Sunteți pe pagina 1din 175

UZINELE COMUNALE BUCUR.

ESTI

·. .,,J


f , ••
https://biblioteca-digitala.ro
UZINELE COMUNALE BUCUREŞTI

ASANAREA
LACURILOR
COLENTINEI

CONr'El~lNTELE D-LOI<:

Inginer N. G. CARANFIL
Dr.-lnginer DORIN PAVEL
Inginer O. R. CORBU
lnginn A. G. VLIZIT AS
I ngi ril'r <a I. VLAD!MIRFSCl I

CU P I~ E F A TA D = L O I< :
BUCUI~ESTI
1936 AL. G. DONESCU - OEM. I. DOBRESCU
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PREFAŢĂ

Ă
SANA REA lac uril or din jurul Capitalei,
operă concepută cu atât ele larg orizont
de „Uz inele Comunale Bucureşti" din care
cu toţii ne facem un titlu de onoa re, executâ nd-o
până la capăt, prezintă nu num a i un interes hi g ie-
nic ci o încordată sforţare de a clărui Capitalei o
bază nouă ele desvoltare ed ilit a r ă ş i econo mic ă.
lmporta n! a sa nitar ă a asanării lacuril or, nu mai
trebu e demonstrată. Centrul ele inf ecţ i e al Bucu-
reştilor dispare. Lacurile asanate, vor deveni un
baraj natural al tuturor încercărilor ele a face clin
periferiil e Capitalei locul preferat al mizerie i ş i bo-
lilor de tot felul. Curăţind lacuril e ş i dându-le debi-
tul de apă necesar, stârp im cuiburil e ele microbi .
Dar mai r ea liz ă m ş i altceva. R ea liz ă m planul nos-
tru de transformare ş i înălţare a tuturor cartierelor
mărginaşe. Locuitorii acelor părţi periferi,ce ale
Bucureştilor, vor găs i în urma lucr ă rilor de asa-
nare a lacurilor, condiţiuni de traiu mai omenesc
ş i mai proprii unei vieţi civilizate. Asanarea lacu-
rilor constitu e un început, asanarea cartierelor
mărginaşe, desăvârşeşte opera.
Din punct ele vedere ed ilitar, opera aceasta a
„Uzinelor Comunale Bucureşti", va antrena o ade-
vărată revoluţie în aspec tele oraşului, nu numai Publicând această lucrare clin care se va vedea
prin pitorescul ce-l va aduce, ci mai ales prin con- cât de mult ş i cât de bine ingin er ii „Uzinelor Co-
strucţia nouilor cartiere ce va urma în acelaş ritm munale Bucur eş ti " au şt iut să pregătea că ş i să
rapid, ca ş i asanarea lacuri lo r însăşi. execute o operă d em nă de însuşi progresul ş tiinţ e i
Dacă mai amintim că prin construcţia Halelor moderne, nu ne facem decât o datorie faţă ele opi-
centrale la Obor, centrul ele aprovizionare al Capi- nia publică, preze ntâ ndtf-.i acest fruct al unei munci
talei este plasat chiar la marginea lacului Fundeni, comune pe care o închin ă m cu toţii binelui şi pro-
putem măsura în întregime şi rolul im ens pe care gresului obştesc.
lacurile îl vor avea în desvoltarea economică a Bu- 15 Decembrie 1936. ALEXANDRU DONESCU
cureştilor. Primar general al Capitalei

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
M văzut în lacurile clin jurul Bucureştilor

A o mare problemă edilitară, de pitoresc, de


higienă ş i de circulaţie urbană. Era o pre-
ocupare foarte firească, întrucât apel e, pădurile ş i
înălţimil e formează pitorescul natural al oric ă rui
o ra ş. Un oraş fără ape este un oraş mort ; un oraş
f ă ră p ă duri este o stepă ; un ora ş fără înălţimi este
un ora ş banal. Am g ăsit lacuril e clin jurul ora ş ului
Bucureş ti adevărat e focare de inf e cţi e, de friguri
ş i de tub e r.culoză.
Din primul an, am început asanarea lacului B ă­
nea sa, care constituia o adevărat ă cl oa c ă prin
murd ă ria ş i prin mirosul lui ş i un mare scandal pu -
bli c prin ames tecul el e vârste, de sex e ş i de ani -
mal e, ca re fă c e au bae împre un ă. Pictorul Raffet a
eternizat aces t ciudat specta co l oriental , într 'una
clin lu c r ă ril e sal e. Dup ă asanarea lacului , unul clin
membrii famili ei noastre regal e m ă felicita c ă clu ­
ros, pentrucft am scăpat-o ele ru ş in e a pe care o
s imţ e a , ori de câte ori trecea pc lân gă lac cu invi-
tati s tr ă ini.
Inaintea mea primarii discutau c hestiunea lacu-
rilor. Unii din ei erau pentru secarea acestor bălţi e l ectr i că ş i
pos ibilitatea a m e rizăr ii hi droav ioanelor.
p e stilenţial e , iar alţii alocau o sumă de două mi - A ceas t ă p ro pun ere a fost gă s ită p rea co sti sitoa re.
lioan e pestru studi erea che stiun ei. Nu se făcus e în - b) Studiase m l egă tur a l acului C ă l dă ru şa ni cu l a-
să nimk. rnl Snagov, ca re clup ă planu r il e ş i cl up ă ca lcul ele
Ca sa Lu c r ă ril o r O ra ş ului a în ceput lucrăril e pe aflate la Prim ă ri e, ar fi cos tat foart e puţin . Prin a-
teren ş i face rea planuril or el e ex ecut are cu urmă ­ ce ast ă l egă tur ă putea m să plutim p â n ă aproa pe

torul pro gram pe care J'am dat : el e Bu c ur eş ti.


a) S ă se studi eze dac ă clin toate l acuril e clin ju - c ) Ceru se m să se studi eze l ega rea tutu ror lac u-
rul Capital ei, nu se poa te fac e un sin gur lac, care 1 il or clin jurul Ca pitalei, pentru ca să as i g u ră m plu -
să rea lizeze o mare suprafaţă el e ap ă, prin car e să tirea pc o întind ere câ t mai marc. In co ntractul
influ e nţ ă m temperatura bucureş t e an ă, prea uscat ă pro vizoriu pc care- l în cheiase m cu un co n o rţiu el e
în timpul ve rii. M ai întrebam cl a că prin ridicarea in gin eri englez i, pentru co nce siun ea Snagovului ,
unui mare baraj, nu s' ar fi putut să avem ap ă în - era pu să obli gaj iu11 ca să în v e s t ească ce l pu ţ in ci nc i
des tul ă t o ar e pentru iri g aţia terenurilor el e g r ă di ­ sute el e mili oa ne ele lei, pentru l e g ă tu ra î nt re lac u-
n ă ri e ş i clacă nu s'ar putea reali za o c e ntr a l ă hid ro- ril e cl in j urul Ca pit alei.

https://biblioteca-digitala.ro
d) Chestiunea „Bucureştilor port la Dunăre" cu oprite. Sunt mulţumit că ele au fost reluate în urmă
lacul care trebuia să fie săpat lângă abator, era după planurile generale aprobate de mine.
luată de Presidentia
, . Consiliului de Ministrii, , iar La serbarea făcută cu ocazia terminării lucrări­
studiile au fost făcute cu colaborarea Primăriei. lor Băneasa, locuitorii satului au venit în număr
Am găsit în urmă că asanarea lacurilor s'ar pu- covârşitor, să-mi mulţumească că le-am scăpat

tea face mai bine şi mai repede prin „Uzinele Co- copii ele friguri şi de oftid.
munale Bucureşti" şi am trecut-o la această dirnc- Lacurile clin jurul Capitalei vor face clin oraşul
tiune, unde lucrările au mers admirabil. Aci găseam nostru, un oraş pitoresc. ln locul trestiei şi mocir-
şi fondurile necesare pentru finanţare, care îmi lă­ lei, vom avea idcuri desfătătoare cu adâncime până
sau libere bugetele comunei, pentru prea multele la 7 metri, cu apă limpede. Canalul la Dunăre este
nevoi ale oraşului în acel timp. Calculele făcute absolut indispensabil pentru ridicarea Bucureşti­
arătau cheltueli foarte mici, în raport cu marile lor, întrucât nu putem să facem clin Capitala noa-
rezultate higienice, estetice şi economice. Mache- stră o mare Metropolă, fără ca ea să fie şi un cen-

tele şi planurile le-am supus la Palat, Majestăţii tru ele marc trafic comercial. Plutirea pe toate lacu-
Sale Regelui, care a şi aprobat întreaga lucrare. rile legate împreună, va face din toate satele ele pc
Am început asanarea lacurilor, sub zâmbetul iro- marginea lor, centre pentru alimentarea orasului.
nic al tuturor celor care numesc „imposibil" şi „ne- Ţărmurile lor vor deveni frumoase staţiuni clima-

bunie", tot ceea ce nu s'a mai făcut şi cari primesc terice, unde bucurestenii
' vor construi locuintele
,
mai uşor o prostie care s'a mai făcut decât un lu- lor de vară, iar cultura peştelui va uşura în marc
măsură aprovizionarea Bucureştilor.
cru inteligent care nu s'a mai făcut. Lucrările au
mai fost ţinute în loc de autorităţi şi de mişcarea Mulţumesc în mod special d-lui Inginer Nico/af:

proprietarilor riverani. G. Caranfil. care a văzut marea problemă a


Mi s'a spus că dacă mă ating de unul din lacu- lacurilor clin jurul Capitalei şi care şi-a ridicat un
dle Colentinei comit un sacrilegiu, pcntrucă în aet:I monument nepieritor prin asanarea lor. Mulţumesc
lac se scăldase Mihai Viteazul. Mi s'a obiectat că tinerilor ingineri în frunte cu d-l Ing. D. R. Corbu.
lucrările de asanare sunt „tichie de mărgăritar" şi cari au arătat capacitatea inginerului român. Mul-
ţumesc deasemenea tuturor inginerilor veniţi la
că opera mea este operă de bolşevic. A trebuit s;'i
Primărie clupă mine în frunte cu d-l Dr.-lng.
merg la faţa locului, pentru a linişti populaţia insti-
gată, care după explicaţiunile date a primit lucra-
Dorin Pavel. Director technic la Uzinele Comunale
Bucureşti, care lucrează cu aceeaşi ardoare la
rea cu bunăvoinţă. Unul din proprietari m'a ame-
această marc operă. Eu n'am dat decât ideea şi
ninţat în plin Consiliu că mă împuşcă dacă nu re-
nunţ la lucrare ; a repetat aceiaşi ameninţare ma-
dârzenia înfrnntătoarc ele prejudecăţi, dar ci au
rilor demnitari ai ţării şi familiei melc pl'ntru a mă dat tcchni.ca şi devotamentul savanţilor, fără de
teroriza. care ideea este co11damnată să rămână moartă în
biblioteci.
După încheierea contractelor şi efe.ctuarea unei
18 Decembrie 1936.
mari părţi din lucrările lacului Buftea, cu am fost
DEM. I. DOBRESCU
forţat să plec dela Primărie şi lucrările au fost fost Primar general Rl Capitalei

https://biblioteca-digitala.ro
CUVÂNT ÎNAINTE

ÂND în 1929-1930 am luat conducerea Soluţia propusă ele mine a fost pentru versantul

C „Uzinelor Comunale Bucureşti", pro-


gramul de împlinire a reţelei de distribuţie
a apei potabile şi a canalizărci se găsca în plină
drept al Dâmboviţei, derivarea unei părţi din apa
Argeşului pcla Cotroceni de unde prin cădere na-
turală să poată fi utilizată la fântâni publice cât
execuţie. ln acei ani încă, începuse să se simtă pro- mai numeroase, la spălatul străzilor, canalelor, şi
digioasa campanie ele construcţii, ce continuă şi la asanarea Văii Piângerii.
azi, conducând direct la micşorarea terenurilor li- Intăia fântână construită ele „U. C. B." dela 1910
bere şi grădinilor particulare din partea centrală a încoace în Capitală şi demnă ele acest nume a fost
oraşului şi apoi la o extindere marc a periferici, aceea clin fata Parcului Carol în 1934, după
proectul ci-lor : Arcl!itcct O. Dnice scu şi Dr.-Ing.
0

mai ales prin înglobarea suburhanclor la ·Muni-


cipiu. Dorin Paucl.
Proectelc generale ele apă (din 1906) şi ele ca- Versantul stâng al Dâmboviţei va fi spălat în
nalizare ( 1913) cari se mai află în curs ele com- parte prin apele Colentinei derivate din canalul
pletare nu mai corespund situaţiei actuale şi mai deschis cc se va face între lacul Mogoşoaia şi la-
puţin celei viitoare. ln această direcţie trebue mult cul Băneasa, idee cc revine d-lui lng. Ricardo
lucrat în anii ce vin. Canei/a, consilier technic al „U. C. B." pentru asa-
Plecând dela aceste constatări şi privind proble- narea Colentinci, în intervalul 1931-1934.
mele ce natural se pun dacă se consideră întreaga
regiune a Municipiului cu împrejurimile lui, am Asanarea Colentinei a preocupat forurile con-
ajuns la următoarele constatări : ducătoare ale oraşului încă din 1926-927, sub pri-
Tot sectorul NV la NE a oraşului a înglobat va- mariatul d-lui Anib.::ii Ti>odorescu şi a continuat
lea Colentinei cu mocirlele ci reprezentând o re- până în 1930 când comisia de specialişti numită
giune ele infecţie nebănuită. de Primărie şi-a depus memoriul ci cc se găseşte
Zona construibilă depăşind la Nord linia ele anexat în Partea VI-a a acestei publicaţiuni. ln ve-
despărţire a apelor dintre Valea Dâmboviţei şi Va- derea acestui studiu, Casa Lucrărilor Oraşului ele
lea Colentinei, un nou sistem ele canalizare e&te ne- sub activa conducere a d-lui Inginer inspector ge-
cesar pe povârnişul Colentinci. neral C. Sfinţesrn a întreprins ridicări preliminare
Dâmboviţa în partea de sus a Capitalei este pe teren şi a făcut măsurători de debite pe Ialo-
complet infectată şi o staţie de epurare a devenit miţa şi Colentina. Aceste studii au fost publicate
indispensabilă. de d-sa într'o broşură.
Bucureştiul având în lunile de vară un climat Lucrări ele aşa marc întindere necesitânt1 fon-
cu caracteristice sub tropicale se află azi complet duri importante nu puteau găsi dec;ît cu greu o so-
sec. Canalele mici sunt uscate în acea epocă, de- luţionare în cadrul ele organizare a Municipiului şi
gajând gaze mirositoare. rnm acestea erau mai nrnlt de resortul „U. C. B.",

https://biblioteca-digitala.ro
8 :'\. (;, CAHANFIL cud~T ÎNAl:STE

am prezentat Primarului g-ral ci-I Dem. Dobrescu care a adus modificări şi contribuţii interesante.
un proect financiar şi o schemă de execuţie pc Actualul Director general a „U. C. B. "-ului d-l Ing.
etape a unui anteproect cc între timp îl schiţasem. Th. Rădulesrn continuă cu competinţă şi fermi-
Propunerea a fost imediat acceptată cu impulsivi- tate executarea, subscrisul ne mai acţionând la
tatea creatoare, cunoscută, a d-lui Dem. Dobrescu „U. C. B." cicla t Mai 1935.
şi ratifi.cată de Consiliul General al Municipiului Nu pot încheia aceste rânduri preliminare, fără
în şedinţa din 21 Octombrie 1932. să arăt marile dificultăţi pe cari Uzinele le-au în-
Serviciile tecl111ice ale Uzinelor, lucraseră între tâlnit dela aproape toţi proprietarii mai importanţi
timp pe teren deoarece datele strânse înainte, de ce au avut porţiuni de teren expropriabil, contrariu
Primăril', erau incomplete şi uncie insuficirnt de celor mici, şi puţin eficacele concurs al multor au-
exacte. Astfel s'a întocmit întâiul anteproect cu torităţi.
ajutorul d-lor : I11g. R. Canella. Ing. D. Corbu şi Am făcut constatarea că lucrările mari sperie
Geodez St. Blezu; acesta din urmă a efectuat toate şi în general cel ce vrea să execute un proe.ct deo-
ridicările pe teren şi ne-a dat o deosebită satis- sebit întâlneşte a.tâtea piedici tocmai dela orga-
facţie. nisme ce ar trebui să ajute realizarea lor. Atâta
După ce Primăria a ales între soluţiile ce i-am timp cât nu se face nimic toţi sunt mulţumiţi, dar
prezentat în privinţa formei şi mărimei lacurilor cum cineva urmăreşte o realizare mai importantă,
clin marginea oraşului, s'a trecut la întocmirea imediat apar numai pretenţiuni, servituţi, obliga-
proectului de execuţie a primei etape de lucrări : ţiuni şi mai ales detractori pentru a dovedi că nu
crearea rezervorului artificial ele 1O mii. mc. la e bine „să se angajeze viitorul" prin lucrări de
Buftea. asemenea natură, sau că ar fi fost mai bine să se
Am împărţit astfel executarea lucrării : fi executat mai înainte altă lucrare, etc., etc.
Etapa 1. Rezeruorul artificial Buftea - 18 luni De aiceea se cade să mulţumim ci-lor : Dem. Do-
(terminare Sept. 1934) ; brescu, Emanoil Dan ş1 Alexandru Donescu, pen-
Etapa 2. Amenajarea larnrilor Băneasa şi He- tru entusiasmul şi voinţa ce au depus ca aceste
răstrău - 5 luni (terminare Iunie 1935); lucrări să nu fie oprite în desvoltarea lor.
Etapa 3. Baraj pc Ialomiţa şi Canal de deri1•are Ţin să arăt că o parte a lucrărilor clin prima
-- 18 luni (terminare în Noembrie 1936): etapă, au fost executate cu un foarte restrâns per-
/\menajarea lacului Floreasca (terminare în Sep- sonal technic, menţionez pe d-nii : Inginer D. R.
tembrie 1936); Corbu şi Conductor M. N. Roman pentru conştiin­
Etapa 4. Amenajarea lacu!ui Tei rn baraj - 16 ciozitatea cu care a supraveghiat executarea bara-
luni (terminare în Noembrie 1937): jului de pământ dela Buftea de către antrepreno-
Etapa 5. Amenajarea lacului F1111dc11i in 19 38- rul li. lasz. care a lucrat dealtfel spre deplina
1939. mulţumire a Uzinelor.
Primele două etape till fost executate cu cca. 5 Odată cu mărirea cadrului „U. C. B."-ului în
luni întârziere asupra programului. Etapa 3 este 1934, pe lângă noul Director technic d-l Dr.-Ing.
în curs, clar are de.ia o întârziere ele zece luni asu- Dorin Pave.' au fost angajaţi o pleiadă de tineri
pra programului. ingineri, d-nii : A. Vuzitas. Gh. Vladimirescu, etc.
La sfârşitul anului 1934 înfiinţând postul de Di- a căror expuneri asupra părţii din lucrări la care
rector technic la „U. C. B.", l-am încredintat d-lui au contribuit, sunt publicate în acest volum.
Dr.-lng. Dorin Pa1·el. specialist Îll lucrări hidrauli-
/u11ic 1936.
ce, care a luat cu pasiune executarea proectclor, l;i Inginer NICOLAE O. CARANFIL

https://biblioteca-digitala.ro
PARTEA I-a

EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI


ASUPRA BUCUREŞTIULUI

ŞI REGIUNILOR INVECINATE
DE

INGINER NICOLAE G. CARANFIL

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA
BUCUREŞTIULUI ŞI REGIUNILOR INVECINATE 1
) .

de In g . NICOLAE G. CARANFIL

REBUE să ad uc mulţumiril e inele „ Institu-

T tului Român de Energie" ş i în special ci-lui


Preşedinte Constantin D . Bu şi/J. pentru
cieosebita ocaziune, pe care ne-a u dat-o celor, cari
am pus în exec uţi e pro ec tul asa n ăr ii lacurilor, să
putem în faţa unei asistenţe totdeauna aşa de dis-
tinse ca aceea a Soc i e t ă ţii Politecni.ce, arăta pu-
ţinu l ce s'a realizat până acum , precum ş i planu-
rile de viitor.
Mă vo iu m ărg ini , în expunerea pe care o fac as-
tăziîn faţa Dvs., numai l a ideile genera le, cari
ne-au condus l a executa rea acestor lucr ări ş i
voiu l ăsa co l aboratoril or mei ci-lor : Director tec h-
nic Dr.-In g. D . Pa vel, ln g. D . C orbu, In g. A. Vu-
zitas şi In g. Gh. V ladimir escu, ca în cele patru co 11-
~erinţe succesive, ce vor urm a, să vă exp un ă fie-
.care deta lii le şi părţile technice ale acestor proec-
te, modul cum s'a executat şi ceea .ce se va rea liza
încă în viitorii trei ani.

Astăzi Dv. cu toţii şt iţi , iCă legenda ciobanului


Bucur este perimată . Săpăt uril e importante, cari
s'au făcut în special de câţiva ani încoace, au do-
vedit că Bucureştiu l este o aşezare foarte veche,
este o aşezare preistorică.
Probabi l că, atunci când primii oameni s'au aşe­
zat în aceas t ă reg iun e, au ales-o pentru că, ve nin d
din p ărţ il e ca lde ale câmpiei Bărăganului, au ajuns
într'o oază de vercleată şi de apă .
1
· ) Conferinţă ţinută la Societatea Politecnică la 25 Fe- A şeză ril e preistorice totdeauna au urm ărit şi
bruarie 1936. în ciclul organizat de In stitutul Român de al te consideraţ iuni decât ce le po etic e, în spec ial
En ergic ( / . R . E .). apărarea co ntra atacuri lor fiare lor să l batece şi în

https://biblioteca-digitala.ro
EFECTELE ,\SANĂlUI CULENTJl'\EI As1;rnA

contra atacurilor triburilor învecinate. De aceea tate, de altfel - un canal colector, care acum în-
le găsim situate în mlaştini şi în mijlocul pădu­ cepe să fie acoperit şi transformat în ceea .ce este
rilor. în realitate, adică într'un canal colector.
Trebue să facem această constatare neplăcută Până astăzi în oraşul nostru au fost foarte pu-
pentru noi că, de unde aceşti foarte îndepărtaţi tine prilejuri în cari ne-am arătat capabili să în-
înaintaşi s'au aşezat într'o oază de verdeaţă, de treprindem lucrări de interes general, să avem o
apă şi umiditate, noi am parvenit să transformăm oarecare viziune de lucrări de viitor şi să le pu-
această oază într'o aşezare de praf ~i de secetă. tem realiza. De la 1850 şi până astăzi sunt foarte
Este adevărat că, la acest lucru, nu a contri- rutine. Lucrările acestea de asanare a Văii Colen-
buit un plan bine determinat şi toate cunoştinţele tinei reprezintă un succes al interesului general
technicc. Dar trebuie să recunoaştem că am ajuns asupra electoralului, asupra interesului local.
la un perfect succes şi am uscat oraşul cu clcsă­ Aceste lucrări, ca şi altele, ce voiu avea cinstea
vârşirc, aşa de mult, încât este încă în memoria să vă expun astăzi şi posibile de executat în jurul
Dv. de ce lipsuri ele apă potabilă şi ele ap,1 în Bucureştiului, sunt lucrări cari nu interesează ime-
genere a suferit oraşul Bucureşti. diat pe nici un elector, sunt lucrări cari se întind
Ca să vă arăt cc Jază de apă, de verdeată, se pe o lungă perioadă de ani. Ele cer continuitate,
află împrejurul acestui oraş şi în el, vă voiu citi pentru care noi încă avem o mare antipatie. Cer
111:;-le excrasc dela 1850 ale lui Ulysse de Marsillac. sfortări financiare de lungă durată şi bine chib-
care spunea : zuite, .cari să nu apese prea mult executarea altor
lucrări de absolută necesitate în interiorul oraşu­
„Autrcfois, Ies cnvirons de Bucare:t avaient ete des rc-
„fraites charma11tes, coins oflblies des hommes et benis du
lui. De aceea spun că ceeacc s'a putut înfăptui,
„bon Dieu. Jc ne puis songcr sans un serrcment de coeur au este un succes al nouii îndrumări, în care se aW'i
„bocagc de Saint-Eleuthi:rc. ii ccs bcaux arbrcs l'icux de Bucureştiul în ultimii ani.
„plusicurs siecles qui ont Ne irnpitoyablcmcnt assa<sines pour Executarea lucrărilor se datoreşte încrederii şi
„etrc rc:nplaces par des carrcs de choux. Les hamadryade.- pcrsevcrentii ci-lor : Dem. Dobrescrt, Emanoil Dan
„se sont Vo?ng.?cs cn s.::n;ant la sterilite sur cc tcrrain dori
şi Aiexandru Donescu .
•. Clll Ies chas:;ait . .Al'cc Ies .1rbrcs est partic l'humidifr ct .aucc

..l'humidite la ffrond.'fe. li y a quin;:c ans. uo11.< aurie;: uu Iii. Cu toţii aţi băgat de seamă că românul arc o
„sous ccs l'Orites ·~raisscs. un tapis de ga::or1 oii f'on s'er1- repulsie faţă de apă sub orice formă. Poate .aţi
„[on~ait ,iusqu'<i la ccinture. des emu: courantes ga:ouillaicnf avut acest prilej, de a întâlni ciobani ardeleni în
„touf autour. Ic.< oi.<eaux chanfaicnf ,i FOII.< c'tourdir. et. dans
Dobrogea, veniţi cu turmele de oi în marginea
„Ies flaques Prrfcs. lifs d'emcraude tapissc.< ,nar unc main
mării. Mi s'a întâmplat de mai multe ori să-i în-
„„·apanfc. Ic crapaud faisait cntcndre sa note plainfi11c. d'une
„si penetrante liarmonic. Vers Ic soir, la clod1c de leg/isc treb : aţi intrat vreodată în apă ? Ciobanul mi-a
„voisine mdait sa 1>oi.1. pieusr aux cantiques de la creatiCln surâs într'un mod compătimitor : marea nu-l in-
„ct le soiei! tomhant derriere Ies colincs de Cotroceni epen- teresează. Vine în regiunea dobrogeană admirabilă,
„dait ~ur ces lie11x cnchantes un dcrnier Paile de pourprc ct
cuprinsă între Bakic şi Tekirghiol, în care coasta
„d'or qui c('111•raif lcnfemenf .fes cime.< balancccs par /;i
înaltă aduce păşunea până în marginea apei. Vine
„hrisc".
cu oile până acolo, stă câţiva ani : întoarce spa-
Vă las pc Dv. să vă gândiţi care este situatia tele la mare, nu-l interesează.
Dâmhovitei astăzi, transformată într'un canal co- ln Bijcureşti, s'a întâmplat cam acelaş lucru.
lector. Suntem cu toţii bucureşteni şi trecem a- Dacă vă uitati pc planul general, veţi vedea că
proape în fiecare zi pe lângă Dâmhoviţa. Totuşi. suntem înconjurati de ape. Am făcut tot ce este
nici nu ne !tităm la dânsa, nu vrem să o vedem. posibil, însă, să Ic îndepărtăm de noi : Ic-am în-
Acest rău, care ar putea să dea posibilitate ora- tors spatele, nu ne-au interesat.
şului Bucureşti, ca atâtor alte oraşe traversate de Arare ori un oraş arc nişte vecinătăţi mai bo-
un curs de apă, să reprezinte o regiune de grădini gate în cursuri de ape ca Bucureştiul. Avem Ar-
şi o desfătare a ochiulu!, a devenit printr'o greşită geşul la o distanţă de 20 şi ceva de kilometri.
lucrare technică -- care era de absolută 11ecesi- Avem Saharul şi Ciorogârla. Avem Dâmboviţa,

https://biblioteca-digitala.ro
Ut:Cl.JIU:~Tll.iLl.Jl ŞI IH:Gll.iNILUH. Î:\\'ECl:\'ATE 13

care trece prin oraş, râul Colentina, cu lacurile cutat în limita unui deviz precis, de a-l punl' în
pe cari Dv. la cunoaşteţi. Imediat urmează Valea execuţie şi de a-l executa. Aceasta a fost partea
Piperei, cu un mic lac, după aceea, lacul Căldăru­ mea dl' cuntributie la amenajarea Văii Colentinei.
sani, cu două cozi foarte lungi şi, în fine, lacul
Snagov, cu o coadă de asemenea foarte lungă, CANAL PÂNĂ LA SNAGOV.
care depăşeşte şoseaua Bucureşti-Ploeşti şi ajun-
Voiu expune ele.ci, câteva posibilităţi : dacă ple-
ge în amonte până la Butiman. Pc harta anexată,
căm dela Nord, dela lacul Snagov, există o posi-
planşa I, nu am avut posibilitatea să vă arătăm
bilitate de a lega acest lac, care este admirabil
totul. Se mai vede între altele coada Mostiştei. - Dv. cu toţii îl cunoaşteţi -- un lac care arc
Spre Sud avem Dunărea şi lacul Greeaca, un lac
izvoarele lui proprii; un lac care se apropie la o
admirabil, cari se găseşte la numai 60 km. de acest
distanţă aşa de învecinată de Bucureşti, ,cu lacul
oraş.
Băneasa, printr'un canal (a se vedea planşa I).
Câţi lmcureşieni au tacul Greaca '? Să-mi
văzut Nu s'a făcut încă nici un studiu prea amănunţit.
daţi voe să vă răspund tot eu : foarte puţini. Este 111 această privinţă, la Uzinele Comunale am făcut
un tac admirabil, cu o coastă înalt<i, de unde o ridicare generală pe teren, un profil în lung şi
priveliştea este nebănuit de frumoasă. Sunt acolo
am văzut că există această posibilitate, de a pleca
vii, cari coboară până în marginea lacului. Totuşi, dintr'o coadă a Snagovului, de lângă Satul Gher-
nu cunoaştem : nu ne interesează. măneşti, cu un canal, care apoi se îndreaptă spre
Ei bine, nu este oare cu putinţă ca, profitând Căldăruşani, unde are 11evoe de un baraj, trece a-
de această rcgiuill' admirabilă de ape curgătoare, supra lacului Pipera şi ajunge la Băneasa.
cari î11v{tlue acest oraş, s{1 transformăm şi noi Ca- Acest canal nu ar avea o utilitate imediat{l. Este
pitala într'o aşezare omenească plină de fântâni, o lucrare evaluat{( la vre-o cinci sute de milioane
plină de mici cascade de ape curgătoare '?
lei, pentru o secţiune care să-l tacă navigabil. Ce
lnsăşi natura oraşului Bucureşti se pretează, regiune admirabilă, însă, de aci până la Snagov,
deoarece are un relief care î11gădue asemenea lu- pentru locuinţele bucureştenilor ! Ce mijloc ad-
crări. Voiu arăta, în cursul acestei conferin!e, ce mirabil şi eftin de transport al alimentelor necesa-
climat are oraşul Bucureşti şi cât de sec este în re acestui oraş clin regiunea de Nord ar reprezenta
cursul verii. un asemenea canal.
Cu aceste lai.:uri la Nord de 8ucun:şti, cu acesk Al doilea curs de apă important pentru Bucu-
râuri, s'au vânturat de multă vreme diferite reşti îl reprezintă valea Colentinei, despre .care v[1

proecte. Căci, vă rog să credeţi că nu am in- voiu vorbi mai târziu.


