lucr`rilor

rii
t ru poseso la cheie“
n i
xclu siv pe ia „Afacer
E lec ]
din co

Rela]ia cu banca
✓ Cum s` v` alege]i banca
✓ Cum s` ob]ine]i un credit
✓ Norme [i proceduri bancare

RENTROP & STRATON

R&S Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri
Colec]ia „Afaceri la cheie“
Rela]ia cu banca
© 2008 RENTROP & STRATON

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau
transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere,
\nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu
sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice care
ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.
 Cum decide]i cu ce banc` s` lucra]i

CUM DECIDE}I CU CE
BANC~ S~ LUCRA}I
De ce are nevoie firma dvs. de un cont bancar?

R`spunsul este simplu: nu pute]i desf`[ura chiar toate opera]iunile

firmei cu bani-ghea]`. |n plus, tr`im \ntr-o lume \n continu` schimbare, \n
care pån` [i elevii de liceu au \nceput s` evite s` umble cu bani [i prefer`
plata cu cardul.
Pe facturile pe care le emite]i trebuie s` trece]i banca [i contul
curent al firmei. Un furnizor mai important v` va cere, de asemenea, s` \i
pl`ti]i \n contul s`u bancar. Poate vre]i s` face]i o plat` \n str`in`tate. Sau
poate vre]i s` \ncasa]i un cec sau un ordin de plat`, sau, pur [i simplu,
dori]i s` dormi]i linistit, [tiindu-v` banii \n siguran]` – la banc`.
Un extras de cont v` poate folosi s` dovedi]i situa]ia financiar`
favorabil` a firmei [i faptul c` aceasta func]ioneaz`.
Contul curent este indispensabil pentru o firm` care are de pl`tit im-
pozite [i taxe la Trezoreria Statului, care nu are voie s` ]in` \n casierie
sume mai mari de 10 milioane lei [i care vrea s` se integreze \ntr-un cir-
cuit comercial cu reguli deja stabilite.

Siguran]` \nainte de toate

|n momentul falimentului Bankcoop, firma „X“

avea conturi curente \n lei [i valut` deschise la
aceast` banc`. Firma lucra cu Bankcoop de ceva Exemplu
vreme [i rela]ia fusese de bun augur, \n sensul c`
serviciile nu l`sau de dorit, iar func]ionarii erau
foarte amabili. Din nefericire \ns`, din cauza proble-
melor Bankcoop, firma „X“ s-a trezit dintr-o dat` cu toate conturile
blocate, f`r` s` aib` posibilitatea s` mai fac` vreo retragere de
numerar din cont sau vreo alt` opera]iune. |ntåmplarea a f`cut s`
aib` \n conturi sume importante, reprezentånd toate \ncas`rile de la

Rela]ia cu banca 3
Cum decide]i cu ce banc` s` lucra]i

clien]i pe luna respectiv`. |n primul moment, patronul firmei a fost

destul de relaxat, gåndindu-se c` va recupera \ntr-un fel sau altul
banii [i c`, probabil, banca se va redresa \n scurt timp.
Realitatea este \ns` c` nu a mai recuperat nici m`car o parte din
bani pån` \n ziua de ast`zi, iar la momentul respectiv blocarea con-
turilor a fost resim]it` de firm` ca o mare criz` de lichidit`]i. Pentru
a achita materii prime [i pentru a-[i acoperi cheltuielile, patronul
firmei „X“ a fost nevoit s` fac` rost de bani, \n timp ce sumele din
contul de la Bankcoop \n loc s` se constituie \n venituri – a[a cum
era normal – s-au transformat \n cheltuieli.

Acesta este un exemplu sugestiv pentru importan]a pe care o are

siguran]a b`ncii la care v` deschide]i cont.
Vestea bun` este c` \n ultimii ani, \n Romånia, sistemul bancar s-a
\nt`rit [i s-a „cur`]at“ de b`ncile periculoase, cele care au r`mas pe pia]`
\n prezent reprezentånd, \n general, institu]ii de \ncredere.

Pentru a testa totu[i siguran]a unei b`nci este bine s` v` informa]i

cu privire la ac]ionariatul acesteia, cu privire la situa]ia activelor [i la ca-
pitalul social al b`ncii. |n spatele multor b`nci din Romånia stau corpo-
ra]ii interna]ionale [i institu]ii financiare str`ine, de mare tradi]ie, a c`ror
experien]` \n domeniu poate constitui un element de siguran]`.
Un alt aspect care v` poate spune ceva despre situa]ia unei b`nci
este [i profitul – o banc` profitabil`, care ob]ine venituri din opera]iuni
cinstite, este o banc` sigur`.

Sfatul
|mp`r]i]i riscul! nostru
Nu ezita]i s` v` deschide]i conturi la mai multe banci [i s` \mp`r]i]i
rulajele bancare \n mod egal \ntre aceste conturi. |n felul acesta \mp`r-
]i]i [i riscul, [i dac`, prin absurd, una dintre aceste b`nci are probleme,
pierderea dvs. este foarte mic` \n compara]ie cu situa]ia firmei „X“ pre-
zentat` mai sus, care \ncasa totul \ntr-un singur cont.

4 Rela]ia cu banca
 Cum decide]i cu ce banc` s` lucra]i

|n func]ie de necesit`]i

Banca o pute]i alege [i \n func]ie de opera]iunile bancare pe care

dori]i s` le desf`[ura]i, de tipul afacerii pe care o ave]i [i de dimensiunile
acesteia. Exist` b`nci care nu lucreaz` decåt cu clien]i foarte mari, b`nci
care au programe speciale [i fonduri destinate credit`rii IMM-urilor [i
altele care au tot felul de scheme de finan]are avantajoase, Internet
Banking [i diferite instrumente care pot veni \n ajutorul dvs.

Opera]iuni curente

Dac`, de pild`, dori]i s` v` deschide]i un cont curent pentru

opera]iuni obi[nuite, cum sunt \ncas`rile [i pl`]ile, o pute]i face aproape
la orice banc` cu minimum de efort (documentele solicitate pentru deschi-
derea unui cont sunt, \n general, actele constitutive ale firmei, ultimul bi-
lan] etc.).
Taxele de deschidere de cont sunt reduse \n general, iar sumele mi-
nime de depunere \n cont sunt, de asemenea, accesibile – cu excep]ia b`n-
cilor care se adreseaz` clien]ilor corporativi, dar nu este cazul dvs.

