anse ileale: orizontal( “trepte de scara”);
- pliuri vizibile (functie de distensia ansei);
Etiologie:
- strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon;
- obstructii: ileus biliar (+aerobilie);
- invaginatii: clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini “in trident”;

65.Ocluzia intestinului gros-aspecte radiologice.

Ocluziile colonului
Semne generale:
- bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime;
- arcul gazos: volum > IS, numar redus/unic;
- boseluri: dilatatii haustrale;
- distantarea pliurilor: aparitia “pliurilor de flexiune” la cudura
anselor destinse;
Etiologie:
• Strangulatie:
- volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupa
intreg abdomenul;
- volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie para-
vertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte;

32
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
• Obstructie: tumorala;

66.Boala Crohn.

Boala Crohn
Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar;
Sediu: predilect ileon terminal;
Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagistica
sectionala (ecografie, CT);

Evolutie:
Debut:
- edemul mucoasei: aspect fin granular;
- ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare;
- hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse,
contururi poligonale, “nodul de alarma”;
- ulceratii: initial “aftoide”: eroziunea mucoasei de acoperire a
foliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine de
aditie (profil);
- aspect ulcero-nodular: “pavaj cu dale” (“cobblestone”);

Scleroza si stenoza:
- semnul corzii “string sign”: ingustare tubulara a lumenului;
- stenoze scurte, etajate, “in clepsidra”;
- dilatare in amonte a anselor;
- cecul nu se opacefiaza: semnul “saltului”;
- ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl.
limfatici;
- fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica);

Caracteristici fundamentale:
- gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: “skip lesions”;
- tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului;

Imagistica sectionala
• Ecografia:
- ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor;
• Computer-tomografia:
- ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului;
- hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale;
- adenopatii mezenterice;
- abcese interanse si extraintestinale;

67.TBC ileo-cecala.

Tuberculoza ileo-cecala

Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala a
colonului;
Cale de diseminare: hematogena, alimentara;
Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat;
Debut:
- ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate,

33
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
neregulate;
- hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul
de alarma;
Perioada de stare:
- ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor;
- ulceratii multiple, in “buton de camasa”;
- “string sign”

Evolutie:
- reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene
obstructive asociate;
- retractia marginii externe a cecului “cec amputat”, valvula
ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant;
Examinarea CT:
- ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctie-
aspiratie cu ac fin;

68.Rectocolita ulcero-hemoragica.

Rectocolita ulcero-hemoragica
Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee;

Dg. Imagistic:
• Radiografia abdominala simpla:
- prezenta megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata);
• Clisma baritata:
- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii;
- modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea
haustrelor;
- modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei;
- ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil);
- profil: spiculi, forma de “T”, “buton de camasa”, contur dublu
al colonului;
- modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea
mucoasei);
Cronicizare:
- disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice,
deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor;
- stenoze tubulare (microcolon);
Complicatii:
- megacolon toxic;
- perforatii (in peritoneu sau organele vecine);
- stricturi;
- potential de malignizare;

69.Tumori maligne intestine gros-diagnostic imaistic.


70.Tumori benigne ale colonului.
71.Anomalii de pozitie ale colonului. splenomegalie, hepatomegalie
Anomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite;
Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta;
Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in
dreapta
abdomenului, ileon si colon anterior si la stinga;

34
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
Sindrom Chilaiditi:
- interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm

Hernie diafragmatica a colonului:


- congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita;
Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace;
Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat;
Cec in pozitie inalta, subhepatica;
Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata;
Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate;
tumori retroperitoneale, renale, pancreatice, hepatice, splenice; abcese (plastron apendicular);

72.Anomalii de lungime si calibru ale colonului.


Mega dolico colon
73.Ficat-metode de examinare imagistica.

1.RADIOGRAFIA STANDARD
2.ULTRASONOGRAFIA
3.COMPUTER TOMOGRAFIA
4.SCINTIGRAFIA
5.IMAGISTICA cu Rezonanta Magnetica (IRM)
6.ARTERIOGRAFIA
7.PORTOGRAFIA

RADIOGRAFIA STANDARD
INDICATII:-REDUSE=>informatii putine:
-calcificari patologice (CHH,hematom,tbc);
-hepatomegalia;
-suspiciune abces,chist hidatic;
-orice abdomen acut=>examineaza si ficat !
ASOCIERI:-bariu-pasaj eso-gastro duodenal;
-ultrasonografia

ULTRASONOGRAFIA
INDICATII:TOATA PATOLOGIA HEPATICA
MOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor,
structurii,contururilor,impedantei acustice etc.
MOD DOPPLER:-studiul hipertensiunii portale;
-caracterizarea vaselor tumorale;
-control post-terapeutic:
-shunt porto-sistemic chirurgical;
-rad.interventionala-control dupa: -chemo-embolizare tumori
maligne;
-TIPSS(TransJugular Porto-Systemic Shunt)

PORTOGRAFIA
METODE DE ABORD PRIN CATETERISM:
-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-SPLENICA
-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-HEPATICA;
-PORTOGRAFIA TRANSHEPATICA TRANSJUGULARA
SCOP:-evidentierea varicelor eso-gastrice;
-tratamentul hipert.portale complicate cu HDS prin
metode de rad.interventionala:

35
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
-embolizarea varicelor;
-shunt portosistemic trans-jugular(TIPSS)

74.Panmcreas-metode examinare imagistica.