Dâmboviţa am asanat-o şi asasinat-o, 1111 lllai
tenţiunea să-mi aprc.pii câtuşi de puţin vre-o ori-
ginalitate în ideia a~~anării lacurilor, nici măcar de este nimic de făcut cu dânsa. Nu 111.'.li esk posibil
ue adus din ea apă proasp{1tă, deoarece o parte
a fi fost printre cei dintâi cari s'au gândit la o
din apă este deja luat{1 în amonte de Bucureşti, la
utilizare a acestor ape. Cu siguranţă că s'au gân-
Arcuda, pentru necesităţile de ap{t potabilă ale
dit la ele mulţi oameni, pe cari noi nu-i cunoaş­
Capitalei. Apoi radierul Dâmboviţei în Bucureşti
tem, multe secole în urmă.
a fost fixat la o anumită cotă, dup[1 care s'au sta-
Am văwt, m1 de mult, publicîndu-sl' o lung{1 bilit canalele colectoare şi ridicarea 11iwlului Dâm-
înşiruire de nume de oameni, cari s'au gândit la bovi!ei actL1ale .'.Ir duce l.'.1 complicaţiu11i foarte
executarea acestor lucrări. mari.
A ne gândi şi a emite proecte generak şi idei
generale, bazate pe câteva studii foarte rapide, ADUCEREA APEI AROEŞULUI IN BUCUREŞTI
lăcute pe hârtie, este un lucru foarte interesant : Nu vorbesc dl: Ciorogârla şi Sabarul, cari sunt
însă cred, totuşi, că este mult mai folositor şi, cursuri de ap:-1 puţin importante. Ajungem ast-kl
poate, niţel mai greu de a întocmi un proect l'XL'- la Argeş, un curs ele apă cu un debit foartL' mare

https://biblioteca-digitala.ro
14 EFECTl<:LE ASANĂRII COLENTINEI ASUl'HA

şi care ne îngădue să putem alimenta acest oraş în partea de Nord, pe malul stâng al Dâmboviţei,
şi în partea lui de Suci. avem această posibilitate, tocmai prin asanarea
Proectul constă în ~menajarea unui canal de Văii Colentina.
derivare dela Ogrezeni. Acest canal poate fi des- Colentina asanată dela Mogoşoaia va părăsi în
chis sau închis, dealungul şoselei dela Bolintinu parte vechia ei albie curgând într'un canal deschis,
la BucurL·şti şi ajunge la un punct ma! înalt la re- care ajunge în amonte lacul Băneasa cu o diferenţă
zervoarele Cotroceni, unde se centralizează toate de nivel de aproape 9 metri. Din acest punct se
apele aduse dl' apeducte. studiază alimentareJ canalelor din partea de Nord
De ;iceea după acest plan al meu, care se află şi eventuale guri de ap{t în această regiune, cu
în proectare la Uzinele Comunale, se intenţionează o presiune suficientă prin cădere naturală pentru
să se aducă ap{1 pentru spălatul oraşului, udatul a putea umple sacalele Primăriei de stropit în
grădinilor şi aranjarea unor mici cascade in Par- cursul verii.
cul Carol şi în toată regiunea colinelor dela Filaret. Această apă este neapărat necesară, pentru că
Mai multe Capitale din Europa, sunt prevăzute o mare parte din reţeaua de canalizare a oraşului
cu dou~'i re!de de distribuţie a apei, una de apă Bucureşti, în timpul verii, este complect lipsită
potabilă şi alta de apă industrială, pentru spălatul de apă, este seacă. Şi este seacă, pentru că ora-
stdzilor şi pentru nevoile celelalte, cari nu cer o şul este foarte întins şi numărul de abonaţi lega~i
ap{1 prea curată. Cel mai de seamă oraş, care a în- cu canal este relativ mic. Pe de altă parte, tot
trebuinţat acest sistem, a fost Parisul în care apa pentru acelaş motiv, pentrucă ne este frică de apă,
din Sena, printr'o serie de conducte numai pentru cantitatea de apă utilizată de locuitori, chiar în
apă industrială, răspândeşte apa pc toate străzile. Capitala ţării, este destul de redusă. Aşa ele re-
Vă reaminti!i cu toţii cum dimineaţa, când ieşiţi dusă, încât, atunci când norii nu ne aduc apa de
pe străzile Parisului, sunt acele mici guri de apă, ploae în regiunile periferice, aceste canale sunt cu
din care apa curge timp de câteva ceasuri dealun- desăvârşire seci, .ceea ce antrenează două mari
gul rigolelor, spălând toată murdăria. neajunsuri :
Ca să fie apă multă într'un oraş, este nevoe să
Depozitele nu pot fi antrenate, ele rămân la fun-
fie eftină. Nu este, deci, posibil a face acest lucru
dul canalelor, micşorând astfel secţiunea. Apoi, la
cu apa potabilă. Ceea ce facem noi astăzi de nevoe
ploi mari se produc inundaţii şi apa iese în stradă
-stropim în cursul verii străzile cu apă potabilă­
pe gurile de canaluri.
este un adevărat lux. ln timpul iernii, adeseori
Primăria, dintr'o lipsă de grijă suficientă, trimite
Al doilea neajuns, pe care îl cunosc toţi bucu-
reştenii, cari petrec vara la Bucureşti, este acel mi-
pe un biet muncitor, pe care îl plăteşte ,cu 30 lei
ros caracteristic, care este nu numai la periferie,
pe zi, îi dă o cheie în mână şi îl lasă să se ducă la
o gură de apă. Acest muncitor dă drumul apei să dar chiar şi pe bulevarde şi în centrul oraşului,
curgă uneori timp îndelungat, poate chiar toată
datorit uscării sifoanelor, cari astfel nu îşi mai în-
deplinesc rolul.
ziua, la canal, ca să poată să topească zăpada.
5i apa costă peste 2,50 lei metrul cub. Spălarea oraşului prin apă nepotabilă va fi o
Apa eftină trebue adusă nefiltrată până la Co- consecinţă binefăcătoare a acestei lucrări din ju-
troceni, căci avem nevoe de un punct înalt, unde rul Bucureştiului. Dar ce fântâni admirabile ar fi
să ajungă apa, pentruca de acolo, prin cădere na- posibile ! Am fost fericit când am putut realiza în
turală - spre a nu mai cheltui cu pomparea - faţa Parcului Carol prima fântână modernă din
să o putem trimite la întrebuinţarea ei. Capitală.

Relieful Bucureştiului ne dă această posibilitate. Mă adresez actualului primar general, care cu


Pe malul drept al Dâmboviţei, în partea de Sud, entuziasm a îmbră!işat propunerea mea şi înfiinţa­
Îll dreptul Cotrocenilor, acest canal ne dă o că­ rea fântânei din piaţa Parcului Carol, cât şi viito-
dere naturală de 16 metri. rilor părinţi ai Capitalei, să reia firul celor din
Ca să completez această ideie, voiu arăta că şi trecut şi uitând că fiecare .cetăţean are o cişmea,

https://biblioteca-digitala.ro
BUCUREŞTIULUI ŞI REGIUNILOR ÎNVECINATE 15

să clădească fântâni publice. Cât mai monumen- dem în posibilitc'iţile de realizare ale propriei noas-
tale, cât mai mult joc de ape să aibă aceste fân- tre imaginaţii.
tâni, ca să poată reprezenta oaze de răcoreală în Am văzut cum se poate face un lucru, l-am pus
arşiţa lunilor ele vară. chiar pe hârtie. Dar, în momentul de a trece la
realizare, aci este toată dificultatea. Trebue efort,
BUCUREŞTI PORT LA DUNARE. trebue continuitate, trehue o muncă fără preget.
Chestiunea se complică imediat cu foarte multe
ln fine, tot din Argq şi graţie lui se poate rea-
necazuri şi impedimente. Cu cât lucrarea este mai
liza acea admirabilă lucrare a colegului şi priete-
mare, cu atât aceste dificultăţi cresc, noi clăm
nului meu d-nul Inginer D. Leonida. Bucureştiul
înapoi şi chestiunea rămâne suh formă de proect.
port la Dunăre.
Un oraş ca Bucureştiul are nevoe, pe lângă
Asupra acestui preoct s'a vorbit acum câţiva transporturile materiilor fabricate cari pleacă, de
ani. Ca de toate proectele mari, pentru cari noi un mijloc l'ftin de transport pentru alimentarea o-
in.că nu suntem pregătiţi, s'au făcut foarte multe
raşului. Cu toţii ştiţi că a.cest oraş, Capitala noas-
glume, chiar de persoane cari, prin situaţia ce ocu- tră, era până acum câtva timp un orăşel ; şi a
pau, erau poate cele mai indicate să ia în serios devenit apoi Capitala unei ţări cu 18.000.000 de
un proect de anvergură mare, care poate să pună locuitori. lncă foarte mulţi nu cunosc astăzi anver-
.
Bucurestiul în situatia
, în care se află foarte multe gura şi importanţa acestui oraş. lnc{1 la foarte mul-
din oraşele străine, acea de a avea un mijloc de te lucrări, cari se fac astăzi în Bucureşti, nu se
transport economic tn legătură directă cu toate
centrele mari europene şi cu Marea Neagră.
tine .
. seama că acest oras va avea poate peste 15--
20 ani, o populaţie de 1.500.000-1.800.000 de
S'a spus : ce să facă Bucureştiul port la Du- locuitori. Şi atunci, pentrucă ne-au surprins aceste
năre ? Şi s'a mai adăugat : tocmai aceasta lipsea evenimente, căutăm să facem faţă cu soluţiuni ele
Bucureştiului ! moment şi cari ni se par nouă că sunt economice,
Ei bine, este un proect, după părerea mea, de dar cari în realitate sunt soluţiuni dezastruoase.
mare anvergură, care se va realiza. Ce reprezintă Una din aceste probleme foarte mari în acest
o distanţă de 60 Km., la cât ne aflăm cu Capitala oraş, de care suferim cu toţii şi ne plângem în
de cel mai mare fluviu din Europa - dacă punem fie-care zi, dar care până acum nu a fost studiată
la o parte Volga - fluviu care, prin ,canalele ce şi nu a fost considerată sub adevărata ei amploare,
sunt în lucru, va fi legat cu Rinul ? O legătură dela este aducerea alimentelor pentru acest oraş. Este
Marea Nordului până la Marea Neagră, trecând una dintre problemele cele mai grele pentru aglo-
prin mai multe capitale şi oraşe mari, scăldând meraţiunile mari.
ţări industriale şi ţări cari necesită dela noi trans-
Alimentele trebuesc aduse repede şi economic,
porturi importante de materii prime şi de cereale, trebuesc p,istrate şi împărţite, iar resturile lor tre-
trece în apropierea noastră. buesc evacuate.
Aceste transporturi nu se pot face decât cu Noi am rămas cu pieţele pe cari le cunoaşteţi.
mijloace eftine. Astăzi, o mare parte din trans- Cunoaşteţi preţurile scumpe, pe cari le plătim, cu
porturile pentru oraşul Bucureşti, venite din Eu- toate ,că la o distanţă ele 80-100 km. aceste ali-
ropa Centrală şi din Germania, se fac pe calea mente se plătesc cu preţuri derizorii. Viaţa la
Dunării : se aduc astfel până la Giurgiu, se des- Târgovişte sau Piteşti. în comparaţie cu viaţa la
carcă şi apoi se reîncarcă în trenuri şi se aduc în Bucureşti, nu reprezintă nici 50% din preţurile
Capitală. Toate acestea pentru că noi nu vrem să plătite la Bucureşti.
atacăm probleme mari, pentru că suntem încă ti- Prin asemenea proecte mari, pi-intr'un canal ca
neri şi nu avem încredere în forţele noastre şi nu acesta, care ar alimenta canalul navigabil din Ar-
avem încredere în special în imaginaţia noastră. geş, care în proectul d-lui D. Leonida pleacă dela
Nu că suntem lipsiţi de imaginaţie - avem poate Nord de Buda, deci mai jos ele canalul de care vă
prea multă faţă de alţii - însă noi înşine nu ere- vorbeam adineauri, canal cu o lungime de vre-o

https://biblioteca-digitala.ro
16 EFECTELb: A S A NĂ lilI CO Lt,;N TJ l\E l AS LJl'HA

28 km . şi care ar putea sft ad u că pe dâ nsul k- B ă n easa . Unii întrea bă da că H e r ăs trău este tot
gum ele din t oa t ă această reg iun e de grădinării , un a cu fi erăs tr ă u.
are este pr evăz ut să tr eacă prin apropiere ele Ci- ceas tă regiun e es te necunoscut ă.
De aceea
mitirul Bellu, und e, printr'o cădere în Val ea Pl ân- foarte mulţi bucure ş teni - s'a întâmplat să întâl-
ge rii, ar produce o energie e l ec tri că destul de inte- nesc ş i mulţi consilieri comunali - au spus : dar,
r es antă şi de acolo ar alimenta canalul cu apa în definitiv , s ituaţia nu este aşa de disperată,
n ecesa r ă ec lu ză ril or succe ive, se poate eftini lac uri! sunt foarte frumoa se. ln să, la întrebarea
viaţa. Ptin asemenea proecte mari , ca ş i prin asa- mea : l e-a ţi văzut, în afar[t de Jacul Băneasa ?

Fig . I. - V edere del a Heră strtiu îm1inte de asa nare .

narea lac uril or B u cureşt iului , se dă posibilitatea 0 5.nş ii mi -a u r ă spun s : am fost într'o seară la
iri găr ii , în .:ival ele oraş, a un or s upr afeţe des tul ele lacul Tei , i era foarte frumos.
co nsid erabi le. Prin asanarea Co lentinei , în ava l Toate mla ş tinile sunt frumoase seara, cu lumi-
ele lacul Functeni ş i până la v ă r arca Colentinei în nil e cari j oa că pe ape.
D â mb ov iţ a, se pot iriga 10.000 ha. Prin .canalul
Noi , tocmai pentrucă am trec ut prin aceste ex-
dela Arge „ î11 ava l de Bucure. ti , se pot face iri ga- perienţe, ne-a m spus : imediat după .ce vom exe-
tiuni de 20.000 ha.
cuta ace te lucr ă ri , are să se spună : par-că era
Pe de altă pare, Ju ânclu-se surplu sul dt apă din
nevoe ! Era foarte bin e ş i lacurile erau foarte fru-
râul Argeş, se câşt i gă o s upr afată im e ns ă ele te-
moase , i înainte, ba a lţii vor zice chiar că le-am
ren inundabil , află tor pe albia Argeşului, în aval
stricat.
de Buda ş i până la Dunăre.
Atunci am luat nişte fotog rafii, ca să ne rămân ă
ASANA REA COLENTINEI. s itu aţ i a .1ctuală bine fixată pentru posteritate.

Da r să reve nim la asa narea Colcntinei. In fig. I se arată o vede re luat ă clepe Jacul He-
Lacuril e Funcleni, H erăst r ă u , se c Jnfuncl ă cu r ă tr ă u , privit dinspre şoseaua Jianu, spre rafineria

https://biblioteca-digitala.ro
BUCUREŞTIULUI ŞI REGIUNILOR ÎNVECINATE 17

~t.. ' .ul


.1

Fig. 2. - Aceeaşi vedere depe lacul H erăstrău după asanare .

Fig . 3. - Fotografia băltii Florea5ca înainte de asanare.

https://biblioteca-digitala.ro
18 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA

Petrol Block. Vedeţi stuful şi ierbăria destul de aci, dincoace bucăţi de pământ, o specie de plaur
mare de mlaştină şi mocirlă în diverse părţi, cari, plutitor şi profunzimi de apă dela 1O la 50 cm.
după scăderea generală a nivelului, au rămas se- Aci sunt grajdurile de îngrăşat vacile, ale fabricii
parate de oglinda principală de apă dela Herăs­ de spirt.
trău. ln figura 4 se arată faimoasa groapă Floreasca.
Fig. 2 arată priv e liştea lacului Herăstrău după văzută spre fabrica de spirt. Această groapă Flo-
asanare. Dealtfel, cred că n'am nevoe să o mai reasca are şi ea un istoric al ei. Ea a fost o carieră
arăt în fotografi e : am speranţa că toţi cei cari de nisip, pe care încetul cu încetul ţiganii din ju-

Fig. 4. - Groapa Floreasca, focar de infecţie şi maladii.

sunt de faţă au avut posibilitatea să vadă acest rut Bucurestiului au luat-o în afecţiune şi au în-
lac, de care mulţi s 'au întrebat, cum a apărut aşa , ceput să se aşeze în preajma ei. Acum vre-o 6-7
dintr'o dată ? ani, cine se du.cea în groapa Floreasca putea să
Jntr'o Duminecă mă aflam vis-a-vis de vila Mi- înveţe numaidecât cari sunt mărcile de automobil
novici , unde erau foarte mulţi bucureşteni. Unii cele mai utilizate în Bucureşti. Aceşti ţigani cum-
spuneau : aşa a fost întotdeauna, nu s'a schimbat părau, toate lăzile, în cari veneau, pe vremea
nimic, iar alţii : am fost săptămâna trecută şi erau aceea, automobilele. In toată groapa se putea citi:
nişte copaci şi stuf, cari acum nu mai sunt. Erau Ford, Chevrolet, Oldsmobile şi alte nume. Acestea
chiar doi foarte competenţi, cari susţineau, cu ori- erau locuinţele.
ce chip, că aşa a fost totdeauna. Jncât, şi fotogra- Trebue să adaug că, de atunci s'au făcut pro-
fiile câteodată au un bun. grese. Toţi aceşti locuitori sunt electori importanţi
In fig. 3 se vede lacul Floreasca în dreptul fa- şi groapa Floreasca, cu t·o ate că nu are nici o ca-
bricei de spirt, situată mai jos de legătura între nalizare şi nici o posibilitate de canalizare, astăzi
lacul Floreasca şi Iacul Herăstrău. Se vede destul are străzi pavate. Pentru lucrările de asanare de
de clar cum se prezintă marginea lacului ; stuf executat anul acesta, vor trebui făcute exproprieri:

https://biblioteca-digitala.ro
BUCUREŞTIULt:I ŞI REGIU ILOR ÎNVECINATE 19

Fig. 5. - Stuful şi mocirlele bălţii Floreasca.

P19. 6. - Vederea gropilor dinspre Bulevardul Plăcintet.

https://biblioteca-digitala.ro
20 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI A~UPRA

o parte din groapă va fi inundată şi, bine înţeles, tea fi îndreptăţită,pentru altele credem ,că for-
locuitorii depe acolo sunt indignaţi de aceste lu- maţiunea lor a fost naturală, aşezată fiind în teren
crări, pentru că ei au o mare predilecţie de a sta impermeabil.
în noroi. O parte dintre ei au făcut cele mai bune Natural, cu timpul, chiar prin zăgazurile cari
speculaţii pe acest proect : au făcut clădiri în că­ s'au făcut, fundul s'a ridicat şi apoi Valea Colenti-
rămidă chiar în marginea apei, pentrud ştiau că nei s'a schimbat, cu tot profilul ei în lung. S'a mai
vor fi dărâmate şi vor primi despăgubiri. Ba mulţi schimbat cu desăvârşire şi starea higienică gene-
au obţinut şi permisii de construcţie în regulă. rală a apei şi a văii.
Trecem la o altă fotografie, anume fig. 5. A- Din câteva fotografii cari au fost luate, Dv. aţi
ceasta se chiamă „un lac", de fapt este o mlaştină, putut să constataţi situaţia de astăzi.
căci regiunea întunecată, care se vede pe foto-
grafie, în cea mai mare parte o reprezintă stuful. ISTORICUL ASANĂRII.
Este o mocirlă în care nu se poate umbla şi un Ce era de făcut? Primăria s'a sezizat de acest
ochiu de apă pe care, clupă cum vedeţi, se află lucru de multă vreme. Aceste proecte - mai re-
încă ierburi şi, plutind deasupra, toate obiectele pede ideia unei asanări nu pe toată valea, ci în-
cele mai eteroclite ale gospodăriilor bucureştene. totdeauna văzută mai în mic, asupra unui lac sau
Aci ţiganii, după ce îşi strâng de prin toate gu- două - s'a vânturat de mai multă vreme.
noaele petece, bucăţi de stofă, hârtie, mai găsesc Prima dată când asanarea apare ca o obligaţie
şi obiecte pe cari, cu o plăcere deosebită de co- este în anul 1912, cu prilejul cedărei unui teren,
lecţionari, cred că pot să fie utile şi le iau cu ei : pentru Parcul Naţional. ln legea prin care se făcea
o oală spartă, un .ceainic găurit şi aşa mai departe. acea cedare era prevăzută obligaţia asanărei lacu-
După câtăva vreme, constatând că nu au ce face lui Herăstrău.
cu ele, le svârlă pe această baltă. O vizită pe Această lucrare nu s'a executat până la răsboiu.
lacul Floreasca vă asigur că este foarte instruc- După răsboiu s'au ivit necesităţi mult mai urgente
tivă, pentru a vă arăta .cum, la o distanţă nu- pe de o parte, iar pe de altă parte problema văzută
mai de 600 de metri de parcul Filipescu, se poate numai pentru lacul Herăstrău n'ar fi dus la nici
găsi un asemenea depozit 5i o asemenea mocirlă. un rezultat. Putea să se adâncească fundul şi să se
Adaug că nu toţi locuitorii din par,c îşi dau sea- aranjeze malurile, dar această lucrare mică nu re-
ma că lacul Floreasca se află la o distanţă de prezenta decât foarte puţin din soluţia finală d\:
400-600 metri de aleea Sofia de exemplu. remediere a neajunsurilor, pe cari le prezenta a-
Fotografia din fig. 6 este un aspect asupra gro- ceastă baltă.
pilor Floreasca, văzut dinspre Bulevardul Plăcintei; Pentrucă, în afară de lacul Herăstrău, care pre-
se vede în fund locul unde s'a clădit fabrica Ford, ocupa în acel moment comuna şi Statul numai
şi tot aci sunt casele şi o serie întreagă de ,con- din punct de vedere estetic, pentru Parcul Naţio­
strucţiuni, cari au început să se facă pe marginea nal, se punea problema stării celorlalte lacuri.
băfţii. Aceste lacuri transformate în mocirle, aduceau în
Cred că ajung aceste fotografii, ca documentare imediata vecinătate a Bucureştiului o stare de
asupra realităţei aşa numitelor „lacuri" de până completă lipsă de higienă şi de creare a unor zone
acum. de paludism intens.
Origina acestor lacuri din jurul Bucureştiului nu ln 1926, dacă nu mă înşel, sau poate în 1927,
este încă bine definită. Unii susţin că niciodată nu Casa Lucrărilor Oraşului Bucureşti, condusă de d-1
au fost lacuri naturale în albia Colentinei, că pro- Ing. C. Sfinţescu, s'a sezisat de această chestiu-
prietarii de moşii, pe cari se găseau aceste por- ne, primari fiind atunci d-l Anibal Teodorescu şi
ţiuni din Colentina, au făcut stăvilare şi au oprit d-l Dr. l. Costinescu. Inginerul italian d-l Ricardo
apa pentru nevoile lor (mişcarea morilor, iaz de Canella a făcut nişte propuneri şi s'a hotărât în-
peşte, etc.). fiinţarea unei comisiuni, prezidată de mult regre-
Dacă pentru unele lacuri această părere ar pu- tutul Inginer Elie Radu, Preşedintele consiliului

https://biblioteca-digitala.ro
BUCUREŞTIULUI ŞI REGIUNILOR ÎNVECINATE ~1

technic superior de atunci, din care făceau parte Cum aceasta nu prezintă însă o soluţie cu
inginerii cei mai de seamă dela noi din ţară pen- rezultatele dorite s'a studiat aducerea de apă din
tru lucrări hiclrau!ke, spre a studia în ce mod s'ar afară, în Valea Colentinei.
putea face asanarea acestei văi. S'au luat în co1!- Două râuri încadrează Colentina : Dâmboviţa
sideraţie trei soluţiuni posibile. şi Ialomiţa. S'a ales soluţiunea Ialomiţei. Dâm-
Una din soluţiuni era de a ridica toate stăvila­ boviţa nu ar mai fi putut îngădui să i se ia încă
rele, de a seca lacurile, de a iriga suprafeţele joase apă pentru ,considerentele pe cari le cunoaşteţi :
rămase şi de a transforma Colentina într'un mic apa ei fiind necesară pentru filtrare, în lunile de
pârâu, care să-şi scurgă apele ei până în Dâmbo- vară aproximativ 60.000 m. c. pe zi, apoi, ea tre-
viţa. bue să păstreze un minimum de apă, care să treacă
Această soluţie nu a fost recomandată de comi- prin Bucureşti. S'a ales deci Ialomiţa.
siune, pentrucă ar fi fost cea mai nenorocită din lntâmplarea face că Valea Colentinei se pre-
toate proectele. Se neglijau toate posibilităţile, pe lungeşte, seacă, destul de departe de oraş, la 40
cari le-ar aduce toate aceste lacuri înăuntrul ora- km. şi se apropie de Ialomiţa la o distanţă de 6
şului ; şi poate însăşi această lucrare de secare nu km. Şi iarăşi o situaţie fericită pentru noi este că
era tocmai aşa de simplă. valea seacă a Colentinei, care acolo se numeşte
Pe de altă parte, prin studiile făcute de ,către Valea Miulesi, se află mai jos decât valea Ialo-
Municipiul Bucureşti, de măsurători şi ridicări to- miţei.
pografice pe Colentina, s'a văzut că debitul natu- Ante proectul general prevede aşa dar deriva-
ral al Colentinei este insuficient pentru a putea rea a o parte din Ialomiţa în lunile Mai-Iulie în
înlocui apa acumulată în aceste lacuri, într'un in- Colentina. lntr'un lac rezervor creat artificial se
terval de timp care să nu le transforme în mlaştini. acumulează apele de primăvară ale Colentinei şi
Există în technică o anumită definire pentru apele mari ale Ialomiţei. ln epoca ele secetă, repre-
apa stătătoare, faţă de un lac care nu este consi- zentată în special de lunile August, Septembrie şi
derată ca o mlaştină, adică ca nestătătoare. A- Octombrie, acest lac îşi goleşte treptat conţinutul
ceasta depinde, de altfel, şi de latitudinea sub care sporind debitul Colentinei în aval de Buftea.
se află lacul anvizajat. Englezii, cari s'au ocupat De ce este nevoe de apă în Bucureşti ? Intâiu
foarte mult în colonii cu această chestiune con- pentru ca să primenim într'trn anumit interval de
sideră că dacă, în 15-17 zile, nu se schimbă în-
timp, apele din lacuri, împiedicând astfel fermen-
tr'un lac apa odată, materiile din apă intră în pu-
tarea lor şi înlăturând mirosurile, pe cari le dega-
trefacţie şi este considerată drept mlaştină.
jează.
ln unele din lacurile Colentinei apa nu se schim-
Pe trebuia să creiem, în aceste lacuri, şi
urmă,
bă odată la 150 de zile. Această situaţie a dăinuit
nişte adâncimi minime, pentru ca stuful şi iarba,
în Bucureşti până în 1933 ; deci nu se putea vorbi
cari cresc în baltă, să fie împiedicate pe viitor să
de lacurile din jurul Bucureştiului, ci de nişte mlaş­
se mai reproducă.
tini cu oare.cari suprafeţe libere, ce se aflau la
Nordul oraşului. Aceasta a dus la o considerabilă sporire a volu-
In epoca de primăvară, din Aprilie în Iunie, Co- mului lacurilor şi a suprafeţei de evaporare.
lentina are un surplus de apă, provenit din ploi. ln privinţa stufului şi ierburilor nu vă pot da
Dacă s'ar acumula această apă undeva, într'un nici o afirmaţie precisă, pentrucă asupra lucrărilor,
rezervor - ceea ce am făcut noi în anii 1934 şi cari s'au făcut în străinătate în literatura technică
1935, prin lacul artificial care s'a executat la găsim multe păreri deosebite, explicabile prin di-
Buftea, de care o să vă vorbesc - se poate asi- versitatea situaţiilor locale;
gura, în restul timpului de patru luni de vară, un ln genere, se spune că o adâncime de 70 cm.
debit constant de circa I metru cub pe secundă, până la un metru de apă, împiedică stuful să creas-
faţă de o cincime de metru cub pe secundă, ,cam că, ca şi multe din ierburile de funcl. Acest lucru
cât curge pe Colentina în această epocă. este adevărat în unele părţi şi în altele nu.

https://biblioteca-digitala.ro
EFECTELI!: ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA

ln această privinţă, noi am făcut


oare cari ex- Această soluţiune nu a fost luată în conside-
perienţe şi aci la Bucureşti şi în alte părţi în ţară rare, pentru că micşora aşa de mult suprafaţa la-
şi am văzut că sunt regiuni unde ştuful creşte curilor, încât lipsea Bucureştiul de o serie întreagă
chiar la adâncimea de 1,50 m. lnsă este adevărat de avantaje.
că, după o luptă dusă timp de 4-6 ani, se poate Al doilea proect studiat de noi, o soluţiune in-
scăpa cu desăvârşire de stuf ; dacă în fiecare an termediară, este arătat în planşa b.
se tae stuful primăvara în apropiere de fund şi se
A treia soluţiune, planşa II c, era reprezentată
repetă această operaţie în anii următori, după 2-3
prin unirea lacului Băneasa cu lacul Herăstrău,
ani încep să putrezească rădăcinile. Altfel, stuful
prin ridicarea nivelului acestui din urmă lac astfel
este o plantă de o rezistenţă extraordinară. Ră­
că şi Băneasa îşi mărea adâncimea apei pe alocuri.
dăcinile stufului merg până la 1,20 m. adâncime ;
Ultima soluţie din planşa li d cu mai multe modi-
încât chiar soluţia de a curăţa fundul pe un strat
fi.cări impuse de condiţiunile locale, a fost adoptată
de 40--50 cm. nu este eficace.
şi realizată parţial.
Pe lângă apele de primăvară, apa care trebue
adusă în Bucureşti, fiind luată din Ialomiţa, era După trecerea prin zăgazul din prelungirea şo­

necesar să găsim o astfel de soluţiune, încât să nu selei Jianu apa Colentinei, era prevăzut, a fi con-
lăsăm, în aval de priza noastră depe Ialomiţa, dusă printr'un canal lat de 60 m. în jurul actualei

acest râu fără cantitatea de apă indispensabilă lo- parcelări Bordeiul, pe marginea căruia ar fi ur-

cuitorilor riverani, pentru nevoile lor de până azi. mat să se construiască. Nivelul lacului Tei trebue
Soluţia de adoptat asupra întinderei şi volumu- ridkat astfel ca să se unească cu lacul Floreasca.
lui lacurilor Colentinei după asanare era îngrădită Aceste trei soluţiuni au fost propuse Consiliului
de această restricţie. general al Municipiului şi a treia a fost adoptată.
ln urmă, în cursul lucrărilor din anul trecut, s'a
SOLUŢIILE PROPUSE PENTRU FORMA dovedit posibilitatea practică de a mări aceste
suprafeţe ridicând şi mai mult nivelul lacurilor,
LACURILOR DIN BUCUREŞTI.
faţă de prima proectare. Schiţa din planşa li d,
Şi aci, au fost foarte multe idei. ln schemele din arată situaţia părţei executate şi felul cum lucră­

planşa II a b c d, se arată soluţiunile, cari au rile se vor desfăşura în anii 1936 şi 1937.
fost propuse de „U. C. B". Arăt prin planurile de Menţionez că, dela Fundeni până la vărsarea
faţă aceste soluţiuni, pentrucă ele determină şi în Dâmboviţa-Colentina, mai formează lacul
restul proectelor. Cernka.
După întâia soluţie planşa li a trebuiau micşo­ Suprafeţele totale ale acestor lacuri reprezintă
rate lacurile existente pe cât posibil, la părţile lor o oglindă de 720 ha. Este o suprafaţă foarte mare.
actuale adânci. Deci, cu ocazia săpării fundurilor, Numai pentru istoria acestui proect, mai adaug
surplusul scos ar fi fost aşezat alături în regiunea că a existat o soluţie - o soluţie bine înţeles de
mocirloasă şi în plus ar fi fost necesară şi o miş­
imaginaţie - care prevedea ridicarea unui ba-
care de pământ de alături. raj atât de înalt la lacul Tei, unde şi acum cei
Adoptându-se această soluţie, lacul Băneasa cari aţi fost acolo ştiţi că este un baraj făcut de
devenea foarte mic. Lacul Herăstrău ar fi rămas către Ghica Vodă, încât acest lac să se unească
redus în dreptul şoselei Jianu, şi legat cu Băneasa peste Floreasca şi Herăstrău cu lacul Băneasa. Ar
printr'un canal. fi fost, poate, foarte frumos, dar din nenorocire
Lacul Herăstrău, tot printr'un canal deschis s'ar cam irealizabil : am fi inundat suprafeţe foarte
fi legat cu lacul Floreasca, apoi cu lacul Tei şi, mari, ar fi trebuit să facem lucrări importante de
în fine, de aici Colentina părăsind vechea albie, îndiguire, cari aveau multe inconveniente şi vo-
după o cădere ar fi ajuns în lacul Fundeni redus lumul de primenit era considerabil pentru apa
la o treime din actuala lui întindere. disponibilă.

https://biblioteca-digitala.ro
HUCUllEŞTIULCI ŞI HEGIUNILOR ÎNVECINATE 23

EXECUTAREA PROECTULUI. fel vor fi săptămâni când 5 şi chiar 7 metri cubi pe


secundă vor trece prin la.eurile clin Bucureşti.
Ante proectul lacurilor din Bucureşti fiind fixat, Imediat ce apele scad în Ialomiţa sub minimul
s'au stabilit etapele şi modul de executare a lu- prevăzut pentru necesităţile din aval, se opreşte
crărilor. Un proect mare trebue întotdeauna aran- preluarea de apă şi se deschid vanele lacului Buf-
jat şi după posibilităţile financiare. tea, care continuă să asigure un curent de apă
Proectul a început la 13 Noembrie 1933 cu indispensabil Colentinei.
facerea unui baraj la Buftea, executat în 1934/35 Nu pot să mă opresc dela istorisirea câtorva di-
care a creat un lac artificial, - pentru că Jacul ticultăţi, pe cari le-am avut în cursul execuţiei
Buftea era neînsemnat - un tac de 300 ha. su- lucrărilor de până azi, pentru ca Dv. să vedeţi
prafaţă şi aproape 1O milioane metri cu bi capa- că nu este sufident a avea fonduri, dorinţă de exe-
citate. Lucrarea a fost .complet terminată în pri- cutare şi capacitate technică.
măvara anului 1935, cu destule dificultăţi, cari Când am proectat acest baraj la Buftea, bine
vă vor fi expuse de colaboratorii mei, când vor înţeles că, în alegerea locului găsit ca cel mai bun
veni să vorbească despre barajul de aci, în ceea- pentru acest scop, intră în considerare şi cea mai
ce privt:şte fundaţiunile. mică lungime a barajului. S'a găsit un pinten de
Cu apele din primăvara 1935 ale Colentinei s'a deal, pe .care este clădită o biserică şi împrejurul
umplut întâia oară acest rezervor obţinând un căreia erau câteva morminte.
minunat lac acolo unde înainte erau mocirle şi Ei bine, Municipiul Bucureşti nu a fost în mă­
locuri inundabile. sură să poată obţine mişcarea a şase morminte
ln Septemb1 ie 1935 cu o parte din aceste ape s'a vechi dimprejurul acestei biserici. S'a grefat o
umplut după amenajarea albiei, lacul Herăstrău. chestiune foarte complicată cu ceva politică şi a
Aşa a apărut, în decurs de câteva zile, Jacul He- trebuit să deviez barajul, ceea ce a costat două mi-
răstrău, cum vorbeau cei despre cari v'am po- lioane de lei mai mult.
vestit mai sus. Am venit cu argumente şi am spus că englezii
Actualmente Uzinele Comunale lucrează la ca- prin executarea unui baraj au inuRdat templul dela
nalul de derivaţie din Ialomiţa dela Bilciureşti a- Philae, care reprezenta pentru omenire o valoare
proape terminat până în valea Colentinei, la considerabilă. Mi s'a răspuns că acolo erau engle-
Ghimpaţi, unde există o cădere naturală. Ca să t:ii în Egipt, nu în ţara lor şi nu erau români.
se poată lua apa din Ialomiţa, trebue ridicat un Altă dificultate : lacul a.cesta, creat într'un loc
baraj a cărui fundaţii şi construcţii fixe sunt unde nu a existat, a venit să inunde, în amonte
aproape terminate. Lucrările se execută pe un te- la Rebegeşti, o biserică foarte veche şi un cimitir.
ren destul de dificil cu straturi groase de pietriş. Şi cu acest cimitir am avut mari dificultăţi, căci
O altă problemă, care s'a pus aci şi pentru care rudele celor îngropaţi acolo s'au împărţit în două
d-l Dr.-lng. Dorin Pavel a dat o soluţie intere- tabere de nuanţă politică diferită, una era pentru
santă, o constitue barajul mixt, prevăzut cu stă­ mutarea cimitirului, alta contra.
vilare cilindrice, cari permit o descărcare automată Această chestiune era de o extremă gravitate
a apelor mari. Această descărcare se impune la pentru noi, căci se întâmpla tocmai în primăvara
râurile cu caracter torenţial cum este de ex. Ialo- 1935 în momentul când trebuiau acumulate apele
miţa, :are aduce uneori şi 700 mc. pe secundă. cele mari depe Colentina şi fie.care zi reprezenta
ln ~poca de ape mari, adică Mai, Iunie şi Iulie, o cantitate de apă pierdută.
se umple rezervorul Buftea .cu apele mari ale Ia- Mă voiu opri să vă mărturisesc prin câte faze
lomiţei. Prin această operaţie riveranii din aval a trecut această chestiune, până când, în definitiv,
vor suferi mai puţin ca în trecut de inundaţii. cimitirul s'a mutat. Biserica, însă, a reprezentat o
Chiar şi după ce rezervorul Buftea va fi umplut chestiune mai dificilă.
vom continua să luăm apă din Ialomiţa atâta timp Era o bisericuţă din veacul al XVI-iea foarte
cât va exista un exces de debit în acest râu. Ast- veche şi foarte interesantă, clădită de familia

https://biblioteca-digitala.ro
EFECTELE ASANĂRll COLE!>;Tll\EI A~UPRA

Creţulescu. Până ce am venit noi cu Jacul acolo, mânea în fundul unei cutii şi evacuarea apelor de
puţini ştiau că există. Cum am început lucrările, ploi şi de infiltraţii nu era uşoară. Mai era posibili-
s'a descoperit că este un monument istoric - şi tatea de a o demonta şi a o muta mai sus, pe
în mod real este un monument istoric. deal - ceeace s'a făcut în Italia - soluţiune care

500

TOTALUL MALARICILOR
\
-·-·- PROPOR,TIA MALARICILOR DIN
REGIUNEA l/11/TROFA LACURILOR \
\
400 \
\
\
\
\
300 \
\
\
\
% \
80 \
\
200 ·-·-·-·-· •

60
' •' . .
' '• .
40
' '. . ......
100
' ····· ·········

20

1931 1932 1933 19 4- 1935


Fig. 7. - Diagrama malaricilor cunoscut! de Serviciul sanitar.