Solicitarea unui credit

Atunci cånd v` decide]i s` lua]i un credit este bine s` alege]i o banc`

flexibil`, care s` aib` eventual credite specifice destinate IMM-urilor. |n
general, b`ncile mici sunt mai deschise c`tre client [i se concentreaz` mai
mult asupra situa]iei reale a firmei, asupra felului \n care aceasta
func]ioneaz` [i mai pu]in asupra situa]iilor financiare propriu-zise (f`r` a
le ignora \ns` nici pe acestea).
Sfatul
Negocia]i! nostru
Trebuie s` [ti]i c` dobånzile [i comisioanele se pot negocia, mai ales
la b`ncile mici. Nu ezita]i s` face]i acest lucru [i s` ob]ine]i un pre] bun
pentru creditul dvs. mai ales dac` situa]ia financiar` a firmei este bun`.

Rela]ia cu banca 5
Cum decide]i cu ce banc` s` lucra]i

Alege]i o banc` de dimensiuni mari sau mici?

Iat` cåteva motive pentru care este recomandat s` alege]i o banc` pe

m`sura afacerii dvs.:
1. B`ncile au [i ele manageri care nu sunt indiferen]i la profitabili-
tatea clien]ilor atunci cånd elaboreaz` politica de vånz`ri. O banc` mare
are [i costuri pe m`sur`, astfel \ncåt „pe[tii“ cei mari sunt ]inta lor. Firme-
lor mici li se acord` pu]in` aten]ie. O banc` mic`, \n dezvoltare \ncearc`
s`-[i atrag` noi clien]i, indiferent dac` este vorba de firme mici sau mari.
2. B`ncile mai modeste sau cele care au ca pia]`-]int` firmele mai
mici [i persoanele fizice le acord` acestora o importan]` sporit`.
3. |ntr-o banc` mai mic` este mai u[or de ajuns la director, atmos-
fera este mai pu]in rigid` [i negocierea mai u[oar`.
4. O institu]ie de dimensiuni medii este caracterizat` [i de o struc-
tur` organiza]ional` mai pu]in birocratic`, astfel c` – de pild` – cererea
dvs. de credit nu va z`cea undeva pe circuitul documentelor mai mult
decåt este necesar.
5. Pentru a atrage clien]i, b`ncile mai mici au o singur` [ans` –
aceea de a le oferi servicii de calitate cåt mai bun`.
6. O banc` mai mic`, mai nou` are avantajul unei echipe tinere,
dinamice [i care vine la serviciu cu pl`cere, \n opozi]ie cu func]ionarii acri
[i plictisi]i care au lucrat o via]` \n banc` [i sunt s`tui de aceast` munc`.

Alege]i sediul central al b`ncii sau o

sucursal` mic` de cartier?
Ce trebuie s` [ti]i cånd alege]i s` lucra]i cu o sucursal` important`
sau cu o sucursal` mic`, de cartier:
a) Apropierea de sediul firmei – este foarte important s` fi]i ope-
rativ [i s` v` pute]i deplasa rapid la sediul b`ncii pentru orice urgen]`.
Astfel economisi]i timp [i bani.
b) Rela]ia cu func]ionarii bancari – \ntr-o sucursal` de cartier, cu
clien]i limita]i ca num`r, ace[tia ajung s` se cunoasc` \ncet-\ncet cu
func]ionarii [i s` stabileasc` o rela]ie bun` cu ei; \ntr-o sucursal` mare, cu

6 Rela]ia cu banca
 Cum decide]i cu ce banc` s` lucra]i

mii de clien]i, v` va fi greu s` stabili]i o rela]ie personal` cu func]ionarii

cu care intra]i \n contact.
c) Aglomera]ia – de regul`, sucursalele de cartier sunt mai pu]in
aglomerate (depinde de zon`), iar apropierea de sediul firmei v` permite
s` evita]i orele de vårf, astfel \ncåt s` nu a[tepta]i la ghi[eu prea mult.
d) Experien]a personalului – de regul`, \n sucursalele mari, anga-
ja]ii au mai mult` experien]` [i au competen]e mai mari de a negocia cu
clientul sau de a acorda credite. O sucursal` mai mic` poate avea deza-
vantajul unor angaja]i mai pu]in informa]i cu privire la produsele bancare
disponibile [i care v-ar putea fi utile. De asemenea, solu]iile de finan]are
oferite sunt limitate [i, de regul`, solicit`rile de credite pleac` mai depar-
te, spre o sucursal` mai mare sau chiar spre centrala b`ncii – ceea ce \n-
seamn` mai mult timp pån` la primirea unui r`spuns [i o comunicare gre-
oaie.

Alte criterii dup` care v` pute]i alege banca

Exist` [i factori din afar` de care trebuie s` ]ine]i seama \n momen-

tul \n care v` alege]i banca sau b`ncile cu care s` lucra]i.
Clien]ii dvs. – Este important s` [ti]i unde au clien]ii dvs. conturi.
|n prezent, opera]iunile interbancare dureaz` destul de mult (un transfer
dintr-un cont deschis la o banc` \ntr-un cont la alt` banc` poate s` dureze
[i trei zile, iar dac` ordinul de plat` este emis \ntr-o vineri, este posibil ca
banii s` intre \n contul destinatarului nu mai devreme de mar]ea
urm`toare). Dac` o plat` se face \ntre dou` conturi deschise la aceea[i
banc`, \n general, transferul se efectueaz` \n aceea[i zi.
Astfel, este avantajos s` ave]i conturi deschise la b`ncile cu care
lucreaz` [i clien]ii dvs. mai importan]i pentru a putea utiliza banii cåt mai
repede, poate chiar \n ziua efectu`rii pl`]ii. De asemenea, exist` firme
foarte mari care nu lucreaz` decåt cu anumite b`nci [i care v` pot impune
chiar prin contract s` v` deschide]i conturi \n b`ncile respective.
Dac` ave]i clien]i din alte localit`]i, \n care nu ave]i puncte de lucru,
este bine s` v` interesa]i dac` banca dvs. are sucursale \n localit`]ile
respective – tot pentru rapiditatea transferurilor. De regul`, banii ajung \n

Rela]ia cu banca 7
Banca face parte din via]a unui \ntreprinz`tor

accea[i zi, poate chiar instantaneu, \ntre sucursalele aceleia[i b`nci, chiar
dac` sunt situate \n localit`]i diferite.
Furnizorii – Acelea[i reguli se aplic` [i \n cazul furnizorilor. Fi]i
atent la termenele de plat` – data la care a]i ordonat b`ncii dvs. plata sau
data la care banii au intrat \n contul furnizorului. Sunt furnizori care nu v`
livreaz` marfa pån` cånd nu au f`cut \ncasarea.