1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA
2.BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL
3.ULTRASONOGRAFIA
4.CT
5.IRM(+MRCP)
6.WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP)
7.ARTERIOGRAFIA
8.CPT

RADIOGRAFIA STANDARD
& BARIU-PASAJ G-D
INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>”ansa sentinela”
PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente,
-deformari cadru duodenal;
CANCER=>deformari (“cauciuc pe janta”);
-stenoze D II
ULTRASONOGRAFIA
INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICA
MOD B -METODA DE ELECTIE INITIALA
-VIZUALIZEAZA DIRECT :
-dimensiuni,contur,structura,vase vecine;
-rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS).
-ghideaza punctia dg.& terapeutica.
MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica.
-vena porta, vena cava inf., vena mezenterica
COMPUTER TOMOGRAFIA
CT= METODA STANDARD ETALON (“Gold standard”)
INDICATII:-pancreatita, pseudochist (fuzare);
-tumori secretante (> 1 cm): gastrinom,
insulinom,VIPom, glucagonom;
-cancer:extenzie loco-regionala +metastaze;
-ghid pentru punctie diagnostica / terapeutica

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA


INDICATII: IDEM CT.
MRCP=Magnetic Resonance Colangio-Pancreatography
-evidentiaza direct ductul Wirsung +modificarile patol.
din pancreatita (pseudochist,fistule etc);INLOCUIESTE
TOTAL ERCP FIIND NEINVAZIVA.
DEZAVANTAJ:-PRET PROHIBITIV;
-ACCESIBILITATE REDUSA;
WIRSUNGOGRAFIA
ENDOSCOPICA
ERCP=Endoscopic Retrograde Pancreato-Colangiography
INDICATII:-diagnostic & tratament- litiaza canalara:
sfincterotomie, extractie calculi;
-ampulom Vaterian (biopsie);

36
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
-fistule post-pancreatita;
DEZAVANTAJ:-Metoda dublu invaziva (rx+instrument);
-riscuri: hemoragie, pancreatita acuta.

ARTERIOGRAFIA
INDICATII:- TUMORI SECRETANTE MICI:
-hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm;
-VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEI
VASCULARE DIN CANCER;
-FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER
AL METASTAZELOR HEPATICE.
DEZAVANTAJE:- invaziva;
- se foloseste daca diagnosticul CT este
incert (tot mai rar in epoca Angio-RM).

75.Splina-metode de examinare imagistica.

RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD


ECOGRAFIA
COMPUTERTOMOGRAFIA
ANGIOGRAFIA
SCINTIGRAFIA
IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA

METODE DE EXPLORARE

ECOGRAFIA ESTE METODA INITIALA => eficace 85%


- detecteaza modificarile de volum si de structura ale splinei - in patologia traumatica
evidentiaza modificarile de structura, lichidul liber perisplenic sau intraperitoneal -
studiu Doppler( color, duplex Doppler, Power Doppler) – util pentru evaluarea vaselor splenice
COMPUTERTOMOGRAFIA
Examinarea CT, este o metoda foarte utila in studiul patologiei splenice, efectuandu-se nativ
(vizualizarea calcificarilor) si cu substanta de contrast.
Indicatie majora – Traumatismele abdominale!!

RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD


1. Ruptura splinei sau hemoragia pot determina cresterea “umbrei” splinei, normal delimitata de
grasimea perisplenica 2. Splenomegalia determina ascensionarea hemidiafragmului stang,
deviatia spre linia mediana a camerei cu aer a stomacului – semne indirecte
3. Calcificarile pot fi determinate de: calcificari arteriale, anevrism, chisturi calcificate, infarct
splenic, infectii cronice granulomatoase

SCINTIGRAFIA
Utilizarea technetiului-99m sulfur coloid permite evaluarea sistemului reticuloendotelial .
Indicatii: infarct splenic, anomalii de dezvoltare, postoperator.

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA


Senzitivitatea examenului prin rezonanta magnetica de a detecta leziunile focale si infiltrative
ramane controversat.
ANGIOGRAFIA SI PROCEDURILE INTERVENTIONALE
1. Embolizare terapeutica – hipersplenism , anemia microsferocitara Minkovski-Chaufard, etc
2. Drenaj percutan al abceselor splenice – alternativa eficienta a gestului chirurgical

37
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
76.Caile biliare intra- si extrahepatice-metode de examinare imagistica.

1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA


2. COLECISTOGRAFIA PER OS
3.ULTRASONOGRAFIA (US)
4.COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (CPT)(engl.PTC)
5.COLANGIOGRAFIA- PANCREATOGRAFIA RETROGRADA
ENDOSCOPICA(CPRE)(engl.ERCP)
6.COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE
7.COLESCINTIGRAFIA
8.CT
9.COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RM
(CPRM)(engl.MRCP)

Radiografia ABDOMINALA STANDARD


Metoda de orientare:evidentiaza:
-calculi opaci (30%;70%=transparenti rx);
-vezicula “de portelan” (calcificari parietale);
-bila calcica (“milky bile”);
-aer in caile biliare (fistule,incompetenta Oddi)

COLECISTOGRAFIA ORALA
TEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore
inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic).
-Radiografia hipoc dr.
-Prînz colecistokinetic (BOYDEN);
-radiografii seriate la 15’,30’,45’,60’.
METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA
(metoda “istorica”);
In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE.
COLANGIO-COLECISTOGRAFIA
Definitie:opacefiere cu contrast iodat hidrosolubil injectat intravenos a cailor biliare si
colecistului.
Substante de contrast:-Iodipamida-(Biligrafin-Schering AG;)-dimer acid care ,injectat I.v. se
elimina preferential prin bila;Iotroxat-meglumina(Biliscopin-Schering AG)-cu eliminare biliara mai
crescuta si tolernta buna,
Tehnica:se administreaza in perfuzie I.v. 0,5ml/kgcorp.
-se executa radiografii hipocondrul drept
la 10,15,20,30 minute dupa sfirsitul infuziei.
Contraindicatii:icter,insuficienta hepatica,uremie.
METODA ESTE RAR FOLOSITA-SE PREFERA US SI MRCP –METODE NOI, NEINVAZIVE.

ULTRASONOGRAFIA (US)
METODA DE ELECTIE PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE.

ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A: -peretilor,continutului


colecistului.;
-caii bilare principale si - ficatului,pancreasului- cu posibile
leziuni asociate;
-primul examen in examinarea pacientilor cu icter;
-metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara;

38
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
-ieftina;
-rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare.
DEZAVANTAJ :metoda este operator –dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea
medicului exaaminator.
Colangiografia percutana
CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica = -metoda de opacefiere directa
a cailor biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagistic
Indicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj
percutan nechirurgical,ghidat imagistic; Contraindicatii:ascita mare,diateze
hemoragice Tehnica:-reperaj US/fluoroscopic;
-anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%);
-punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA);
-injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare;
-radiografii/fluoro digitale;
CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare.

Colangiografia endoscopica
ERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography
INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie
prealabila;
-icterele sec.pancreatitei cronice.
TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de
scopie !);
-injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml);
-floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS.

COLESCINTIGRAFIA
-Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.;
-preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila;
-scanare cu gamacamera la intervale de 10’;
-colecistul+c.b. apar normal la 30’;
-excretia in intestin la 60’.
In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h.

77.Litiaza biliara-diagnostic imagistic.

78.Metode de radiologie interventionala in patologia biliara.

drenaj biliar percutan transhepatic


-extern
- intern transtumoral
w endoprotezare biliarã percutanã :
-proteze material plastic; -proteze metalice

Drenaj biliar percutan transhepatic:


Indicatii:-cai biliare dilatate (US);
-caz inoperabil tehnic,riscuri majore;
-icter recidivat dupa interv.chir;
Contraindicatii:-metastaze hepatice;
-diateza hemoragice necorectata; -ascita cantitate mare -alergie majora(s
contrast iodata)
Drenaj biliar percutan transhepatic:
Tehnica:-colangiografie perutana ac fin(ghidata ecografic &/fluoroscopic;

39
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
-punctie ac-cateter si fir ghid in calea biliara ;
-extragere ac si introducere cateter-dren cu orificii multiple in calea biliara:
-pretumoral(drenaj extern-bila colectata) sau -transtumoral(drenaj intern-bila trece
in duoden).
Rezultate:-diminuarea/disparitia icterului (scade bilirubina) ,disparitia pruritului ,ameliorarea
starii generale; Complicatii:-hematom ,dislocare
cateter,hemobilie

COMPUTER TOMOGRAFIA
INDICATII:-icter obstructiv,in cazul esecului US(10%);
-decelarea sediului & etiol.obstacolului biliar;
-extenzia loco-regionala a cancerului VB/CB;
-decelare metastaze hepatice
TEHNICA:-examen nativ +contrast
-sectiuni pt intregul ficat ,colecist,pancreas.
COLANGIOGRAFIA cu RM
MRCP=Magnetic Resonance ColangioPancreatography
METODA NOUA DE VIZUALIZARE DIRECTA
ANATOMICA PRIN RECONSTRUCTIE COMPUTE-RIZATA A COLECISTULUI SI CAILOR
BILIARE
AVANTAJE:-ULTRARAPIDA & NEINVAZIVA;
-FIDELITATE ANATOMICA;
-asociere cu ex.RM a ficatului,pancreasului.
DEZAVANTAJ:-pret prohibitiv;
-accesibilitate redusa.

Sub 79.Rinichi-metode de examinare imagistica.

UROGRAFIA INTRAVENOASĂ(UIV)
ULTRASONOGRAFIA (US)
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ(CT)
IMAGISTICA cu REZONANŢA MAGNETICA(IRM)
PIELOGRAFIA ANTERO/RETROGRADĂ
CISTOGRAFIA
URETROGRAFIA
SCINTIGRAFIA

1.RADIOGRAFIE RENALA SIMPLA

Pe o radiografie renala simpla, trebuie analizate urmatoarele elemente:


Schelet : ultimele coaste, coloana vertebrala lombara, basinul;
Psoas: margini regulate, simetrice
Rinichi: forma, pozitie, marime
Ficat, Splina - margini inferioare
Gaz intestinal - distributie, daca exista nivele hidro-aerice;
Opacitati calcare – proiectate/nu-pe aria reno-uretero-vezicala

2. UROGRAFIA INTRAVENOASĂ
Pregătirea bolnavului -
-functie renala- (uree, creatinina), antecedente alergice
repaus alimentar(6 ore preexaminare);evacuare colon.
Substanţe de contrast - non-ionice + ionice.

40
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
Doză 30-40grame I (1 ml/kg corp - Odiston 75%)
Tehnică
a) Radiografii standard: abdomen în inspir + arie renală în expir,pre-injectare;

b) se injectează substanţa de contrast si se executa radiografii/fluorografii:


- la 1 minut - arie renală în expir - apare nefrograma
- la 5 minute - arie renală în expir - apare pielograma
- compresiune ureterala la nivelul promontoriulul sacrat : (excepţii-sugar, postoperator,
suspiciunea de obstrucţie, traumatism, ATS, etc),apoi radiografie
- la 10 minute - arie renală în expir
- la 15 minute - tot abdomenul fără compresiune
- post micţiune pentru a evalua drenajul tractului urinar superior + vol.rezidual vezical .

Variante ale UIV standard


1.UIV limitată - pentru urmărirea unor anomalii preexistente :
- radiografie control si la 15 min.+ post micţional
2.UIV în urgenţă: -colica renală
- radiografie de control+ la 15 min.+ în funcţie de patologie.
Se aplica regula timpului dublu: dacă la 2 ore e vizibilă nefrograma atunci următoarea radiografie
se face la 4 ore.
3.Suspiciunea de obstrucţie a joncţiunii pielo-ureterale:
- după radiografia la 15 min.în UIV standard- injecţie 20mg furosemid; apoi radiografie la 15
min.post furosemid.
- pacient normal - se elimină tot contrastul; distensia sistemului pielo-calicial - indică
obstrucţie.
4.Nefrotomografie: vizualizare mai bună a conturului renal, utilă în traumatismele renale şi cînd
concentraţia contrastului este mică.
5.Insuficienţă renală - UIV =contraindicata la uree>0,80mg/%0

UIV-ANATOMIE NORMALA
Diametrul longitudinal renal L= 13 cm Diametrul transversal renal B = 6 cm.