Ce era de făcut cu această biserică, care ră­ însă a fost apreciată de Comisiunea Monumente-
mânea sub apă până la streaşină ? Soluţia pro- lor Istorice că ar avea prea multe riscuri.
pusă de Ministerul Lucrărilor Publice, era încon- Atunci Uzinele Comunale, ca să scape acest
Jurarea acestei biserid cu un dig de pământ. Un momunent, au propus o soluţiune extrem de in-
mare neajuns ar fi rezultat astfel, căci biserica ră- teresantă şi care credem că este întâia oară pusă

https://biblioteca-digitala.ro
HUCUl\EŞTIULUI ŞI LUWIU-"ILOL\ ÎNVECINAT!<:

în aplicare la noi în ţară şi în a.ceastă parte a cine este răspunzător ? Acestea iarăşi au durat
Europei : ridicarea hisericei cu 4 metri. In între- destul de mult. La urmă însă ne-am înţeles şi lu-
gime această biserică a fost subzidită printr'un crarea a fost executată, toarte repede şi fără inci-
cadru de beton. dente spre cinstea domniilor lor, ele Intreprinde-
Biserica era şi crăpată de sus şi până jos. rile Tiberiu Eremia şi Inginer Emil Pra.ger.
Până acum s'au făcut ridicări ele 30-40 cm. Aclaug nu numai că biserica nu s'a crăpat, clar

28•

2G o- 25.9
----------·
25.4
____ ___ JUNIE
---- -- -----IULIE
--AUGIJST
l
24 •- 23.7
22 67
___ f1-.9____ 22.29
22.33
22 •-----------·
22.2
22.33 ..------- ,.... ________
21.53
,
22.2
21.18

20' -
20.20
o._ _ _ ___ -
,.... ___19.9--· I
1-.!~02 __ ________
------.
..., 20.4 ~--·-·-·-

18•-
,,_,
18.3 ~--- ---
19.48

16·-•

•.

12o-

iO •
'•
ei
Q) ~
......
a- ~
o
'q: E2
~
~:t ~ ~ ~
~ ~ ....:
~ ~

~~
lt) lt)
6•-
~

. ~~~
(\a

~~
C\j
:'.'-..!
-....;; ~
...... ~
4-• ~~ ~: ~
l·~
iq:~
"I ~
~~ ~~
;:) o'
~ :g: ~~ ~ ~~ ~ „, i;J~
2-
. ~-....; :;t~
C) ~
s
~~
Io
Q: -2 :::s ~
~~
Q~
~~
~~ ct.11 ~~ ~~ as~ ~~
o.
-.i

Fig. 8. - Comparatia climatului din Bucureşti cu acela tropical.

sau de I m. A ridica o biserică cu 4 metri nu este s'au închis şi crăpăturile vechi : pentru că ea, gă­
însă deloc o operaţiune curentă. sindu-se ca pe o tavă, era foarte simplu de ridi-
Bine înţeles că au fost oarecari discutiuni între cat această tavă din o parte sau alta, presele
noi şi între Comisiunea Monumentelor Istorice hidraulice forţând crăpăturile să se închidă. I s'a
asupra răspunderilor : dacă se dărâmă biserica, făcut apoi un nou acoperiş şi astăzi biserka se

https://biblioteca-digitala.ro
EFECTEL~ ASAN..\RU COLENTINEI ASUPRA

află în marginea lacului, reprezentând o podoabă Ţânţarii cari se nasc din seria întâia nu mai au,
în plus, în marginea acestui lac executat de „Uzi- în faţa lor, până la 30 Septembrie, de cât fiecare
nele Comunale Bucureşti". câte două serii a 200 de ouă fiecare ţânţar.
Pentru ca să termin, am să revin, în sfârşit, la Un ţânţar dă naştere prin urmare, în şase luni,
titlul lucrării mele - pentrucă mulţi dintre Dv. la 200.000.000 de ţânţari. Bine înţeles, nu toţi
trebue să-şi spună că ceea ce am spus până acum aceşti ţânţari sunt anofeli, însă toată această re-
nu are nid o legătură cu titlul - arătându-vă cari giune este admirabilă pentru desvoltarea lor. Noi
sunt avantajele rezultate din executarea proectu- le-am lăsat la dispoziţie tocmai ce le trebuia :
Iui „Uzinelor Comunale Bucureşti". apă puţin adâncă, liniştită, căldură ca să moc-
nească.

REZULTA TELE SPERA TE PRIN ASANARE. Până acum i-am avut şi i-am crescut cu mare
îngrijire. Cum să luptăm însă împotriva lor ?
S'a deshătut mult asupra acestor avantaje ale Mai întâiu, trebuiau amenajate marginele lacu-
asanării Jacurilor. Eu voiu insista azi asupra ches- rilor, deoarece în Bucureşti, în timpul secetei din
tiunii ţânţarilor şi asupra influenţei acestor lacuri August şi Septembrie şi o parte din Iulie, aportul
asupra climatului oraşului Bucureşti. Colentinei, nefiind suficient, nu putea să cumpă­
Ţânţarii în Bucureşti reprezintă, pentru cei nească evaporaţiunea mare din această epocă.
cari locuesc în Nordul oraşului, o mare nenorocire. Nivelul lacurilor scăzând şi marginele nefiind
Zona de paludism în Nord este foarte bine mar- cu pantă uniformă, rămân, în porţiunile mai a-
cată. O statistică din ultimii 3 ani, pe .care ne-a dânci, urme de copite de animale şi alte Jo.euri
procurat-o serviciul sanitar, este redată în grafi- joase, cu mici smârcuri în cari ţânţarii se reproduc
cul fig. 7. ln el se arată totalul malaricilor cunos- în condiţiuni ideale.
cuţi de serviciul sanitar. Prin amenajarea acestor lacuri, prin darea unei
Curba superioară arătă numărul trecut de ma- adâncimi minime de un metru la margine, aceste
larici înregistrat de serviciul sanitar, iar cea in- inconveniente se suprimă. Un metru este minimum,
ferioară numărul .celor din regiunea vecină lacu- încolo adâncimile merg până la 5 metri şi în Jacul
rilor. Cum aceste curbe nu sunt decât relative, nu Tei până la 9 metri ; iar forma Jacurilor trebue
are mare importanţă numărul malaricilor înregis- astfel făcută, încât nicăeri să nu existe apă stă­
trat. tătoare.
Aceste curbe descresc în 1935 pentrucă datele Taluzarea lacurilor se va face după o pantă
nu sunt cunoscute decât pe şase luni ; totuşi, ţi­ constantă, iar nivelul acestor lacuri trebue întot-
nându-se seama de acest interval, este o descreş­ deauna menţinut la o .cotă fixă.
tere simţitoare în 1935. ln intervalul procesului larvar, acest nivel poate
Graficul arată în mod foarte isbitor că, 70%, fi variat după voinţa noastră; căci mai există un
după aceea 60% din malaricii cunoscuţi de servi- sistem de a combate reproducerea ţânţarilor, anu-
ciul sanitar, se găsesc în regiunea limitrofă a.cestor me acela de a varia puţin nivelul, astfel ca larvele,
lacuri. cari se aşează la margine, să nu rămână liniştite.
Nu daţi deci crezare celor ce spun că nu există Cu ajutorul Jacului rezervor dela Buftea se poate
o legătură între malaria din Bucureşti şi lacurile varia repede şi brusc nivelul lacurilor din aval.
Colentinei. Dar vă rog .ca nu cumva, dacă mă întâlniţi peste
Ţânţarii se reproduc în epoca dela 1 Aprilie trei-patru ani, când aceste Jacuri vor fi gata şi
până la 30 Septembrie. Un ţânţar depune 200 de totuşi veţi fi muşcaţi de ţânţari în Bucureşti, .;ă-mi
ouă. Durata până la ecloziunea completă este a- reproşaţi speranţele ce le dau acum !
proape o Jună şi jumătate. Bucureştiul nu va scăpa de ţânţari. Pentrur'i
Seria întâia de ţânţari depune trei serii de ouă. nu este suficient de a face această asanare a Văii
Adică, primul ţânţar scoate trei serii de ouă, de Colentinei, ca să nu mai avem ţânţari în Bucu
tkcare dată câte 200. reşti.

https://biblioteca-digitala.ro
BUCUREŞTIULUI ŞI REGIUNILOR ÎNVECINATE 27

V'am arătat că la Nord de aceste lacuri se gă­ măsură, o condiţionare a aerului, cel puţin pentru
seşte Mostiştea, Căldăruşani, Pipera-toate lacuri znna vecină lacurilor.
pline de ţânţari, în cari apa nu circulă. In genere, omul suportă cu uşurinţă t,empera-
Ţânţarii sunt luaţi de vânturi şi merg astfel n turi diferite, după cantitatea de umiditate care sc
distanţă de 30-50 km. după puterea vântului. află în atmosfera, în care trăeşte. Când atmosfera

Dacă acest vânt coincide cu ivirea unei serii de este umedă, poate să suporte o anumită tempera-
ţânţari tineri şi îi aduce la noi la Bucureşti, iată tură şi, când atmosfera este complet seacă, o altă

că nu am scăpat cu totul de ţânţari. Cu siguranţă temperatură.

însă că, vom scăpa prin asanare, de ţânţarii bu- Cantitatea de umiditate, pe .care poate să o con-
cureşteni născuţi şi crescuţi aci pe lacurile Capi- ţină aerul, este funcţiune de temperatură şi de
talei. presiune. Cu toţii cunoaşteţi că, în locuinţele unde
Şi acum, să revin la ultimul punct : cum vor există calorifer, aerul este încălzit şi uscat. A-
influenţa aceste lacuri asupra climatului oraşului ceasta pentrucă aerul, ridicându-se şi temperatura,
Bucureşti ? poate să conţină o mai mare cantitate de vapori
Intrăm acum într'un domeniu unde preciziunea pentru saturarea lui.
şi pronosticurile trebuie acceptate cu oarecare re- Şi dacă acest aer se usucă într'adevăr, el îsi mă­
zervă. reşte capacitatea lui de a absorbi umiditatea. A-
Am început prin a vă spune că oraşul nostru tunci ia şi el de unde poate umiditate de care mai
este un oraş sec şi plin ci.: praf. Bucureştiul nu este capabil, în primul rând din gâtlejurile noastre.
este plăcut să fie locuit în timpul verii. Şi toţi veţi De aceea, în timpul iernii, în toate oraşele civili-
fi surprinşi .când vă voiu arăta graficul din fig. 8, zate, unde oamenii trăesc în .case cu încălzire cen-
care arată asemănarea între climatul Algerului vara trală, sunt aşa de multe afecţiuni a căilor respira-
şi climatul Bucureştiului, deşi Algerul este un oraş torii.
sub tropical. Pe de altă parte, în locuinţe, aerul mai ia ume-
Graficul arată temperaturile medii lunare în lu- zeala şi din alte părţi de exemplu : din mobile.
nile Iunie, Iulie şi August în diverse oraşe, la di- ln timpul nopţii, temperatura descreşte în locuinţe,
verse latitudini. cantitatea de umezeală, pe car„ aerul poate să o
Temperatura medie în Bucureşti într'un interval mai conţină la această nouă temperatură mai joasă,
de peste 30 de ani - să luăm luna August, - scade. Şi atunci, dacă de multe ori aerul a fost
este de 22 grade. Tunisul are 25 grade. Horta în saturat când temperatura era ridicată, în timpul
Azore tot 22 grade, Insulele Canare deasemenea nopţii se produc condensaţiuni, cari sunt absor-
22 grade şi Madeira la fel 22 grade. bite de lemnul mobilelor. Supuse la un asemenea
Vedeţi că, cu toate că aceste oraşe se găsesc la
regim adesea plesnesc spre desesperarea proprie-
latitudini variabile, dela 28 grade şi până la 36 tarului şi a bietului furnizor, care e acuzat că nu
grade, ele au aproape aceiaşi temperatură medic a utilizat lemn uscat.
ca şi Bucureştiul. Am spus aceste lucruri ca să vă dau o idee de
umiditate şi de temperatură. O să vedeţi la ce vreau
Dealtfel, .cei care stau vara în Bucureşti nu au
să ajung.
nevoe de acest grafic, pentru că o simt direct.
Noi avem temperaturi maxime extraordinarl:.
In afară de temperatură, mai este o altă cons- Graţie serviciului nostru meteorologi.c, am putut
tatare : starea higrometrică în acest oraş.
să cunoaştem pc o perioadă de 45 de ani, dela
Omul este foaree sensibil la temperatură· şi la 1890 la 1935, câteva date foarte interesante. De
umiditate. Şi când spun la temperatură şi la umi- exemplu, care a fost temperatura cea mai mare,
ditate, înţeleg aceşti doi factori combinaţi. pe care am avut-o anual în această perioadă în
S'a vorbit foarte mult, în ultimii zece ani, de Bucureşti.
condiţionarea acrului în fabrici şi birouri. Lacu- Astfel mijlocia temperaturilor maxime pe o du-
rile din jurul Capitalei vor îngădui, în oarecare rată de 46 ani este :

https://biblioteca-digitala.ro
28 EFECTELE ASANĂRII COLENTJNEI ASUl'RA

Pentru luna Iulie de 29,84°, la aceste lacuri o evaporaţie zilnică de cca. 5, 1


„ luna August de 29,83°. m/m.
111 planşa III se arată temperaturile medii lu- Socotind pentru întreaga suprafaţă de i20 ha.
nare maxime. rezultă că evaporarea va fi de cca. :
O mai bună caracterizare a climatului lmcureş­
27.900 mc. în Iunie
tean veţi avea însă, arătându-vă că din cele 92 zile
40.150 mc. în Iulie
ale lunilor de vară - Iunie, Iulie, August - nu-
42.350 m.c. în August.
mărul zilelor tropicale, adică în care temperatura
maximă este egală sau depăşeşte 30°, sunt cel pu- Ca cifră
de comparaţie arăt că în zilele cele mai
tin 30 de zile şi multe au depăşit în unii ani 40- călduroase consumul total de apă al oraşului atin-
50 grade. ge maximum 120.000 mc. deci evaporaţia lacurilor
Să urmărim şi diagramele umidităţii din planşa ar fi cca o treime din consumul de apă.
IV. Umiditatea relativă, este raportul între ten- Pentru evaporarea acestei cantităţi de apă sunt
siunea vaporilor atmosferici, faţă de tensiunea necesare cca. 20 miliarde cal/zi.
maximă posibilă la acea temperatură. Absorbirea acestei cantităţi de căldură se va
Valorile mijlocii sunt în Iunie 65,519<-', . Iulie traduce în vecinătatea lacurilor printr'o micşorare
61,75%, August 59,53% şi în Septembrie 64,15%. a temperaturii aerului însoţită de o sporire a umi-
Aceste date nu vă spun Dv. mare lucru. Să le dităţii, adică tocmai ceeace este necesar pentru
privim însă comparativ cu datele unor localităţi al climatul bucureştean de vară.
căror climat este bine cunoscut. La Patras umidi- Dacă se consideră cantitatea de căldură primită
tatea variază între 457-o şi 491/c, în sudul Marocu- dela soare zilnic de regiunea oraşului Bucureşti şi
lui între 52% şi 54%, când la Bucureşti avem dacă se presupune că efectul răcirii prin evapora-
59% umiditate cu temperaturile mijlocii şi maxi- ţie s'ar putea repercuta în întregime asupra acestei
me arătate. Se înţelege dece în lunile de vară regiuni, din aportul total de căldură solară s'ar
suntem obligaţi să ieşim seara la marginea ora- absorbi cca. 12% şi deci - şi temperatura ar di-
şului, pe lângă lacuri : Băneasa, Herăstrău, unde minua întrucâtva în aceeaşi măsură. ln mod prac-
se găseşte aer umed şi temperaturi mai joase. tic vom avea o asemenea ameliorare în zilele căl­
ln diagrama planşa V arăt precipitaţiile lunare duroase şi fără vânt în zona vecină lacurilor.
pe 46 ani din urmă. Aceasta reprezintă o desfăşurare de circa 10 kilo-
Să examinăm însă şi vânturile în regiunea Bu- metri în partea locuită a oraşului şi probabil efec-
cureştiului. Planşa VI arată frecvenţa vânturilor - tele se vor face simţite pe o bandă de 2 kilometri.
după direcţiuni - în timpul verei la Bucureşti. Nu ştiu dacă această scădere de temperatură se
Se vede că regiunea se află mai ales sub influenţa va înregistra întocmai şi nu vreau să fiu acuzat
vânturilor dela N. E. şi S. W. că am înşelat speranţele Dv. De altfel am şi fost
Frecvenţa cea mai mare o au vânturile de N E acuzat că dacă iarna aceasta plouă aşa de mult
(Crivăţul şi anume în Iunie 32%, Iulie 31 %, Au- şi este atâta ceaţă, vinovate sunt cele două lacuri,
gust 30% şi Septembrie 40%, pe vând vânturile Băneasa şi Herăstrău, pe care le-am realizat.
dela S W (Austrul) au o frecvenţă în Iunie 28%, Ceea .ce însă se poate afirma fără îndoială este
Iulie 25%, August 23% şi Septembrie 22%. că în regiunea vecină lacului se va ajunge la o
Crivăţul în timpul verei este un vânt uscat şi temperatură ceva mai scăzută şi la o umiditate
foarte cald. relativ sporită.
Faţă de aceste date climatice - să vedem ce se ln a.ceastă privinţă sunt destul de elocvente
va întâmpla prin ,crearea lanţului de lacuri din exemplele ce le dă diagrama fig. 8. lată o serie de
Nordul Bucureştiului. oraşe aşezate la o latitudine mult sub a noastră -
După măsurătorile directe făcute în alte părţi sunt câteva vecine cu tropicul - şi ale căror tem-
şi după formule stabilite teoretic şi verificate prac- peraturi mijlocii lunare sunt totuşi apropiate de
tic, se poate afirma că în cazul nostru vom avea ale Bucureştiului, tocmai din cauza efectului apei,

https://biblioteca-digitala.ro
~
~ ~ ~ -c:I

~~
~
~

a
-
~
""'c:::::I
~
3
cr
~
~
cc
c:
J:>
c:
...,.
~
~
-c:
c:c
~
~
c:
-
~
C'C
-o
....
I~
e
fi
:::i
t'l
o{/'J
j
=== şa_ al §t ~ c
t"'
~

~
:::!.
C'CI ~
..... §
...... §.
~
c
~
-
tr.> ~ ~ ~ ~ :::i
N tiol
1- cnCi:l J:- N CQ ~
""'c ~
c
ti:I
i)
ci cn c cn cn t'l

-z
Ul t.n C Cil CI
Ul Ic 34,8
o C'l
36.2 37.2 36:0
1890 -..."" ~
' c
I
I F \. _..... 36.o
-
I
35.4 37.• 96.4

--"'
1891

--
I ~ ~
1892 34.s
I
___., )
I
35,o _/' 99.• I 32.5
./' t"'
1893
1894
31.1
361 .-
I
I
32.a
38.7
r--....
î
S9.1
98.a
,,,.... . /
30,o
!13,a
31.7 --- /
~
c
:::i
z..-.
--
1895 320 38.o -... 36.a
'\..
1896 33.2

'
40,6
- - 34,1
sao _/
32.&
/ ::o t'l

--
1897 3Z.a 3Z,5 31,a ............._
\. n
18!18
1899
1900
32,1
313
30.s
F
/
F
33.s
36,o
34.5
'\.
-...
_,
!13.1
9'1.4
Sti,9
--.- 3't.o
37.9
34,s
~
>
~
z
...,
;i..

---___.,
_/ -i-..._ I:'!
1901
1902
28.•
34.o
32.a
36,o
---
!IS.o
!16.s
'1
3!1.6
32.6
~ ...... >
1909
/901,
3!!.s
30.2 .............._
I 3S.a
37.o
\
\.
...........
9&1
S7.1t
' \
32,5
36.9
I
---
~..--
li ...,
-t
1905 33.s
F
39,o ~
311.o L.-
33.4
31,1
~ ~
1906
1907
33.o
35,o
........ 35,o
35.4 '
35.•
!Iii,!
~
..........._ 32.o
\
..,,"tJ
---
~~
1908 39.e
/ 36,1 34.1 38.o ~-
1909 92,B
~
F
35.o
I/
..........._ SB.a ~
34,4 F
i__..- '
I ::o
;;;;::

>
i ~~
1910 30.o 97.o ......... !14.s ~
33,a
.......... r--_ '
1911
1912
1913
31.s
Z9.1
94.a
V

------ --
39,2
36.2
32.4
~
~
36.s
!IS.4
3Z.6
~
/ 37.&
34.6
32.& ./
L...--'"'
c -::o
1911, 30.a 32,a
\ !IZ.a
\ 28,8
~ 1-
-
-
......... F 1
f!J15
1916
32.1
Z9/•
--
~

----- "'
I 30,2
34.s
.........
~
33.1
40.6 ~
33.o
94.o
--
"'
~
'CD
' !!
I o
--- --- co XJ
f917 84.o 37.1 !19,2 32.o
1918 35,, '\. 34,6
--.....
31h 40.a
1919 30.o
~
33.o sas /
f920 30.5 l -... I -......._ 31.e
./ Ul ~
.............._ 36.1 36.e !I0.1
1921 34,2 40.s
---........ „ 35.a
I 39.1
-......... ~

"' :-I
1922
f9Z3
33.a
35,o
I
I
39,7
33,!
~ I
!
sao
33.1
~

-,....___
..........
945
34,8 "1 X
..,,
--
1924 33.2 -
! I / -......... I
34.e
j

!925 33,s - - - I \I~


35,o
37,s I -......... I I
38.6
35.9
~

~.
.- 33.s
F

-----1--=-~t_-- I~
---
1926 33.o 33.2
I
35.e
IF 3L1
~

1921 34,8 35,s


..........
39.a ~
36.4
---- ~-
>
m
1928 31.B r-7' '. 32,i
1929 34.4 I
I /
I
37.8
36.6
_ţ -,~-R
36,!i
36.4 S~a "" -- C/)
1930 33,o -+-J. 38.s - rnrn H
36.1 35.r
~

,...o
c
I~
1931 30.1
I
-· ----r-1 37.7 ----r- - 3&6
I/ 32.9
./
1932 33.9 I 34.7 - ----t --r-1 35.a I
!l'te
' c
1933 27.9
l --i-~
36,3 33.s
_/
--+- 3'i.2
J

,..,
1931,
1935
29.s
32.o = ~
.).
--.....1
~

I
!

I
I
'

I
37.3
35.3
- . --~ - - --~~-- -~
'- L-l 35.9
36,1 ---·--- ~-
........ ~
l _L_
I
I-
34,4
S't.o
\
--i
-I
I>:>
\O

https://biblioteca-digitala.ro
CJ'J w
cc
--
o

-c-:::·
.);;>

~
~
-c::::::7
cc ~
c:::
i:c ~ ~ -c:::
=
.,,
-
c::
~
~
::;;
3
c::r ~
§. c:l:l ~
~
C'C it
§.
25· r
....,;;;:
~ ::=.
c:c
§!. ~ §l r<I
~ ~ ~ ~
~ ~ ~ .....
Cil
o
cn
c ~ l! rs ~ d ! s ~ ~ ! ~ ! d ~ a-.e
1890 701 53,g 61,8 70,7
~- -~ '\ ~
1891 55,s .......... 57.o ...... .... 62.• -.... 85,2
.........

-
1892 61.s ~.5
V 6Aa ~ 70.s
~
1893
189ft.
61,6
57.a
~ '
-""'-
59.a
57.2
/
.... ...._
91.a
5'1,o ---
..........
72.e
59,11 - ,,,,
-.........

--
1895 64.9 G2.6 82,t 66,2
- î
-
~

--
--
-
'-

- ~
1896 66.5 -........ 61.o Sili 64.6

--- -
- î
1897 71.' 57.s 66,e ~" 75,s
1~ 7
1898
1899
1900
57.a
76.a
64.9 --
~
i...--
c-
54,a
69.a
60.o
~

..........
SB.a
sae
52„
67.e
I
l
~~
61,11
57,e
67.1
~
....__
""'
-
:o
.~
1901 64.6 c - - -
w 65.7 ~ ~ .... 11,0 ~

-
6b

---- -........
1902 63.s c - 1 - - ~- --- - - c - 6Q7 68•
I
1909 50.9 . 57.4 lf
~
60.+ 72.8
- >
1904
1905
78.D
50.s
-
56.o
45,s
~

----,,.., 48.8
'20
~ ..... 56.B
68,7
---- •
.., c:
-----
i-... -~
-r--..,
&Za
1906
19~
1908
62.7
sas
63.t - _i.,,.--

~~
SBA
52.4
618
-
..........._ 56.8
59.a _........
'""
~~
10,1
67.s
Sile
../
zc
3:
"""-
- '-
[_-

--- --
1909 69.t I'.. 48,0 ro-- 52,t i- sas >=i
1910 73,s sn l 65.a ~
72r __... Z)>e
1911
1912
64.9
78.6
511.lt
62,o
... ...... 60.a
6l7
I\. .........._ 6S.e
62,a
I =-t
'~ -.......
-
I/
1913 74.B 68.o r 67.o 66.o ~;::
191'-
1915
66.8
6Z.'t
~

........
-""""' 66.s
68.2 '-
sa1
70,I
'-
""~
74,6
65.9
~
_. :o t'l
"l

'-
~.........- o:O

-
~--

--
.î t'l
191(j 65.7 -~
62.s 7 61.'t ~
62,e I ..,
n
1917 5'7.o 60.o 64.D I 64,e
-'
1918 65.6 62.4
" ....__ 69.9 ~""-
52.s
:,,,
°% t'l
~
-- ---
1919 64.7 12.1 67.4 .r i:!,1
'\..
65.S
a
-r--
1920 63,8 65.& 7.9.4 >
\
.......~"""'"
~

-------
1921 58.1 Ul
......... 5i9 ........_ 65.o .......... 67.•
z>
----
~
1922 66.lt 58.8 ~ 56.e
- 70,a
>-
1929
1924
1925
56.e
70.a
72.lt ~
~
6n"
65.'7
61.S
.........

'-
î
BB.e
59.8
65.e
~

-........
~~
,_.- 69,9
67.s
61.r
./
l
l.
e: -
::c
n
z o
---
1926 58.a ......... 68.8 8&4 68,'I
./ ./ ~
1027 6'7.lt 59.'7 618 58.2
> ~
19R8 67.6 \
54,a
J
~
57.o
~

--- n.o ~
XJ
--
z
~

--
1929 53.a 54.o 64.e 6&1
.I'..
1930 58,o
......... 51,o
/
51,o
_....-~

58.o "-""""" M z
1931 69,o 56.o
..........
60.o --- sao
~i....

1..r
t'l
1992
1993
1934
56,o
69.0
66.o
1"'5'
'ii
.....
--~
~
56,o
61.o
59,o'
I
-........
,
li'
5?o
70.o
61,D
/
i-

r'
~
--- 61.o
53,o
520
I --- -
-.....__
>
Ul

„>
c
"C
1995 59.o
- - 1---
60.o 59,•
....
62.o
https://biblioteca-digitala.ro
t:l:I
o
::p cn ~ ~ ~ -o
-
C'l
c:c c::
~
"'C
~
);;>.
c:: ~ --c : ~ c: r- ::c
cc
~
~
-s· ~-

= cc
-·a-
i!S' :::::I
-
o(fj
~ i!S' ~
c: 25· ;:::;: a· -I
:iii!= ;:.::;; cr co
....... .;a c::
::::: .a -=
as· -·
.şa
.....

·:::- :::::: t"'
S!
-
r-
====
~ ~~ ~.
o(/)

~ 5 ""' I ~ :3 ~ s [.,;) c..l


c 5CI ~
CI
~
CI
::c
CI
CI
Q CI CI
8 CI
CI
CI
CI
CI
CI
Q
Q
Q
Q Q c l:"l

-
Q 131,S
~
1890 7U2 __,,,,. CI. 20.a 21.• -..r--..._ C'l
/
14,7 1 99,r 103.3 --- ---r--

--
9.2
f891
r \ ~ I' c
ragr
f499
1894-
a2
Z6., /
11,a
"'\ --~-
l?ae
28,4
94.1 '\
SS.11
54,a
4,1
..,,,,
.........
l
-- f - - -
'--
142.5
166.o
25.s
"" -
z
r
o
1895
1890
1897
1898
~Qo
38.9
32.1
9.s
/
'-
J
18,5
79.&
3,5
8Q7
I
-... ....._
__,,,,. .....
--....._
-....
99.o

83,9
91,e
--
14.o . / ....._
\
1:'4.7
·107,e
f91,g
68,7
1
........ "tJ
::c
l"'1
-
::c
2
<
l:"l
I V C'l
-........... 84,5 46.a
n z
---
1893 39,6 1011.i 1
1900 42.1 I 117.7
\. 66.s 97.1 t-----

-1J :z..
--
J V- I\.
1901 41lo -- -- -- ---- ~
17&& 36.7 112,9 ~ ~
/ 52.o - . / ~ "' 58.o
--4
l:"l
1902
1908
1904 104,1
25.o
llo I / ~ ,..._
42.7
40.2
42.5
1
\
17.'t
86.5 --
....... 111.9
45.1
~

----
r-.....
--
i.---- ~ i..----
1905 30.S 8,5 35,o 80,S )>
-..........
1906 38.o
\ GD,1 _,,... e1.2 ~- 139,9
l --i
·-z -
.JI'
S.e 7.1 28.s ...... 145.4

----- ...
1907 ......... ~
~--

./
............ 107,s
1908 51.r 'tao 72.2 .....-
1909
1910
11!iit
4a1 -!'... ,_
a.
25.s '\..
~
SllG
24,2
r--r'
"\. I
,_ ~--
54,s
259.5
t----

,______
~

- >)>
!Sfi 70.S 19.• ~'--- 38,4 93,3
~ !-4
--
-.. i
1912 ,~.
-.... 85.e f--· 46.s ....... 37,1 ..........
I=~
I./" --
19!3 16!1,1 4lo 72,6 87.4
~
82,4
"\ 166.s r--...
1914
19!5
561
7.o
~
70z
64•
1 143,I
-r--_
73,5 -i.---" •o
-'-
....,,,..
16,a I\.
I". .....
Zen
191&
1917
1918
1919
11,5
7.o l
~h
1

"\..
38,o
47.o
720
4&
"V
/
~
·-
1777
67.7
141.a
7ll3 l
-..-
i---

...........-
27.4
124.6
51.9
81.o
I
-·~
I~ f"'1
1920 18., 3b 80.'t 77.9
1921 24,a
\
\
11,o /
..,,,,
-............ 69.7 ....
î 49.4 /
"'::o
1922
i923
30,•
2.• /
\.
---
46.7
3.2 --..
---
2!12
75.s
H .......
V
64.3
120.1
:\..