Sfatul
|ncas`ri [i pl`]i cåt mai rapide! nostru
Nu ezita]i s` v` deschide]i conturi la b`ncile cu care lucreaz` clien]ii [i
furnizorii dvs. cei mai importan]i, chiar dac` aceste b`nci nu v` sunt pe plac.
Este benefic pentru fluxul de lichidit`]i al firmei s` beneficia]i de banii din
pl`]i cåt mai rapid [i, de asemenea, s` ave]i materialul de lucru livrat la timp.
Dac` banca nu v` inspir` \ncredere, ave]i grij` s` nu l`sa]i sume importante
prea mult` vreme \n cont.

BANCA FACE PARTE DIN VIA}A UNUI

|NTREPRINZ~TOR

Pe cine trimite]i la banc`?

A. Merge]i chiar dvs.

Este normal ca la \nceput s` v` ocupa]i personal de opera]iunile
bancare ale firmei. |n primul rånd, pentru c` probabil nu ave]i prea mul]i
angaja]i de \ncredere chiar din start [i, \n al doilea rånd, pentru c` este
foarte bine s` nu sc`pa]i din fråu finan]ele firmei. {i, pån` la urm`, dvs.
sunte]i imaginea afacerii pe care o desf`[ura]i, [i pe m`sur` ce deveni]i
cunoscut \n banc` drept un om de \ncredere, afacerea dvs. va inspira
\ncredere.

8 Rela]ia cu banca
 Banca face parte din via]a unui \ntreprinz`tor

Sfatul
Zåmbet profesional sau zåmbet de pl`cere! nostru
Func]ionarii bancari sunt [i ei oameni. Nu uita]i c` una este s`
zåmbe[ti din obliga]ie profesional`, alta este s` zåmbe[ti pentru c`
agreezi cu adev`rat o persoan`. Fi]i uman la ghi[eu, zåmbi]i din cånd
\n cånd [i ve]i beneficia de confortul de a v` \ntålni zilnic cu func]io-
nari bancari foarte amabili.

B. Trimite]i contabilul
Este o practic` des \ntålnit`, mai ales \n firmele de dimensiuni
medii. Contabilul desf`[oar` toate opera]iunile necesare, men]ine leg`tura
cu ofi]erul de cont [i acord` informa]ii ofi]erului de credit \n cazul unei
solicit`ri de finan]are. Contabilul, de regul`, este obi[nuit s` lucreze cu
b`nci, [tie cum s` pun` problema [i \[i poate crea o rela]ie bun` cu
func]ionarii. Pentru opera]iunile foarte simple \ns`, nu este neap`rat
nevoie s` piard` timp pre]ios chiar contabilul firmei cånd oricine poate
completa un formular – totul este s` fie de \ncredere.
Sfatul
Completa]i de acas` formularele! nostru
Pute]i lua de la banc` mai multe exemplare din formularele pe care le
utiliza]i \n mod curent (de regul`, formularele sunt gratuite [i v` pute]i
„servi“ direct de la ghi[eu; sunt \ns` [i b`nci care ofer` formularele con-
tra cost). Le pute]i completa la sediul firmei \n lini[te [i merge]i doar s`
le depune]i la banc`.

C. Banca dvs. de acas`

Un computer v` este indispensabil. {i pån` la o conexiune la Inter-
net mai este doar un pas. Iar dup` ce v-a]i obi[nuit cåt de cåt [i cu Inter-
netul, pute]i \ncerca – chiar [i din amuzament – Internet Banking sau
Online Banking, sau Electronic Banking, sau orice alt` variant` de ser-
vicii bancare prin Internet. Toate b`ncile moderne ofer` acest serviciu
(gratuit, \n general) cu tarife [i comisioane mai mici dintr-un motiv foarte

Rela]ia cu banca 9
Banca face parte din via]a unui \ntreprinz`tor

simplu: din start se elimin` costurile cu personalul [i cu tipizatele. Dvs.

sta]i frumos la firm`, pe plaj` sau unde ave]i chef, doar computer [i
Internet s` fie, [i v` pute]i desf`[ura opera]iunile bancare \n mod pl`cut [i
constructiv.
Avantajele Internet Banking:
✔ nu v` mai deplasa]i la banc`;
✔ nu sta]i la coad`;
✔ pute]i face opera]iuni de oriunde v-a]i afla, chiar [i din str`in`tate;
✔ nu v` mai bate]i capul pe cine s` trimite]i la banc`.

Norme [i proceduri bancare

Nu privi]i ca pe o corvoad` alc`tuirea dosarului solicitat de banc`,

pentru deschiderea unui cont sau pentru un credit. |n Romånia exist` o le-
gisla]ie special` care reglementeaz` func]ionarea sistemului bancar, b`n-
cile sunt sub permanenta supraveghere a B`ncii Na]ionale a Romåniei,
care emite o serie de norme bancare ce trebuie respectate. |n plus, fiecare
banc` are procedurile sale interne, aprobate de Banca Na]ional`, [i de la
care nu se poate abate. Din acest motiv exist` o serie de lucruri care nu
pot fi evitate \n rela]ia cu banca [i o mul]ime de reguli care trebuie res-
pectate \ntocmai.

Ce ]ie nu-]i place...

!
Aten]ie
Bine faci, bine g`se[ti!
|ncerca]i s` respecta]i regulile b`ncii, fi]i prompt \n furnizarea docu-
mentelor solicitate [i ve]i fi foarte bine privit de c`tre func]ionarii ban-
cari. Clien]ii-problem`, care critic` \n permanen]` orice mic disconfort
nu sunt foarte populari [i, \n momentul cånd au mare nevoie de ajutorul
func]ionarilor, ace[tia nu sunt foarte disponibili. Func]ionarii bancari nu
lucreaz` ca dvs. pentru propria afacere, ci sunt doar ni[te angaja]i ceva
mai bine pl`ti]i decåt media.