1 - Inclinarea axelor renale - 10°, fata de axul longitudinal


2 - Distanta polilor renali fata de axul corpului:
- 4-5 cm - polul superior
- 6-9 cm - polul inferior
3 - Diametrul ureteral - 3-7 mm.
(VALORI MEDII = ADULT)

3. ULTRASONOGRAFIA
Rinichi - indicaţii
- diferenţierea maselor solide de cele chistice
diagnosticul tumorilor benigne si maligne;
- identificarea dilataţiei sistemului pielo-calicial;
-studiul a.renale si ramurilor-US Doppler color;
- monitorizarea rinichiului transplantat;
- ghidarea punctiei percutane diagnostice/terap.;
Vezica urinară-diagnostic in tumori, diverticuli, litiaza;
Prostată – adenom,abcese,chisturi,cancer.
NB.Examinarea US a pelvisului este optimala prin metoda endosonografica-transrectala

4. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

41
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
Indicaţii: TOATA PATOLOGIA RENALA.
- traumatisme
- diagnosticul pozitiv şi stadializarea tumorilor maligne;controlul post-nefrectomie in cancer;
- ghidarea punctiilor/drenajelor percutane;
- controlul rezultatelor embolizarii renale ;
- CT spiral - detecţia calculilor ureterali
- studiul vaselor renale( in HTA, etc.)

5. ANGIOGRAFIA cu Rx
Indicaţii:
-evaluarea stenozei art.renala-in HTA reno-vasculara;
-diagnosticul si tratament interventional in leziuni vasculare: fistulă AV, angiom, anevrism
-in procedurile intervenţionale: angioplastie, embolizare.
- la donatorul de rinichi înaintea transplantului;
- chirurgia rinichiului în potcoavă;
-in diagnosticul litigios prin alte metode neinvazive din tumori,chisturi complicate,abcese etc.

6. FLEBOGRAFIA Indicaţii:
- aprecierea extensiei tumorale în VCI;
-reperaj in recoltarea de renină din vena renală;
- localizarea unui testicul necoborât.

7. IMAGISTICA CU REZONANŢA MAGNETICĂ


Indicatii:
- diagnostic si stadializarea tumorilor maligne;
- studiul arterelor renale in HTA (Angio-RM);
- infectiile acute si cronice;
-URO-IRM-poate inlocui UIV la cazurile care au contraindicatii pentru injectarea substantelor de
contrast iodate;
- evaluare excelenta a vezicii,pelvisului si regiunilor ganglionare retroperitoneale
8. SCINTIGRAFIA
- Apreciază cu ce procent participă fiecare rinichi la funcţia renală globală;
- Deceleaza zone hiper sau afixatoare;
9. PIELOGRAFIA
Pielografia retrogradă
Indicaţii: ren mut UIV;diverticuli, anomalii ale mucoasei, hematurie neexplicată, ;
- sonda în ureterul distal prin cistoscopie,de catre urolog;se injecteaza contrast iodat 3-8 ml;- se
executa radiografii; - se vizualizează: ureterul, bazinetul, caliciile;
Pielografia anterogradă
- sub fluoroscopie si US se introduce un ac fin în grupul calicial inferior/mijlociu,pe care se
injecteaza contrast iodat-3-8 ml;
- indicaţii: leziune obstructivă ureterală care nu a fost evidenţiată prin alte metode, fistule
ureterale; prin ac se recolteaza si urină pentru citologie, bacteriologie;se efectuiaza teste
urodinamice ale tractului urinar superior.
10. CISTOGRAFIA Post-urografica: ultim timp al UIV
Retrogradă
- umplerea vezicii cu contrast printr-un cateter;
- detalii de anatomie;
- evidentiaza un reflux vezico-ureteral pasiv
- extravazarea urinii post-traumatic sau postoperator
Micţională: evidentiaza un reflux vezico-ureteral activ, reziduu vezical, vizualizarea colului vezical

11. URETROGRAFIA
la bărbaţi:

42
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
- ascendentă (detalii de anatomie) + descendentă ( detalii despre colul vezical şi uretra
posterioară, stricturi, diverticuli, tumori).
la femei:
- necesită un cateter special cu două balonaşe - unul plasat în colul vezical, celălalt
produce ocluzia meatului extern. Se face pentru a exclude diverticulul uretral.

Sub 80.Urografia intravenoasa. ----------------- Vezi sus

Sub 81.Anomalii congenitale renale de numar ,marime,pozitie.

DE NUMĂR
1. Agenezia renală - poate fi:
- bilaterală - incompatibilă cu viaţa.
- in utero - echografie -> oligohidramnios
- la naştere - sdr.Potter: hipertelorism, micrognaţie, inserţie joasă a
urechilor.
- unilaterală - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual malrotat sau chiar ectopic .
Dg.pozitiv: echo + angiografie.
2. Rinichiul supranumerar :
- exista un al treilea rinichi (sau chiar al patrulea in caz de bilateralitate), mic, rudimentar,
situat in loja renala sau ectopic.
- rinichiul are parenchim si capsula proprie, sistem excretor si vascularizatie separata.

DE MĂRIME
1.Rinichiul hiperplazic – rinichi marit de volum, la care se exclude orice cauza dobandita de
hipertrofie;talia renala si marimea cavitatilor excretorii sunt marite, cu forma, topografie si functie
normala;hiperplazia congenitala trebuie diferentiata de hiperplazia compensatorie ce insoteste
agenezia sau hipoplazia renala.

2.Rinichiul hipoplazic:- scădere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial si functie


renala normale;artera renală este mică, ureterul este normal.
Diagnostic diferential:- rinichiul atrofic secundar - de cauza vasculara sau inflamatorie
(post-nefritic).