-- \
1-
'0

I
1924 15,o 85.& 47,5 126.9
1925 80.s ,....- 43.1
I/
46.1 88,2
_...V J l"'1
/ i V

--
~
1926 b 22.9 -........ .... 46.o 53.5
1927 44.s
............
73,1 58,9 "'- I I Jr-
I „r
48.2 ·f .
·~=1~--- ~c
1928 4~ 9.r 34.J
5,1 1-.......... "'-
~
19/?9 15.• ...... 864
1930
1931
1932
65,7
46.'t
4.2
..,,,, V"
61,9
53.7 I
81.s
33.a --.
V'

k--
I
-1- -=-- --~-=-1 z
80.S --
110,5 t - I
I

_:.:;....-i-- -1 )>
::o
-
44,7 59.2
29.2 .......
56.o - --_- - _ _;
1933
1934
1935
za.4
17.1 I
I
"'-.
'-...>o
70,4
100.5
58.a ----
----
"--

L-
............

--- -- - - ----
118,9
131.s
58.9 --_-Ff-
--=~
--
- --------

--~1

--1
.
9Qo
42.2 -
123.a
~ ~-
~ - -i --~--
r
- --~ -1~
- i---
-

-
~
__ t---_J
~.,,

--- - I I - - I t.,..)
~

https://biblioteca-digitala.ro
EFECTELE ASANĂRll COLENTII\EJ ASUPRA

I
I

I
PL. VJ
l
I
I
I

Planşa VI. - Repartitia pe directiuni a frecventei vânturilor în Bucureşti.

toate fiind aşezate la marginea Mediteranei sau a pe cei ce execută lucrări în Capitală decât cuvin-
Oceanului. tele a,celuiaş Ulysse de Marsillac, care a trăit pe
ln realizarea acestor lucrări s'a ţinut seama şi aci prin anul 1869 şi ,care se plângea şi el de o
de un alt factor foarte important, cel estetic. Am serie de lucrări făcute fără nici o grije de estetică.
căutat ca lacul Herăstrău, pe care Dv. l'aţi putut lată ce a scris :
vedea, să aibă un aspect cât mai atrăgător, cât „]e crois que l'on aurait pu aisement faire oetwre de
mai puţin artificial. Sper că la primăvară oraşul, „progres sans [aire Rcte de vandalisme. 11 y a des chose~
începând plantaţiile, îi va da tot pitorescul necesar. „que rien ne remplace. L'homme ne &it pas de pain; ii l'it
„aussi de poesie ct d'ideal. Quand vous aurez tout ramcne
Aşa cum vor fi amenajate, nădăjduesc că aceste
„ii la ligne droite et â /'utile. sBV•?z-vous cc q,ue vous aurez
lacuri să mărească pitorescul acestui oraş. Pen- „fait? Vous a.urez tue l'âmc et VOlls n'aurez donne pâturc
trucă eu consider de o foarte mare importanţă ca qu' â la bete humaine.
o lucrare technică să se acorde totdeauna şi cu „Pour l'amo.ur du ciel, rendez-nous un petit coin solitaire
partea estetică şi cu partea pitorescului neapărat „ou nous puissions au moins vous [uir, o:i nous pu1ss1ons
„rever ct prier, ou Ic ciel nous apparaisse autremcnt que par-
necesar unui oraş. „mi la f.umee de vos toits et oii Ies acbres se montrent A
Cred că nu aşi putea spune mai bune cuvinte „nous autrement qu'equarfis par vos haches et salis par 1:otre
in această materie şi nu aşi putea mai bine sfătui „hadigeon".

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PARTEA II-a

LUCRĂRI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE


IN JURUL BUCUREŞTILOR

DE .

DR.-ING. DORIN PAVEL


DIRECTOR TECHNIC LA „UZINELE COMUNALE BUCUREŞTI"

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LUCRĂRI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE
IN JURUL BUCUREŞTILOR 1 )
de D r.-Ing . DORIN PAVEL

UPĂ confer inţa ele cleschiclere a ciclului

D asupra lucrărilor de amenajări hidraulice


în jurul Bucureştiului, a d-lui Ministru ,
In giner N. G. Caranfil, am plăcerea a expune par-
tea technică a lucr ă rilor de asanare a lacurilor din
jurul Bucureştiului precum şi a proectelor de ame-
najări hidraulice, care vor fi realizate de „Uzinele
Comunale Bucureşti" în zona râurilor Argeş, Dâm-
boviţa şi Ialomiţa.

Din expunerea atât de competinte a d-lui


Ca.ranfil, care în .c alitatea de Director general al
„U. C. B." a pus la punct bazele lucrărilor hidrau-
lice de mare anvergură în jurul Bucureştiului şi a
ştiut să organizeze realizarea acestor lucrări , a
căror roade parţiale se constată de pe acum, am
văzut cum s'a desfăşurat istoricul acestor realizări
şi cum au evoluat diferitele soluţiuni technice.
Astfel legându-mă ele cele expuse anterior, pot
intra în subiectul propriu zis, m e nţionând că în
conferinţe le ce urmează, colaboratorii mei : ci-I Ing.
D . R. Corbu , Şeful serviciului lucrări noui, Ing.
A. Vuzitas şi Ing. Gh. Vladimire~·c u , vor expune canalizările şi derivaţiile ele ape şi amenajarea
detaliile cu privire la barajele realizate ş i proectate, D â mboviţ ei.

A) LUCRĂRILE ŞI PROECTELE DE ASANARE A LACURILOR IN JURUL BUCUREŞTILOR

Colentina care conturează Nord-Estul Capitalei afluent de stânga al Dâmboviţei cu un basin de


pe o lungime de peste 15 km., este un curs ele apă. recepţie destul de mare de 390 kmp . Regimul hi-

1
) Conferintă ţinută la Societatea Politecnică la 28 Fe-
draulic al Colentinei este desavantajos ş i foarte
bruarie 1936, în ciclul organizat de In stitutul Român de variabil , clin cauză că basinul este ele şes şi cu
Energie (I . R . E.) . pante exces iv ele mici. Atât regimul de precipi-

https://biblioteca-digitala.ro
36 LUCRĂRI llIDRAULICE ÎN CURS DE

tajiuni reduse în basinul Colentinei, cât şi situaţia fi. Legătura în viitor, a navigaţiei între lacuri cu
orografică şi scurgerea leneşă a apelor reţinute în navigaţia pe Dâmboviţa inferioară, Argeş şi Du-
multe băltoace şi mlaştini. fac ca regimul apelor năre, dându-se astfel posibilitatea desvoltării unui
să fie extrem de redus în timpul etiajului ele var[1. port industrial între Cernica şi Fundeni.
Din cauza evaporaţiei favorizate la maximum, de-
bitul scade în timpul lunilor de vară la 0,2 mc/sec I. PLANUL GENERAL DE ASANARE.
si uneori sub acesta. ln schimb apele mari repre-
Lucrările de asanare se împart în trei grupe
zintă 20 la 25 mc/sec.
distincte după natura lor şi scopurile urmărite,
Bălţile şi mlaştinile Colentinei la Cioc[rneşti,
anume : lucrări de derivare a apelor Ialomiţei în
Buftea, Otetelişeanu, Mogoşoaia, Băneasa supe-
Colentina ; lucrări pentru realizarea compensării
rioară, Herăstrău, Floreasca, Tei, Ghica Vodă,
debitelor şi aducerea apei în lacuri ; lucrări de
Fundeni şi Cernica, fac să stagneze apele timp de'2
asanare şi sistematizare a lacurilor cuprinse între
la 3 luni favorizând o extraordinară desvoltare a
Băneasa superioară şi Cernica, precum şi legătura
ţânţarilor, cari dau marele procent de boli ele
cu Dâmboviţa aşa cum se arată la scară redusă în
malaria ~i altele. Mlaştinile din Nord-Estul Capi-
planşet VII.
talei pe lângă aceste neajunsuri, au servit în tre-
I. Derivarea apelor.
cut şi mai servesc încă până la terminarea lucră­
rilor drept cloace şi gropi ele gunoaie, adevărate Dupăcum s'a arătat în conferinja precedentă,
focare de infecţie; constituind un pericol social prin s'au studiat mai multe posibilităţi de a deriva de-
sălăşluirea în jurul şi interiorul gropilor şi mlaşti­ bite suficient de mari în Colentina. Soluţia adop-
nilor a unei populaţii sărace şi a ţiganilor. Perico- tată şi executată de „U. C. B.", cea mai avanta-
lul este cu at[1t mai ac.:entuat cu cât s'a constatai joasă din toate punctele de vedere este aceea a
că vânturile dominante hat din direcţia Nord-Est derivării apelor Ialomiţei între Bilciureşti şi Ghim-
adică tocmai dela JCL'Ste focare infectate spre paţi.
oraş.
Nivelul Ialomiţei se ridică astfel, ca printr'un
D-l Ministru N. G. Caranfil a arătat la ce sără­ canal deschis,· apele derivate, să poată curge liber
cie a ajuns Capitala noastră în ape curgătoare, spre Ghimpaţi şi descărca în Colentina. Uvra-
cum s'a sărăcit hidraulic zona oraşului prin siste- jele se vor descrie mai jos şi este interesant a
matizarea D.:îmboviţei şi a demonstrat că climatul arăta mai întâi care este planul de exploatare hi-
Je vară a Bucureştiului este tropical. draulic. Cum dimensionarea uvrajelor de derivaţie
Lucrările de amenajare şi asanare, cari se exe- depinde de scopul urmărit adică de spălarea lacu-
::ută de Uzinele Comunale de 3 ani încoace, fiind rilor din Nord-Estul Capitalei, trebue să arătăm
realizată o bună parte a programului, au ele scop : mai întâi cari sunt .capacităţile acestor lacuri şi
l. Derivarea unui curs de apă mai mare în cari sunt debitele de spălare necesare.
Colentina şi deci aducrrea în Bm:ureşti a unui --·-·· · - · - - - · - · - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
debit considerabil. jSuprafaţa I Capacita-
2. Transformarea mlaştinilor clin Nord-Estul
Lacuri i în /zectare [tea mii. mc
I' · - - - - - - - - - - - - - - - - - · -
Capitalei în lacuri pitoreşti şi salubre. I
3. Favorizează crearea vastului Parc Naţional Băneasa superioară 40 0,6
.:ii Capitalei. Herăstrău 80 2,4
4. Crearea unei suprafeţe de lacuri asanate de
aproape 1300 hectare, în vederea ameliorării stării Floreasca-Tei 150 3,5
higrometrice a aerului, scăderea vârfurilor ele tem- Fundeni 120 2,5
peratură tropicală în timpul verii şi absorbţia pra-
; Pantelimon 220 5,0
fului cu care este încărcat aerul Capitaki.
5. Posibilităţile de clesvoltare a sporturilor nau- Cern/ca 720 15,0
i
- ----- - - ---- - -- - - - ---------
tice, a navigaţiei de agrement ş1 a locurilor de
odihnă a bucureştenilor.
Total 1.330 29,0
- - ---- -- . ·- - ----
https://biblioteca-digitala.ro
REALIZAl\E Î:-< .JUllUL lHJCUllEŞTILOH 37

Pentru spălare considerăm numai lacul cu cea 2. Compensarea debitelor şi aducerea apelor.
mai mare capacitate, anume dacă se amenajează
numai lacurile propriu zise ale Bucureştiului, adică Din pi. VIII şi IX rezultă, că debitele derivate
primele patru, avem 3.500.000 mc. ele spălat res- din Ialomiţa, la cari se adaugă acelea ale Colen-
pectiv completat într'un interval mai mic ca trei tinei, în general foarte reduse, variază în limite
săptămâni cât durează un ciclu ele clesvoltare a ţân­ largi atât în decursul unui an, cât şi în succesiu-
tarilor anofeli, ceiacc ne dă un debit minimal ele nea anilor. Ori spălarea trebue asigurată oricare
spălare de 1,93 mc/sec. Dacă considerăm proectul ar fi regimul hidraulic în funcţie de diferiţi ani,
integral, trebue să calculăm debitul după capaci- deci se impune o compensare a debitelor. Lacuri-
tatea lacului Cernica cu 15.000.000 mc, ceiace dă le compensatoare trehue să acumuleze apa pe
un debit de împrospătare de 8,26 mc/sec. La aces- Colentina în aval de Ghimpaţi. Pc lângă lacurile
te debite trebue să adăugăm acelea provenite din exisţente, dealtfel destul ele reduse ca volum de
completar~a evaporaţiei datorită suprafeţelor de retenţiune, s'a impus dela început crearea unui re-

apă libere ele 1.330 ha., evaporaţie care repre- zervor mare, prin a cărui golire şi umplere să se
zintă în medic pentru o zi de vară circa 40.000 mc. realizeze o compensare a regimului hidraulic.
apă, sau un debit de 0,46 mc,'sec. ln acest scop s'a realizat în anii 1933-1935
Debitele de spălare trebue să fie în consecinţă lacul Buftea cu o suprafaţă ele 308 ha. şi un volum
min:male de 2,4 şi maximale ele 8,8 mc/sec şi sunt util de 9.600.000 mc. apă şi se prevede în viitor,
asigurate conform planului ele exploatare repre- atunci când va fi nevoe, un al doilea lac la Vizu-
zentat în pi. VIII, pentru un an hidrografic normal. reşti de circa 8 mii. mc. Astfel rezerva de reten-
lntr'un an secetos cu toate că golirea lacului com- ţiune totală, inclusiv lacurile mici din amonte, va fi
pensator completează debitele, totuşi nu putem a- în viitor de circa 19.000.000 mc„ iar astăzi de
sigura o spălare eficace. ln cealaltă planşă a IX-a peste 10 mii. mc. Cu această rezervă sperăm să
arătăm calculul cel mai desavantajos posibil, compensăm debitele acumulate în vederea î111pros-
admiţând clin anii de observaţie a debitelor, pentru
11ătării lacurilor din aval.
fiecare lună debitul minimal absolut. Spălarea tre-
Aducerea apelor pe Valea Colentinei se asigură
bue efectuată în epoca desvoltării ţânţarilor, adică
până la Mogoşoaia pe însuşi talvegul Colentinei,
între 1 Aprilie şi 30 Septembrie în care timp se
bineînţeles, fiind prevăzută în viitor ameliorarea
goleşte şi lacul compensator. Debitul maximal de
derivare a fost admis ele 15 mc/sec. scurgerii debitului ele 8 la 15 mc/sec. De asemenea
se va întocmi un prog1 am de manevră a vanelor
Din planul de exploatare rezultă că se derivă
numai o parte din apa Ialomiţei lăsându-se un de- barajelor existente, a Jacurilor de la Ciocăneşti,
Oteteleşeanu şi Mogoşoaia.
bit de serv_itute cum se vede în diagramele din pi.
VIII şi IX. Folosinţele din aval ca morile şi iriga- Dela Mogoşoaia până la Montesquieu la i.:oada
ţiunile existente nu au de suferit de pe urma de- amonte a lacului Băneasa superioară, se prevede
rivării unui debit parţial, deoarece servitutea s'a în proectul general un canal de aducţiune pe ma-
calculat de M. L. P. astfel, ca să nu fie lipsă de lul stâng al Colentinei, aceasta pentru a asana
apă în aval, aceasta cu atât mai mult cu cât Crico- cursul mlăştinos al Colentinei prin drenare şi us-
vul şi mai jos Prahova aduc debite aproape ele care parţială. Căderea de circa 9 m„ care rezultă
2 ori cât toată Ialomiţa. Trebue menţionat pentru la Montesquieu va servi în viitor fie pentru ame-
liniştirea celor interesaţi că în timpul de secetă najarea unei centrale hidroelectrice, fie pentru a-
mare nu se derivă deloc apă din Ialomiţa ci se go- limentarea reţelei de spălare a străzilor şi a cana-
leşte lacul Buftea creat pentru acest scop. Dea- lizării oraşului, alimentare pusă în paralel cu
semenea prin executarea lacului uriaş la Bolboci aceea provenită din Argeş. Pentru evitarea acestui
pc Ialomiţa superioară se va ameliora regimul râu- canal, studiem acum o variantă, pentru regulari-
lui Ialomiţa. zarea Colentinei în acest sector.

https://biblioteca-digitala.ro
38 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE REALIZARE ÎN JURUL llUCUREŞTll.OR

3. Asanarea şi sistematizarea lacurilor de 11. DESCRIEREA LUCRĂRILOR INTREPRINSE


Nord şi Nord-Est a Capitalei. ŞI PREVAZUTE IN PROECTUL GENERAL.

Uzinele Comunale au studiat mai multe variante Descriem în cele ce urmeză în linii generale lu-
pentru sistematizarea nouilor lacuri în jurul Bu- crările technke, cari formează programul de asa-

cureştiului, soluţia adoptată fiind aceia expusă în nare anunţat şi nu insistăm asupra detaliilor, cari
cele ce urmează. se fac în următoarele lucrări ale colaboratorilor
mei, d-nii Inginerii : D. R. Corbu. A. Vuzitas şi
Lacurile cari se am~najează în imediata apro-
Gh. Vladimirescu.
piere a Bucureştiului, formează un lanţ de lacuri,
şi se asigură navigaţia uşoară şi de agrement 1. Derivaţia Ialomiţei.
între ele prin ecluze. Incepând dela Nord-Vest cu
lacul Băneasa superioară de 40 ha şi 600.000 mc. Captarea apei se face imediat în aval de Comu-
apă, lac care nu trebue confundat cu Băneasa în- na Bilciureşti într'un cot judicios ales. Nivelul la
globată în Herăstrău, care este gata amenajat încă
etiaj al Ialomiţei în acest punct este cam la cota
din toamna 1935, şi are o suprafaţă de aproape 136,00 m. d. M. Un baraj fix nu putea fi adoptat
din cauza pericolului inundaţiilor, fiind limitat ni-
80 ha şi o capacitate de 2.400.000 rnc.
velul maximal la cel mult cota 140 m. d. M. cât re-
Cotele nivelurilor apei sunt la Băneasa supe- prezenta înaintea amenajării, creşterea apelor ce-
rioară 81,00 şi la Herăstrău 79,50 m. d. M. Ince- lor mai mari. Debitul cel mai mare constatat a fost
pând dela Rondul Jianu în jos până la satul Tei se în trecut de 600 mc/sec, însă debitul aşa zis ca-
amenajează în anii 1936-37 un lac unic înglobând tastrofal este mai mare, deoarece Ia basinul ele
Floreasca şi Tei de astăzi cu o pânză de apă res- recepţie de 1.090 kmp, debitul torenţial cel mai
pectabilă de 150 ha. şi o capacitate de 3.500.000 mare care poate surveni la epoci rare depăşeşte
mc. I.OOO mc/sec. De aceea s' a adoptat soluţia mea, a-
nume, un sistem mixt compus dintr'un baraj fix
ln aval de Tei bucla veche a Colentinei la Plum-
cu două secţiuni cleversante de câte 24 m lărgime
buita-Ghica Vodă se părăseşte şi se creiază un ca-
până Ia cota 136,50, între panouri executându-se
nal prescurtat până la lacul Fundeni, care va avea
două stăvilare cilindrice, metalice, mobile de câte
o suprafaţă de 120 ha, o capacitate de 2.500.000
::!4 m lărgime netă şi 25 m lărgime brută şi cu o
mc şi o formă cu totul specială, impusă de condi- înălţime a cilindrilor plus a panourilor în formă
ţia locală şi de amenajarea viitoare a supercen- de cioc de 2,50 m. Cilindrii pot fi ridicaţi electro-
tralei termoelectrice de 100.000 kW Fundeni. Di- mecanic şi ele mână prin trolii şi cremaliere, prin
ferenţa de nivel între lacurile Floreasca-Tei la rostogolir.e potrivită deasupra apelor celor mai
75,50 şi Fundeni 66 m. d. M. se va utiliza într'o mari. Astfel secţiunea liberă plus aceea dela prize
centrală hidroelectrică similară cu aceea de la şi vanele de spălare, asigură scurgerea debitului
Ghimpaţi de 1.500 CP. şi o producţie anuală de catastrofal la o cotă, care n~ depăşeşte 140 m.
peste 4.000.000 kWo/an. ci. M.
Cu aceste amenajări se termină etapa l-a a asa- Apele deversate printre culeele laterale şi pila
intermediară se amortizează în saltelele şi planşele
nării lacurilor, urmând ca mai târziu probabil după
mobile din aval, evitându-se astfel eroziunile pe-
anul 1940 să realizăm etapa II-a anume, amenaja-
riculoase dela baza barajului. Aceste forme le-am
rea lacurilor Pantelimon şi Cernica precum şi le-
încercat înaintea proedării, în laborator.
gătura de navigaţie industrială cu Dâmboviţa, care
Pe malul drept se găsesc vanele de spălare a
la rândul ei va fi regularizată în acest scop. Deta- fundului şi alăturat priza de apă dispusă după cele
liile technice ale acestor lucrări urmează în capi- mai noi principii în vederea reducerii la minimum
tolul următor. posibil a transportului de depozite solide în ca-

https://biblioteca-digitala.ro
39

11 PLANŞA VIII.
DEBITE MEDII LUNARE
1 AN HIDROGRAFIC MIJLOCIU

15
14

11

12

11

10

9
8
7

6
5
4
~

3~~~~......_,._~~~~

5
5,0
https://biblioteca-digitala.ro
40

17
P LANŞA IX.

16 DEBITE M EDII LUNARE


AN H IDROGRAFIC SECETOS

15

14
Legenda
lalomita nederivată
I
( sub absci ză)

12
V?,77~ Ialomiţa derivată (peste obsciză)
11
~ Aportul Colentinei
10

9
8,47
mm
GOUR EA UMPLE.REA
LACULUI
Debite compensa~e în lacul Buftea
8 ~ Curba de exploatare
~
7
6
5
le
3 Jiiip,.,.,.._

Q.)
..,_;)

:.s 1
Q)

~2

3-P-~~~~~~~~~~~~~~~
3,0 3, 0
~

5
https://biblioteca-digitala.ro
LUCRĂRI HJDRAULfCE ÎN CURS DE REALIZARE ÎN JURUL BUCUfiEŞTLLOH 41

naiul de der ivaţi e. Priza de apă constă dintr'o


trompă de ad misi e prevăzută în f aţă cu grătare
metali,ce şi praguri supra înălţate, după care m -
mează un ca nal de spă lar e a prizei echipat cu
van e metalice. Admisia ape i în ca nalul de deriva-
ţie se face prin trei vane acţ ionat e elec trom ecan ic.
ln treg U'(rajul este traversat ele o paserelă de ser-
viciu. O ate nţi e specia l ă s'a dat executării funda-
ţiilor, cari s'au începu t din toamna anului trecut,
şi s'au terminat actualm ente, aceasta din ca u ză c ă
so ndajele au arătat, că pe o adâ nci me de .circa
20 m. talvegul este aluvionar ş i permeabil. Oe aceia
am început de anul trecut exec uţia unui voal de
: iment, inj ectat sub întregul uvraj, lucrare extrem
de delicată ş i anevoioasă, ca re însă a reuşit bine
şi asupra căreia va relata d-l Jn g. O . R. Corbu. ln
fig. 9, arătă m şa nti e rul baraj ului Bilciur eşt i şi Fig . 10 . - Pri za de a pă dela Bil ci ureş t i.

în fig. 1O priza de apă.


Ca nalul de derivaţie s'a calculat cu o secţiune 9' /~ k111. este străbătut el e o se rie de lucrări ele
de apă util ă ele l 8 mp. la o adâncime maxim ă a artă ca : 17 poduri , 2 traver s ări ele văi şi drumuri
apei ele 2, 1O m, pentru a transporta debitul maxi- ele l egăt ur ă axia le ş i travcrsal e. Văil e Cojasca şi
mal de 15 mc/sec la o pant ă a radierului canalului Crcvedia sunt traversate ele aped ucte specia le,
de 0,3 1°!oo· Canalul este aproape în întregime de- pentru a se as igura scurgerea naturală a deb itelor
bleiat în teren argilos foarte tare ş i impermeabil , acestor vă i pc sub ca ne. lui nostru. Deversori spe-
arc secţ iune a transversală trapezoidală cu l ăţi m ea ciali şi va ne, asigură niv elul de apă di n canal şi
la pl anul apei de 12 m. ş i ta luzele înclinate la I : 11 /z . permit a debita din surplu sul el e deb it, o parte de
apă pentru împrnspătarea lacului Snagov, a cărui
Ca nalul ca re astăzi este aproap e complet săpat se
coad~t u rcă pe V. Cojasca, pc de a l tă parte pe V.
va căpt u ş i latera l cu brazd ă, iar la fund , cu un strat
Creved ia.
de pietriş comp rima t.
Canalul de derivaţie, ca re are lun gim ea ele circa La vă r sarea c.:a nalului în V. Bara nga, a flu en tă
a Colentinei, în dreptul Comunei Ghimpaţi se
obţ in e o cădere de apă variabilă între 91 / 2 la 11 111 ,
care poate fi ame n aja t ă într'o centra l ă hidroelec-
trică, care am proectat-o pentru 1.500 CP cu 2
unităţ i electrogene putând produce într'un an mai
secetos 4, iar într'unul norma l 6 milioane kWoI'an 1
energie utilă pentru electrifi carea rurală a Văii
Col enti na şi pentru pomparea ape i în uzinele
„U. C. B. " . Asupra acestor lucr ări va conferenţia
ci - I ln g. Gh . Vladimirescu . Fig. 11 reprezintă o
secţiune a cana lului de derivaţ i e.

Lucrările dl.! derivaţ i e sunt în Cllrs de executare


şila i a rn ă vo t fi terminate. Astfel la pr im ăvară, o
Fig. 9. - V ederea şantierului Bilciureşti. parte din apele mari ale I alom i ţei vor lua noul

https://biblioteca-digitala.ro
42 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE

drum spre Bucureşti realizându-se astfel un prim


şi mare rezultat pentru asanarea lacurilor din ju-
rul Capitalei.

2. Lacul compensator Buftea.

Lacul Buftea s'a creiat în intţrvalul dela Noem-


brie 1933 la Mai 1935 de către „U. C. B." prin um-
flarea apelor în vasta cuvetă cuprinsă între bara-
jul în dreptul bisericei Flămânzeni şi a Parcului
Ştirbey şi în amonte cu un braţ spre Ciocăneşti, ia1
cu un altul pe V. Crevedia. Barajul ridică apele
cu 5 m. la cota 105, corpul barajului fiind supra-
înălţat însă pentru siguranţă până la cota 107.
Secţiunea barajului este trapezoidală şi execuţia
s'a făcut ca dig de pământ cu nucleu de argilă şi
· palplanşe adânci sub paramentul amonte. Dela
fundaţii până la creastă, barajul are 8 m. înălţime
şi o lungime desfă ş urată, inclusiv aripile laterale

Fig 11 . - O sec ţiune a canalului de aductiune a apei din şi digul de ocolire al bisericii Flămânzeni de 300
lalomita în Colentina. rn. I. In acest baraj s'au făcut terasamente de

__ :..;:-~:.or:.-
--. _...;;:-
.-r „

Fig . 12. - Vedere parţială a lacului Buftea creiat de „U . C. B." .

https://biblioteca-digitala.ro
KEAI..IZARE ÎN JURUL BUCUREŞTILOR 43
aproxima tiv 150.000 mc. In fig. 12 se vede digul
secundar şi lacul, iar în fig. 13 barajul Buftea.
Descărcarea apelor s'a realizat pe malul drept
prin uvraje speciale, anume: admisia apei se face
printr'un uvraj de beton armat prevăzut la intrare
cu grătare dese şi două vane-şubăre precum şi
două vane stăvilare . Apele descărcate trec prin
două conducte de beton armat de câte 1,5 m cp în
spre saltelele de amortizare de construcţie specială
cu 2 rânduri de crenele distrugătoare de energie
şi planşe de ştejar oscilante pentru a micşora
eroziunile fundului şi malurilor. Figura 14 arată
saltelele descărcătorului Buftea.
Un deversor liber asigură, pentru ori ce eventua-
litate, ca nivelul să nu .crească peste cota 105,50
chiar la apele cele mai mari de 25 mc/sec cât poate
aduce Colentina şi derivaţia Ialomiţei. ln fig. 12
am arătat fotografia parţială a lacului, iar în pi. X
se repr e zintă lacul Buftea cu amplasamentul lu-

Fig. 14. - Descărcarea apelor şi distrugătorul de energie


dela Buftea.

crărilor executate. Dintre acestea, menţionăm încă


sumar următoarele : două şosele de legătură peste
lac, una la Rebegeşti-Creţuleşti şi cealaltă la
Crevedia. Ambele ţraversări de lac s'au făcut prin
terasamente ridicate la cota 107 şi 3 poduri largi
de lemn. De asemenea, interesantă este lucrarea
ridicării bisericii dela Rebegeşti, monument isto-
ric interesant din secolul al XVI-iea, care datorită
iniţiativei d-lui Ing. N. G . Caranfil a putut fi sal-
vată de inundaţii. Biserica intra anume în zona de
umflare a apelor cu aproape 4 111. Studii '. e mele
ş i ale d-lui Ing. D. R. Corbu au demonstrat că bi-
serica poate fi ridicată fără a fi demontată, lucru
care dealtfel a reuşit pe deplin şi mai ales este in-
teresant a releva că acest masiv de peste 800 tone
deşi fisurat şi degradat de vremuri, a putut fi ridi-
cat anul trecut în condiţiuni extraordinar ele bune
Fig . 13. - Bara jul Buftea. astfel, că astăzi acest falnic monument perfect

https://biblioteca-digitala.ro
44 Lt;CRĂLH lllDEIA ULICE i 1
cu ns DE

co n olidat, domină de pe nouile temelii frumosul ţeaua apei industriale, care se va executa mai târ-
la,c Buftea. Asupra lucrări.lor de ridicare se va re- ziu în l egătu ră cu apa derivată din Argeş.
lata în partea a III-a a aceste i publicaţ iuni . Lacul Băneasa superioară se întinde dela Mon-
tesquieu în jos până la lacul Băneasa, care a fost
3. Canalul Mogoşoaia-Băneasa şi lacul Bă­
înglobat în Herăstrău. Suprafaţa de 40 ha. este
neasa superioară.
as tăzi ocupată în .cea mai mare parte de mlaştină
Canalul se va deriva din actualul la c M ogoşo aia şi va fi inundată , clupă curăţirea fundu lui şi exe-
urm ăr in d coasta relati v înaltă pc malul stâng a utarea terasamentelor, ele nivelul apei supraînăl-

Fig . 15. - Descărcător şi si fon autorr.at la Herăstrău .

Colentinei p ân ă în ava l de fosta fabrică de cără­ ţat la cota 81,- prin stăvilare mobile situate
mi dă Montesq ui eu, pe o distanţă ele 10 km . Sec- amonte de insulă, deasupra podului şoselei Bă­
jiunea tip a canalului es te cea trapezoidală de 20 neasa. Pe malul stâng se prevede o ecl uză pentru
mp ., care la debitul maxim al instalat de 15 mc/sec navigaţia de agrement.

necesită o pant ă de 0,3 1°/0 0 • Cota lacurilor Mogo-


şoa ia respectiv Băneasa superioară fiind 92, l O ş i 4. Lacul Herăstrău.
81,0 111. d. M. la Montesqui eu se produce o cădere
de 11, 1O m, care se va amenaja cu un rezervor su- Aces t lac, astăz i
asanat şi pus în funcţie , ocupă
perior, legat prin 3 conducte metalice sub presiun e o suprafaţă de aproape 80 ha ş i conţine 2.400.000
ele câte 1,50 111 . <f> fie cu centrala hidroelectrică, fie mc. apă la nivelul 79,50 111 . d. M., cum arată planşa
cu un distrugător ele energic ş i o conductă cu r e~ XI. Suprafaţa era ocupată înainte ele sistematizare

https://biblioteca-digitala.ro
HEALIZARF: ÎN JUR L BUCUREŞTILOR 45

în cea mai mare parte de mlaştini şi stuf, iar mar- şi pentru sistematizarea malu rilor, se cre iaz ă o
ginile de gropi, rămase de pe urma exploatărilor cuvetă ele o capacitate de 3.500.000 mc. ş i o su-

de cărămidării şi ele pietriş, grnoi umplute de de- prafaţă el e apă ele 150 ha. cu o lungim e desfăşu­
pozite de gunoaie. Tot în acest nou şi frumos lac rată ele aproape 5 km . Nivelul se va ridi ca prin-
s'a înglobat şi fostul lac Băneasa. Lucrarile au tr'un baraj mai mare, ele aproape 9 metri, exec u-
constat clin terasam ente de aproape 300.000 mc. tat la T ei în locul actualului s t ăv ilar mic ele lem n,
şi amenajări de maluri. Umflarea apelor s'a făcut la cota 75,70 inund and î ntreaga c u vetă Florcasca
printr'un baraj de 5 metri , executat ca dig de p ă­ ş i Tei . Prin tăerea diferitelor bucle şi peninsule se
mânt în dreptul rondului şoselei Jianu. Descărca­ lărgeş te lacul pe alocuri la 500- 600 metri, permi-

rea apelor mari se face printr'un uvraj special ţându-s e astfel crearea în raza Municipiului a unui

la se vedea fig . 15 şi 16), care cuprinde pe lângă adevărat lac elveţian. Descărcarea ape lor mari
două stăvilare plan e ş i două sifoane automate el e se face dup ă conceptul meu printr" un uvraj ele
tip special, menite a d es cărca împr e un ă cu stăvi­
larel e un debit el e ape mari ele 40 mc/sec. ln fală
uvrajul es te prevăzut cu g rătare metalic e dese, iar
în aval cu un sistem distrugător ele energie prin
saltel e ele apă, dublu rânci el e crenele ş i praguri ,
precum şi planşe de lemn de amortizare.
Ad âncimea apei variaz ă între 2 şi 5 m, ca re
împreună cu consolidarea malurilor asigură lacul
în contra desvoltării faunei acuatice ş i prin spălare
se ev.it ă reproduc erea ţ â nţarilor .
ln viitor dup ă amenajarea lacuril or din aval se
va construi pe malul stâng al barajului o ec luz ă ,
pentru navi gaţ i a u şoa r ă şi el e agrement. S'au mai
amenajat 3 in sul e artificiale, cari contribue la pi -
torescul lacului nou creiat. ln fig. 17-2 7 se arată
câteva fotografii ridicate din aceleaşi puncte înain-
te şi după asanare. Se vede din aceste puţine do-
cumente cum am transformat mlaştinile şi gropile
într'un lac pitoresc, care favorizează amenajarea
Parcului Naţional limitrof, precum ş i instalarea
Expoziţiei 1936, care clin imboldul stăruitor al
d-lui Primar general Al. Donescu, s'a amenajat în- sifonului automat ca re de sca rc ă
Fig. 16. - Funcţionarea
tr'un tempo american, necunoscut la noi până în apele din H erăstrău în florcasca .
prezent.
5. Lacul Floreasca Tei.
descăr.ca r e spec ial, sit uat pe malul tâng al bara-
Lucrarea care s'a înc eput în continuare în acest jului, uvraj care lu c r ează simultan : ca simplu de-
an cuprinde amenajarea zonei cuprin se astăzi el e versor la ape mici, ca sifon automat la ape mari
mlaştinil e ş i gropil e Floreasca ş i Tei , aşa cum a- 5i ca descărcător ş i spă l ător ele fund necesar go-
rată vederea de ansamblu a lacurilor din plan şa XI. lirei complete a lac ului . Pentru scurtarea drumului
Nivelul băltoacelor es te astăzi diferit în această navi gabil se tai e bucla scurtă între Tei şi Ghica
'-O nă şi anume în Floreasca avem la ape mici cota Vodă printr'u n ca nal nav igab il de 25 111 l ărg im e,
74, iar la T ei 71 m. ci. M. Prin desfiinţarea stăvi­ prevăzut la capătul ava l pe de o parte cu o ecl u ză
larelor de lem n dela floreasca şi terasamente ele de navi ga ti c, pe de alt.'.l parte cu o centra l ă lii-
aproape 600.000 mc, atât pe fundul lacurilor, cât clroelectrică de 1. 500 CP. ş i o producţie ele

https://biblioteca-digitala.ro
46 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE

Fig. 17. - Vederea mlaştinei în dreptul Country Club.

