Parohia

2021 - Anul omagial al pastorației românilor din afaraMărţişor

României

Anul IX nr. 33 (500)

15 August 2021
Duminica a VIII-a după Rusalii

(Înmulțirea pâinilor)
www.parohiamartisor.ro

În vremea aceea Iisus a văzut mulţimea de oameni si I s-a făcut milă de dânsii si a tămăduit pe toţi bolnavii lor. Iar când s-a
făcut seară, s-au apropiat de Dânsul ucenicii Săi si I-au zis: locul acesta este pustiu si iată e târziu; deci dă drumul
mulţimilor, ca să se ducă în sate să-si cumpere de mâncare. Iisus însă le-a răspuns: nu trebuie să se ducă; daţi-le voi să
mănânce. Dar ei I-au spus: nu avem aici decât numai cinci pâini si doi pesti. Atunci El a zis: aduceţi-le aici la Mine. După
aceea a poruncit oamenilor să sadă pe iarbă si, luând cele cinci pâini si cei doi pesti, si-a ridicat ochii spre cer, a
binecuvântat si, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii mulţimilor. Si au mâncat toţi si s-au săturat; si au strâns
rămăsiţele de fărâmituri, douăsprezece cosuri pline. Iar cei care mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei si
de copii. Îndată după aceea, Iisus a silit pe ucenici Săi să intre în corabie si să treacă înaintea Lui, pe ţărmul celălalt, până ce
El va da drumul mulţimilor. (Matei 14, 14-42)
Suntem în plină minune mereu cu Hristos Domnul. Lucrurile banale în mâinile Sale devin Taine. Dacă ar fi să gândim în
parametrii în care se gândește economicul de astăzi, Apostolii au dreptate. „Decât” înseamnă credința umană că e puțin,
insuficient, mărunt. Pare fără rost ce le spune Domnul. Că ei, pescari echilibrați, ar putea să dea de mâncare unei mulțimi.
Suntem în muchea de munte numit astăzi Muntele Fericirilor. Este credibil momentul. Ba chiar este un amănunt, și ce
amănunt, că oamenii s-au însănătoșit – după cum în repetate rânduri ne zice Matei. Înmulțirea pâinilor și peștilor are loc
imediat după ce Domnul află despre moartea incredibil de nedreaptă a lui Ioan Botezătorul.
Domnul pierde un prieten, dar nu socotește moartea lui păcat al tuturor oamenilor. Vindecă. Propovăduiește. Ajută. Este
prezent. Nu refuză să fie Viu. Oamenii Îl asaltează – am spune azi. Iar El se lasă cucerit cu o gentilețe vrednică de Dumnezeu.
Momentul înmulțirii pâinii și peștilor aici intervine. Un soi de cină în amintirea Prietenului Ioan. Așa am privit mereu
momentul acesta. Drept în Sine, Dumnezeu nu poate să nu ajute. Vindecările înmulțiseră gurile flămânde. Bolnavii, ca să facă
dovada vindecării lor, mâncau. Mâncau cu foamea bucuroasă a supraviețuitorilor. Pentru pâine și pești se muncea strașnic. Și
ei oricum nu aveau decât cinci pâini și doi pești. Adică nimic.
Domnul le răspunde, dinaintea sprâncenelor lor ridicate a uimire, că pot ei să le dea de mâncare. Nu de libertatea căutării
hranei – numai bun efortul după o zi de tensiune în așteptarea vindecării ori minunilor –, ci de propria lor libertate de a face
minuni le vorbește Domnul. Dinaintea unei imposibilități fizice nu soluția fizică era definitorie. Domnul le atrage atenția că în
ei sunt deja împlinite cele ale minunii. Chiar faptul că vin la Mântuitorul să le dea drumul oamenilor pentru a căuta mâncare
ni-i arată empatici la suferință. Și ei erau sleiți. Și poate temători. Auziseră ce se întâmplase cu Ioan. Bănuiau că nici lui
Hristos nu-i va fi bine în logica irozilor. Dar ei logicii acesteia economice i se supun. Ori Hristos are în gestul Său logica