10 Rela]ia cu banca
 Banca face parte din via]a unui \ntreprinz`tor

Ofi]erul de cont
Cea mai important` leg`tur` a dvs. cu banca
|n general, orice firm` are un ofi]er de cont dedicat, care se ocup`
de toate cererile [i problemele care pot s` apar`. Ofi]erul de cont este cea
mai important` leg`tur` a dvs. cu banca. El v` furnizeaz` informa]ii utile
cu privire la opera]iunile pe care le desf`[ura]i, v` ajut` s` completa]i for-
mularele dac` ave]i dificult`]i, v` poate informa cu privire la \ncas`ri, pl`-
]i [i la soldul contului. |ntr-o banc` sunt foarte multe persoane nev`zute,
pe care nu ajunge]i s` le cunoa[te]i niciodat`, iar acestea \[i vor crea o opi-
nie despre dvs. [i despre firm` prin perspectiva felului \n care v` prezin-
t` ofi]erul de cont.
S` zicem c` trebuie s` scoate]i urgent dintr-un depozit o sum` mare
de bani chiar spre sfår[itul programului. Acest lucru nu depinde numai de
ofi]erul de cont, ci de multe alte „roti]e“ din banc`. Dar dac` ofi]erul de
cont insist` destul [i aduce argumente – lucrurile sunt ca [i rezolvate.
Totul este s` nu abuza]i.

Instrumente de plat`

A. Ordinul de plat`
Ordinul de plat` este cel mai simplu instrument de
plat`. Completa]i un formular standardizat (care nu difer`
prea mult de la o banc` la alta). |n baza acestuia se transfer`
din contul dvs. suma de bani \nscris` pe ordinul de plat` \n
contul beneficiarului \nscris tot pe formularul respectiv.

Pe un ordin de plat` trebuie s` \nscrie]i exact suma pe care dori]i s`

o pl`ti]i, \n cifre [i litere, num`rul dvs. de cont, scopul transferului,
numele beneficiarului, contul s`u bancar [i banca la care este deschis,
data efectu`rii pl`]ii [i semn`tura dvs. Formularul original r`måne la
banc`, iar dvs. primi]i o copie a acestuia care reprezint` dovada c` a]i
efectuat plata respectiv`.

Rela]ia cu banca 11
Banca face parte din via]a unui \ntreprinz`tor

Ce informa]ii con]ine un ordin de plat`

Pl`ti]i: 1.000.000 lei (\n cifre) un milion lei (\n litere)

Pl`titor: numele dvs./numele
firmei dvs.
Cod fiscal: codul fiscal al firmei
dvs.
Din cont: num`rul contului
firmei dvs.
De la banca: numele b`ncii
unde ave]i cont deschis pentru
firma dvs.
Reprezentånd: scopul opera]iunii
(transfer, plat` factur` nr. etc.)
Beneficiar: numele beneficiaru-
lui/numele firmei beneficiarului
|n contul: num`rul contului
beneficiarului
La banca: numele b`ncii [i
sucursala unde este deschis
contul beneficiarului
Semn`tura: semn`tura dvs.
Data: data la care emite]i
ordinul de plat`

B. Cecul
Cecul este un instrument de plat` pe care \l pot utiliza
doar firmele care au un cont deschis la banc`. Foarte pe scurt
[i simplificat, cånd emite]i un cec da]i de fapt o instruc]iune
scris` [i precis` unei b`nci de a pl`ti cuiva valoarea men]ionat`
pe cec, bani care trebuie s` fie disponibili \n contul dvs.

Pentru ca o banc` s` v` elibereze formulare de cecuri \n alb pe care

s` le pute]i utiliza ca instrumente de plat` trebuie s` \ndeplini]i anumite
condi]ii care difer` de la banc` la banc`. |n principal \ns`, trebuie s`
prezenta]i \ncredere, s` ave]i bani \n cont pån` la o anumit` limit` [i s` nu
fi avut incidente de pl`]i (vezi capitolul de mai jos). Un incident de plat`
cu cecuri poate duce la interdic]ia de a emite cecuri pe o perioad` de un
an \ncepånd cu data \nregistr`rii acestui incident, [i aceast` interdic]ie este
comunicat` tuturor b`ncilor din sistem.

Cåteva men]iuni obligatorii pe care trebuie s` le con]in` un cec:

● Ordinul de a pl`ti o anumit` sum` de bani

12 Rela]ia cu banca
 Banca face parte din via]a unui \ntreprinz`tor

● Numele b`ncii care trebuie s` pl`teasc`

● Locul unde se face plata
● Data [i locul emiterii
● Semn`tura reprezentantului firmei care emite cecul

C. Biletul la ordin
Biletul la ordin reprezint` angajamentul celui care \l
emite de a pl`ti, la o anumit` dat`, suma care este \nscris`
pe bilet unui anumit beneficiar.

Biletul la ordin este foarte r`spåndit [i \l pute]i utiliza dac` ave]i

furnizori c`rora le pl`ti]i – conform contractului – la un anumit termen
dup` ce recep]iona]i marfa. Astfel, furnizorul are siguran]a c` \[i va \ncasa
banii la termenul stabilit. De asemenea, pentru biletul la ordin trebuie s`
v` asigura]i c` ave]i bani \n cont la momentul termenului de plat` \nscris
pe bilet (exist` [i bilete la ordin la vedere care pot fi \ncasate oricånd
dore[te posesorul biletului). Aten]ie la banii disponibili \n cont, pentru c`
orice bilet la ordin f`r` acoperire intr` tot \n sfera incidentelor de plat`.

Cåteva men]iuni obligatorii pe care trebuie s` le includ` un

bilet la ordin:
● Suma de plat`
● Numele [i prenumele celui c`ruia \i face]i plata
● Semn`tura dvs.
● Data emiterii biletului la ordin
Sfatul
Cere]i sfatul angaja]ilor b`ncii! nostru
Conform reglement`rilor \n vigoare, func]ionarii bancari au obliga]ia
s` v` instruiasc` privitor la utilizarea instrumentelor de plat`. Exist` re-
guli foarte stricte privind completarea acestora [i, de aceea, ei au dato-
ria s` v` explice tot ce trebuie s` [ti]i pentru a evita incidentele sau orice
problem` de aceast` natur`.

Rela]ia cu banca 13
Banca face parte din via]a unui \ntreprinz`tor

Mare aten]ie la ce [i cum scrie]i!

!
Aten]ie
Un banal ordin de plat` completat incorect, cu o cifr`
scris` incorect sau cu un nume greu de descifrat, v` poate crea mari pro-
bleme. Dac` nu se \n]elege cåt, cui, cånd [i \n ce cont pl`ti]i, risca]i s`
nu se fac` plata sau s` se fac` \ntr-un cont gre[it [i r`måne]i cu obliga]ii
de plat` ne\ndeplinite.