Fig . 18. - Aceiaşi vedere ca în fig. 17 după asanare.

https://biblioteca-digitala.ro
REALIZARE ÎN JURUL BUCUREŞTILOR 47

Fig . 19. - Gropile în dreptul grajdurilor Marghiloma n.

Fig. 20. - După sistematizarea sectorului din fig . 19.

https://biblioteca-digitala.ro
48 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CU RS DE

Fig . ·21. -· Ba lta ~i ml a!) tina Her;i s trău in dreptul R a finări ei Petrol-Blok.

4 la 6 mi i. kWo/an , utilizâ nd c ă dere a de aproape 10 ţia lîn cursul iern ei trecute, iar în fi g. 30 şi 31 se
metri între Jac uril e Tei ş i Funcl en:. a ra tăcâteva vederi , ca ri ilustrează tristul as-
Ambe le uvraje descrise mai sus descarcă un pect al b ă l toacelor Flor~asca ş i Tei, aceasta pen-
debit de 40 mc/sec. Vederil e 28 ş i 29 ara ti'i tru a se ară t a în anul viitor dif e r e nţa faţă de situa-
coada amon te a lac ului Fl oreasca ame najate par- ţia, care se va rea liza. Fig. 32 arată locul und e se
va co nstrui noul baraj T ei.
Şi în jurul acestui mare lac Floreasca-Tei se
preved e o zonă verde de Parc Naţional unită cu
ace lea clin jurul lacului clin amonte Her ăs tr ă u .

6. Lacul Fundeni.

După t ăe r ea bucl ei Tei Plumbuita-Ghica V o d ă,


un canal de 1. 500 111 lun gim e ş i 30 m l ă rg im e,
construit aşa de larg pentnt a permite amenaja-
rea un ei n av i gaţ ii industriale l ega t ă cu Dâmboviţa
ş i Argeş-Dun ă r e, l eagă lac ul Floreasca-Tei de
acela care se va amenaj a la Fundeni. ln actuala si-
F ig. 22. - Dup ă asanare s·a cre ia t acest lac. tuaţie la Fundeni aşa .cum arată parţial vederea

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
REALIZARE ÎN JURUL BUCUBEŞTILOR 49

Fig. 23 . Alt ă vede re din cu veta ce ntr a l ă Her ăs tr ău.

fig . 33, Colentina formează o baltă şerpuitoare , mic, ne servim de un circuit închis, de apă, favo-
care poate fi amenajată în diferite feluri. Proectul rizat de forma şerpuitoare a lacului, aşa cum l-am
nostru a fost bazat pe consideraţia de a creia pc conceput. In aceste timpuri când debitul dispo-
l â ngă ceva frumos şi un lucru util, anume : nibil natural plus ac ela provenit din Ialomiţa şi
Capitala care se găseşte intr'o desvoltare verti- lacul reze rvor Buftea este insufici ent, se r efulează
ginoasă, are nevoi energetice crescânde astfel că , apa caldă în partea amonte a lacului Fund eni. Apa
electrificarea totală a zonei Municipiului împreună caldă se amestecă cu apa lacului ş i pe parcursul
cu aceea a industriilor, cari astăzi încă au centrale
de aproap e 5 km . în jos pe o suprafaţă de 120 ha.
electrice proprii, în general nerentabile, necesită
şi un volum ele 2.500.000 mc. se răceşte sufici ent,
crearea un ei noi supercentrale termoelectrice de
pentru a fi asiprată de pomp e speciale de joasă
mare putere. Actualele uzine dela Grozăveşti şi
Filaret nu mai sunt susceptibile de mărire din cau-
za spaţiului redus ş i a lipsei apei ele răcire. După
sugestiile d-lui Ministru N . G . Caranfil am studiat
posibilităţile technice de înfiinţare în viitor a unei
centrale mari tenmoelectrice de 100.000 kW. în le-
gătură cu amenajarea lacurilor. Debitul de răcir e
a condesatorilor unei asemenea uzine este foarte
mare şi anume de circa 8 mc/sec. şi nu găsim alt e
posibil ităţi mai favorabile, decât pe laicurile noui .
Din toate pu nctel e de vedere lacul Fundeni este
cel mai indicat pentru a servi drept răcitor al su-
percentralei viitoare, deo arece aci găsim normal
cei 8 mc/sec, iar în epocil e când debitul este mai Fig. 24. - Aceiaşi vedere ca în fig . 23 după asanare.

https://biblioteca-digitala.ro
50 LUCRARI HIDRAULICE ÎN CURS DE

fig . 25. -· Lacu l H erăs t rău perm ite des\·oltarea tuturor sporturilor nau tice.

Fig. 26. - Vedere de pe malul Expozitiei ~ l936 spre barajul situat în dreptul şoselei Jianu .

https://biblioteca-digitala.ro
REALIZARE ÎN JURUL BUCUREŞTILOR 51

Fig. 27. - Vedere spre una din cele trei insule creiate artificial pe lacul Herăstrău .

. .- ~ -
.
,-\..! I ~
~ . , ~_. .
~--.·~--!. ~- : ......
r• • .... '

Fig . 28. - Cuveta Floreasca în aval de sifonul automat, în Fig . 29. - · Vedere parţială de pe lacul Floreasca asanat în
care apele se vor umfla în primăvara anului 1937. dreptul pădurii Jianu.

https://biblioteca-digitala.ro
52 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CUHS DE

presiune şi debit mare dela fundul Jacului din aval.


Astfel în orice anotimp asigurăm o funcţionare ne-
întreruptă a uzinei noui.
Lucrările acestea se prevăd ca ultimile din eta-
pa l-a de amenajare a lacurilor şi aproximativ în
anii 1939/40. Crearea lacului Fundeni necesită
terasamente de aproa·pe 300.000 mc şi construirea
unui baraj care ridică planul apei la cota 66,
baraj relativ mic prevăzut cu descărcarea de ape
mari si o ecluză mai mare industrială (a se vedea
planşa XII). Lacul Fundeni va servi în viitor drept
port industrial al Capitalei, port a cărui rentabili-
tate şi utilitate în viitor este indiscutabilă. Şi în
trecut s'au studiat, bineînţeles pe alte baze, po-
sibilităţile de amenajare a navigaţiei şi a portului
industrial al Capitalei de d-nii: Al. Davidescu. D.
Leonida, Gr. Vasilescu şi D. Pavel.

7. Lacurile Pantelimon şi Cernica.


Fig . 30. - L uc răr il e de excavare a fun du lui vi itorului la c Etapa a li-a de amenajare o formează clupă
Floreasca sunt di fi cile din cauza a pei ş i n ă molul ui. proectul meu, amenajarea lacurilor Pantelimon şi

Fig. I. - Vedere asupra sectorului de lac Floreasca care este în ours de asanare.

https://biblioteca-digitala.ro
RF.ALIZARE Î JURUL B U CUkEŞ'flLOR 53

Fig. 32. - ln fund se va ridica în p r im ă v a r a anuiui 1937 ba ra jul de 9 m înă l ţ im e dela T ei.

Cernica împr e ună cu l egă tura navigabil ă


cu Dâ111- în plan şa XII. Fig . 34 arată locul und e se vor exe-
boviţa. Aceste lucrări bineînţel e s fiind foarte costi- cuta s tă v ilarel e Pantel imon .
sitoare, le prevedem într'o etapă mai îndelungat ă , Printr' o n o u ă ş i p e nultim ă ec luz ă se cr e i a z ă le-
probabil 1940-1950. g ătura n av ig a bilă cu lacul Cernica.
Intre Fundeni, a cărui amenajare după cum s'a Cernica de a stăzi c o n s t ă mai mult dintr'o de-
expus mai sus este mai mult decât o simplă nece- presiune ac o p e rit ă ap roape integ ral cu stuf cu pu-
ţină apă stăt ă toare, care în schimb este cu atât mai
sitate şi balta Cernica, se întinde astăzi talvegul
şerpuitor al Colentinei, care nu poate fi transfor-
mat navigabil decât în două feluri, anume : fie prin
executarea unui lung canal industrial, fie prin
crearea unui nou lac. Ultima soluţi e este deşi mai
costisitoare, mai raţională, deoarece se sporeşt e
suprafaţa de ape, prin a căre i vaporizare se con-
tribue la ameliorarea climatului Bucureş tiului. La-
cul care poate fi am enajat prin executarea unui
baraj în punctul situat cu 750 m aval de podul
Pantelimon, ridicând planul apei Ia cota 64 m.
d. M., va avea o suprafaţă de Jac de peste
200 ha şi o capacitate de apă de peste 5.000.000
mc, aşa cum arată planul ex pus la scară redusă Fig . 33. - Vedere partială a bă ltii Fundeni.

https://biblioteca-digitala.ro
54 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE

ecluza finală, care asigură o navigaţie între cotele


58 şi 52 pe Dâmboviţa, presupusă că va fi ame-
najată la rândul ei.

8. Legătura de navigaţie cu Snagovul.

Un proect care a fost schiţat de d-l Ing. N. G.


Caranfil. îl .c onstitue legătura navigabilă între Sna-
gov şi lacurile Bucureşti. Soluţii technice sunt mai
multe şi nu insistăm asupra lor, deoarece, aceste
lucrări cad într'o epocă viitoare şi vor suferi încă
Fig . 34. - Cuveta viitorului lac Pantelimon. In fund se va multe modificări.
construi un baraj care duce spre Cernica .

infectată de ţânţari şi vegetaţie intrată în putre- III. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR .


facţie . Figura 35 reprezintă cuveta lacului.
Ridicându-se cota apelor la 58 m. d. M. se poate Această grandioasă operă de asanare şi siste-
creia un lac artificial dintre cele mai mari, căci matizare a Jacurilor precum şi a aducerii Ialomiţei
am avea o suprafaţă de 750 ha şi o capacitate de la Bucureşti, operă realizată parţial până în pre-
peste 15.000.000 mc de apă . Insulele Cernica ră­ zent şi continuată până la sfârşit, am schiţat-o
mân deasupra· apei, astfel că Mânăstirile St. numai sumar în cele de mai sus. Dacă, cu toate că
Gheorghe şi Cernica împreună .c u restul construc- trecem prin timpuri grele, „Uzinele Comunale Bu-
ţiilor, toate admirabile şi pitoreşti aş e zămint e , vor cureşti " au păşit la realizări de aşa mare anver-
domina noul Jac, care încoronează măreaţa operă gură şi de utilitate publică, aceasta se datoreşte
începută şi sperăm să fie desăvârşită de către Uzi-
capacităţii de organizare şi iniţiativelor technice
nele Comunale Bucureşti.
şi financiare ale Directorului general d-l Ing N. G.
Lacul Cernica se obţine aşa cum arată planşele Caranfil, astăzi chemat ca Ministru la alte înfăp­
XII şi XIII printr'o îndiguire joasă de numai 1,5 tuiri şi mai mari. Deasemenea, trebue remarcat
la 2 m în schimb întinsă peste întreaga luncă care · deosebitul interes şi entusiasm pentru aceste lu-
desparte Colentina de Dâmboviţa . Tot aici se va crări, a fostului Primar general d-l Dem. DobreEcu
amenaja noul canal de legătură cu Dâmboviţa şi
şi a d-lui Primar general Al. Donescu, care pe
lângă alte lucrări edilitare, pute!11 să spunem epo-
cale pentru Capitală, a dispus şi de înfăptuirea
Parcului Naţional în jurul Jacurilor noastre, deo-
camdată în zona Expoziţiei Bucureşti 1936.

RealizărileUzinelor Comunale sunt dirijate din


1935 de d-l Director general Ing. Th. Rădulescu ,
iar Direcţia technică dela 1934 încoace de sub-
semnatul.

t . Organizarea lucrărilor de asanare a lacurilor.

Direcţia lucrărilor
: Director technic Dr.-fng.
Fig . 35. - Imensa suprafaţă de baltă şi stuf dela Cernica. Dorin Pavel. controlul şi execuţia se fac e prin

https://biblioteca-digitala.ro
A~ALIZ.\l\E ÎN JUH.UL BUCTiH.l~ŞTILOI\ 55

Serviciul Lucrărilor Noui condus de d-l lng. D. R. vedia, biserica Rebegeşti, apoi lacul Herăstrău
Corbu. secondat de numeroşi ingineri ai serviciu- umplut în toamna anului 1935, împreună cu lu-
lui, d-nii: A. Vuzitas. Gh. Vladimirescu, E. Ba- crările anexe.
cinschi. Eftatopol. I. Hiigel. Const. St. Felix, St. Lucrări în curs de executare : Barajul pe Ialo-
Blezu şi alţii. miţa şi canalul de derivaţie Ialomiţa-Colentina,
Lucrările se execută parte în regie, parte în ambele lucrări terminate în iarna 1936.
antrepriză. Până în prezent au executat lucrări pe
Lucrări abia incepute : Lacul Floreasca şi Bă­
haza licitaţiei publice : Intreprinderile Generale neasa superioară.
Tiberiu Eremia, Jng. H. lasz. Jng. Dem. FI. Bal-
Programul de viitor : Lacurile Floreasca-Tei şi
dovin, lng. E. Prager şi Societatea „Edilitatea „.
Băneasa superioară de terminat în 1937 ; Lacul

2. Realizările până în prezent şi programul Fundeni şi canalul Mogoşoaia-Băneasa în anii


de viitor. I 939 şi 1940 ; Lacul Pantelimon şi Cernica îm-
lucrări comp.'et terminate : Lacul compensator preună cu portul industrial al Capitalei şi legătura

Buftea pus în funcţie în 1935 cu barajul Buftea, de navigaţie cu Dâmboviţa şi Argeşul în etapa ul-
şoselele şi podurile noi Rebegeşti, Creţuleşti-Cre- timă 1941 la 1950.

B) PROECTUL ADUCERII APEI INDUSTRIALE DIN ARGEŞ.

Capitala este alimentată astăzi numai cu apă Această cantitate va fi suficientă pentru a aco-
potabilă provenită din trei surse diferite, anume : peri nevoile de spălare a străzilor, alimentarea cu
Filtrele dela Arcuda, cari debitează aproximativ 50 apă a parcurilor, cascadelor şi fântânilor arteziene,
la 60% din debitul total consumat de oraş, apoi cari se vor ,construi, spălarea canalizării oraşului,
uzinele de pompaj a apei dintr'un foarte mare completarea cu apă de răcire a uzinei Grozăveşti
număr de puţuri şi colectoare la Ulmi şi Braga- şi alimentarea cu apă industrială a fabricelor.
diru. Cantitatea anuală ele apă pompată în reţea
I. CAPTAREA ŞI PRIZA APEI.
este de ordinul a 35 mii. m. c. din care aproape o
treime se consumă pentru nevoi edilitare şi spăla­ Captarea apei se prevede astfel, ca să obţinem
rea oraşului. suficientă pantă hidraulică de scurgere sub pre-
Cum pe de o parte stropitul străzilor şi grădini­ siune la viitoarele rezervoare de apă industrială,
lor publice, sporite în ultimul timp, cu apă potabilă situate pe terasa de sud a Oraşului.
scumpă, este o soluţie incompletă şi provizorie, Punctul de captare cel mai favo rabii l-am găsit
cum pe de altă parte oraşul are nevoe de apă mai pe Argeş la Ogrezeni-Crivina, la o distanţă de 22,4
mult ca înzecită pentru a putea fi întreţinut curat, km de Bucureşti, unde cota apelor la etiaj este
şi în fine pentru acoperirea nevoilor de apă de aproape de 100 m. ci. M. Captarea se face prin
răcire a uzinei Grozăveşti, se studiază de subsem- ridicarea planului apei cu 1 m, la cota 101, prin-
tul proectul alimentării cu apă industrială eftină tr'un dig înfundat pe o lăţime de râu ele 130 m, lă­
provenită din Argeş. Acest proiect se bazează pe sându-se pe malul stâng aşa cum arată fig. 36 şi
sugestiunile d-lui lng. N. G. Caranfil. două vane de spălare de fund. Priza ele apă ampla-
Calculele făcute arată că avem nevoe de o can- sată pe malul stâng constă dintr'o trompă de ad-
titate de apă industrială anuală de 70 mii. mc. misie prevăzută cu grătare rare în faţă, apoi cu re-
în afară de cei 35 mii. mc. apă potabilă consu- dane şi vană de spălare a intrării în priză, unde se
mată astăzi, iar debitul maximal instalat va fi de depune pietrişul mai mare. Urmează după vanele
3,0 mc./sec. de admisie două decantoare cu spălare automată

https://biblioteca-digitala.ro
56 LUCRĂRI 1-IIDHAULlCE ÎN CURti JJE

fi g. 36. - Baraju l şi priza de apă pe Argeş .

sistem Dufour, dimensionate astfel ca să decanteze


nisipurile cele mai fine. Având în vedere scopul
urmărit, apa nu se filtrează. Figura 37 arată Io.cui
captării. Basinul de recepţie al Argeşului la locul

de captare este de 4328 km.p .

Regimul hidraulic al Argeşului este cunoscut pc


de o parte din înregistrările nivelurilor la mirele
M. L. P. la Bănănai, pe de altă parte prin măsu­
rători de debite directe în secţiunea mirei
,,U. C. B.", situată în amonte de locul de captare.
Debitele medii lunare calculate ca medii din anii
Fig. 37. - Locul unde se v a construi barajul pe Argeş . 1929-1933 sunt următoarele :

https://biblioteca-digitala.ro
l:V:ALIZARE ÎN JURUL BUCUl\EŞTILUI\ 57

Jan. Febr. Martie Aprilie Maiu Junie 11. ADUCŢIUNEA APEI.


17,18 16,28 27.99 39,50 86,34 70,49
Ridicările de teren exacte au fost efectuate î11

Dec. cursul iernei 1935/36 şi traseul îl reprezentăm


Julie Aug. . Sep~__ Oct. Nov.
31,29 schematic şi la scară redusă în fig. 38. Lungimea
39,75 -28,12 27,43 25,12 24,16
totală este de 22.400 111. I. până la rezervoarLle
Cotroceni. Cum terasa de Sud a oraşului permite
Debitul modul, adică media anuală este pentru construirea de rezervoare servind drept castele de
un an hidrografic normal de 36, 14 mc/sec şi a osci- apă, cu cota maximă a apei la 90 m. d. M., cons-
lat în anii de ohservaţie între 29,54 şi 45,90 tatăm că parta hidraulică disponibilă este de
mc/sec. 0,5% 0 • Cu această pantă se poate asigura debitul
Constatăm că derivarea unui debit mediu de maximal de 3,0 mc/sec printr'o conductă circulară
2,22 mc/sec şi a unui debit maximal de 3 mc/sec, sub presiune, de D = 2,0 m diametru interior,
pentru care se dimensionează uvrajele, se poate executată din beton armat.
face fără nici o influenţă pentru folosinţele din Un canal deschis nu poate fi admis dela început,
aval. lntr'adevăr chiar în timpul etiajului, pe Argeş pentru următoarele motive : terenul are depresiuni
va mai rămâne un dehit de 6,0 la 9,0 mc/sec. şi ondulaţiuni, deci traseul este dificil ; canalul

Fig. 38. --Traseul conductei de aductiune a apei industriale la Bucureşti.

https://biblioteca-digitala.ro
58 LliCAĂRI HIDRAULICE fo; CURS DE

urmărind pe majoritatea parcursului. şoseaua IV. RETEAUA lJE APA INDUSTRIALĂ.


Militari-Ciorogârla, apa din canalul deschis ar îi Reţeaua nu poate fi precizată de pe acum fiind
infectată de murdării şi praf ; în sfârşit o tranşee în funcţie de crearea cascadelor şi fântânilor pu-
deschisă mai ales în zonele cu tăeturi adânci ne- blice, pc ele altă parte de necesităţile încă necu-
cesită o zonă largă de expropriere, al .cărei cost ri- noscute ale industriei din raza oraşului.
dicat în apropierea Bucureştilor grevează defavo- Totuşi în planşa XIV arătăm o schemă a reţelei,
susceptibilă la modificări, compusă din artera de
rabil investiţiunile.
joasă presiune şi conducte de serviciu. Cum în
reţeau industrială nu se cere o presiune mare, ne
111. REZERVOARELE BUCUREŞTI.
mulţumim cu căderea liberă ştiind că cel puţin
în zonele mai joase ale oraşului putem asigura o
Ţinândseama de faptul că pe terasa ele Sud a presiune hidrostatică de 8 la 15 m. La presiuni aşa
oraşului suprafeţele libere sunt reduse şi nu găsim ele mici putem executa din motive ele cftinătate
suficient loc pentru rezervoare grupate la un !oe, conductele din tolă de oţel, sau beton centrifugat.
pe de altă parte având în vedere nevoile de apă­ Reţeaua va avea o lungime de 38 km. artere de

rare pasivă, am preconizat mai multe rezervoare dimensiuni variind între 0,4 şi 1,0 m şi 68 km con-
de capacitate redusă, legate între de prin conduct ...· ducte de serviciu între 0,2 şi 0,4 m diametru.
de beton armat sau beton centrifugat. Acest din Efectuarea acestor lucrări se prevede într'o etapă
urmă dispozitiv asigură o presiune hidrostatică de JO ani, ţinând seama de investiţiile însemnate
~i de durata de executare a unor canalizări atât de
mai uniformă în reţeaua de apă industrială. Faptul
întinse. Lucrări de acest soiu vor contribui la mo-
că aducţiunea poate aduce în orice epocă debitul
Jernizarea Capitalei, căci trelrne înţeles că nu este
instalat, contribue la reducerea la minimum a ca- suficient a se sistematiza şi construi cu viteză a-
pacităţii rezervoarelor la 2.000 mc., construite mericană în acest oraş, ci trebue şi ţinut oraşul
mai mult sub forma de castele de apă pentru asi- curat, ceea ce astăzi nu se poate face din lipsă de
gurarea presiunei hidrostatice. apă.

C) RE G U LA RIZ A R E A D AM8 O VIŢ E I I N F E R I O A R E.

Dâmboviţa serveşte astăzi numai drept cokdor Fenomenul se propaga m sus pe timp ce trece.
principal al canalizărilor oraşului şi de aceea tre- Remuurile de depozite reprezintă câţiva metri
bue să dăm multă atenţie ameliorării regimului înălţime şi s'au resimţit şi se resimt şi în raza ora-
de scurgere a apelor pe Dâmboviţa. şului. „Uzinele Comunale Bucureşti" au fost nevoi-

Prin regularizarea Dâmboviţei în zona oraşului te a drena Dâmboviţa pentru că din cauza umflării
şi în jos până la Tânganul, nu s'a rezolvat proble- apelor, canalizările oraşului intrau sub presiune şi
ma scurgerii favorabile a apelor. Aceasta cu atât refulau apa în subsoluri.
mai mult, cu cât dela Tânganul în jos, s'au instalat Dacă mai adăugăm la acest mare neajuns, şi
o serie de 7 mori, cari provoacă remuuri succesive situaţia zonelor inundate de mersul şerpuitor al
în cursul apei. Cum la aceste mori nu se spală Dâmboviţei, zone infectate de paludism şi alte
depozitele solide. acestea se depozitează în amon- maladii, vedem cât de importantă este problema
te ridicând treptat nivelul talvegului şi al apei. regularizării Dâmboviţei inferioare.

https://biblioteca-digitala.ro
REALIZARE ÎN JURUL BUCUREŞTILOR 59

ln această privinţă s'au făcut studii atât la Mi--.. Traseul şerpuitor de drca 37 km lungime se
nisterul Lu.crărilor Publice, Direcţiunea Apelor, cât regularizează prin îndiguiri şi săpare a fundului
şi la „Uzinele Comunale Bucureşti". Dâmboviţei, dându-i o formă regulată trapezoidală

Fig. 39. -- Regularizarea Oâmbovitei inferioare intre Bucureşti şi confluenta cu Argeşul.

Fig . -iO. - DJmboviţa şerpueşte în şesul şi zonele


Fig . 41 . - Morile pe Dâmboviţa creiază remuuri dezas-
inundabile şi insalubre.
troase pentru sănătatea publică şi canalizarea Capitalei.

https://biblioteca-digitala.ro
60 LUCRARI HIORAULlC~ ÎN CURS DF. Rl~ALIZARE ÎN JURUL BUCUREŞTILOk

comhinată şi prin tăerea buclelor realizând o lun- arată cât de importantă este această lucrare a
gime de 27 km. aşa cum arată fig. 39. Prin desfiin- cărei realizare nu va întârzia prea mult.
ţarea morilor dela Tânganul la Budeşti pe Argeş şi
prin scurtarea parcursului cu 1O km se obţine o
Ca încheere, mulţumim : d-lui Primar general
pantă suficientă pentru a permite scurgerea debite-
Al. Donescu, d-lui Primar I. Săbăreanu, d-lui Mi-
lor Dâmboviţei şi a apelor derivate din Ialomiţa şi
nistru N. G. Caranfii şi d-lui Director general Th.
Argeş, cari reprezintă împreună un maximum nor-
Rădulescu, cari încurajează aceste lucrări de inte-
mal de 42 mc/sec (a se vedea fig. 40--41 ). Sec-
ţiunea se studiază astfel ca să fie utilă şi pentru res general, încurajare care este ne.cesară tocmai
navigaţia industrială uşoară în legătură cu lacu- acum, când trecem prin vremuri atât de grele. Noi
rile Bucureşti. Transportul pe apă a materialelor inginerii suntem mulţumiţi, că putem contribui la
de construcţie şi altor mărfuri grele şi construirea realizarea lucrărilor technice importante, cari vor
portului Pantelimon şi a ecluzelor între lacuri, ne reforma în mare măsură aspectul Capitalei.

https://biblioteca-digitala.ro
PARTEA 111-a

BARAJELE PROECT ATE ŞI ÎN CURS DE EXECUT ARE


LA ASANAREA LACURILOR
DE

INGINER D. R. CORBU
ŞEFUL LUCRĂRILOR NOUi „U. C. 8."

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
BARAJELE PROECTATE ŞI IN CURS DE EXECUTARE
LA ASANAREA LACURILOR')
de lng . D. R. CORBU

N conferinţele precedente d-l lng. Nicolae G.

I Caranfil, Ministrul Aerului şi fost Director ge-


neral al „U.C.B. ", a arătat perspectivele ce se
deschid pentru capitala ţării prin asanarea mlaşti­
. vecinătatea ei si' crearea unei zone de
nilor din
lacuri sistematizate, iar d-l Dr.-Ing. D. Pavel, Di-
rector technic, a arătat ln linii generale proectul
acestor lucrări şi programul de realizare.
Urmează descrierea detaliată a lucrărilor de
asanare şi motivarea soluţiunilor adoptate în
proectele după care se execută aceste lucrări.
Subiectul conferinţei „Barajele proe.ctate şi în
curs de executare Ia asanarea lacurilor" arată că
vom descrie numai o parte din aceste lucrări.
In afară
de baraje mai sunt celelalte lucrări cari
completează ansamblul lucrărilor de asanare : ca-
nale de derivaţie, sistematizări, ecluze, poduri, etc.
şi toate lucrările hidraulice necesare asanării des-
porţii neînsemnate faţă de dimensiunile uriaşe ale
pre .care vor conferenţia d-nii Ing. : A. Vuzitas şi
marilor baraje din străinătate . Deşi în proporţii
Gh. Vladimirescu. cari au colaborat la proectarea
mici, totuşi pentru technica românească, lucrările
şi conducerea lucrărilor.
acestea prezintă un interes deosebit atât pentru
Planşeleprezentate în această conf e rinţă au un rezultatele cari se vor obţine prin asanare cât şi
caracter intuitiv. Proectele lucrărilor cu detaliile prin noutatea soluţiunilor adoptate la proectare şi
ele calcul complet au fost înaintate la Consiliul mulţumim d-lui Preşedinte al „l.R.E." că ne-a dat
Technic Superior care le-a verificat şi aprobat cu posibilitatea să facem cunoscut pe această cale ac-
jurnalele No. 231 / 1932 ş i No. 125/ 1935. tivitatea desfăşurată de „U. C. B. " în această di-
lnainte de a intra în descrierea de detaliu a ba- recţiune .

rajelor, vom menţiona că barajele acestea au pro- Barajele au fost proectate cu scopul de a reţine
şi de a ridica în spatele lor nivelul apelor din lacu-
1
) Conferinţă ţinută la Societatea Politecnlcă la 2 Martie
rile ce vor fi asanate sau din râurile din care se
\ 936 în ciclul organizat de lnstitufu/ Romăn .de Energie face o derivare de ape necesare alimentărei lacu-
( 1. R. E.) . rilor.

https://biblioteca-digitala.ro
64 J:IAHAJI<:LE PHOECTATE ŞI IN CURS

HIDROGRAFIA RÂURILOR COLENTINA Lipsa de apă în lunile de vară explică deci for-
ŞI IALOMIŢA. marea mlaştinilor depe parcursul acestui râu. S'au
inregistrat uneori vara debite de numai O, 100
Pentru justificarea soluţiunilor adoptate la
mc/sec.
proectarea acestor baraje, este necesară o expu- b) Ialomiţa. Aducerea apei necesare spălării
nere scurtă a hidrografiei râurilor care alimentează mlaştinilor în timpul verii, prin derivarea apelor
aceste lacuri. dintr'un râu învecinat cu disponibil de apă, se
Mlaştinile care vor fi asanate şi transformate în
prezintă ca o soluţiune indicată asanării. Studiul
lacuri sistematizate sunt situate pe valea râului Co- derivărei apelor din Ialomiţa fiind arătat în con-
lentina care are un curs lent şi sinuos. atingând ferinţele precedente urmează să revenim numai
marginea de N-E a Capitalei. asupra caracteristicilor hidrografice ale râului Ialo-
a) Colentina. Basinul râului Colentina dela is- miţa, întrucât sunt elemente de cari s'au ţinut sea-
voare şi până la Bucureşti are 390 km. p. ; după mă la proectarea barajelor.
forma lui lunguiaţă cât şi după mlaştinile care se
Basinul Ialomiţei dela izvoare şi până la Bilciu-
înlănţuesc pe valea lui, arată că avem un basin de
reşti, unde s'a fixat barajul" şi derivarea apelor,
calitate hidrografică inferioară.
are o suprafaţă de 1096 Km. p.; o treime din acest
lsvorând din regiunea deluroasă, este natural ca
basin este situată în regiunea de munte, restul în
debitele în cursul verii să aibă variaţii cari, după
regiunea deluroasă, (planşa XV).
cum se va vedea din diagramele măsurătorilor pe
ultimii ani, fac ca, în timp de secetă, mlaştinile ln partea superioară gradul de împădurire este
depe parcursul lui să nu aibă suficientă scurgere mare şi având în vedere că isvoarele Ialomiţei de-
rivă din masivul Bucegi de mare altitudine, regimul
şi să devină focare de desvoltare a ţânţarilor şi
agenţilor diferitelor maladii.
apei este favorabil unei derivări pentru asanarea
văii Colentina, după cum se verifică şi din studiul
Regimul hidraulic al râului Colentina a fost sta-
hilit pe bază de observaţiuni directe de nivel fă­ debitelor. Regimul Ialomiţei este de tipul caracte-
cute în intervalul 1930-1935, de către M. L. P. ristic pluviometric neavând lacuri naturale, cari
în punctele B{tncasa şi podul şos. Colentina iar de prin acumulări să modifice corelaţiunea dintre pre-
cipitaţiile atmosferke şi debitele râului. Prin crea-
.,U. C. B." în punctul Buftea, la deversor. Cu aju-
torul graficelor limnimetrice s'au transformat toate rea lacului acumulator la Bolooci, studiat de
nivelurile zilnice în debite şi s'au calculat mediile „U. C. B." şi S. A. R. Ialomiţa, se va ameliora re-
lunare. gimul apelor.
ln studiul debitelor Colentinei s'au folosit şi mă­ ln studiul debitelor, din cauza lipsei cetirilor
surătorile directe făcute de Casa Lucrărilor Muni- directe pe o perioadă mai lungă de ani, ne-am fo-
cipiului în 1925-1929. losit şi de datele pluviometrice ale Institutului Me-
Astfel s'au obţinut debitele medii lunare pentru teorologic.
intervalele 1925-1929 şi 19'.J0-1935. Pe baza datelor pluviometrice s'au calculat de-
bitele provenite din ploi pentru perioada 1925-
Luna m,c/sec Luna m.c/sec
1934 perioadă în care avem şi observaţiunile di-
Ianuarie 0,801 blie 0,651
februarie 0,421 A11gust 0,277 recte, stabilindu-se astfel corelaţia dintre p!oile
Martie 2,211 Septembrie 0,287 căzute şi debitele râului în acelaş interval de timp.
Aprilie 2,445 Octombrie 0,199
Mai 1,312 Noembrie 0,294 Odată stabilită această corelaţie, s'au putut deter-
Iunie 0,986 Decembrie 0,365 mina, cu o oarecare probabilitate, debitele Ialomi-
Din tabloul de mai sus se constată că în lunile ţei pentru perioada 1886-1935 adică pe 49 ani.