DE POZIŢIE
1.Ectopia renala
- ectopia caudala (lombara,iliaca,sacrata), cea mai frecventa. Artera renală emergenta din
art. iliace, ureterul este scurt. Dg.diferential: ptoza renală,in care ureterul are lungime normala .
- rinichiul intratoracic mai frecvent pe stânga şi trebuie diferenţiat de o eventuală poziţie
anormală cauzată de o hernie diafragmatică.
- ectopia încrucişată - unul din rinichi migrează în partea controlaterală şi de obicei se
uneşte cu polul inferior al celuilalt rinichi;ureterul se varsă normal în vezica urinară.
2. Malrotatia
- relaţia anatomică bazinet - parenchim renal este anormală: bazinetul este rotat anterior,
eventual lateral.
Dg. dif. cu formatiuni expansive ce produc deplasarea si rotatia rinichiului.

ANOMALII DE FUZIUNE
Rinichiul in potcoava:
- rinichii sunt uniţi la polul inferior prin istm parenchimatos sau fibros.
- UIV - rinichii au poziţie verticală cu axul divergent,
- bazinetul este rotat anterior ( hidronefroză moderată)
- caliciile sunt orientate postero-intern
- ureterele au emergenta atipica

43
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
- CT - apreciază istmul: fibroză sau parenchim(capteaza contrast iodat daca este
functional;
- evidentiaza complicatiile - litiaza, infectii, tumori
Vascularizatia provine din ramuri arteriale multiple; istmul este supleat de ramuri din a.
iliaca comuna;harta vasculara preoperatorie este obligatorie-prin Angio-IRM,angio-CT sau
aortografie prin cateterismSeldinger

Sub 82.Boli chistice renale-diagnostic imagistic.

RINICHIUL POLICHISTIC
TIP INFANTIL – boala autosomal recesiva ce determina dilatatii chistice ale tubilor
colectori;afecteaza si ficatul – fibroza periportala si dilatatii ale cailor biliare intrahepatice;boala
este agresiva, se manifesta de la nastere si determina o supravietuire de doar 4-8 ani fara
dializa/transplant renal.
- UIV - rinichi măriţi de volum cu nefrogramă intarziata, densă, cu aspect striat şi
vizualizare slabă a arborelui pielo-calicial; uretere cu aspect normal.
- US - rinichi măriţi de volum, simetric, bilateral, forma nemodificată, echogenitatea
crescută. Vizualizarea afectarii hepatice.
Are valoare deosebită pentru diagnosticul prenatal al bolii: rinichi măriţi de volum,
echogenitate crescută, oligohidramnios, lipsa fluidelor în vezica urinară.

RINICHIUL POLICHISTIC
TIP ADULT :boala autosomal dominanta; clinic apare la 30-50 ani prin HTA, hematurie, durere –
nefromegalie; 1/3 cazuri prezinta chisturi hepatice, rar pancreatice, splenice, pulmonare. 10%
pacienti au si anevrisme cerebrale.
- UIV - rinichi măriţi de volum, contururi boselate, calicii dilatate, alungite şi curbate după
dimensiunile chisturilor. Imagini radiotransparente la nefrotomografie - chisturile nu comunică cu
caliciile.
-US - imagini transsonice cu pereţi subţiri şi întărire de ecou posterioară.
- CT - multiple formaţiuni cu densitate apropiată de cea a apei care nu îşi cresc densitatea
post-contrast;depisteaza complicatiile :litiaza, suprainfectii, hemoragii intrachistice şi degenerare
malignă
- IRM:diagnostic de maxima fidelitate,fara contrast;meetoda se aplica si cazurilor cu uremie
secundara,fara riscuri

Sub 83.Malformatii pielo-ureterale.

MALFORMAŢII ALE CAILOR URINARE


Duplicitatea pielo-caliceala:cea mai frecventa malformatie a aparatului urinar.
- UIV: vizualizarea a două bazinete şi două grupuri caliciale în cadrul aceleiaşi mase
parenchimatoase. ;ureterele se pot uni înainte de a ajunge la vezică ( ureter bifid ) sau pot avea
orificii separate - duplicitate completa -ureterul care drenează partea superioară a rinichiului se va
insera distal şi medial la nivelul abusarii vezicale de cel ce drenează partea inferioara;pielonul
superior este de regula hipoplazic,malformat.

MALFORMAŢII ALE CAILOR URINARE


Viciu de jonctiune pielo-ureterala - cauze:

44
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
- funcţionale (50%) - diferenţă de calibru între bazinet şi ureter fără obstacol vizibil.
- organice (50%) - stenoză fibroasă, inserţie înaltă a ureterului, plicatură, polip fibros
Diagnostic – US (si la fat,in utero) si UIV
US antenatală evidenţiază dilataţia pielo-calicială.
UIV - aspect variabil în funcţie de gradul obstrucţiei - excreţie tardivă, calicii dilatate şi chiar
absenţa excreţiei în obstrucţiile severe;mărirea dimensiunilor rinichiului este dependentă de gradul
obstrucţiei.

MALFORMAŢII URETERALE
1.Ureterul dublu
2.Ureterul bifid
3.Ureterocelul : prolaps al ureterului distal dilatat în lumenul vezicii urinare la locul obişnuit de
inserţie a ureterului în trigon:UIV - defect de umplere bine delimitat cu aspect de “cap de şarpe” şi
halou radioopac în jur.
4.Ureterul retrocav : ureterul drept trece posterior de VCI în dreptul vertebrelor L3-L4.
5.Megaureter congenital : segment fără peristaltică a ureterului distal cu apariţia obstrucţiei
funcţionale şi dilataţie a ureterului proximal.

Sub 84.Litiaza ap urinar-diagnostoc imagistic.

Cauze favorizante: genetice,metabolice,factori de mediu;


compoziţia calculilor determină radiodensitatea
Calculi radioopaci:
- 70%- oxalat şi fosfat de calciu - densitate mare,contururi precise,mărime şi forme diferite;
- 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociaţi cu infecţii,sunt neomogeni şi mai
puţin opaci;
- 1% - cistină
Calculi radiotransparenţi:
- calculi de acid uric - pacienţi cu hiperuricemie primară/sec.;
- calculi de xantină - insuficienta oxidare a purinelor.