Incidentele de plat` sunt o pat` \n istoria firmei

Centrala Incidentelor de Pl`]i este gestionat` de

Banca Na]ional` [i reprezint` o uria[` baz` de date cu toate
incidentele de pl`]i raportate de b`ncile din sistemul bancar.

La aceast` baz` de date au acces toate b`ncile din sistem care o uti-
lizeaz` pentru a verifica seriozitatea clien]ilor. Incidentele de plat` pot
constitui o piedic` de netrecut pentru o firm` \n momentul \n care solicit`
unei b`nci s` i se dea carnete de cecuri sau cånd solicit` un credit, putån-
du-se ajunge pån` la refuzul de a i se deschide chiar [i un cont curent.
Problema este c` odat` \nregistrat \n baza de date, un incident nu se
mai [terge timp de [apte ani, decåt dac` se dovede[te c` a fost \nscris
dintr-o eroare.

Sfatul
Verifica]i-v` partenerii de afaceri! nostru
Aceast` baz` de date nu trebuie s` fie doar o sperietoare pentru dvs.
– cu pu]in` aten]ie pute]i evita orice incident –, ci [i o modalitate de a v`
verifica partenerii de afaceri. Pute]i consulta Centrala Incidentelor de
Pl`]i prin intermediul b`ncii cu care lucra]i, pentru a vedea dac` un
client care dore[te s` v` pl`teasc` cu cecuri sau bilete la ordin nu este
cumva cunoscut pentru neonorarea pl`]ilor.

14 Rela]ia cu banca
 Cum se ob]ine un credit

|n ce pot consta incidentele de plat`:

– cecuri emise f`r` autorizarea b`ncii;
– cecul/biletul la ordin este f`r` acoperire (nu exist` bani deloc sau
destui \n cont la momentul cånd se cere plata);
– cecul este fals sau nu este completat a[a cum trebuie \n toate cåm-
purile obligatorii;
– cecul a fost emis de c`tre cineva aflat \n interdic]ie bancar`.

Cum se explic` incidentele de plat`:

– \ntreprinz`torul nu [tie s` \[i asigure necesarul de bani pentru a-[i
respecta termenele de plat`;
– firma este neserioas` [i nu pl`te[te la timp;
– \ntårziind pl`]ile, firma ruleaz` banii \n alte scopuri.

CUM SE OB}INE UN CREDIT

SFATURI UTILE {I PA{I DE URMAT
Exist` mai multe tipuri de credite, iar sistemul bancar din Romånia
diversific` \n permanen]` oferta pentru \ntreprinderi, deoarece \ntre b`nci
exist` deja o concuren]` destul de puternic`.
Nu vom aminti aici toate tipurile de credite, ci doar pe cele care
pot ajuta o afacere mic`, \n dezvoltare, sau chiar o afacere aflat` la
\nceput.
|n principiu, oricine are nevoie de bani, individ sau firm`, to]i ne
dorim mai mult decåt avem [i, \ntr-un fel, aceasta este cheia progresului.
Nu trebuie \ns` s` apela]i la un credit cu orice pre], ci trebuie s` calcula]i
cåt cå[tiga]i dac` lua]i creditul [i dac` acest cå[tig v` acoper` cheltuielile
de dobånd` [i comisioanele implicate de orice credit bancar.
De asemenea, trebuie s` defini]i foarte bine proiectul pentru care v`
trebuie bani, deoarece orice banc` vrea s` [tie ce finan]eaz`, cu lux de
am`nunte.

Rela]ia cu banca 15
Cum se ob]ine un credit

Cåteva tipuri de credite importante pentru

\ntreprinz`tori
Vre]i s` face]i o investi]ie?
Asigura]i-v` c` aceasta v` va genera venituri sau v` va scuti de cos-
turi (v` diversifica]i activitatea printr-o gam` extins` de produse, v` \m-
bun`t`]i]i calitatea produselor [i v` cre[te]i num`rul de clien]i, v` cump`-
ra]i un sediu [i nu mai pl`ti]i chirie, v` cump`ra]i un echipament [i evita]i
plata unor servicii). |n acest scop pute]i solicita un credit pentru investi]ii
care se acord`, de regul`, pe termen mediu sau lung (de la 1 la 5 ani [i
chiar mai mult, \n func]ie de sum` [i alte criterii).

Ave]i nevoie de lichidit`]i?

Aceast` situa]ie apare \n momentul \n care termenele la care clien]ii
v` pl`tesc marfa pe care le-o livra]i sunt mai mari decåt termenele la care
dvs. trebuie s` v` pl`ti]i furnizorii. |n acest caz, exist` dou` solu]ii. Dac`
lucra]i cu magazine mari, care, de regul`, pl`tesc la intervale mari de timp
sau pl`tesc la vånzare, pute]i \ncerca o scontare de facturi. Avantajul ma-
jor al acestui tip de credit este c` nu v` trebuie garan]ii suplimentare sub-
stan]iale dac` ave]i clien]i cunoscu]i [i care prezint` \ncredere pentru ban-
c`.
O alt` solu]ie pentru nevoia de lichidit`]i este creditul pentru capi-
tal de lucru. Acesta are ca scop finan]area opera]iunilor curente ale unei
firme. Dac` beneficia]i de o linie de credit „revolving“, banca v` d`
banii \n cont la semnarea contractului de credit, [i dvs. trebuie s` \i retur-
na]i integral la sfår[itul perioadei de creditare, care nu dep`[e[te, de regu-
l`, un an.

Ce \nseamn` revolving: \n momentul \n care a]i

\ncasat o sum` care acoper` \n \ntregime creditul se poate
spune c` l-a]i dat \napoi integral. O linie de credit revolving
\nseamn` c` pute]i utiliza din nou creditul, ori de cåte ori \l
rambursa]i integral sau par]ial pån` la sfår[itul perioadei de
creditare, f`r` s` fie nevoie de acordul b`ncii \n acest sens.

16 Rela]ia cu banca
 Cum se ob]ine un credit

Avantajul acestui credit „revolving“ este c` utiliza]i banii cånd ave]i

nevoie de ei \n scopul efectu`rii de pl`]i, iar pe m`sur` ce \ncasa]i bani \n
cont, creditul se acoper`, suma fiind din nou la dispozi]ia dvs. Un alt
beneficiu este c` pl`ti]i dobånda strict pentru ce sum` utiliza]i [i doar pe
perioada pe care a]i utilizat-o. Lunar, trebuie s` achita]i comisioanele [i
dobånda calculat` pån` \n acel moment.