August, Sepkmbrie, Octombrie râul Colentina are Observaţiunile directe s'au făcut prin .citirile zil-
un debit de apă foarte redus. nice de nivel dela mirele punctelor Teiş şi Măr­
Debitul mediu anual (modul) pe 8 ani de ob- ceşti, înregistrate în anuarele hidrografice ale Di-
servaţii directe a fost 0,816 mc/sec. n.·cţiei Apelor M. L. P.

https://biblioteca-digitala.ro
OE EXEC TARE LA ASANAREA LACURIOLOR 65
~~-,
,.--~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~--~~~~~~

Planşa XV. - Planul


basinelor de receptie a le o '
L-W-:..J _._ 1w1
"' 15
L :::>-n ..J Krn.
râurilor Ialomita şi Colen-
tina.
https://biblioteca-digitala.ro
66 BARAJELE PROECTATE ŞI ÎN CURS Dl':

m.C'.Jsec
4o--~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~--,
Medii lunare pe 5 ani
35

30
25
20

15

10 ~~~~ './///~~
5
o...ra~~~~~~~~~~~~~~~~i(LL.(LLL.~~~~~~~

m.c.;sec. Medii lunare în anul cu modul maxim în 1931


4o.-~~~~~~~~~~~~~~""'""'.--~~~~~~~~~~--,

35
30
25
20
15

10
""-"""""""~
5
O..u...u..u~~~u..u'.LL.L~~~~~~~~.LLL..""""-~~~L.LL.~...,.__,,_,.,,.,,.,..~L.L.L..'-'LJ>~~

m.c;sec. Medii lunare minime pe 5 ani


40--~~~~~~~~~~~~~~~~~""-~~~~~~~~~---.

35
30
25
20

15

10
5
O-+'-"'~~~~~'.LL.L~~~c..LL..~~~~~{..u..t.~~~UL.L.LLLl>~~l.fLL.{.LU~~~

IAN. FEBR. MARI.APRIL MAL IUNIE IULIE. AUG. SEPI OCT. NOEM. DEC.
Planşa XVI. -- Diagrama debitelor medii lunare la lalomita în anii 1930-1935, calculate pe
baza măsurătorilor directe la mira podului Mărceşti.
https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTAHfo; LA ASANAHEA LACURILOR 67

Transformarea nivelurilor medii zilnice la mire să fie utilizate apoi pentru completarea debitului
s' a efectuat pe baza unor chei limnimetrice stabi- necesar asanării în lunile August şi Septembrie
lite prin măsurători directe de debite cu morişca când nu se pot deriva apele din Ialomiţa. Aceasta
hidraulică şi cu flotori. a condus la necesitatea ,creerii unui lac rezervor în
ln acest mod s'au obţinut următoarele date asu- amonte pe Colentina la Buftea.
pra variaţiei debitelor specifice lunare pe Ialomiţa :
Luna media pe 9 ani media pe 49 ani BARAJUL DELA BUFTEA
19-25-1934 1886-1935
ln descrierea barajelor vom începe cu barajul
Ianuarie 8,34 mc/sec 8,80 mc/sec dela Buftea a ,cărui construcţie începută în 1933
februarie 7,44 7,85
Martie 15,68 15,23 este astăzi terminată şi pusă în funcţiune. ln con-
Aprllte 17,28 „ 18.24 terinţa d-lui Dr.-lng. D. Pavel s'a arătat, că acest
Mat 22,60 27,80
Iunie 18,24 19,25 baraj s'a construit cu scopul de a se forma pe râul
I uite 16,27 17 ,20 Colentina un Jac rezervor cu volum util 9,6 mii. m.c.
AulJUst 12,12 12,80
Septembrie 8,00 8,46 Deasemeni d-sa a arătat modul cum va fi utili-
Ocfombrie 7,53 7,95 zată această rezervă de apă în funcţionarea meca-
Noembrie 7,36 • 7,77
D~m~e ~~ ~00 nismului asanărei.
Debitele specifice au fost calculate cu formula La alegerea amplasamentului acestui rezervor,
1000 G s'a ales regiunea cea mai favorabilă depe valea
q = --5- = 0,917 Q (I/sec. Km. p.l
râului şi s'a găsit d la Buftea, unde exista o baltă
Din media pe 49 ani a debitu:ui rezultă un de- de 50 ha., s'ar putea înălţa nivelul acestei bălţi
bit specific de 13,07 I/sec. km. p. variaţia lui în construind un baraj, care să traverseze valea în
timpul unui an fiind arătată în tabloul de mai sus. punctul cel mai din aval al bălţii. Prin ridicarea
Pe baza datelor astfel obţinute, s'au putut sta- nivelului apei din vechea baltă (cota 100 m. d.
bili următoarele debite clasate caracteristi.ce pen- M.) cu 5 m., s'a putut obţine un lac cu o suprafaţă
tru Ialomiţa : de 307 ha. şi cu capacitatea utilă menţionată mai
media pe 9 ani media pe 49 ani
1926-35 1886-935 sus.
Debit cafastrofal 1000 mc/sec 1000 mc/sec Gradul de acumulare specifică este:
Debit max. pe zi 100 llJ6
Debit de 10 zile 34 33,1 V Volumul util al lacului (mii. m. c)
Debit de 3 luni 18,8 19,9 11 = S. H. = Su praf, lac. (Km. p.) X înalt. utilra a apel. \m)
Debit modul 13,5 14,26 10 mii. m. c.
Debit semi•per• 11 ---
- 3 km. p. X 5 m.
= 0.67
manent (6 luni) 13,4 14,20
Debit 9 luni 8.45 8,93
Debit de etiaj ln vui. li „Der Wasserbau" lng. A. Schoklitsch
(365 ztle) 8, l 8,45
Debit minim menţionează la pag. 487 un tablou cu coeficienţii
(365 zile) 6,3~ 6,35 a 11 rezervoare asemănătoare celuia dela Buftea
Rezultă că debitul instalat al derivaţiei din Ia- şi 11 variază dela 0,36 la 0,43 ceace arată că
lomiţa fixat la 15 mc/sec. are o frecvenţă cu o YJ = 0,67, obţinut la Buftea. este favorabil.
probabilitate de 180 zile pe an în intervalul 1886- ln urma ridicărilor topografice cari s'au făcut s'a
1935 şi deci Ialomiţa poate furniza apă în canti- constatat că pe toată suprafaţa văii dela Buftea
tăţi suficiente pentru asanarea bălţilor depe valea şi până la Ciocăneşti se poate ridica nivelul bălţii
Colentinei. cu 5 m. conformaţia malurilor dând această posi-
ln diagrama pi. XVI sunt arătate debitele medii bilitate.
lunare ale Ialomiţei la Mărceşti în intervalul 1931- Situarea barajului la Buftea unde albia Colen-
1935 rezultate din observaţiuni directe făcute de tinei se îngustează este favorabilă, deoarece cele
„U. C. B.". Din această diagramă rezultă că în anii două maluri se apropie astfel încât puteau fi unite
secetoşi va fi necesară o înmagazinare a apelor ca printr'un baraj relativ scurt 196 m. I. Argilele care

https://biblioteca-digitala.ro
68 BARAJELE PROECTATE Ş I ÎN CU RS DE

F ig. -12 . - Planul de s itua tie a l barajului dela lac ul Buftea .

constituiau ce le două maluri erau destul de co n- pana la 15 111. adâncime. Din figura 43 se
sistente ca slt p e rmit ă încastrare s i g ură a ca pete- constată că terenurile ele fundaţie ale barajului erau
lor barajului. constituite dintr'o alternanţă de argile cu nisipuri
Tipul de baraj a fost determin at c.J e .co nsid era - în straturi lenticulare. Probele scoase clin sondaje
ţiuni eco nomice, urm ăr indu-se un cost cât mai re- arată că argilele, fiind fonmate recent pe fundul ve-
clus. Pentru s upraîn ă lţarea nivelului vechiului Jac chiului lac, nu aveau o consistenţă care să permită
cu 5 m„ atât cât permiteau malurile cuvetei dela aşezarea unor fundaţiuni ele beton decât mergând
Buftea, fără a avea ex proprieri oneroase , tipul ele la adâncimi de minim 15 m. ceea ce scumpea cos-
baraj din argilă era cel mai indicat. tul. In această situaţie barajul de argilă, prin supra-
s ·au studiat diferite variante cu baraje din be- faţa mare de repartizare care o are la talpă şi ne-

ton simplu şi beton armat sau clin constrncţiune fiind necesare fundaţii adânci, devenea soluţia cea
metalică însă au condus la un cost mai ridicat de- mai indicată .. Argila având o plasticitate ca mate-
cât cel clin argilă. Materialul argilo se găsea în rial de construcţie, poate urmări tasările inegale
imediata vecin ă tate a amplasamentului barajului care s'ar produce în terenuri slabe fără a se fisura
şi era ele calitate corespunzătoare pe când petrişul cum se întâmplă la beton.
şi nisipul pentru beton trebuiau aduse dela distante Barajul de pământ, aşa cum se numţşte obişnuit,
mari, ceea ce ridica costul lucrării. es te o construcţie care se .ca lculează pentru a fi
lnainte ele proectare s'a studiat profilul geologic dimensionat, argila fiind privită astăzi în technică
al subsolului executându-se o serie ele sondaje ca orice material de construcţie.

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTARE LA A$ANAREA LACUllll.OR 69

Atât la alegerea acestui material cât şi la dimen- şi de coeziune, se stabileşte înălţim e a periculoas ă
sionare, technica modernă furnizează o serie de dela care un taluz de argilă, cu înclinare determi-
prescripţiuni. Pc l â ngă un astfel de şantier trebuie nată, cedează şi alunecă. Aplicând ac e astă formulă
să funcţionezr; un adevărat laborator, care să ur- la diferite înclin ă ri de taluz e ş i diferite unghiuri de
măr ească .calităţile argilei extrase clin carieră , alunecare, s'a stabilit un tablou cu în ă lţimile peri -
determinându-se : granulozitatea, gradul de ames- culoase, peste care nu trcbue să se treacă. Dad
tec cu nisip, coeziunea, r e zistenţele la compresiune barajele de argil ă sunt foarte indicate în cazul
ş i forfecare, etc. supraînălţărilor, relativ mici pân ă la 30 111. , la ba-
La congresul barajelor ţinut la Stockholm în rajele de înălţimi mai mari îns ă se pot produce
1933, s'au prez intat num eroase comunicări în a- alun ecă ri .cari se pot transforma în catastrofe .
ceas t ă direcţiune clin care se pot ex trage multe ln afar ă ele determinarea taluzului la înălţimea
norme practice. 11 ccesa r ă barajului mai es te n ecesa r ă determinarea
lntr'o co muni ca re a d-lui lng. Frontard se dau sec ţiun e i transversal e. Aceas ta es te în func!i e ele
norm e pentru dimensionarea barajelor ele argil ă, lînia infiltra (iunilor în baraj. Un moci ele a încadra
bazându-se pe consideraţiunile pe care le face grafic linia infiltraţiunil o r a fo st prezentat la con-
Mohr în ceea cc priv eş t e stabilirea planurilor de gresul din 1933 ele că tr e ci-I Prof. de Vas .
alunecare. Cu ajutorul un ei fonmule complicate, în Tra se ul iiniilor ele infiltr aţ i e în corpul barajului
funcţi e ele greutat ea s p ec ifkă , ele un?:hiul de frecare se clctcrmină grafic , fiind paraboli ce ş i în punctul B

PROFIL LONGITUDIHA~ · GEOl.OCH:


-
1

.#.
iz:
3
~
-•
z:
....
z:
~
' "'J. ;;
51 ~
i.,,
o z:
i •
.

- -~ ....
Jl&J

Fig . 43. - Prfilu l geolog ic a l terenului de fundaţie la ha rajul Buftea .

https://biblioteca-digitala.ro
70 BARAJELE PROECTATE ŞI ÎN CURS flE

U.C.B. BARAJUL BUFTEA EPURA INFILTRAŢIILOR


Nt,,.,/u/ maxtm

Se era
1 fi I : J • $ 6 1 fi 9 fC m
\et; JwC I ' I :L I '::::::± I

_. __ ~z___ltivehl maxrm
'W'A'W'
n~------ -- --- -- -- ~
'
I
I
I
I
I

' ' ....

Fig. 44. - Barajul Buftea. Determina rea secţiunei transve rsale şi a liniilor de infiltratie prin metoda grafică a Prof. de Vo s.

confo.cale. D-l Prof. de Vos a stabilit o m e tod ă Lucrarea a început în toamna anu:ui 1933 şi s'a
nouă pentru determinarea focarului B ş i trasarea terminat în primăvara anului 1935.
parabolelor (fig. 44). Pentru executarea fundaţiilor a fost necesară
Ne intereseaz ă mai mult iinia superioară de in- secarea lacului cu ajutorul unui batardou dublu din
filtraţie, care separă corpul baraju:ui în două stări palplanşe de lemn .care a rămas apoi în lucrare

distincte : ~na în permanen!ă înmuiată de apel e servind ca banchetă a barajului în amonte la linia
de infiltraţiun e în mişcar e ş i c e alaltă zonă supe- apelor minime.
rioar ă uscată sau umezită prin ca pilaritate . Un Odată Jacul secat, s'a îndepărtat nămolul depe
baraj de pământ trebui e astfel dimensionat încât fundul lacului, care avea o grosime de 1-2 m. iar
linia superioară de infiltra(iun e să fie cuprinsă în la mijlocul secţiunei s'au executat săpăturile pen-
interiorul sec(iunei ş i să nu atingă taluzul din aval tru adâncirea nucleului. Apoi s'au bătut palplanşe
al barajului. Pentru împedecarea infiltraţiilor ·s 'a în fundul şanţului nucltu:ui şi s'a început umplerea
introdus un nucl eu din argilă pură special lucrată, cu argilă adusă dela carieră. După ce s'au făcut
datorită căruia . linia superioară a infiltraţiilor es te
toate analizele argilei în laboratorul şantierului s'a
împărţit depozitul din carieră în diferite categorii.
mult coborîtă .
Astfel pentru nucleu s'a adus argilă plastică care
Subinfi.traţiile pe sub baraje fiind de foarte mare
conţinea cât mai puţin nisip. Materialul brut adus
importanţă, din cauza afuimentelor ce se pot pro-
din carieră se pulveriza şi se aşeza în straturi de
duce, profilul geologi.c arătând straturi permeabile 15 cm. comprimate cu un tractor. In acest mod
de nisip, nucl eul a fost prelungit în adâncime straturile noui depuse făceau aderenţă completă cu
printr'un perete dublu de palplan şe de lemn lungi straturile de dedesupt reaHzându-se o massă per-
de 8 m. fect omogenă în tot nucleul.
Dimensiunile secţiunei transversale şi pantele ta- Umplutura din amontele nucleului s'a făcut cu
luzelor sunt indicate în fig. 45. argilă care conţinea maximum 30 % nisip aşezată în

https://biblioteca-digitala.ro
F.Xl<:CUTARE LA ASAN .\llEA LACUfl!LOT\ 71

straturi de 20 cm. Erau udate în permanenţă şi se lui drenaje de control, formate dintr'un tub lon-
pulverizau cu un tractor care totodată fixa stratu- gitudinal aşezat lângă nu.cl eu ş i o serie de tuburi
rile noui depuse. S'a ev itat transportul argilei cu transversale la interval e de 15 m. Tubul longitu-
căruţele, circulaţia lor pe baraj provocând supra- dinal are cămin e vizitabil e care străbat până la
feţe lucioase de infiltraţii pe făgaşurile .cari le fac. platforma superioară a barajului . Datorită acestor
ln spate le nucleului , către aval , umplutura s'a drenaje de control am putut constata că, dela pu-
făcut tot în aceleaşi condiţiuni însă cu o argilă nerea în funcţ.iun e a barajului şi ridicarea nivelului
care conţinea peste 30 % nisip . Aveam un material în lac cu 5 m. în 1935 şi până în prezent, drena-
care trebuia utilizat odată .ce fusese scos din ca- jele au fost complet uscate, ceace dovedeşte că
rieră când s'au că utat straturil e cu argilă curată nucleul realizează o impermeabilitate asigurătoare
pentru nucleu. Pentru ac eastă zonă a barajului se unei bune stabilităţi a construcţiei.
putea utiliza o argilă mai p er meabilă deoarece nu- Prin aceasta s'a făcut şi verificarea că proecta-
cleul asigura impermeabilitatea. ln părţile exteri- rea şi metodele aplicate cu atenţie în timpul exe-
oare ale barajului .către taluze, s'a mărit dozajul cuţiei lucrărei au dat rezultatel e urmărit e.
ni sipului până la 50% pentru evitarea fisurilor. Ca documentare citez concluziile depuse de d-1
Argila curată, când pierde prin evaporare apa ne- Prof. R. Seifert din Berlin la co ngresul barajelor
cesară .coeziunei, începe să se fisurez e ş i apoi să din 1933 asupra lucrărilor de ac e astă categori e :
se pulveriz eze „Mod ul de a construi baraj ele de pământ nu
Taluzele au fost acoperite cu un strat de pă­ este absolut fixat ş i nu acelaş pentru toate bara-
mânt vegetal ş i apoi s'au însămânţat cu o iarbă jele ; cantitatea ş i natura pământului întrebuinţat
rezistentă care să le fe rească de degradare la apele trebui e să se adapteze secţ iun e i barajelor ; dease-
de ploi. meni modul de a întrebuinţa rezervorul (rezervo-
Pe taluzul amonte care este supus acţiunei valu- rul regulator sau rezervorul de acumulare ) are o
rilor din lac s'a proectat un pereu de beton aşe­ oa,recare importanţă în construcţi e . Barajele ger-
zat pe un strat de pietriş şi piatră spartă . mane modern e cuprind trei părţi ese nţiale , dis-
Pentru urmărirea infiltraţiunilor în timpul func- tincte :
ţionărei barajului, s'au pre văzut în spatele nucleu- I. Dispozitivul de e tan şe itat e ;

BARAJUL BlJf'TEA
SECTIUNE TRANSVERSALA
.- 6 oom-..'
' I

Fig. 45. - Barajul lacului Buftea. Secţiunea transversa l ă .

https://biblioteca-digitala.ro
72 BARAJELE PROECTATE . ' I ÎN CURS DE

în sta re de uscăciune . a apei subterane, greutatea


pungilor de apă pe care le conţin particulele de
pământ, -c apacitatea porilor, permeabilitatea apei,
exerci tă şi ele o influienţă asupra absorbţi e i.

Forma în scări şi dispoziţia paralelă a mol ecu-


lelor de argilă, produce un contact mult mai intim
între diferitele straturi şi prin urmare plasticitate
şi coesiun e. Dacă apa conţinută de pori îi umple
pc aceştia fără tensiune, sarcinile aplicate la exte-
rior sunt transmise prin mole.culele de pământ,
datorite fr e cărei (este cazul unui pământ cu un
co n ţ inut de apă natural ă ); dacă presiunea exte-
ri oa ră se m ăreş te fără ca apa porilor, care se gă­
seş te în abundenţă în urma micşorărei volumului,
Fig. 46. - Lua·âril c barajului dela Buflea .
să poată eşi afară, aceasta ia parte la transmisiu-
nea pres iunei şi prin urmare frecarea moleculelor
2. Dispoz itivul ele s u sţ in e r e,
car trebu e să de păm â nt se micşorează ; pământul devine glisos
transmită pământului subjacent , pres iunea apei ş i ş i cu t e ndinţă de a .curge.
a pământului. să facă să se sc ur gă apa care a pu-
ln opoziţie cu cele precedente. păm â nâtul este
tut să se introduc ă, f ără a cauza lucrăr c i vre-o
cu atât mai so:icl, coesiunea sa aparentă sau re ală
st ri căc iun e ;
cu atât mai mare, cu cât pământul caută a-şi mări
3. Dispoziti ve le el e protecţie care trebui esc să
vo lumul sub acţiunea de diminuare a presiunci,
ferească lucrarea de stricăciunile provocate ele va-
f ă ră să poată absorbi apa sau să o piardă prin e-
lurile reze rvorului , de g hiaţ ă, ele în g h eţ, ele secetă vaporaţie, fiindcă meniscul .concav al porilor exer-
sau de ploaie) etc. cită o tracţiune asupra apei şi prin urmare o pre-
Barajele făcute într'un singur fel de pământ sunt siun e capilară asupra materiei.
rare şi nu răspund decât un or împrejurări speciale. Procedee le technice ele cercetare a lucrărilor ele
Materialul într e buinţat la construirea acestui fel pământ se aplică sau la prepararea şi executarea
de baraj e poate fi afânat (ne coherent) sau .cohe- unui baraj în pământ efectiv (ridicări ele probă,
rent; între aceste două forme principale se plasea- foraje, sondaje) sau la lucrări ele laborator.
ză toate tipurile intermediare. Felul în care pămân ­ Cele mai importante dintre aceste procedee sunt
tul se comportă faţă de ap ă ş i de variaţiile pre- urm ă toare l e :
siunei, are o importanţă d e ci s iv ă în întrebuinţarea

lui la construcţia massei barajului şi pentru soli- i,
ditatea lui ; acest mod de a se comporta trebui e !
apreciat clupă cunoştinţele pc ca re ni le ofe r ă stu-
diul .coloizilor.
Pământul afânat cuprinde : pietri ş (mai marc el e
20 mm .); balast (20- 2 mm.); nisip (2-0,2.
mm.); praf de nisip (0,2-0,02 111111.) şi mâl
(0,02-0,002 mm .) .
Dimpotriv ă argila, cu elementel e de 0,002-
0,00000 I, cuprinde pământ col oidal, în care rezis-
t e nţa suprafeţelor la frecat şi la apăsare, este de
o mare importanţă. Natura chimică a pământului Fig. 47. - Stăvilarele barajului Buftea.

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTAHE LA ASANAREA LACUH.lLOll 73

I. Determinarea mecanic ă a co111pozqiei în gră­ Asupra unui baraj terminat ş i asupra lucrărilor
unţe cu ajutorul măsurătorilor, criblajului, spălă­ a.ccesorii, trebuie să determinăm deplasările prin
rei într'un curent de apă de jos în sus şi a sedi- observarea punctelor ele reper ş i aceiaşi verificare
m e ntăr e i în apă liniştită. se poate face asupra terenurilor care ţin de baraj;
2. Determinarea higroscopicităţei (diferenţa ele se vor face verificările ele ordin dinamic al pămân­
greutate în raport cu .pentoxidul de fosfor clupă tului prin mij:ocul vibraţiunilor produse artificial.
probele de absorbire a apei cu 10 9( acid sulfuric) ln fine trebuie determinată cantitatea de apă a ba-
care dă măsura desvoltărei suprafeţelor la pămân- rajului, infiltraţiunea ş i presiunil e efective pe care

BARAJUL BUFTEA
PRIZA 51 CANAWL DE DESCARCARf
SCARA f>2Q

Fig . 48. - Proectul stăvilarelor la barajul lacu lui Buftea.

turile minerale asemănătoare ; procedeul acesta le suportă pământul, cu ajutorul aparatelor de mă­
se aplică în specia l particulelor minuscule de pă­ surat pre siunile".
mânt coloida l care nu pot fi separate prin sedimen-
Lucrări anexe la barajul Buftea.
tare.
Se mai determină : rezi stenta forfecărei (freca- In afară ele barajul propriu zis care traversează
rea şi coesiunea) greutatea specifică ş i plastici- valea s'au construit două diguri de pământ pe ma-
tatea, cantitatea ele calcar, impermeab ilitatea ş i luri pentru consoliclarea terenului dela capetele ba-
compactitatea, cantitatea ele apă sub diferite pre- rajului ş i pentru asigurarea proprietăţilor înveci-
siuni şi permeabilitatea. nate în contra inundaţi e i .
Când este nevoie se mai adaugă şi cercetări Pentru scurgerea apelor din lacul rezervor către
chimice şi petrografice. lacurile din Bucureşti, care trebuiesc periodic ali-

https://biblioteca-digitala.ro
74 llAHAJELE PROECTATE ŞI ÎN CUll~ DE

mentate cu apă, s'au construit lucrările d~ priza Descărcarea apelor din lac se face prin două
(a se vedea figura 48) . Amplasamentul prizei nu tuburi paralele din beton armat cu diametrul inte-
s'a făcut în corpul barajului de argilă deoarece a- rior 1.50 111. Apele lacului, înainte de a intra pe
veam infiltraţiuni periculoase stabilităţii construc- aceste tuburi, trnc printr'un grătar şi apoi sunt
ţiei. lnfiltrajiunile pot proveni în acest .caz fie din stăvilite de către două porţi mobile cu deschidere
cauza pi erderilor de apă prin fisurile conductelor de 2,00 X 1,85 m. cari fac admisia apelor în camera

fi g. 48 bis. - Vedere pe lacul Buftea după terminarea barajului.

fie că
apa din lac sub presiune îşi face drum prin de priză. ln afară de aceste două porţi, s'au mai
argilă în lungul conductelor la exteriorul lor. instalat două vane de fontă de tipul conductelor
ln consecinţă lucrările prizei compuse din : stă­ metalice cu diametrul 900 mm. datorită cărora se
vilarele şi .camera de priză, conductele de descăr­ face reglajul debitului mic. Porţile mobile şi cele
care în valea Colentinei, amortizoare, etc. s'au am- două vane pot descărca din lac 26 mc/sec si-
plasat în afară de baraj tăind un mal care era multan.
constituit dintr'un pămân solid, obţinându-se ceea- Aceasta fiind singura descărcare a lacului şi a
ce se numeşte obi ş nuit o derivare laterală. apelor care vin pe Colentina în lac, s'a prevăzut

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 75

înc ă un deversor liber care să poată funcţiona când


gheţurile ar bloca porţile prizei şi să poată debita
20 m.c/sec. Deversorul ilber are creasta aşezată la
nivelul apelor maxime din lac care sunt la cota
105 m. d. M. şi va servi să descarce automat fe-
rind barajul de a fi distrus prin apele care ar pu-
tea deversa peste el. Pentru asigurarea că apele
lacului nu vor tre.ce niciodată peste creasta bara-
jului s'a aşezat la cota 107 m. ci. M. adică cu 2 m.
deasupra apelor maxime. La eşirea apelor clin ca-
nalul prizei acestea având o presiune de cca h = 6
m.• sosesc în punctul ele descărcare cu o energie
care trebuieşte amortizată ca să nu se producă e-
roziuni şi împotmoliri pe traseul Colentinei dela
Fig . SO. - Biserica dela Rebeg e şti înainte de ridicare.
Buftea în aval spre Bucureşti. In acest scop s·a
construit o serie de amortizoare clupă sugestiile expropriate şi trecute în patrimoniul „U. C. B." .
date de d-l Dr.-lng. D. Pavel compuse din două Odată cu exproprierea acestor proprietăţi s'au

cuvete în etaj prevăzute cu trepte în formă de cre- creiat şi un număr de s e rvituţi care au trebuit sa-
nele care au menirea să spargă vinele de apă iar ti făcute.
pentru liniştirea complet ă a apelor o serie de pal- Principala lucrare în .cadrul obligaţiilor care re-
planş e oscilante. zultau clin inundarea întregei ·suprafeţe expropriate
şi care nu este o lucrare hidraulică clar care pre-
Lucrări de amenajare la lacul Buftea. zintă un interes technic prin originalitatea ei, este
Terenuril e inundate de noul lac în suprafaţă de ridicarea bisericei dela Rebegeşti.
300 ha erau proprietăţi particulare cari au fost Această biserică veche din secolul XVI se găsea
situată în zona care trebuia inundată ele noul lac.
Nivelul la care se găsea biserica fiind mai jos de-
cât nivelul până la care trebuia să se ridice apele
lacului, urma ca biserica să fie acoperită de ape la
prima umplere după punerea în funcţiune a bara-
jului (fig. 50).
Biserica fiind declarată monument is.toric şi
prezentând o valoare artistică importantă prin ar-
hitectura şi frescele de epocă, Comisiunea Monu-
mentelor Istorice a depus toate insistenţele să se
ia toate măsurile ca acest monument să fie păstrat
intact. Nu se admitea nici reconstituirea ei pe un
loc mai sus ferit de apele lacului.
111 această situaţie „U. C. B. " au studiat mai
multe posibilităţi pentru rezolvarea acestei proble-
me. O primă soluţie era încercuirea bisericei cu
nişte diguri înalte de 4 m. care să o ferească de
inundaţii. Nu era o soluţie bună deoarece biserica
rămânea îngropată între aceste diguri şi era ori-
când ameninţată să fie acoperită de apă în cazul
când digul de apărare s'ar fi deteriorat s'au .când
Fi g. 49. - V edere pe lacul Buftea după termina rea bara jului. s'ar fi produs subinfiltraţii p esub diguri.

https://biblioteca-digitala.ro
76 BA HAJELE PROECTATE Şl ÎN CUR -· JH•:

Pentru îndepărtarea ape lor de ploaie care se tcc hni c la „U. C. B.'' ~ i d-l In g. Marcu dela „In-
adunau în această c uv e tă fără scurgere natural ă, trep rinderil e Generale Tiberiu Eremie".
ar fi trebuit o pompare a lor pe deasupra diguri- După obţinerea unui releveu al bisericei pentru
lor, operaţie .care cerea o co ntinu ă supraveghere. determinarea exactă a g re ut ăţe i masivului ce tre-
Ultima so lu ţ i e, la care s'a opr it „U. C. B." şi buia ridicat ş i care s'a evaluat la 850.000 kg. s'au
care s'a pus în ap li care a fost ridicarea bisericei făcut so nda je pentru c unoa şte rea fundaţiilor. S'a
cu 3,50 111. dela ni ve lul terenului pe care era aşe­ co nstatat că deşi zidurile de deasupra solului erau
z at ă, astfel ca după ridicare, biserica să fie deasu- foar te groase, f und aţ iil e nu aveau o talpă suficient
pra nivelului apelor clin noul Jac. de lată, dând asupra tere nului o presiune unitară

PROECT
PENTRU RIDICAREA MANASTIREI CRETULESTI

- - z -- -
11.611
x- " -- - -
taJ IJJS .

i
..L _/i;"ll, -

l'-0 MO
-'.;;,-~~~~ ~ ~.~~
T( '·., I
,,.- 2.ro-
'

Fig . 51. - Proect pentru ridicarea mânăstirei Cretuleş ti. (Biserica satului Rebege şti- Buftea).

Era o sol uţi e def initiv ă dar fireşte nu uşor de ele 1,50 kg/cm. p. ceea ce era mult pentru natura
rE:a lizat. lntâiu pentru că biserica era o construc- acelui teren. Totodată s·a constatat că fundaţiile
ţie vech e din cărămidă cu ziduri foarte groase, re- nu erau suficient de adânci şi apele pluvial e pă­
prezentând un masiv greu de ridicat dintr'o dată trunzând p â n ă la talpa zidurilor, umezind terenu l,
s'a u produs t asăr i ş i deci crăpături în zidurile bi-
cu 3,50 m. ş i al doilea ziduril e neavâ nd tiranţi ,
sericei.
erau crăpate de sus până jos din ca uza un or tasări
Proectul ele ridkarc al bisericei, s'a bazat pe
in egale surve nite în dec ursul timpului. Studiul ri- următoarea operaţ iun e: tăerea zid urilor la nivelul
d icării bi serice i l-am făcut ele a.cord cu d-l Ing. so lului ş i introducerea unor prese ( cricuri) spe-
N. G. Cacanfil. d-l Dr.-lng. O . Pa vel. Director ciale de ridicat poduri, în locu l acestor tăeturi.

https://biblioteca-digitala.ro
EXEr.UTARE LA ASANAREA LACURILOR 77

Presele, sprijinindu-se pe zidurile care rămâneau ca biserica să nu se prăbu şească în timpul ridi-
in pământ, manevrate simultan, atl ridicat cu 3,50 cării.