Radiografia simplă – pentru decelarea calculilor radioopaci


UIV : confirmă poziţia calculilor şi existenta obstrucţiei,tradusa prin nefrogramă densă, pielogramă
tardivă, dilataţia sistemului pielo-calicial;
US:imagini hiperechogene cu con de umbră posterior;
CT spirala : ideală pentru localizarea calculilor in orice sediu

Sub 85.TBC ap urinar-diagnostic imagistic.

Este secundară unui focar pulmonar sau osos; diseminare hematogena post-primara in corticala
sub capsular.
Clinic :antecedente tbc, piurie, hematurie, disurie
Debut in corticala ,extenzie posibila in ureter, vezică, vezicule seminale, epididim,testicul.
Evolueaza in urmatoarele stadii:
Stadiul I - noduli miliari, nu se vizualizează imagistic
Stadiul II - noduli productivi situaţi în zona papilelor caliciale;
CT - mici zone hipodense in medulara,jonctiune cu corticala;
Angiografie : distorsiunea arterelor arcuate

45
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
NB.In aceste stadii boala nu se deceleaza deoarece este pauci/asimptomatica .

Stadiul III : prima leziune vizibilă UIV - eroziunea (ulceratia) papilei.


- Bacilul Koch urmează “drumul urinii” :- apar calicii neregulate, ectazii caliciale, amputaţii
caliciale, dilataţia şi apoi stenoza bazinetului, ureter în “şurubelniţă”;în parenchim: nodulii care nu
comunică cu arborele pielo-calicial - caverne confluate,pe topografie caliceala.
Stadiul IV: UIV - rinichi mut =autonefrectomie : rinichi mare cu cazeum blocat in caverne;cazumul
se calcifica treptat ( rinichi” mastic”=CHIT in lb.Franceza).

Sub 86.Tumori maligne renale-diagnostic imagistic.

CANCERUL RENAL PARENCHIMATOS


UIV - sdr. tumoral: în timpul vascular - deformarea conturului renal, în timpul tubular - lacună
nefrografică; modificări pielo-caliciale - compresiune, alungire, amputaţie; calcificări - centrale şi
polimorfe
US - masă solidă, hiperechogenă, omogenă sau heterogenă; Doppler - neovascularizaţie
intratumorală, semnale arteriale cu modulaţie sistolo-diastolică, semnale de tip venos, şunt.
CT - masă solidă, izo sau hipodensă cu creştere precoce a densităţii apoi încărcare difuză mai
mică decât a parenchimului, limita de separaţie cu parenchimul adiacent - imprecisă.

CANCER RENAL PARENCHIMATOS


Angio - masă hipervascularizată cu vase tortuoase, calibru neregulat,dilataţii pseudoanevrismale,
şunturi AV, timp venos precoce
BILANŢUL EXTENSIEI TUMORALE
- extensie locală - prezenta sau absenţa distrucţiei capsulei
- extensie regională - prezenţa sau absenţa invaziei viscerelor vecine
- extensie venoasă - invazia VR şi VCI
- extensie ganglionară - pedicul renal şi lombo-aortic
- extensie la distanţă - existenţa sau nu a metastazelor
CARCINOMUL TRANZIŢIONAL
- frecvent multicentric
UIV + CT + pielografie - defect de umplere cu limite imprecise
Angio - hipovascular
Echo- masă hiperechogenă
SARCOMUL RENAL
- punct de plecare capsular cu dezvoltare extrarenală sau sinusal
- importante calcificări
- hipovascular la angiografie, îşi creşte puţin densitatea la CT
METASTAZE RENALE
- se produc pe cale hematogenă de la cancer:
pulmonar, sân, rinichi, colon.- unice sau multiple
LIMFOAME
- Diagnostic: Radiologic - US + CT
- forme: leziune unică, noduli multipli, forma infiltrantă, extensie prin contiguitate, afectare
perirenală.

Sub 87.Pielonefrita cronica-diagnostic imagistic.


PIELONEFRITA CRONICA (nefrită interstiţială nesupurativă)
UIV : rinichi mici, corticala subţiată; calicii distorsionate; întreruperea liniei interpapilare şi
reducerea distanţei dintre calicele superior şi corpul vertebral adiacent; multiple cicatrici pe
contur.
Diagnostic diferential: cicatrici + calicii normale = etiologie vasculară.

46
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
US: atrofie parenchimatoasă localizată, zone de fibroză;
CT: neregularităţi pe contur şi zone triunghiulare hipodense cu localizare corticală
Sub 88.Hidronefroza-diagnostic imagistic.

CAUZE:
- bazinet: calcul, tumoră, infecţie, compresiune extrinsecă
- lumen ureteral: litiază, cheag, puroi, corp străin
- perete ureteral: obstrucţia congenitală a JPU, tumoră, strictură inflamatorie sau
infecţioasă, edem, ureterocel
- extrinsec: fibroză retroperitoneală, endometrioză, lipomatoză pelvină, sarcină, tumori
maligne de vecinătate
Obstrucţia acută: nefrogramă densă, pielogramă întârziată, mărire de volum a rinichiului, dilataţia
moderată a sistemului pielo-calicial
Obstrucţia cronică: dilatare majoră a sist. pielo-caliceal, rinichi mic sau mare, nefrograma nu
persistă, corticala subţiată, pielogramă vizibilă dependentă de funcţia renală

Sub 89.Tumori benigne osoase.

1. OSTEOM
ORIGINE: Tesut osos adult, supercompact, benign.
CLINIC: lent evolutiv; nu metastazeaza !
SEDIU: sinus frontal, oase craniene.
ASPECT RADIOLOGIC: osteocondensat, compact, intens opac, omogen, oval / rotund, contur
policiclic;
DG. DIFERENTIAL: meningiom osteoplastic.
VARIANTA: OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat.patologi sustin ca este o displazie sau osteita
cronica si nu tumora…!
SEDIU: diafiza os lung
ASPECT: focar osteolitic 4-10 mm (NIDUS), cu sechestru mic central; hiperostoza / scleroza in jur,
bombeaza subperiostal, in partile moi.