Calculul dobånzii pentru capitalul de lucru „revolving“

Firma prime[te un credit pentru capital de lucru
de 500 milioane de lei, care i se vars` de c`tre banc`
\n contul curent \n care nu avea nici un ban. Dup`
Exemplu
cåteva zile, firma trebuie s` pl`teasc` furnizori \n
valoare de 250 milioane de lei [i \i mai r`mån
disponibili \n cont al]i 250 milioane de lei din credit.
Dup` zece zile, firma \ncaseaz` \n cont 500 milioane de lei de la
clien]i [i astfel are disponibili 750 milioane de lei, din care 500 mili-
oane credit [i 250 milioane bani proprii. Dobånda se calculeaz` pe
cele zece zile pån` la \ncasare [i doar pentru suma de 250 milioane
de lei utilizat` din credit. Apoi firma face pl`]i \n valoare de 750 mi-
lioane de lei [i r`måne iar f`r` nici un ban \n cont pån` peste 15 zile
cånd \ncaseaz` din nou 600 milioane de lei. Pentru aceste 15 zile
firma pl`te[te dobånd` la 500 milioane utiliza]i din credit. Dup` \n-
casare firma are \n cont 600 milioane de lei disponibili, din care 500
milioane de lei credit [i 100 milioane de lei bani proprii.
Cont curent 0
Credit 500 milioane de lei
Pl`]i furnizori – 250 milioane de lei
Cont curent 250 milioane de lei disponibili
|ncas`ri clien]i + 500 milioane de lei
Cont curent 750 milioane de lei disponibili
Pl`]i furnizori – 750 milioane de lei
Cont curent 0
|ncas`ri clien]i + 600 milioane de lei
Cont curent 600 milioane de lei disponibili

Rela]ia cu banca 17
Cum se ob]ine un credit

Calcul dobånd`:
Dobånda este de 8%/an – dobånda pe zi este suma utilizat` din
credit x 8%/360 zile
– la 250 milioane de lei pentru 10 zile: 250.000.000 x 8%/360 x
10 = 555.555 lei
– la 500 milioane de lei pentru 15 zile: 500.000.000 x 8%/360 x
15 = 1.666.665 lei
Total dobånd` pentru toate opera]iunile: 2.222.220 lei
(Suma este aproximat` [i depinde [i de sistemul de calcul al
b`ncii, iar dobånda este doar un exemplu.)

Cåt v` cost` s` lua]i un credit

Dobånda
Primul lucru la care ne gåndim cu to]ii atunci cånd vorbim despre
credite este dobånda. Dobånda care v` intereseaz` este cea pe an sau per
anum (prescurtat p.a.) cum obi[nuiesc s` \i spun` func]ionarii bancari. Cu
alte cuvinte, ce dobånd` a]i pl`ti la \ntreaga sum` \mprumutat` pe o
perioad` de un an.
Dobånda este calculat` la suma pe care o mai ave]i de pl`tit
astfel:
– pentru un credit cu rate egale – acestea se numesc anuit`]i [i
sunt calculate cu ajutorul unei formule speciale. Dvs. pl`ti]i lunar aceea[i
sum` care include atåt suma pe care o returna]i din credit (numit` princi-
pal), cåt [i dobånda. Specificul anuit`]ilor este c` la \nceput principalul
reprezint` un procent mai mic din rat`, fa]` de dobånd`, pentru ca pro-
por]ia s` se inverseze spre sfår[itul perioadei de creditare;
– pentru un credit cu rate descresc`toare – suma \mprumutat`
(principalul) o da]i \napoi \n rate egale (\mp`r]i]i suma luat` credit la
num`rul de luni al perioadei de creditare: 4 ani = 48 luni, 48 de rate
egale), iar dobånda se calculeaz` la suma pe care o mai ave]i de plat` – pe
m`sur` ce pl`ti]i \n fiecare lun` ratele din principal r`mån egale, iar suma
reprezentånd dobånda este din ce \n ce mai mic`;
– pentru un credit capital de lucru – dobånda se calculeaz` la
suma utilizat` din credit [i se pl`te[te lunar.

18 Rela]ia cu banca
 Cum se ob]ine un credit

Compara]ie \ntre credit cu rate egale [i

credit cu rate descresc`toare

Pentru un credit de investi]ii pe 5 ani, \n valoare de 35.000 euro, cu

o dobånd` de 9,5%/an:

Tip rate
Nr. rate
Egale Descresc`toare
Rata 1 735 euro 860 euro
Rata 2 735 euro 856 euro
Rata 3 735 euro 851 euro
........... ........... ...........
Ultima rat` 735 euro 588 euro
Dobånda total` 9.100 euro 8.197 euro

Cump`ra]i riscul pe care [i-l asum` banca! Aten]ie

!
Ceea ce pl`ti]i la banc` este riscul pe care aceasta
[i-l asum` cånd v` d` creditul [i posibilitatea de a dispune de bani care
nu v` apar]in. Cu cåt perioada pe care vi se acord` creditul este mai
mic`, deci riscul este mai mic, cu atåt dobånda trebuie s` fie mai mic`.
Cu cåt situa]ia financiar` a firmei este mai bun`, cu atåt dobånda trebuie
s` fie mai acceptabil` [i posibilit`]ile dvs. de a negocia cresc.

Ce poate ascunde un comision

Cum se calculeaz`, cånd [i de cåte ori se percepe? Cam asta ar tre-
bui s` v` intereseze despre comisioane. Sunt comisioane care se iau o sin-
gur` dat`, la \nceput [i se calculeaz` la toat` valoarea creditului. Poate fi
o sum` destul de mare, dar [ti]i c` a]i sc`pat de o grij` [i este o sum` fix`.
Dac` nu ave]i bani s` pl`ti]i un astfel de comision, cere]i s` vi se permit`
s` \l achita]i chiar din credit.
Sunt comisioane care se percep lunar [i se calculeaz` la suma uti-

Rela]ia cu banca 19
Cum se ob]ine un credit

lizat` din credit. Acestea func]ioneaz`, de fapt, ca o dobånd` doar c` este

denumit` altfel.
Alte comisioane se pot percepe anual [i se calculeaz` ori la suma
utilizat` din credit, ori chiar la \ntreaga sum` \mprumutat`. |n cazul din
urm`, cheltuiala este foarte mare [i trebuie s` v` gåndi]i de dou` ori dac`
merit` [i dac` v` pute]i acoperi astfel de costuri.