---,

Fig. 52. - Biserica dela Rebegeşti în timpul ridicărei.


m. întregul masiv al bisericei, (vezi fig. 51 ). 111 Pentru ca să nu se produc ă tasări neuniform e
detaliu operaţiunea nu a fost simplă deoarece a în timpul ridicării, s'au consolidat fundaţiile vechi
trebuit să se ia măsuri de consolidare şi siguranţă construindu-se prin subzidire, la haza zidurilor,

https://biblioteca-digitala.ro
78 1:3 .\F\AJELE P iWECTATE Ş I ÎN CUF\S llE

nişte tălpi de beton armat care au redus presiunea lului şi sprijiniţi pe grinzi transversale cari s'au
unitară pe teren la 0,9 kg./cm . p. încastrat în centura zidurilor exterioare.
Exe.cutarea acestor subzidiri a fost îngreuiată de Aceast ă operaţiune a fost urmărită cu mare a-
prezenţa ap elor subteran e care au nece itat pui- tentie deoarece atât pilonii cât ş i zidul catapetes-
zări şi drenaj e pentru înd e p ă rtarea lor. mei susţineau bolţil e turelo r ş i cea mai mică deni-
Consolidarea părţii din biseri că care s'a ridi,cat, velare care s'a r fi produs în timpul tăerii pilonilor
s'a făcut în modul urm ă tor. Intregul masiv trebuia la bază ar fi putut uşor provoca prăbu ş irea bolţilor
legat astfel ca să reziste la tensiunile care se des- crăpate în num eroase locuri. Pentru a avea mJi
voltau în interiorul zidurilor în timpul ridic ă rii, mai mult ă s i g uranţă în interiorul bisericei s'a construit
ales că aceste ziduri erau crăpate iar bolţile tur- o şarpantă de lemn cu cintre pentru bolţi iar ex-
teriorul bisericei s'a încercuit de cleşti de lemn şi
tiranţi metalici . lntn.:g acest sistem fiind făcut com-
plect solidar cu masivul de zidărie a menţinut
strâns legate între ele zidurile în timpul ridicării.
Ridicarea s'a făcut dintr'o dată din 18 centre de
ridicare, întrebuinţâ â ndu-se 48 prese mecanice de
tipul utilizat la deplasarea podurilor metalice.
Greutatea totală de ridicat fiind 850.000 kg. reve-
nea în medie la fiecare presă 18.000 Kg.
Dup ă terminarea lucrărilor de consolidare şi a-
sigurare a stabilităţii bisericei s'au introdus pre-
sele sub grinda de centură tăindu-se treptat zidu-
ril e la nivelul solului. Când s'a terminat aşezarea
celor 48 prese întreaga biserică se sprijinea numai
pe capetele preselor care au început să împingă
în sus.
Ridicarea s'a efectuat din 3 în 3 mm ., orizonta-
litatea fiind în permanenţă controlată cu aparate
de nivelment de mare pre.cizie. .
Cursa unei prese era de 20 cm. După terminarea
unei curse presele trebuiau desfăcute şi readuse la
starea iniţială de pornire fiind aşezate la loc însă
cu 20 cm. mai sus. In timpul schimbării preselor,
masivul bisericei se sprijinea pe dale de beton
110/60/1 5 cm. care se introduceau în interspaţiile
Pig . 52 bis. - Biseric.a dela Rebege ş ti în timp ul ridicărei. dintre prese şi pe măsură . ce se ridica biserica.
Aceste dale formau în acelaş timp nouile ziduri ale
lelor amenintau să ca dă. Pentru aceasta s·a exe- bizericei dela nivelul solului până la înălţimea de
cutat prin subzidire la nivelul solului o centură 3,50 m. la care s'a ridicat. Operaţiunile de ridicare
cie beton armat. Aceast ă centură avea grosimea au durat 10 zile. In acest interval ele timp a fost
zidurilor existente şi puternic armată astfel ca în un .cutremur (lu'.i 1934) ele o intensitate care
timpul ridicării, presele fiind aşezate sub centură, putea provoca prăbuşirea bisericei da.că con so li-
să formeze o platformă indeformabilă şi să asigure dările executate înainte de ridicare nu erau stu-
masivu:ui ce trebuia ridicat o mişcare pe verticală diate după normele technice ale stabilităţii cons-
cât mai uniformă . ln interiorul bisericei erau doi trucţiunilor. Cutremurul a surprins biserica în mo-
piloni care s ~ parau pronaosul de naos şi zidurile mentul când era ridicată deasupra solului cu 1.75
catapetesmei. Aceştia au fost tăiaţi la nivelul so- m. şi nu se sprijinea decât pe capetele preselor.

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 79

Datorită centurei de beton armat dela bază şi BARAJUL PE IALOMIŢA LA BILCIUREŞTI.


cleştilor în care era prins tot masivul cât şi da-
torită unei atente manevrări ale preselor nu s'a Studiul derivărei apelor din Ialomiţa pentru
produs nici un accident. aducerea apei ne,c esare, care să compensez e lipsa
Pentru a se putea urmări mai bine tensiunile în de apă depe Colentina, a format obiectul unor în-
ziduri şi bolţi toate crăpăturile au fost acoperite delungate cercetări şi ridicări topografice în toată
cu pelicul e de hârtie care la cea mai neînsem- zona unde cele două văi , ale Ialomiţei ş i Col enti-
nată pronunţare a crăpăturilor s'ar fi rupt. După nei, se învecinau şi se puteau lega între ele prin-
terminarea riuicărei s'a constatat că peliculele au tr'un canal de derivare' (a se ved ea plan ş a VII) .

Fig. 53. - Proectul barajului pe lalomita la Bikiureşti. - Planul de situatie.

rămas intacte şi deci am avut o verificare că pe ln urma nivelmentelor, s'a făcut o constatare
tot timpul operaţiunilor nu s'a schimbat nimic din care era în favoarea acestei derivări şi anume, va-
echilibrul static în care se găsea masivul înainte lea Ialomiţei avea un nivel superior nivelului văii
de ridicare. Colentina. Deci derivarea clin Ialomiţa se putea
face în Colentina prin cădere naturală. Canalul de
Antrepriza prin care s'a executat această dificilă legătură putând fi executat cu pantă către Colen-
lucrare a contribuit la reuşita ridi.cărei aducând tina s'a căutat traseul cel mai economic. ln calculul
pe şantier specialişti şi utilaj de bună calitate, pre- de cost s'a considerat nu numai lungimea canalu-
venind astfel accidentele .care au constituit un per- lui dar şi cubajul săpăturilor necesare. Pentru a-
manent pericol până când s'a adus biserica la ni- cest motiv s'a căutat un platou între cele două văi
velul stabilit şi s'a aşezat definitiv pe nouile fun- care să nu ceară săpături prea adânci pentru rea-
daţiuni. lizarea canalului.

https://biblioteca-digitala.ro
80 BA RA.JELE PHOECTATE Ş I ÎN CURS DE

Deasemcni s'a ţinut sea m ă ş i de lu c r ă ril e hidrau- mânci ca desc ri erea ca nalelor de d e riv a ţi e să fie
lice necesa re l a ce le do u ă cap ete ale ca nalului. preze ntată de că tr e ci - I In g. Gh. V ladim irescu
La ca p ă tul ca nalului pe und e se face deriv area in co n fe rinţ a urm ătoar e .
clin Ial o miţa , trebui a un baraj ca re să s t ă vil ească Vari anta Do bra-V alea Miules ii deş i oferea un
apele râului ş i să Ie î ndrum eze pe ca nalul ele de ri - traseu de 6 km ., mai scurt decâ t B il c iur eş ti-Ghim ­
vare. C o n s tru c ţi a barajului pe I a l omiţ a fiin d o lu- p aţ i ca re are 9 km. , t o tu ş i deveni a ma i sc ump ă
crare cos ti sitoa re, î n stu diul de ri vă rii s'a av ut î n deoa rece d e scă r câ n d apele î n Colentin a cu mult
vedere aces t lucru ş i dec i s'a că u tat pe cursul râ u- prea î n amonte de lacul Buftea neces i ta lu c r ă ri de
lui un Ioc und e c o ndiţiunil e naturale ofereau mai ame najare ale vă ii pe 35 km. ş i deoseb it ele aceas ta,
mult e p os ibili tăţ i ca s ă ave m un baraj cât ma i exp ropr ieri co st isitoare.

Fig . 54. - Proectul ba raju lui pe la lomita la Bi lc iu reş t i .

scurt, în castrat în malu ri câ t mai pu te rni ce ş i cu A mpl asa mentul barajului s' a făc ut în locul unde
fundaţiuni cât ma i so lide. La .ca p ă tul ca nalului maluril e I a l o miţ e i se ap ro pi e fo rm ând o gâ tuire.
dinspre Colentin a s'a av ut î n vedere nu num ai lu - ln aceas t ă reg iun e cursul I a l o mi ţe i se pr e zint ă ca
c ră ril e hid rauli ce în punctul d escărcăr e i ca nalulu i un râu de şes cu lunci inund abil e pe s upr afeţe
în Colentin a cla r ş i p os ibilit ă ţil e ce l e ofe rea valea mari ş i rareo ri .m al.uril e se ap ro pi e fo rm ând puncte
Colentinei pentru dirijarea spre lacul Buftea a de strangulare ale vă ii. Da că malul stâng la Bil-
unui debit max im al ca nalului de 15 mc/sec. apă c iu reş ti nu pr ez intă c o ndiţiuni ex c e p ţ i o n a l de fa-
lu a t ă clin I alo miţ a. vo rabil e pentru aşe z a r ea barajului în schimb ma-
Av ând mai multe va ri ante ş i ţin â nd s e a m ă de lul dr pt, pe ca re trebuia ampl asate lu c ră ril e de
toate aces te consid erente, a rezultat al ege rea tra- priz ă ş i ca pul ca nalului de deriv are, este formal
seului de canal între punctele Bilciur eş ti-Ghimpaţi , dintr'un promonto riu mas iv cl in a rg il ă foa rte com -
primul pe Ialomiţ a iar al doilea pe Col entin a (a se p ac tă .
vedea planul ge neral în plan şa VII) . ln studiul ba rajului s'a fi xat î ntâi p â n ă Ia ce nivel
Vom ar ă t a în ce c o nst ă proec tul barajului del a trebui esc ri dica te apele I a l o mi ţe i ca să p oa t ă f1
Bilciur eş ti ş i stadiul la care au ajuns lu c r ă ril e ur- lndrum ate pc ca nalul el e d e riv a ţi e cu capacitate

https://biblioteca-digitala.ro
EXECU l'ARE LA ASANAREA LACURILOR 81

maximă de 15 mc/sec. Cercetând rernuul provocat cat şi pentru motivul că, râul având regim toren-
fn amonte la diferite supraînălţări ale apelor, s'a ţial , curentii puternici de apă ale viiturilor antre-
ajuns la concluzia că nu putem ridica nivelul decât nează aluviuni în cantităţi mari, cari în cazul unui
până la cota 140 m. d. M. ceea ce revine la 4,50 deversor fix ar împotmoli repede cuveta din aman-
m. dela fundul albiei care are cota 135,50 m. el. M. tele barajului şi deci o funcţionare defectuoasă la
Peste acest nivel remuul ar provoca, în amonte la priza canalului.
ape mari, inundarea riveranilor. S'a ur-
mărit deci ca prin lucrările cari le
U.C.8.
proectăm să nu schimbăm regimul ape-
lor mari ale Ialomiţei şi în consecinţă
riveranii din amonte să nu fie dăunaţi
de inundaţii mai mari decât acelea cari 1~11 G

au fost până în prezent.


De aci ideia de a se construi un ba-
raj de tip mixt car.e la apele scăzute
ale Ialomiţei să supraînalţe nivelul la
cota 139 m. d. M. necesar alimentăr e i
canalului de derivaţie iar la viiturile Ia-
lomiţei părţile mobile ale barajului să
se ridice şi să lase liberă scurgerea to-
rentelor provocate de ploi. Din datele
hidrografice arătate mai sus s'a văzut
că Ialomiţa are un regim torenţial, va-
riaţia debitului având extreme depărta­
14'3.97
te: uneori vara scade până la 2 mc/sec., - ~
BARAJ F'IX
iar în urtna unor ploi intense să aducă
"
viituri înregistrate la 600 mc/sec. Debi- - - - - - -, ~ ~~===-=========="=1=42=.2='==============1
tul catastrofal s'a fixat la 1000 rnc/sec.
rezultat din consideraţia bazinului până
la Bilciureşti şi pe baza datelor pluvio-
---
'-....... - - - - - -- - - --
- - - - - -- - - - - -
- - -- l

metrice. ln fig . 55 se arată compa-


rativ efectul de supraînălţare a apelor
în primul caz când s'ar fi proctat un
\Jijh
1ooo=t f-l hh = Q.

baraj fix cu creasta de deversare la cota


139 m. ci . M. şi inundaţiile la cari erau
ameninţaţi riveranii din amonte în ca.
zul apelor catastrofale ş i în al doilea
caz când am avea t111 deversor fix nu-
mai de 1 m. înălţim e dela (unclul albi ei
(cota 135,50 m. ci. M. ) iar deasupra
lui un deversor cilindric mobil de clia- Fig. 55. - Proectul barajului Bilciureş ti. Studiu comparat!\'.
metru 2,50 m. care se ridică la apele
mari lăsând libera scurgere. Jnainte de a ne fixa asupra tipului de baraj, s'a
Se .constat ă că în al doilea caz apele maxime ad- cercetat profilul geologic al subsolului pe care va
mi se la 1000 mc/sec. nu întrec nivelul (cota 141 fi aşezat barajul. S'au fi'i cttt numeroase sondaje în
111 . d. M.) inu11d a ţiil o r exceptional ele rare . profil transversal albiei ş i s'a I11 ers în adâncim e
ln cazul lal omi! ei, barajul de tip mixt este indi- până când s'a determinat cu precizk stratul de

https://biblioteca-digitala.ro
82 BARAJELE PROECTATE Ş I ÎN CURS DE

a rgil ă c o mpact ă pe care pot fi a ş ezat e fundaţiile ţiunil e ce se vor a r ă ta , ca să p o at ă primi debitul
barajului. maxim de 15 mc/sec. apa trebuia să aib ă în ă lţimea
Din profilul geologic figura 55 bis r ez ult ă că 2, I O m. de la fundul canalului (cota 136,90 m. d.
albia Ial o miţ e i este form a t ă din aluviuni ( pi e tri ş . M.) ceea ce corespund e la o s upraîn ă lţare a Ialomi-
nisip, a rg il ă nisip o a să ) p â n ă la adâncim ea de 14 tei cu 3,50 m. dela fundul albiei (cota 135,50 m.
rn . toate .aşeza t e în straturi lenti cul are ne regul ate. d. M.) .
Abi a dela 14 m. în profunzime se g ăs eş t e stratul Un rea l perico l pentru sta bilitatea barajului erau
continuu de ar g ilă compact ă . Ac e ia ş i s itu a ţi e am afuim entele .care se puteau produce datorită antre-
constatat-o ş i în amonte de I a l o mi ţa la Dobra und e n ă re i ni sipului de că tr e cur e nţii de ap ă subterani.

BARAJUL IALOMITA

PROFIL GEOLOGIC?
137_ T 137
136_ - 1
_2
13~-
134- - 3
_4
133_
13z_ -„
lll-
130_
-- t"
_e
1Z9- - 9
1ZB- - 10
127_
- 11
126_ - IZ
tz5_ - 13
124- - 1'
123_ - 15
122_
121 -

Dm] ARGILĂ CALCAROASĂ ~ PIETRIŞ C!U HI SIP k}.;::::}J NISIP

li§;'$%1 ARGILA PLASTICĂ ta ARGILĂ VAt4ĂTĂ ~-. ,


CHISAI

F ig . 55 bis. - Barajul dela Bilciureşti. - Profilul geologic al albiei lalomitei.

s' au făc ut so ndaj e în vederea acelei variante, ş i Straturile de pi e tri ş ş i nisip care mergea u p â nă la
de.ci acest strat de aluviuni este o ca r ac t e ri s ti că a 14 m. în ad â nâc im e clup ă cum s'a stabilit în profi-
albi ei I a l o miţ e i în această regiun e. lul geo logic, erau foa rte perm eabil e. Etan şeiz area
In construirea unui baraj se urm ă reş t e nu numai subsolului s'a obfinut cu un voal de ciment in-
e tan şe itat e a c o n s trucţiei propriu zisă dar ş i etan- ;ectat în pietriş urile albiei. Este o m e tod ă nou ă
şe itat ea solului pe care se a şe az ă ba rajul. In cazul care se practic ă a st ă zi în mod curent la baraje ş i
nostru perderil e de a p ă, pe sub baraj, prin stratu- avâ nd în vedere multipl ele avantaj e care le pre-
ril e p ermea bil e de pi e tri ş ş i ni sip nu ar fi repre- z int ă cred că a r putea fi ge n e ra li z at ă la lu cră ril e
zentat o n e re u ş it ă, deoarece Ialomiţa având a p ă hidraulice.
sufici e ntă , nu urmăr e am o acumul are prin acest La desc rierea barajului voiu a r ă t a în detaliu curn
baraj ci numai o supraîn ă lţare a nivelului ca să se r ea li zează un astfel de vo al.
putem deriva apele. Canalul de derivaţi e, având o In c o ns ec in ţă când s'au studiat f und a ţiil e bara-
secţiun e tr e pezoidală dete rminată pe considera- jului, s'a urm ă rit al egerea unui tip de baraj cu pă r ţi

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTARE LA ASANAREA LACURH„OR 83

mobile care să transmită eforturile unor pile deoa~ este asigurată, pericolul blocărei gheţurilor frec-
rece fundaţiile continui în asemeni condiţiuni până vent la stăvilarele obişnuite fiind înlăturat.
la 14 m. adâncime ar fi fost mult costisitoare. Pe baza datelor de mai sus s' a proectat barajul
Având în vedere adânci-
mea · de 14 m. la care se gă­
seşte argila de bază, costul
pilelor prezintă o deosebită
importanţă în proectarea lu-
crării.

Urmărind deschideri .cât


mai mari pentru părţile mo-
bile, s'au analizat diferitele
sisteme utilizate în lucrăril e
similare.
Din calcul, ap li când for-
mula Bazin , a rezultat că
pentru a se lăsa libera scur-
gere a unui debit catastro-
fal stabilit la 1000 mc/sec.
după cum s'a arătat la hi-
drografia Ialomiţei, este ne-
cesar să avem o des.chidere
totală de 48 m. I. Dintre sis-
temele de stăvi lare cunoscu-
te ca permiţând o deschide-
re maximă posibilă (stăvi­
lare în formă hidraulică, cla-
pete automate, stăvilare în
formă de sectoare sau cilin-
dre mobile) s'a ales stăvi­
lare cilindrice mobile. Lun -
gimea totală de 48 m. I. s'a
divizat în două deschideri a
24 m. I.
Acest sistem prezintă a-
vantaje multiple . Forma ci-
lindrică este avantajoasă din
punct de vedere static.
Astăzi se construesc baraje
cilindrice până la 70 m. I.
deschidere. Manevrarea ci-
lind ritor este uşoară şi rapi- Pig . 56. - Proectul barajul Bllciureşt i. Sectiunea transverea l ă. Pila centrală şi deversorul.
dă făcându-se pe planuri
înclinate cu cremaliere, aparatele de manevră fiind ... arc se compune nu numai din cele două cilindre
aşezate pe pilă la capetele cilindrului. Descărca­ i dintr'un ansamb lu de lucrări necesare derivărei
rea gheţurilor peste faţa superioară a cilindrilor , i diferite dispozitive adoptate cu scopul de a se

https://biblioteca-digitala.ro
84 BARAJELE PROECTATE ŞI ÎN CURS DE

asigura o bună funcţionare . Proectul derivărei Ia- biei având deschideri a 24 m. I. ln secţiunea
două
lomiţei având toate detaliile de calcul a fost verifi- transversală are forma din figura 56 de tipul 4
cat şi aprobat de Consiliul Technic Superior cu f orcheimer. Este prevăzut cu o cuvetă de amorti-
Jurnalul No. 125/1935. zoare iar în prelungirea lui s'au ancorat palplanşe
oscilante de amortizoare recomandate de Ing. A.
Proectul barajului Bilciureşti. Schoklitsch în ,.Wasserbau" pag. 685. Construcţia
este din beton îmbrăcat cu placaje de granit. De-
Elemente pentru caLculul barajului :
oarece subsolul de fundaţie este constituit din pie-
Suprafaţa bazinului I a lomi ţ ei în amonte de punc-
triş şi nisip până la 14 m. adâncime, deversorul
tul derivaţiei . 1096 km . p.
este aşezat pe piloţi cari străbat pietrişurile până
Debitul maximal în Iunie l 933 m ă-
la argila de bază înlăturându-se pericolul afui-
surat direct . 400 mc/sec.
mentelor. Piloţii sunt de beton armat executaţi pe
Debit catastrofal admis . l OOO mc/sec.
loc prin forare şi injectarea betonului sub presiune
Debit maxim derivat 15 mc/sec.
(sistem Wolfsholtz) şi cu tipar recuperabil. Voiu
arăta detaliile de executare ale acestui sistem oda-
tă cu detaliile asupra voalului de ciment injectat
în faţa barajului.
b) Cilindrii mobili metalici se reazemă pe .creasta
deversorului fix la ape mici, supraînălţând nivelul
Ialomiţei la .cota 139 m. d. M., iar la ape mari, fiind
ridicaţi cu aparate de manevră depe pila centrală,
lasă libera scurgere.

Cilindrii sunt din tole de 1O mm. consolidaţi cu


cadre interioare având diametru 2 m. şi lungimea
24 m. fiecare. Pentru a obţine o supraînălţare de
2,50 m. cât era necesar s·a adăugat .cilindrilor un
sector (vezi secţiunea transversală în fig. 56) .
Dimensionarea s'a iăcut pe baza calculului de re~
zistenţă intervenind următoarele forţe : greutatea
proprie 38 tone/m. I., greutatea apei deasupra ci-
lindrului 0,8 tone/m. I., împingerea orizontală a
apelor 75 tone/m. 1. şi subpresiunea apei 20 tj;m.I.
Fig . 56 bi s. - Barajul Bi lci ur eş ti în timpul lu c rărilor. Deoarece cilindrii se ridică prin rostogolire pe
un plan înclinat fixat în nişele pilelor, s'a făcut şi
Variaţia înălţimei apei cu ajutorul verificarea la torsiune. Ridicarea se efectuiază au-
cilindrilor mobili . 2,50 m. tomat cu ajutorul unui electromotor de turaţie micli
Cota reţinerii deversorului fix pe şi prin intermediul unui Janţ Gali iar pentru sigu-

care se reazămă cilindrii mobili . 136,50 m.d.M . ranţă s'a prevAzut şi aparate de ridicare manuală.

Cota reţinerii maximă a apelor Planul înclinat de ridicare se compune dintr'o cre-
când cilindrii sunt complet lă.saţi . . 139 m.d.M. malieră pe care se angren e ază roata dinţată dela
Proectul lucrărilor dela barajul Bilciureşti (vezi capul cilindrilor. Etanşeizarea la capetele cilindri-
planul ele situaţie fig. 53) se compune din 3 părţi lor se re alizează prin dispozitive speciall'.
distincte. c) Pila centrală (figura 56) ~i două culee pe
1. Pararea cursului Ialomiţei prevăzută cu : cari se reazemă capetele celor doi ,cilindri sunt
a) Deversor fix de l m. înălţime dela fundul al- construite din beton având în plan o secţiune de

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTARE LA ASANARE!\ LACURILOR 85

formă hidraulică rMe să permită apelor o scurgere până la t 4 m. adâncime iar palplanşele metalice
fără turbioane. pentru această adâncime şi pentru străbaterea stra-
Pila şi culeelc primind eforturile de împingere turilor dure de pietriş er;111 n soluţiune foarte cos-
a apelor, transmise prin cilin.dri, au fost calculate tisitoare.
în consecinţă pentru diferitele poziţii ale celor doi Prin sondaje şi uti:izânrl coloranţi, am putut de-
cilindri. Fundaţiile masivelor de beton se reazemă termina viteza de scurgere a acestor curenţi sub-
pe piloli de beton armat cari străbat straturile de terani ajungând în unele straturi ele pietriş la 4,70
pietriş şi nisip până la argila de bază situată la m. în 24 ore ceea ce după datele din literatura tech-
14 111. adâncime. Piloţii s'au executat prin foraje nică înseamnă o viteză care poate provoca afui-
şi beton injectat sub presiune. Pe pila centrală este mente mai cu seamă că se va arlăuga presiunea
situată cahina aparatelor de manevră. apei din amontele barajului.
d) Vanele de spălare a depozitelor, situate i11 Proectul voalului de ciment clin fundaţiile bara-
linie .cu cilindrii şi în aproprierea malului drepl jului prevede executarea unor foraje ele 200 mm.
unde este situată şi priza, sunt formate din clou.1 cari străbat straturile permeabile până la argila
porţi a 2.20 m. fiecare prevăzute cu aparate ele compactă. Forajele se fac la intervale ele 0,50 111.
manevră manuală. Pragul porţilor este aşezat la şi în planul barajului formează un contur poligo-
cota 135,50 111. d. M. rare corespunde cu cota nal care traversează valea dela un mal la celălalt.
fundului albiei. ln secţiune transversală a barajului forajele sunt
e) Paserela de serviciu peste cele două deschi- fixc;.te la partea clin amonte a fundaţiilor deversoru-
deri ale cilindrilor, este formată în două grinzi me- lui şi pilelor. Principiul pe care se bazează reali-
talice cu zăbrele. zarea voalului este foarte practic şi economic. ln
2. Instalaţiuni dela priza canalului. a) Camera loc de a se executa săpături şi a se turna apoi be-
de priză este situată pe malul drept lângă baraj. ton, aşa cum se procedează obişnuit la fundajiile
Este prevăzută cu 3 porţi ele 2,20 m. pentru admi- unei lucrări, prin noua metodă se injectează suh
sia apelor pe canalul de derivaţie. La intrarea în presiune de 6--10 a tm. lapte de ciment în găurile
cameră este un grătar din corniere metalice pen- de foraj. Laptele de ciment sub presiune se difu-
tru oprirea corpurilor mari. Construcţia camerii zează dela un foraj la altul în straturile permeabile
este din beton cu radier din beton armat. Jntreaga de pietriş şi nisip realizând astfel pe loc un beton
construcţie are fundaţiuni de piloţi de stejar. care poate înlocui cu succes betonul confeqionat
Cota radierului este t 36,55 m. d. M. afară pe şantier şi turnat în săpături uneori foarte
b) Canalul de spălare a depozitelor rezultate din costisitoare când se întâlnesc ape subterane.
decantarea apelor în camera de priză, este prevă­ Compactitatea betonului realizat prin injectare
zut cu o poartă de 2,50 m. lăţime şi debuşează în depinde nu numai de natura straturilor de pietriş
avalul barajului. Din .camera de decantare, apele şi nisip ale subsolului ci şi de organizarea unei
Talomitei sunt îndrumate pe canalul de derivaţie a astfel de opera(iuni. Pe baza profilului geologic
cărui descriere va fi făcută de d-l Ing. Vladimirescu t1ebuiesc analizate cu atenţiune granulozitatea şi
în conferinţa ce urmează. permeabilitatea fiedrui strat întâlnit în sondaje.
3. Voalul de ciment. Straturile de pietriş şi nisip Dosarea laptelui ele ciment cu nisip se face nu-
arătate la profilul geologic, (fig. 55 bis), permit mai acolo uncie straturile de pietriş conţin prea
formarea curenţilor subterani de apă care prin puţin nisip ca să se poată forma un beton compact.
afuimente, atrenând nisipul, pot periclita stabili- Deoarece natura straturiloi· variază pc înălţimea
tatea lucrărilor. unei coloane de foraj, schimbarea dosajului ,cores-
Pentru a opri subinfiltratiile in straturile de pie- punzător fiecărui strat devine o operaţiune difkilă
triş ale albiei, s·a injectat ciment cu scopul de a şi trebue condusă cu marc atenţiune.
realiza o mască etanşă în faţa barajului şi lucrări­ Injectarea nu se poate face decât continu dela
Ion anexe. Palplanşe de lemn nu se putea bate fundul forajului până la suprafaţa solului, intre-

https://biblioteca-digitala.ro
86 BARAJELE PROECTATE ŞI IN CURS DE

BARAJUL BllCIURESTI IAlOMITA


EXECUTAREA fUNDATlllBR cu PIWTI DIN BEroN COMPRIMAT
SCARA Q03•too....
'

I
l-
i

II
1

ECLUZA PElfTRU COMPRIMAREA


BfTONUWI /N PILOT/

Fig. 57. - Barajul Bilciureşti-lalomita . - Fazele executărei piloţi lor de beton armat după metoda injectiunilor.

de injectare_
Reparti zarea dosajelor după natura straturilor
se face în modul urmtăor : în gaura forajului se
introduce o coloană de sondă de acelaş diametru
cu forajul , prevăzută cu un cap de coloană care
funcţionează ca ecluză. Apoi se trimite sub pre.siu-
ne prin e cluză lapte de ciment dosat cu nisip.
Datorită coloanei cimentarea se face de jos în
sus, laptele de ciment difuzându-se în teren pe la
ca pul de jos al coloanei. Pe măsură ce se face di-
fuzarea ş i se aduc noui cantităţi de lapte de ciment,
Fig. 58. -- Ba raju l Bilciureşti. Capetele pilotilor de bete_n
coloana este tra să afară printr'o mişcare lentă cu
armat executaţi dup ă metoda injectiunilor. aj uto rul vinciuirlor. Da'Că forajele sunt a·propiate
difuzarea cimentului se face dela un foraj la altul
ruperile putând provoca accidente fie de ptindere iar cu o serie de mai multe foraje se poate realiza
a coloan ei de so nd ă fi e de blocarea cond uctelor în adâncimea straturilor un perete de beton etanş.

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 87

La barajul Bilciureşti forajele voalului sunt la şeizare a subsolului pe adâncimi pe cari palplan-
0,50 m. interval în număr total ele 300 înşirate după şele nu le pot atinge.
linia poligonală care uneşte fundaţiile barajului ln figura 57 sunt arătate diferitele faze de lucru
dela un mal la 1celălalt. ale cimentării. ln proectul barajului fiind necesari
Cimentarea se face succesiv iar după terminarea o serie ele piloţi cari să suporte fundaţiile, dever-
cimentărei unei serii de 4 foraje se exe.cută un fo- sorul fix. zidurilor dela priză, etc. s'au folosit fo-
raj ele control în zona cimentată. rajel e voalului în care s'a introdus fer de beton
Probele scoase din forajel e ele control dau o in- armat iar clupă terminarea injectării cu ciment s' a
cf i~aţi e asupra co mpacităţ e i betonului realizat şi introdus pe coloan e beton sub presiun e.
în acelaş timp se poate urmări gradul de penetra - S'a realizat astfel, deodată cu voalul de etanşei­
ţie a cimentului în diferitele straturi străbătute de zare şi piloţi de rezistenţă de 14 m. adâncime cu
foraj e. diametrul 200 mm . Piloţii de beton armat care su-

Fig . 59. - Barajul Bilciureşti în timpu l executărei lu c r ări l or .

La Bilciureşti und e executarea voalului este î11 portă fundaţiile pil elor s'au executat după aceiaşi
curs, verificările făcute sunt favorabile. m e tod ă ş i cu aceiaşi instalaţie cu dif e renţa că fo-

ln afară de foraje de co ntrol s'au făcut să pături rajele erau de 300 mm. diametru iar în locul lap-
în avalul forajelor cimentate pentru executarea telui el e ciment injectat la voal s'a introdus beton
fundaţiilor la zidurile cam erii de priză ş i s'a con- preparat cu o g ranulaţi e pân ă la 30 mm .
statat cu această ocazie că voalul este aproap e Jn fi gura 58 sunt fotografiate capetele piloţilor
etanş. ln rezumat este o m etodă pra.etică, mult mai exec utaţi la barajul Bilciureşti clupă metoda ară­

eftină şi mai rapidă decât baterea palplanşelor , t a tă mai sus.


prezentând şi avantaju l că se poate realiza o etan- Lucrările derivărei apelor clin lal miţa au

https://biblioteca-digitala.ro
88 BARAJELE PROECTATE ŞI ÎN CURS DE

Fig. 60. - Barajul Bilciureşti în timpul executărei lucrărilor .

" .--·
- . ·--

Fig. 61 . - Barajul şi stăvilarele lacului Herăstrău după asanare.