2. FIBROM
ORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos
SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi
-mandibula=>”epulis”
ASPECT RADIOLOGIC:-zona osteolitica, cu inel net de scleroza in jur;
-contur ciclic
-osul adiacenr nemodificat
-fara reactie periostala.

3. HEMANGIOM
ORIGINE: VASCULARA; BENIGNA.
HISTO.PAT.: tip capilar, tip cavernos
SEDIU:-CRANIU- tip capilar; VERTEBRE- tip cavernos;
ASPECTE RADIOLOGICE:
-Tip capilar=osteoliza, rotunda, circumscrisa de inel opac, cu septuri opace radiare (“spite de
roata”)
-Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura (fagure, palisada, grilaj), forma (turtire cranio-
podala,”butoi”); discuri vertebrale intacte; SE COMPLICA CU FRACTURA INTRASPONGIOASA/
INFUNDARE=VERTEBRA PLANA (CALVÈ).

4. OSTEOCONDROM
ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT

47
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
SEDIU: oase tubulare: falange, matacarpiene
TIPURI: -central = encondrom
-periceric = eccondrom
ASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata, cu inel fin de sleroza periferica;
absenta reactiei periostale.
Condroame multiple = boala Ollier

5. TUMORA CU MIELOPLAXE (CELULE GIGANTE)


SEDIU: epifiza oase lungi(tibie, femur), os plat.
ASPECTE RADIOLOGICE:-zona osteolitica cu septuri fine, (“bule de sapun”), bombare periostica
epifizo-metafizara,
-aspect multiloculat, contur net corticala subtiata dar vizibila, aspect de “os suflat”
EVOLUTIE: -PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/ raresc, dispar; corticala poate fi
lizata complet pe alocuri; tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna.
DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos essential

Sub 90.Tumori maligne osoase.

1. OSTEOSARCOM
ORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze
TIPURI: osteolitic, osteoplastic
SEDIU: metafiza oaselor lungi; distruge corticala, invazie parti moi
ASPECT RADIOLOGIC: TIP OSTEOLITIC:- la debut- perferic sau central; lacuna cu contur
neregulat
-pinten sarcomatos CODMANN (“triunghiul mortii”)=reactia periostala limitata + decolarea
periostului / distructie periostala;
TIP OSTEOPLASTIC: osteoliza + reactie periostala exuberanta, cu aspect radiar (“spiculi
perpendiculari pe diafiza”,in perie”); respecta epifiza
EVOLUTIE:- METASTAZEAZA RAPID (pulmon, creier, ficat)
- fracturi patologice; invazia articulatiei vecine.

2. CONDROSARCOM
ORIGINE: tesut cartilaginos (..condrom..?); exostoze osteogenice (b. Ombredanne)
SEDIU: metafizele oaselor lungi, basin, coaste
ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza + calcificari amorfe in masa tumorala; invazie de parti moi

3. FIBROSARCOM OSOS
ORIGINE: tesut conjunctiv; dg. diferential dificil (BIOPSIE !)
ASPECT RADIOLOGIC:
Tip central = osteoliza os lung;
Tip periferic = sarcom periostal (parostal)

4. SARCOM EWING
ORIGINE: SARCOM MEDULOGEN; reticulosarcom infantil
SEDIU: metafizo-diafizar, tibie, femur, coaste;
ASPECT RADIOLOGIC:-osteoliza central medulara
-uzura compactei din interior
-reactie periostala “in foi de bulb de ceapa” (mansoane fine, concentrice);
-”suflare”, “in butoi” a diafizei (OEDOSTOZA).
EVOLUTIE: -metastazeaza in acelasi os si in alte oase, in viscere.

5. RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKER
Pacient adult, afebril

48
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
SEDIU: diafiza os lung
ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza diafizara + spongiozarea compactei=>uzura pe ambele fete
-osteoscleroza endostala + periostala anarhica, intrerupta, discontinua
(“manson zdrentuit”);
-rar aspect spicular
EVOLUTIE: metastaze ganglionare, plamin
6. MIELOM (PLASMOCITOM)
ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA PRIMARA A OSULUI
ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala) -marker: proteinurie BENCE JONES.
SEDIU: -maduva hematogena=>adult
Tip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER
Tip solitar => PLASMOCITOM (rara)
ASPECT RADIOLOGIC:
-zone osteolitice -aspect de “panou gaurit” (tipic la craniu)
-tasari vertebrale;coaste, os lung cu aspect suflat

Sub 91.Osteomielita acuta si cronica.

• ETIOLOGIE: stafilococ auriu, streptococ;


• MECANISM: - embol microbian in artera nutritiva;
- contiguitate (fracturi deschise, artrite etc);
• SEDIU: - os lung=>metafize (debut);
- extenzie diafizara, epifizara, articulara;
- monostica, monotopa: tibie, femur cca 75

ASPECTE RADIOLOGICE
• DEBUT: osteoporoza localizata metafizar; dg.dificil=>IRM,
scintigrafie polinucleare marcate Ga-67;
STARE:-osteoliza “patata”;
-tumefactie de parti moi;
-necroza septica=>halou + sechestre;
-periostita=>mansoane, grosiera, extenzie diafizara;
-abces subperiostal;
-fistulizare in partile moi periosoase.