Împărăției lui Dumnezeu. Este impresionant cum are grijă ca gesturile să fie văzute. Vor constitui în istorie cele mai aproape
de Hristos gesturi ale Bisericii. Gesturile prin care se instituie Euharistia. Prin care se dăruiesc în veac mâinile lui Hristos
mâinilor noastre.
Logica irozilor. Ucigători de sfinți. Logica oamenilor care văd în economie numai puterea de a domina, de a lua, de a ține
sub presiune firea celui sărac. Domnul privește la cer, binecuvântează, frânge și dă ucenicilor Săi să dăruiască oamenilor. Oare
așa ar fi fost mai atenți la jignirile aduse comunității creștine din România oamenii care au batjocorit împărtășirea? Dacă ar
privi atent la gesturile liturgice ar vedea că ele sunt un soi de stick de memorie ce ține în el, deloc ascuns, tocmai aristocrata
gentilețe a Domnului Hristos. Boieria lui autentică. Apostolii desigur că s-au entuziasmat. Iar oamenii pare că s-au și săturat.
Ca la cinci mii de bărbați, afară de femei și de copii. Un soi de nuntă cosmică în care Mirele hrănește Mireasa care este
Biserica în formare. S-a schimbat gustul pitei? Unii dintre exegeți ne spun că Domnul aici nu a înmulțit „franzele” – pâinea de
pe masa bogaților ori pâine ca cea de la Cina Ultimă din foișorul ierusalimitean. Sunt pâinile săracilor. Mici. Negre. Ca niște
pietre – de aceea le și folosește Hristos în pedagogia Sa întrebând cine dacă fiul său cere pâine el îi aruncă pietre – pe care nu
se așeza mare lucru. Mâinile săracilor și mâna lui Hristos. O îndumnezeitoare vindecare de frica de foame. O readucere a
pâinii în mâinile noastre. În mulțumirile noastre.
Logica Împărăției aceasta este. Transfigurarea sărăciei. Aducerea ei în săturare, fie și de lucruri minimale. Aud des în
viața de zi cu zi cum au rămas fără de serviciu prieteni ori necunoscuți. Cum patronii, după logica lui Irod, au tăiat din salariile
oamenilor ca nu cumva să sărăcească ei. Cum și-au modificat structurile economice ale firmelor pentru a cădea mereu în
picioare. Oamenii nu mai contează. Pot fi bolnavi ori nu, săraci ori ba, încadrați în norme ori nu. Un soi de economie cu gust
de Gadara. A putrezit morala economică pe raftul intereselor particulare. Și constatăm mereu un Stat prea slab să poată apăra
cu adevărat săracul. Omul care are nevoie de vindecare și hrană. Care are nevoie de viață reală. La polul opus smiorcăiții care
își reduc voile și își regândesc vacanțele. Ofuscați și convinși că sunt victime ale comploturilor universale și incompetențelor
de sistem. Este și așa. Dar sunt și victimele neputinței lor de a mai vedea oamenii! Hristos lecția aceasta o oferă la înmulțirea
pâinilor și peștilor. Cinci și doi. Sărăcie lucie. Nu ni se spune că dăruind hrană El ar fi mâncat...
Salvarea din sărăcie și mizerie a unei țări începe prin măsurarea forței dinlăuntrul comunității dispusă să dăruiască
celuilalt siguranța prieteniei ce înmulțește pâinea și peștele. Care face din nimic hrană. Cum ne povesteau odinioară
bunicii că bunicii lor făceau din nimicul sărăciei lor o sărbătoare invidiată de cele mai fastuoase mese seniorale. Pentru că
masa nu este despre mâncare. Ci despre oameni! Care știu să și dea, nu numai să se îmbogățească...
Părintele Constantin Necula - https://doxologia.ro/
 Luni, 16 august – Sf.Martiri Brâncoveni; Sf.Cuv.Iosif de la Văratec;
Marţi, 17 august – Sf.Gheorghe Pelerinul;
Sâmbătă, 21 august – Sf.Mc.Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust;