Cheltuieli adi]ionale
|nscrierea unei ipoteci poate fi o opera]iune foarte costisitoare (ta-
xele notariale nu sunt deloc mici). De asemenea, pentru a aduce ca garan-
]ie o proprietate imobiliar` este necesar` o evaluare, iar costurile de evalu-
are le suporta]i dvs. integral.
{i cine [tie ce alte costuri pot s` mai apar`! Aici intervine din nou
rela]ia dvs. cu ofi]erul de cont care v` poate spune din experien]` la ce s`
v` a[tepta]i.

Cum convinge]i o banc` s` v` acorde creditul de

care ave]i nevoie
Imagina]i-v` c` ave]i o sum` de bani [i c` sunte]i solicitat de cineva
s` \i \mprumuta]i pentru a-[i dezvolta afacerea. Ce v-ar interesa \n primul
rånd? Dac` afacerea merge, dac` are clien]i, dac` ace[tia \i pl`tesc la timp,
dac` \[i pl`te[te la råndul s`u furnizorii la timp, dac` iese profit [i dac` – \n
ultim` instan]` – aceast` afacere i-ar permite \ntreprinz`torului s` v` dea
banii \napoi cu tot cu o dobånd` satisf`c`toare. Cam asta vrea [i o banc`.

Garan]iile
Pentru a lua un credit, b`ncile v` solicit` garan]ii. Dac`, de pild`, vre]i
s` face]i o investi]ie imobiliar` – \ntr-un sediu, o hal`, un teren etc. – garan-
ta]i cu ipoteca pe proprietatea respectiv`. Dac` vre]i s` cump`ra]i o ma[in`
pentru transport – garanta]i cu ma[ina respectiv`. |n cazul \n care ave]i
nevoie de capital de lucru, ipoteca]i o proprietate pe care o ave]i deja sau
pune]i gaj pe o ma[in`, pe un utilaj etc. |n cazul echipamentelor cu care
lucra]i, b`ncile nu sunt prea \ncåntate s` pun` gaj pe ele. Acestea sunt destul
de specializate [i \n cazul nefericit al execut`rii s-ar vinde greu sau deloc.

20 Rela]ia cu banca
 Cum se ob]ine un credit

Cea mai sigur` garan]ie [i implicit foarte agreat` de b`nci o repre-

zint` depozitele colaterale. Dac` dvs. personal, ca \ntreprinz`tor, ave]i o
sum` de bani, dar nu vre]i s` o \mprumuta]i firmei dvs. ca atare, pute]i
constitui un depozit cu aceast` sum`, la care primi]i o dobånd` (de regul`
una mai mic` decåt cea practicat` \n mod curent la depozite) [i pute]i lua
un credit de maximum aceea[i valoare cu suma depus`. Dac` nu pl`ti]i
creditul, banca poate lua banii direct din depozit.
B`ncile clasific` garan]iile prezentate de clien]i pentru credite \n
func]ie de cåt de u[or ar putea transforma \n bani aceste garan]ii. |n acest
sens, valoarea garan]iilor prezentate este ponderat` cu un anumit procent.
Adic`, \n cazul \n care ipoteca]i un apartament \n Bucure[ti care valorea-
z` 20.000 euro, banca v` crediteaz`, s` spunem, cu o sum` de pån` la 80%
din valoarea apartamentului, adic` maximum 16.000 euro. Dac` \ns`
propune]i drept garan]ie un teren situat la Lehliu, dincolo de faptul c` sunt
unele b`nci care nici nu ar accepta o astfel de garan]ie, banca v` credi-
teaz` cu o sum` de pån` la 40% (s` zicem) din valoarea evaluat` a terenu-
lui. Fiecare banc` are propriul sistem de ponderare a valorii garan]iilor
prezentate care ]ine de procedurile interne [i de politica de risc pe care o
adopt` la un moment dat banca.
Sfatul
Cåteva „dedesubturi“ nostru
1. Dac` prezenta]i o garan]ie care acoper`, s` zicem, de dou` ori cre-
ditul – nu v` speria]i. |n cazul execut`rii, banca ia strict suma pe care o
datora]i, iar restul v` revine dvs. Totul este s` nu ajunge]i acolo.
2. De regul`, dac` dvs. ca \ntreprinz`tor oferi]i drept garan]ie pentru
creditul firmei dvs. locuin]a personal`, ma[ina personal` sau o alt` pro-
prietate personal`, acest lucru este de bun augur. Banca are dovada im-
plic`rii dvs. \n afacere [i este un semn c` ve]i face tot posibilul s` nu se
ajung` la executare.
3. Contribu]ia proprie la proiectul finan]at este important`. Dac` proiec-
tul e[ueaz` nu se pierd numai banii de la banc`, ci [i banii dvs., a[a c` intere-
sul dvs. ajunge s` coincid` cu cel al b`ncii, [i anume ca afacerea s` mearg`.
Banca nu vrea s` execute garan]ii, ci s` cå[tige bani din dobånd`.

Rela]ia cu banca 21
Cum se ob]ine un credit

Plata ratelor
Nu ignora]i acest aspect! B`ncile sunt institu]ii care au ca scop pro-
fitul, iar profitul \l realizeaz` din dobånzi [i comisioane. Astfel, interesul
b`ncii este s` v` pl`ti]i ratele la timp [i s` \ncaseze dobånda la banii pe
care vi i-a \mprumutat.
|n acest sens, capacitatea de plat` a firmei este la fel de important`
ca [i garan]iile. Acesta este punctul-cheie: s` v` prezenta]i afacerea cåt
mai am`nun]it, s` ave]i un proiect bine definit [i s` se vad` c` [ti]i cum s`
scoate]i bani din el.
Mai ales pentru o afacere aflat` la \nceput este bine s` v` g`si]i cli-
en]i \nc` \nainte de a porni produc]ia deoarece b`ncile nu se dau \n vånt
s` finan]eze astfel de proiecte. Acest lucru arat` c` ave]i cui s` vinde]i, iar
riscul este doar ca produsele dvs. s` nu fie la standardele cerute de clien]i.
Nu ezita]i s` prezenta]i toate documentele cerute. Dac` sunte]i reti-
cent, da]i na[tere la suspiciuni.
Fluxul de lichidit`]i este relevant \n dovedirea capacit`]ii firmei de
a achita ratele. Acesta se calculeaz`, \ntr-o form` simplificat`, sc`zånd
din \ncas`rile efective ale firmei \ntr-o lun` toate cheltuielile efective
(furnizori, chirie, salarii etc. – adic` tot ceea ce pl`ti]i \n luna aceea pen-
tru a putea ob]ine \ncas`rile respective).