EVOLUTIE:-VINDECARE=>cicatrici fibroscleroase,geode;
-reactivare==>CRONICIZARE:domina reactia
endosteala / periosteala; focare osteolitice mici, sechestre mici;
COMPLICATII:-artrita supurata=>anchiloze ;
-fracturi=>scurtari de os;
-tulb.de crestere (adolescent):scoliostoza,hiperplazii unilaterale de membru;
-septico-pioemie:abcese viscerale secundare;
Osteomielita cronica,in puseu de acutizare: microgeode, micro-sechestre
OSTEOMIELITA COMPLICATII: artrita sold,necroza capului femural,subluxatie coxo-
fem.secundara,tulb.de crestere femur.
FORME PARTICULARE
ABCES OSOS CENTRAL (BRODIE):
-SEDIU: tibie, metafiza superioara;
-ASPECT Rx:-geoda ovala, inel scleroza; fara sechestre/r.periostala
-EVOLUTIE: cronica, cu pusee de acutizare.
PANARITIU OSOS (osteita / osteomielita=>contiguitate de la p.moi)
-SEDIU:-falange terminale
-ASPECT RADIOLOGIC:-liza osoasa din afara spre canal medular; -fara reactie
periostala.

49
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

Sub 92.TBC osteoarticulara.


MECANISM: reactivare BK in sinoviala articulatiilor mari =>adolescent, adult; ANAT.PAT.:
osteoartrita supurata cronica.
ASPECTE RADIOLOGICE:
DEBUT: -osteoporoza regionala;-pensare spatiu articular;
STARE:-geode / carii osoase ”in oglinda” pe extremitatile articulare, osteoliza
progresiva=>caverne epifizare, abcese reci articulare;
EVOLUTIE: -prabusiri articulare;disparitia spatiului articular; topiri osteolitice”=>sechestre mici;-
ankiloze;-blocuri articulare
FORME TOPOPGRAFICE
1).TBC VERTEBRALA=MORB POTT:-vertebre pereche;”fus” paravertebral (abces rece
fuzat=>psoas);-bloc vertebral, cifoza;
2)COXITA (coxalgia): distructie cap femural si acetabul; anchiloza / protruzie in pelvis;
3)”TUMORA ALBA DE GENUNCHI: artrita, fistule, ankiloza.

Sub 93.Artrita reumatoida.


POLIARTRITA REUMATOIDA.
CLINIC: -boala artritica cu teste inflamatorii pozitive
-etiologie incerta=> componenta autoimuna probabila.
DEBUT:-articulatii mici: interfalangiene, carpiene;
-osteoporoza; largirea spatiului articular; chisturi, microgeode subchondrale pe epifize;
EVOLUTIE:-subluxatii falangiene, deviatii cubitale “in grifa”, ghiara, ”feuille au vent”;-ankiloza
fibroasa / punti osoase interfalan-giene; osteoscleroza secundara
-extenzie la alte articulatii: picior, coxo-fememurala, genunchi etc.
SDR.CLINICE INCLUZIND P.R.: 1)Sdr.Still-Chaufard: copil, splenomegalie, adenopatii periferice,
febra;2)Sdr.Felty: idem, adult; 3)Sdr. Reiter-Fiesenger-Leroy: PR, uretrita, conjunctivita (virala?);
4)Sdr. Kaplan-Colinet: PR +pneumoconioza;5)Sdr. Goujerot-Sjögren:PR.-artic.mari+uscare secr.
salivare, lacrimale (xerostomie)

Sub 94.Spondilita anchilozanta.

1.SPONDILITA ANKILOZANTA(B.STRUMPEL-BECHTEREV)
DEBUT:sacro-iliac,periferic(genunchi),vertebral(C7-T1)
ASPECTE RX:DEBUT-ingustare,stergere,largire spatiu art.;-condensarea osului subchondral;-
osteoporoza;
STARE -osificari ligamentare;-sindesmofite(ligam.perivertebrale anrtero-laterale);
TERMINAL(IV):-osificarea ap.ligamentar=>ANKILOZARE==> “bat de bambus”,”sina de
tramvai”;-cifoza dorso-lombara larga=> “pozitia schiorului”;
-artrite/artroze/ankiloze a articulatiilor mari:coxo-fem.,genunchi.

Sub 95.Hiperparatiroidism primar.


Sub 96.Osteonecroza aseptica.

MECANISM:-modificari ale vascularizatiei locale


-post-traumatice
-embolii gazoase (boala de cheson).
1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGG- CALVE-PERTHES):-distructie
progresiva a capului fem.; spatiu articular pastrat, cavitate cotiloida normala
--evolutie spre anchiloza, subluxatie, coxartroza

50
Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTER-LANELONG): -cioc,
”nas de tapir”, decolare si osteosinteza (realipire) sau detasare de fragment(“soricel..”).
3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila (b. SCHEUERMANN)
-vertebre tasate, cuneiforme, scolioza, cifoza, hernii intraspongioase (noduli
Schmorl), (platouri vertebrale ancosate)
-evolutie--spondilartroza precoce.

Sub 97.Boala Paget.

Distrofie a oaselor lungi si craniu cu evolutie cronică:


-oase lungi- debut diafizar, cu decalcifierea (os cu aspect sters); -compacta se ingroasa
prin apozitie periostala,remaniere spongioasa ( “se spongiozeaza”)= structura fibrilara cu
trabecule groase. Oasele lungi se alungesc, se ingroasa, se curbeaza, apar fracturi.
-craniu- creste in dimensiune
--demineralizat, cu zone transparente---se condenseaza, oasele boltii se ingroasa pe seama
tabliei externe
-vertebre- aspect scamosat, patat de atrofie hipertrofica, tutite
--vertebra cu chenar, vertebra de fildes
-bazin- structura scamosata, vatoasa
--oasele sunt moi---deformare in inima de carte de joc

Sub 98.MTS osoase.

METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)


CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta sin, prostata, pulmon, tiroida, rinichi etc).
LOCALIZARE: coloana vertebrala, basin, coaste.
TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOPLASTICE, MIXTE
OSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare fara delimitare, fara reactie periostala
-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.
OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (“pete de ceara” descrise de REBOUL), confluate; rare=
cancerul prostatei, vezicii, sinului.
MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.

II.LEUCEMII;LIMFOAME
1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil)
2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult)
3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA GANGLIONII RETROPERITONEALI
=>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRA”DE IVORIU”

51