15 august – Adormirea Maicii Domnului - Potrivit Tradiției, la înmormântarea Maicii Domnului au fost
prezenți toți apostolii, mai puțin Toma. El sosește a treia zi la mormântul ei și însoțit de ceilalți Apostoli,
deschide mormântul și observă că trupul acesteia nu mai era acolo.
Fiind unită pe deplin cu Fiul ei, trupul ei a fost ferit de stricăciune și a fost ridicat din mormânt. Din
acest motiv, Biserica vorbește de "adormire fără de moarte". Preafericitul Patriarh Daniel mărturisea într-o predică închinată
acestei sărbători că "Adormirea Maicii Domnului este mutare la ceruri, mutare care nu este nici înviere și nici înălțare.
Această mutare a ei nu este numită înviere, pentru că ea nu s-a arătat pe pământ cu trupul înviat că să fie văzută de oameni
cum S-a arătat Hristos. Nu se numește nici înălțare, pentru că nu s-a înălțat la ceruri cu propriile puteri, ci se numește
mutare. În icoană acestei sărbători, Hristos este reprezentat purtând în brațe sufletul Maicii Domnului sub formă unui copil
„exprimând prețuirea și cinstirea pe care I-o acordă Fiul Maicii Sale din care S-a născut".
Sfinții Părinți au rânduit că Adormirea Maicii Domnului să fie sărbătorită pe 15 august, pentru că în această lună prezente
două sărbători care trimit la Judecata de Apoi: Schimbarea la Față a Domnului din 6 august - Chipul Domnului de pe Tabor
plin de lumina va fi prezent și în Ziua Judecății și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul din 29 august, Ioan - rugător pentru
păcatele noastre împreună cu Maica Domnului în vremea morții și în ziua judecății la sfârșitul veacurilor. Adormirea Maicii
Domnului ne descoperă că și noi vom stă cu trupul în mormânt doar o vreme, până la învierea de obște. Să o rugăm pe
Maică Domnului să ne fie sprijin în lucrarea noastră duhovnicească. www.crestinortodox.ro/
"Intru nastere fecioria ai pazit, intru adormire lumea nu ai parasit, de Dumnezeu Nascatoare. Mutatu-te-ai la viata fiind
Maica Vietii, si cu rugaciunile tale izbavesti din moarte sufletele noastre".
Luni, 16 august – Sf.Martiri Brâncoveni - Într-un veac al intereselor meschine, al deselor lepădări de credință, al vanității
şi al tulburării, cum a fost şi veacul al XVIII-lea, Sf.Constantin Brâncoveanu se distinge prin înălțimea sa duhovnicească şi scara
umană a stăpânirii sale. O stăpânire blândă, în care voievodul a „investit” în cele dinăuntru, nu în cele din afară. A „investit” în
cultură creştină, în aşezăminte bisericeşti, în formare duhovnicească. A încurajat viața monahală şi arhierei vrednici. A întreținut
legături spirituale cu marii patriarhi ai Răsăritului, dintre care amintim pe Dositei şi Hrisant ai Ierusalimului. Sfântul Constantin
Brâncoveanu a fost inima spirituală caldă a Ortodoxiei răsăritene, care a pulsat în vinele unei biserici aflate sub ocupație
otomană. De aceea, sfârşitul său este o încununare martirică a acestui rol, pecetluind chiar cu propriul sânge şi al celor dimpreună
cu el zidirea creştinătății. Pentru noi, românii, Constantin Brâncoveanu reprezintă reper de mărturisire şi de depăşire a
tuturor legăturilor pământeşti pentru dobândirea răsplăților cereşti. Să ne gândim doar că a lăsat la o parte nu doar frica
de moarte, dar că a depăşit şi dragostea cea pământească față de copiii săi, pentru a-i ridica pe toți la dragostea întru
Hristos. Pe toți ai săi i-a insuflat aceeaşi dorință de a muri lumii acesteia, la propriu, pentru a câştiga, împreună, Împărăția
cerurilor. Este un martiriu în familie care ne aduce aminte de cel al Sfinților Macabei din Vechiul Testament. Să nu trecem
prea uşor peste aceasta. În familiile celor bogați şi puternici ataşamentul de cele pieritoare poate fi o ispită mai mare. Printre
popoarele aflate sub stăpânirea otomană au mai existat exemple de domnitori sau boieri care se lepădau de credință pentru a
deveni musulmani şi a face apoi carieră în Imperiu. Fiii lui Constantin Brâncoveanu, Constantin, Radu, Ștefan şi Matei, dacă
treceau la islamism, aveau prilejul să trăiască îmbelşugat şi chiar să spere ca vor fi domnitori la un moment dat. Dar nici prin gând
nu le-a trecut aceasta Brâncovenilor. Erau deja cultivați în cele duhovniceşti, după cum se poate vedea din cuvântările care ne-au
rămas de la unii dintre ei, cuvântări de laudă pentru sfinți. Atitudinea pe care le-a insuflat-o tatăl lor a fost de dragoste pentru
Ortodoxie până la moarte. De dragoste față de Hristos şi de înțelegere a adevăratei destinații a omului: Împărăția
cerurilor. Aşa au avut puterea de a trece împreună, de la cel mai mare la cel mai mic, prin martiriu. Înainte de a fi decapitați,
voievodul i-a încurajat astfel pe copiii săi şi pe sfetnicul Ianache: „Fiilor, fiți bărbați! Am pierdut tot ce aveam pe astă lume. Nu
ne-au mai rămas decât sufletele. Să nu le pierdem şi pe ele, ci să le ducem curate înaintea feței Mântuitorului nostru Iisus
Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!” Aşa au avut şi puterea de a-l determina pe Matei, cel mai mic dintre ei,
după o scurtă ezitare, de a rămâne întărit în credință: „Mai bine să mori de o sută de ori, decât să îți pierzi credința!” †Macarie,
Drăgoi
Programul săptămânii 15 august – 22 august 2021
Duminică 8 - 12 - Sf.Liturghie ( Adormirea Maicii Domnului ) – Pr.Ticu
Luni 7 - 9 - Acatistul Sf.Brâncoveni – Pr.Dragoş
18 - 19 - Acatistul Sf.Arhangheli – Pr.Ticu
Marţi - Program administrativ (zi liberă)
Miercuri 9 - 10 - Sfinţirea mică a apei – Pr.Ticu
Joi
Vineri 9 - 11 - Taina Sf.MASLU
18 - 19 - Acatistul Sf.Gheorghe – Pr.Ticu
Sâmbătă 8 - 11 - Sf.Liturghie şi pomenirea celor adormiţi – Pr.Ticu
18 – 19 - Vecernia Duminicii a 9-a după Rusalii – Pr.Ticu
Duminică 8 - 12 - Sf.Liturghie ( Potolirea furtunii ) – Pr.Dragoş
18 - 19 - Paraclisul Maicii Domnului