Dac` \n prezent spa]iul \n care v` desf`[ura]i

activitatea este \nchiriat, iar chiria lunar` este de
300 euro [i vre]i un credit de investi]ii pentu a Exemplu
cump`ra spa]iul respectiv, ideal este ca rata lunar`
s` nu dep`[easc` chiria pe care o pl`ti]i. |n felul
acesta este evident c` ave]i capacitatea s` pl`ti]i
ratele, a[a cum [i \nainte v` pl`tea]i chiria. Iar dac` ratele sunt chiar
mai mici decåt era chiria lunar`, lucrurile stau [i mai bine [i tran-
zac]ia este clar una profitabil` pentru firm` [i implicit pentru banc`,
deoarece riscul s` nu v` pl`ti]i rata este mai mic.

22 Rela]ia cu banca
 Cum se ob]ine un credit

Ce se \ntåmpl` dac` nu v` pl`ti]i ratele la timp

Dac` nu pl`ti]i deloc, banca de unde a]i \mprumutat banii execut`

garan]iile – adic` trece la m`suri extreme. Exist` \ns` [i cazuri \n care se
produc doar \ntårzieri la plata ratelor, de durat` mai mare sau mai mic`,
cauzate de lipsa de lichidit`]i a firmei sau chiar de neaten]ie.
|ntårzierile la plata ratelor nu sunt evenimente de dorit pentru o fir-
m`, dintr-un motiv foarte simplu. A[a cum exist` o Central` a Inciden-
telor de Plat`, exist` [i o Central` a Riscurilor Bancare (CRB) care
este consultat` de toate b`ncile [i \n care sunt \nregistrate atåt creditele
firmelor, cåt [i ale persoanelor fizice. B`ncile au obliga]ia de a raporta la
CRB creditele pe care le acord` [i situa]ia acestora: situa]ie normal`, \n-
tårzieri, rescaden]`ri, executare.
|n felul acesta, cånd solicita]i un credit la o banc`, anali[tii de cre-
dit pot afla foarte repede dac` mai ave]i \mprumuturi la alte b`nci [i care
este situa]ia acestora. O simpl` \ntårziere la plata unei rate reprezint` pen-
tru firma dvs. o pat` care nu se [terge timp de 7 ani [i despre care ve]i fi
\ntrebat ori de cåte ori solicita]i un credit. O astfel de \nregistrare la CRB
v` poate costa de multe ori chiar ob]inerea creditului \n condi]iile \n care
banca se gånde[te c` a[a cum a]i \ntårziat \n trecut o ve]i face [i pe viitor.
Se poate \ntåmpla s` ave]i o lun` mai proast`, o prioritate de plat`
sau altceva care s` nu v` permit` s` achita]i la timp rata la un credit. |n
acest caz este de dorit s` v` adresa]i b`ncii de la care ave]i creditul [i s`
\ncerca]i s` negocia]i o perioad` de gra]ie pentru plata ratei respective sau
o rescaden]are a creditului (se prelunge[te perioada de creditare).

Bine de [tiut! Aten]ie

!
B`ncile nu au voie s` v` caute \n baza de date CRB
dac` nu au acordul scris al firmei, semnat [i [tampilat.

Rela]ia cu banca 23
Cum se ob]ine un credit

Banca este o altfel de firm`

B`ncile sunt companii care au ca scop profitul, ca orice firm`

obi[nuit`. Diferen]a major` este c`, \n momentul \n care \ncheie o afacere
banca nu se gånde[te cu prec`dere la profitabilitatea acesteia, ci \n aceea[i
m`sur` analizeaz` [i riscurile la care se expune.
|n rela]ia cu banca, pune]i-v` \n permanen]` \n postura oamenilor cu
care intra]i \n contact. Trebuie s` respecte o legisla]ie foarte restrictiv` [i
o serie de proceduri de la care nu se pot face abateri, \n plus trebuie s`
evalueze \n permanen]` riscurile – opera]ionale (pentru opera]iunile
curente) [i de creditare.
Din acest motiv, cel mai important element al rela]iei este \ncrede-
rea reciproc` care trebuie sus]inut` de o comunicare permanent` [i f`r`
omisiuni. Dac` \n lumea afacerilor, \n general, sinceritatea nu este neap`-
rat un atu, \n rela]ia cu banca aceasta este \ntotdeauna o bil` alb`.

24 Rela]ia cu banca
 Ferm` pentru cre[terea stru]ilor
o activitate inedit`, o oportunitate de excep]ie
Cre[terea stru]ilor este o afacere extraor-
dinar de interesant`, atåt ca specific al activi-
t`]ii (este vorba, \n definitiv, de ni[te p`s`ri
complet neobi[nuite \n Romånia), cåt [i din
punctul de vedere al profitabilit`]ii. Un ou de
stru] pentru incubat se vinde cu 15-30 euro,
iar un ou de stru] pentru consum se vinde cu
9-15 euro, \n func]ie de num`rul de ou` achi-
zi]ionate. Avånd \n vedere c` o femel` de-
pune anual 60-70 de ou`, \ncepånd cu vårsta
de 2,5-3 ani [i pån` la 45 de ani, face]i sin-
guri un calcul.

Trebuie s` ]ine]i cont c` pute]i exploata aceste p`s`ri [i \n alte direc]ii.

Astfel: de la stru] se valorific` [i carnea, [i ficatul, [i penele, [i pielea:
● carnea este asem`n`toare celei de vac` [i cost` 2,5 euro/kg viu.
De la un stru] de un an, care cånt`re[te 90-100 kg, cå[tiga]i peste 150
de euro.
● 1,2-1,5 metri de piele de stru] cost` \ntre 100-200 de euro.

De la o singur` femel` de stru] pute]i ob]ine \ntr-un an venituri de peste

2.000 de euro din valorificarea ou`lor [i a puilor. Nu uita]i c` un stru]
tr`ie[te aproximativ 50 de ani.
Pentru \nceput ave]i nevoie de:
✔ un teren de 500-1.000 mp
✔ o instala]ie de incubat
✔ cuno[tin]e de specialitate
✔ un furnizor de material biologic. REL 202

Comanda]i aceast` lucrare: ■ telefonic: (021) 209.45.45

■ prin fax: (021) 205.57.30 ■ prin po[t`: Ghi[eul extern 3, O.P. 39,
sector 3, Bucure[ti ■ prin e-mail: comenzi@rs.ro