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTARE LA ASANAl1EA LAC..:U111LOH 89

Jnceput în 1935 şi vor fi complet terminate în pri- (79,50 m. d. M .) la nivelul lacului Floreasca
măvara anului 1937 când se va pune in funcţiune (75,50 m. d. M .) .
barajul şi canalul. Pentru sistematizarea lacului Herăstrău au mai
fost necesare lucrări ele terasamente în jurul lacu-
BARAJUL LACULUI HERĂSTRĂU. lui taluzându-se malurile după un profil deter-
minat care a fost prevăzut şi cu un. cheu de apă-
Asanarea Jacurilor se · bazează nu numai pe
aducerea apelor din lalornita şi acumularea lor în
rezervorul dela Buftea ci, după cum s'a arătat în .......
I I

conferinţele precedente, unmează să sistematizăm


aceste bălţi construind baraje cu ajutorul cărora
să putem ridica nivelul apelor actuale.
Sistematizarea lacului Herăstrău a necesitat
construirea unui baraj situat în prelungirea şos.
Jianu care, traversând valea Colentinei, separă la-
cul Herestrău de lacul Florcasca.
Construcţia noului baraj s'a fă.cut pe amplasa-
mentul vechiului dig care deservea o moară de
apă, astăzi desfiinţată.
ln pro _ctul ele asanare nivelul lacului Heres-
trău trebuia ridicat cu 2,60 m. dela cota 76,90 la
cota 79,50 m. d. M. Noul baraj este din argilă şi
s'a executat clupă aceleaşi principii ca şi barajul
Buftea descris mai sus.
Ne-am adaptat situaţiei locale folosind ca nu-
cleu ve.chiul dig care era foarte compact şi etanş.
Stăvilarele vechi de lemn au fost înlocuite cu
instalaţiuni moderne prevăzute cu vane şi dever-
soare automate.
ln figura 61 sunt arătate aceste instalaţiuni, ca -
pabile să descarce un debit total de 40 m. c. apă.
Construcţia deversoarelor automate cu funcţiona­
rea de sifon, preconizate de d-l Dr.-Jng. D. Pavel,
este din beton armat şi prezintă numeroase avan-
taje : menţinerea nivelului la.eului la un nivel fix
descărcând automăt orice surplus de apă ce ar veni
din amonte, rendament optim deoarece un deversor
liber ar fi cerut pentru ac e laş dr:! bit o construcţie
volumin o a s ă şi costisitoare , pericolul de hlocare cu
Fig . 62. - Proectul s tăvilar e lor dela barajul H e răstrău .
~h e ţuri este înlăturat, etc.
Forma interioară a sifonului este bazată pe cele rare în contra valurilor pc tot perimetrul de 6
mal noui principii hidraulice evitându-se desavan- km.
tajcle constatate la formele simple de sifoane. Lucrările de sistematizare ale lacului Heră stră u
ln viitor acest baraj va cuprinde in afară de au început în 1933 şi vor fi terminate în l 936 câncl
instalaţiunil e descrise şi o e cluză pentru trecerea vor fi inaugurate odată cu Expoziţia „ Luna Bucu-
vaselor de na v iga ţi e dela nivelul lacului Herăstrău reştilor" cc va fi i;ituată pe malurile noului lac.

https://biblioteca-digitala.ro
90 BARAJELE Prl.OECTATE Ş I ÎN CURS IJE

Fig . 62 bis. - V edere pe lacu l H e răs tră u după asanare .

BARAJUL LACULUI BĂNEASA AM ON TE DE ambele maluri al e văii se vor executa lucrări de


GARA M OGO Ş OA IA . ..__ terasamente pentru obţinerea unor taluze fixate .
Lucrăril e vor începe în 1936 şi vor fi termi-
Mlaştina formată de Colentina începând din nate în primăvara 1937 când se va inaugura un nou
dreptul staţ i e i Mo goşoa ia ş i până în amonte la fa- lac sistematizat în locul mlaştin e i actuale.
brica Montesquieu va fi asanată. Pro ectul prevede
ridi,carea cu 1,50 m. a nivelului apei cu un baraj BARAJUL LACULUI FLOREASCA-TEI.
care va lega insulele actuale din lacul Băneasa
(79,50 m. d. M.) . Proectul de sistematizare a lacului Floreasca-
Barajul va fi din argilă pre văzut cu stăvilare Tei cuprinde, în afară de amenajarea malurilor, şi
moderne cu 4 porţi a 2 m. pentru scurgerea ape- construirea unui baraj la capătul din aval al lacului
lor şi un plan înclinat pentru trecerea bărcilor dela Tei, care va ridica nivelul apei la .cota 75,50 m. d.
un nivel la altul. M. cu 4 m. faţă de nivelul actual.
Cea mai mare parte a barajului fiind formată de In figura 63 este arătată secţ iunea transversală
insul ele actuale, construcţia este simplificată ur- a barajului ce se va construi. Construcţia este din
mând numai a s upraînălţa ş i taluza insulele. Pe a rgilă cu nucl eu el e eta n şe i zare. Deoarece în acest

https://biblioteca-digitala.ro
EXECUTARE LA ASANAHEA LACURILOR 91

punct există un dig cu stăvilare care deservea o ca odată cu descrierea lucrărilor să intru în deta-
moară, distrusă de inccdiu astăzi, ne-am adaptat liile de calcul pe cari se bazează proectele acestor
situaţiei înglobânâd în noul baraj · acest dig. Pen- baraje.
tru acest motiv nucleul a fost situat paralel cu Din cele arătate mai sus se poate constata totuşi
paramentul amonte iar în fundaţii s'au prevăzut că la proectarea acestor lucrări s'au adoptat meto-
palplanşe pentru oprirea apelor de subinfiltraţii. dele recente experimentate de technica străină.
Deversorul are funcţion.area automată ca un si- Barajele de argilă dela Buftea, H e răstrău, etc.,
fon. Detaliile proectului sunt în studiu. executate după principiile stabilite la u:timul con-
Lu.crările vor începe în 1937 . gres mondial din 1933, barajul dep e Ialomiţa pre-
văzut cu cilindri mobili. metoda inj ec tărilor cu

BARAJELE LACURILOR FUNDENI, ciment apli.cată la fundaţiile lucr ă rilor hidraulice,


PANTELIMON ŞI CERNICA. deplasarea cu 4 m. a mânăstirii vechi dela Rebe-
geşti, sunt genuri de lucrări cari se înregistrează
Pentru sistematizarea Iacului Fu11cle11i va fi ne- pentru prima dată în technica românească.
cesar un baraj care să ridice nivelul lacului dela
cota 65,30 m.d.M. la cota 66,30 m.d.M. Baraju l va Terminând conferinţa, vă rog să-1mi îngăduiţi a
ti din argilă clupă aceiaşi metodă ca şi cel dela arăta că dacă lucrările de asanare a mla ş tinilor din
Buftea ; procctul este în studiu. Proectele bara- marginea Capitalei încep să fie văzute, iar proec-
jelor dela lacul Pante:imon şi Cernica, sunt în stu- tele lor nu au rămas încă în dosare, aşa cum se
diu, aceste lacuri urmând a fi sistematizate în 111- întâmplă dese ori în administraţiile publice, în
tima etapă a lucrărilor. aşt e ptarea fondurilor ca să poată fi puse în apli-
ln conferinţele d-lor Ing. Vuzitas şi Ing. Vladi- care, aceasta se datoreşte eforturilor depuse de d-l
mirescu vor fi descrise celelalte lucrări hidraulice Ing. N. G. Caranfil care, cu o tenacitate excepţio­
cari ,completează proec tul de asanare a lacurilor. n a lă, a învins toate dificultăţi '. e ce se op uneau a-
Tim pul fixat pentru conferinţă nu mi-a permis cestor mari realizări .

•„

Fig . 63. - Proectul barajului la lacul Tei. - Sectiune trasversala .

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PARTEA IV-a

CANALE DE DERIVAŢIE IN LEGATURA CU


ASANAREA LACURILOR DIN NORD-ESTUL
BUCUREŞTILOR
DE

INGINER GH. VLADIMIRESCU

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CANALE DE DERIVATIE
, IN LEGĂTURĂ CU ASANAREA
LACURILOR DIN NORD-ESTUL
BUCURESTILOR 1 ) • .
de Ing . OH. VLADIMIRESCU

INTRODUCERE

s UB acest titlu voiu expune ultima parte


din ansamblul lucrărilor de asanare a
lacurilor din Nord-Estul Capital ei ş i anu-
me despre studiul canalelor ele derivaţie cu lucră­
rile lor accesorii.
Efectele binefăcătoare .cari vor rezulta din exe-
cutarea acestor lucrări de asanare, pentru Capi-
tala noastră, în privinţa temperaturii ş i umidităţii
atmosferi.ce precum şi efectele sanitare şi de agre-
ment au fost relevate într'o conferinţă recentă de
d-l Ministru Ing. Nicolae G. Caranfi(
Deasemenea ci-I Dr.-lng. D . Pavel, a arătat prin-
cipiile cari stau la baza proectului acelor lucrări
de asanare, iar acum de curând ci-I Ing. D. R.
Corbu, a făcut o descriere detaliată a barajelor
executate sau în curs el e executare.

CONSIDERAŢIUNI ASUPRA ALTOR LUCRĂRI


SIMILARE. Lucrarea cea mai important ă es te făr ă înd o ial ă
lnainte de a intra în subiect îmi permit să amin- am enajarea .cursurilor de apă , care form e az ă sis-
tesc că în ţara noastră se găsesc realizate lucrări temul Bega-Timiş. Aceste râuri , după ce părăs es c
ele asanare a multor regiuni mlăştinoase. Aceste Carpaţii Bănăţeni , î ş i formau înainte n e num ă rat e
lucrări pr e zintă o importanţ ă re marcabilă şi cerce- braţe foarte nestabile, cari transformau întreaga
tând rezultatele la care ele au condu s, ne oferă regiun e, cuprinsă între văile lor, într'o regiun e
pril ejul de a co n s ta tă că sunt necesare d e svoltării mlăştinoasă ş i foarte puţin populat ă. Se găse a as t-
regiunilor respective. fel în permanenţă sub apă o suprafaţă de 130.000
Sunt demne de m e nţionat lucrările ele ansamblu ha . Primele lucrări în vederea asanării se încep în
executate în Banat şi Crişana . prima jumătate a secolului XVIII, când se execută
1 ) Conferintă ţinută la Societatea Politecnică la 6 Martie
canalizarea râului Bega dela Făget la Timişoara ,
1936 în ciclul organizat de Institutul Român de Energie stabilizându-se astfel albia râului pe acea por-
(I . R. E.J. ţiune.

https://biblioteca-digitala.ro
96 CANAL!': IJI-: LEl:HVAT1E ÎN LEGĂTUHĂ CU ASANAHEA

După puţin
timp, în aval de Timişoara se sapă Ca o lucrare recentă menţionez lucrările de rec-
un canal de rectificare a râului Bega în lungime tificare a râului Bârlad. Din cauza depozitelor adu-
de 70 km., dela Timişoara până la Klek, care îm- se ele ape, albia râului devenise insuficientă astfel
preună cu Bega veche, conduceau apele mari fără ca la viituri neînsemnate o parte a oraşului Bârlad
revărsări. era complect sub apă. Pentru pre.întâmpinarea
Pentru a se asigura plutirea şi navigaţia uşoară mundaţiilor s'a executat un canal de descărcare,

pe canalul Bega se impunea o regularizare a de- care porneşte în amonte d~ oraş şi deversează în
bitului canalului. aval.
In acest scop s'au înfiinţat două canale de de- Secţiunea canalului a fost astfel executată pen-

rivaţie şi anume : unul de alimentare lung de 10 tru a fi capabilă să conducă apele mari ale râului,
km., care conducea apele mici ale râului Timiş în urmând ca apele mici să treacă prin albia veche
canalul Bega şi al doilea un canal de descărcare servind la canalizarea oraşului.
de 6 km. legând canalul Bega cu Timişul prin Lungimea acestui canal este de 2,5 km.; poate
care se conducea o parte din apele mai i ale râului debita 150 m. c./sec, iar cubajul terasamentelor se
Bega în Timiş. cifrează la 220.000 m. c. Costul canalului, fără

ln decursul vremii se construiesc baraje şi st lucrări de artă, baraje, priză, etc. se ridică la cca.

îndiguiesc malurile celor două râuri. Pentru com- 1O.OOO.OOO lei.


pletarea acestui sistem de lucrări, pe traseul ca-
nalului Bega s'au executat baraje şi ecluze, reali- CONSIDERAŢIUNI GENERALE ASUPRA
zându-se o adândme de apă dela 0,80 m., cât era DERIVAŢIEI IALOMIŢEI.
înainte, la 2,00 m., permiţând circulaţia şlepurilur
cu o încărcătură de 60 vagoane. Utilizând căderea Revenim acum la lucrările proectate c..le „U.C.B."
apei şi debitul canalului, oraşul Timişoara şi-a constatăm că ele au de scop în primul rând asa-
construit uzina hidroelectrică existentă. narea văiei Colentina şi a lacurilor formate de ea
In concluzie vedem dar, că printr'o muncă con- în Nord-Estul Bucureştilor şi în al doilef\ rând, uti-
tinuă de perfecţionare, toată regiunea aceea in- lizarea lor în scopul navigaţiei şi a forţelor hidro-
salubră şi nepopulată s'a transformat astăzi într'o electrice. Debitul de apă fiind procurat de apele
câmpie roditoare, cu o desvoltare industrială re- râului Colentina regularizate cu lacul rezervor dela
marcabilă. Buftea şi prin derivarea parţială a apelor Ialomiţa.
O altă lucrare demnă de relevat este;: desecarea Numai debitul râului Colentina nu este suficient
şi asanarea regiunei cuprinse între râul Someş şi pentru a primeni destul de des apele înmagazinate
râul Crasna, denumită valea Eced. Suprafaţa mlăş­ ln lacurile Bucureştilor, adică Băneasa, Herăstrău,
tinoasă era de 90.000 ha., iar partea sa centrală, Floreasca Teiu şi Fundeni, lacuri ce însumează o
care era în permanenţă acoperită cu apă, era capacitate de 9.000.000 m. c. de apă. Pentru a se
38.000 ha. ln vederea desecării s'au executat lu~ asigura o primenire totală la intervale de 15-20
crări de îndiguire, de regularizare a cursului râului zile, va trebui s.'.I dispunem în epocile de secetă
Crasna şi s'a construit o reţea vastă.de canale pen- de un debit minim de 4 m. ,c./sec.
tru a scurge apele din părţile joase ale văii. Lucră­ Ori, debitele naturale disponibile pe râul Colen-
rile au fost începute în anul 1894 şi au fost termi- tina în lunile de vară, împreună cu rezerva de
nate în 1901, dând rezultate foarte bune. apă acumulată în lacul rezervor Buftea, cca.
Pentru apărarea în contra inundaţiilor a re- 9.000.000 m. c., nu pot furniza decât l m. c./sec.,
giunii cuprinsă între râurile Crişul Repede şi Cri- cantitate insuficientă pentru realizarea scopului
!;iUI Negru, menţionez executarea canalului colec- urmărit.
tor, în lungime de cca. 60 km. Prin acest canal se S'a prezentat problema atu11ci a procurării unui
conduc o parte din apele mari ale Crişului Repede debit suplimentar, care împreur1a cu debitul re-
în Crişul Negru şi se colectează toate cursurile de gularizat, să se ajungă la debitul de 4 m. c./sec.
apă cuprinse în această regiune. necesar unei asanări complete.

https://biblioteca-digitala.ro
LACURILOR DIN NORD-ESTl1L BUCUREŞTILOR 97

Consiliul Technic Superior fiind sesizat asupra „Moara Nouă". Traseul canalului trecea pe la Sud
acestei chestiuni a opinat că va trebui să se stu- de drumul ce ducea la Adunaţi până 'n râul Ilfov,
dieze două soluţiuni : apoi prin albia râului Ilfov şi prin canalul artifi-
1. Posibilităţile de aducere în valea Colentinei cial Ilfov apa ajunge în Colentina.
a unui debit de apă din râul Ialomiţa, păstrându-se Având în vedere consideraţiile de mai sus, stu-
în aval de priză nivelul etiajului actual al Ialomi- diile s'au îndreptat spre râul Ialomiţa. Pentru so-
tei şi utilizând ca traseu, eventual pentru această luţionarea problemei existau mai multe posibili-
aducţiune, unul din afluenţii Colentinei. tăţi, ţinând seama de topografia regiunei, care ne
2. Aducerea apei în condiţiile de mai sus din interesează şi de preţul de cost.
râul Dâmboviţa. Astfel s'a studiat în principiu aducerea canti-
Din membrii comisiunei s'a ales apoi o comi- tăţii de apă în valea Colentinei, fie pe văile aflu-
siune restrânsă, care a fost însărcinată ,cu condu- ente ale râului Colentina, anume valea Crevedia
cerea studiilor, pentru a se alege una din soluţiile Mare şi valea Miulesei, fie prin trecerea directă a
de mai sus. acelei cantităţi de apă în valea Colentinei.
lncă dela primele studii hidrometrice s'a ajuns Evident aceste treceri trebuiau realizate prin-
la convingerea că singurul râu capabil să furnizeze tr'un canal artificial.
debitul necesar este Ialomiţa. Din diagramele de- Studiile pe teren în vederea derivării debitului
bitelor lunare întocmite s'a dedus că un debit me- de apă, au început în anul 1927 de către Casa
diu de 12,5 m. c./sec. (media debitelor medii pe 5 Lucrărilor Municipiului, cu concursul „Uzinelo1
ani, dela 1931-1935 şi 14.3 m. c./sec. pe 49 ani), Comunale Bucureşti" şi Dirncţ. Apelor din M.L.P.
poate satisface condiţiile impuse proectului. S'au făcut studii geologice, topografice şi hi-
In ceea ce priveşte râul Dâmboviţa, care are un draulice, care au .condus la alegerea regiunei cu-
debit mediu de 7 m. c./sec., nu poate satisface ce- prinsă între comunele Băleni-Români şi Dobra, re-
rinţele impuse, întrucât parte din debitul său se giune situată la o distanţă de cca. 45 km. de raza
utilizează pentru procurarea apei potabile a Bu- oraşului.
cureştilor, iar restul de debit este neces;ir, pentru S'a proectat un ,canal de derivare, al cărui traseu
diluarea şi conducerea apelor menajere afară din a suferit mai multe variante, după cum s'a ţinut
oraş. seama că debitul captat, trebuieşte condus în va-
Pentru a fi mai exact, specific că pentru alimen- lea Crevedia Mare sau în valea Miulesei. Vedem
tarea Capitalei cu apă potabilă, se ia din Dâmbo- dar că soluţiunea aleasă de către Casa Lucrărilor
viţa la Arcuda, unde sunt instalaţiile de purificare Municipiului a fost aceea de a conduce apele în
a apei, până la 1,5 m. c./sec., iar pentru diluarea afluenţii râului Colentina. Această soluţiune a fost
apelor aduse de colectoarele canalizării Bucureş­ aleasă pe consideraţiunea ,că aceste văi sunt rela-
tilor sunt necesari 3 m. c./sec., pentru a păstra o tiv apropiate de râul Ialomiţa; valea Crevedia Ma-
diluare de 6 ori a apei de scurgere din canale. re la o distanţă de 3 km. şi valea Miulesei la
Rezultă din toate acesie consideraţiuni că va trebui 5 km.
să păstrăm în Dâmboviţa în avalul prizei pentru Pentru alegerea cea mai favorabilă din punct
Colentina, un debit de cel puţin 4,5 m. c./sec. de vedere al amplasamentului prizei şi al con-
Menţionez că, chiar debitul actual al râului Dâm- strucţiei canalului, pentru fiecare din aceste văi
boviţa este încă insuficient pentru o diluare şi o s'au studiat câte trei variante. ln urma unui studiu
conducere a apelor de ,canal ; o consecinţă a ace- comparativ s'a precizat că îndeplineşte condiţiile
stei lipse de apă se poate constata foarte uşor, optime, traseul însemnat pe hartă, care are punc-
examinând situaţia cursului în aval de Bucureşti, tul de priză în dreptul comunei Dobra, traversează
unde comunele riverane au de suferit foarte mult valea Crevedia Mare şi ajunge în valea Miulesei.
din cauza depunerilor insalubre. Dela punctul de confluenţă al acestui canal,
Studiile privitoare la alimentarea din râul Dâm- până în valea Colentinei, valea Miulesei are o lun-
boviţa s'au limitat la fixarea prizei în regiunea gime de 10 k.m.

https://biblioteca-digitala.ro
98 CANALE DE DERIVAŢIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA

Detalii privind proeietul cu această soluţiune au ln 1934-35, terminându-se lucrările pentru


fost publicate într'o lucrare a d-lui Inginer inspec- amenajarea lacului rezervor dela Buftea, s'a pre-
tor general Cincinat Sfinţescu. zentat chestiunea executării lucrărilor necesare
pentru derivarea unui debit de apă din Ialomiţa.
LUCRĂRI DE DERIVARE. Cu această ocazie, s'au reexaminat anteproec-
tele întocmite în 1930/31 şi s'au căutat să se sta-
CANALUL DE DERIVAŢIE DIN IALOMIŢA.
bilească dacă nu este mai avantajos, ca trecerea
apelor să se facă direct în râul Colentina, iar nu
In anul 1930 „Uzinele Comunale Bu.cureşti" exa-
prin intermediul afluenţilor săi, cum prevedea
minând din nou studiile pe teren, elaborează un
proectele mai sus amintite.
proect, care are următoarele caracteristice :
Priza canalului de aducere se fixează în aval Regiunea în care cursul Ialomiţei se apropie mai
de comuna Dobra, puţin mai în amonte de con- mult de cursul Colentinei este aceea cuprinsă între
fluienţa râului Ialomiţa cu pârâul Pâscovu, adică comunele Bilciureşti şi Ghimpaţi din jud . Dâmbo-
la cca. 1 km. în aval de soluţiunea adoptată de viţa.

PLAf1 DE SITOATIE
Al CAllAlUlUI

fjilCiVt?.Yn - ~flif'IPAT(

Fig. 64. - Perspectiva canalului Bilciureşti-Ghimpaţi.

Casa Lucrărilor Municipiului. ln ceea ce priveşte Pe această regiune s'au început studii în
canalul de aducţiune s'a trasat astfel încât traver- toamna anului 1934; studii ce au condus la întoc-
sează şi el valea Crevedia Mare şi se uneşte cu mirea definitivă a proe.ctului pentru procurarea
valea Miulesei în amonte de comuna Slobozia. unui debit suplimentar de 3 m.c./sec. necesar unei
Lungimea canalului este de 6 km. şi are o sec- asanări raţionale a lacurilor din Nord-Estul Bu-
tiune transversală calculată pentru un debit maxim cureştilor. Fig. 64 reprezintă traseul canalului Bil-
de 20 m.c./sec. Diferenţa de nivel între fundul ca- ei ureşti-Ghim paţi.
nalului şi fundul văii Miulesei este de 5 m. Pentru
Proectul întocmit a fost aprobat de Consiliul
distrugerea energiei apei, s'a proectat un distrugă­
Technic Superior prin jurnalul No. 125 din 19
tor de energie în trepte.
Pentru economia terasamentelor, profilul longi- Iunie 1935.
tudinal prezenta două pante, prima pe o lungime Să vedem cari sunt considerentele cari au deter-

de cca. 3,5 km. era de 1,3°1o0 , iar a doua pe o lun- minat adoptarea acestei soluţiuni.
gime de 2,5 km. de 0,4°/oo- Reamintesc că proectul întocmit de Casa Lu-

https://biblioteca-digitala.ro
LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREŞTILOR 99

crărilorMunicipiului, prevedea derivarea prin in- Traseul.


termediul unui canal în lungime de 5 km. a debi-
tului maxim de 20 m.c./sec. iar în proectul întocmit După ce am expus aceste generalităţi îmi pro-
de „U. C. B." în 1930 canalul de derivaţie avea o pun să arăt, cari sunt caracteristecele technice ale
lungime de 6 km. Amândouă soluţiile prevedeau lucrărilor în chestiune.
conducerea acelui debit în valea Miulesei, afluentul ln privinţa traseului canalului, menţionez că
râului Colentina. s'au studiat .câteva variante şi din comparaţia lor
s'a ajuns la concluzia, că traseul adoptat este cel
La prima vedere s'ar părea că aceste soluţiuni
mai avantajos. La alegerea acestui traseu nu s'a
îndeplinesc condiţiile de cost, cele mai favorabile,
ţinut seamă numai de condiţiile de ordin technic,
întrucât prezintă un traseu mult mai scurt decât
(terasamente, lucrări de artă, etc.), ci şi de acelea
soluţiunea adoptată de Uzinele Comunale, care
de interes local.
stabilesc executarea unui canal în lungime de 10
ln adevăr prin soluţia adoptată, care îndepli-
km.
neşte condiţiile technice optime, s' a realizat un
Observăm însă, că valea Miulesei în situaţia ac-
canal, care trecând prin satul Cojasca nu întâlneş­
tuală nu este capabilă de a conduce un debit de
te decât două construcţiuni de casă, cari au tre-
20 ori mai mare decât debitul său la ape mari în-
buit să fie expropriate. Acest amănunt interesează
trucât malurile sale prezintă înălţimi foarte reduse;
pentru a arăta starea de spirit a locuitorilor, care
ar fi trebuit lucrări de amenajare speciale, cum ar
sub impresia deposedării bunurilor lor, au contri-
fi fost de exemplu îndiguirea ambelor maluri şi
buit la ·îngreunarea studiilor şi a realizării proec-
adâncirea fundului.
tului.
Aceste lucrări ar fi costat pe metru liniar de ln multe cazuri s'au ivit şi pretenţiuni, cari ar fi
vale amenajată, fără a face o eroare apreciabilă, anihilat orice efect al lucrărilor noastre, cum ar fi
tot atât cât şi săparea unui metru liniar de canal. pretenţiunea aceea, ca apa din canal să servească
ln această ipoteză, comparând lungimele totale pentru irigarea terenurilor riverane şi pentru crea-
ale acestor trei soluţiuni rezultă că soluţiunea a- rea de energie hidraulică.
doptată de Uzinele Comunale este mult mai avan- Cu ocazia anchetelor ce s'au ţinut de către de-
tajoasă, întrucât se face o economie de executare legaţii autorităţilor competente, domniile lor au
a cca. 6 km. lungime de canal. reuşit prin anchete obiective să aplaneze animozi-
Această economie, se estimează la suma de tăţile creiate printre locuitori.
10.200.000 lei, considerând ca preţ unitar mediu După această mică digresiune trec la descrierea
1.700 lei inclusiv exproprierile. lucrărilor.
Dacă se ţine seamă că lucrările de artă depe Capătul din amonte al canalului, porneşte dela
canalul Bilciureşti-Ghimpaţi, întrec cu 2.200.000 limita .comunelor Bilciureşti-Cojasca, axul său fă­
lei, pe cele ce se prevăzuse pe .celelalte trasee, se când un unghiu de 24° cu direcţia cursului Ialo-
ajunge la o economie de cca. 8.000.000 lei la so- miţei şi în sensul scurgerei curentului de apă.
luţia aleasă. Este o înclinare potrivită pentru intrarea apei în
Un alt avantaj, care decurge din scurtarea lun- canal fără dificultăţi, iar pe de altă parte fereşte
gimii totale a drumului parcurs de apele derivate capătul canalului de degradările eventuale ale di-
este diminuarea cantităţilor de apă pierdute prin verselor corpuri plutitoare. Canalul prezintă la în-
evaporare şi infiltraţii, iar prin fixarea prizei în ceput un aliniament drept în lungime de 1450 m.
aval de confluienţa Ialomiţei cu Pâscovul, se ob- traversează la km. 0+650 drumul judeţean Bucu-
ţine un spor la debitul Ialomiţei evaluat la 300 reşti-Târgovişte şi trece prin comuna Cojasca cu o
I/sec. curbă cu raza de 400 m. Urmează apoi un alinia-
Soluţia aleasă, mai prezintă şi avantajul apro- ment drept, în lungime de 1150 m., care intersec-
pierii de oraşul nostru, ceea ce permite vizitarea tează drumul comunal Cojasca-Rudari, se continuă
şi controlul lor în condiţiuni uşoare. printr'un arc de cerc cu raza de 600 m. şi apoi un

https://biblioteca-digitala.ro
100 C.\.NALE DE DERIVAŢIE ÎN LEGĂTURĂ CU AS .\NAREA

aliniament drept, care traversează valea Cojasca, al apei din canal fiind aproximativ la înălţimea
se desfăşoară apoi paralel ,cu drumul comunal Co- terenului natural, s'a prevăzut diguri pe ambele
jasca-Ghimpaţi la o depărtare de 30 m. Dela km. maluri.
6+000 al canalului şi până la km. 7+200, alinia- ln afară de cele două văi mai principale tra-
mentul drept traversează valea Crevedia Mare, a- versate de canal aceasta se încrucişează şi cu unele
poi printr'o curbă cu raza mare (1300 m.) canalul d~presiuni mai mici.
se îndreaptă spre valea Colentinei. In rezumat în- La capătul din aval, fundul canalului se găseşte
treg traseul canalului cuprinde 7680 m. lungime de la .cota 134 faţă de cota 127 a fundului văii Ba-
aliniament drept şi 1470 m. curbe, în total o lun- ranga, care este o depresiune a râului Colentina.
gime de 9150 m. Se poate vedea pe planul de si- Se realizează astfel o cădere de 7,00 m. pentru a
tuaţie, că unghiurile aliniamentelor şi razele curbe- cărei amenajare se prezintă două soluţiuni :
lor de racordare sunt convenabil alese, în sco- 1. Trecerea apei din canal în valea Baranga
pul de a se asigura o scurgere a apei în .condiţii prin intermediul unui distrugător de energie.
hidraulice satisfăcătoare, evitându-se astfel degra- 2. Utilizarea debitului de apă şi a căderei în
dările malurilor şi supralărgirele în curbe. chestiune, eventual mărită până la 12 m. prin
construcţia unui canal de fugă, al c ă rui fund să
fie sub fundul văii Baranga formează o problemă
Profilul în lung.
asupra căreia voiu reveni ulterior.
Profilul în lung al canalului este reprezentat în
fig. 65 în linii generale. Profilul Geologic.
Caracteristica sa este că prezintă o singură pan-
tă longitudinală de 0,31°/00 • Pentru determinarea structurii geologice .a tere-
Fundul canalului la capătul din amonte este la nului dealungul traseului canalului s'au execu-
cota 136,90 adică la 0,40 m. deasupra etiajului tat 12 sondaje a căror adâncime a variat între 5
şi ieu 1,40 m. deasupra fundului râului Ialomiţa. şi 15 m. aşa cum arată profilul geologic fig . 66 ;
Fixând această cotă a fundului canalului s'a avut sondajele adânci s'au executat în regiunea văi­
îr. vedere a se realiza o înălţime cât mai mică a lor Cojasca şi Crevedia. Rezultatul sondajelor a
nivelului de apă reţinut şi o trecere convenabilă a fost mulţumitor, întrucât s'au găsit straturi de ar-
văilor Cojasca şi Crevedia. gilă galbenă tare, caracterizată printr'o rezistenţă
Se observă că până la valea Cojasca, canalul şi impermeabilitate necesară lucrărilor care ne in-
este în săpătură, iar de aci încolo nivelul maxim teresează.

i!i
u
li !.
„"'
g
15 ~-
~~ ~i
!f r~ •s !f
' f.:

Pig. 65. -- Profilul în lung al canalului Bilciureşti-Ghimpati.

https://biblioteca-digitala.ro
LACURILOR DIN I\ORD-ESTUL HUCUREŞTILOR 101

;;
z
~
o
z
..,
-"'
"-
~

~
";.!
z ...
I
(O

z ....
z li)
...S!! „ „a:
tl
z~
o z Iii
• o
<O
.,,o ~
ă
"'
i
~ ' ~
>:

i
o
"' o
"' "'

Fig. 66. - Profilul geologic al canalulut Bilciure ş ti-Ghimpati.

Profilul transversal şi elementele hidraulice. şeşt e0,8 m/sec. şi deci nu este pericol d e a creea
eroziuni ale malurilor, mai ales că terenul are o
Profilul transversal al ,c analului reprezentat în consist e nţă apreciabilă.

fig. 67, est trapezoidal şi deschis pe tot traseul )nălţimea profilului transv ersal până la corona-
său. mentul digului este de 2,60 , în care se cuprinde şi
Pentru dimensionarea lui s'a luat ca
date cunoscute debitul maxim de deri-
vaţie de 15 m.c./sec. şi panta canalului Probi mixt debleu şi rambleu q Variabil după teren
de 0,3 % . Prin încercări, a rezultat sec-
ţiunea cea mai economică, adică secţiu­
nea care poate conduce acel debit cu
minimum de pierderi.
Canalul are la fund 5,80 111. lăţime şi
taluze de 1/1,5 în săpătură şi l : 2 în PROFILUL TRANSVERSAL TIP
umplutură. AL
Suprafaţa secţiunei pline este de CANALULUI BILCIURESTI GHIMPATI
18,80 m. p. Debleu. Rambleu
Elementele hidraulice ale secţiunii
pentru diferite înă l ţimi ele apă în canal
s'au trasat în diagrama fig. 68.
Se obs e rv ă că pentru înălţimea ele
0,5 m, viteza ap ei este de 0,3 m/sec. şi
corespunde un debit de 1 cm/sec., iar
pentru înălţim e a de 2, 10 viteză de
0,8 m/sec. şi un debit de 15,02 mc/sec.,
Pig . 67. - Profile transversale.
(fig. 68).
Astfel viteza medie a apei aproape de fun- o rezervă
pentru valuri de 0,50 m.
dul canalului este mai mare de 0,2 m/sec., viteză Digurile sunt construite din pământ argilos şi au
peste care nu au loc depuneri ; de asemenea vi- la coronament o lăţime de 3,00 m ; interior talazul
teza medi e a apei pentru secţiunea plină nu depă- este de I : 2 şi exterior de 1 : I ,5 . Pentru consoli-

https://biblioteca-digitala.ro
lal CANALE DE DERIVAŢIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA

darea umpluturii şi pentru scurgerea apelor me- studiul unei căi ferate sau a unei şosele prezintă
teorice, taluzul exterior se va brăzdui ; de altfel un mare interes, în cazul de faţă nu este obliga-
aceste precauţiuni sunt cuprinse şi în „concluziile" torie întru cât pentru siguranţa lucrărilor este de
congresului marilor baraje din Iulie 1933, pentru recomandat executarea canalului numai în săpă­
diguri de înălţime mică. tură. Menţionez că o rupere incidentală de dig, ar
De o parte şi de alta a .canalului s'au prevăzut inunda proprietăţile riverane, cauzând prejudicii
suprafeţe libere de teren pentru drumuri, având o însemnate şi întreruperi în buna funcţionare a si-
lăţime de 4.00 m. fiecare. Pe aceste drumuri vor stemului nostru de lucrări.
circula personalul însărcinat cu supravegherea ca- ln c<l'lculul terasamentelor pe care !'am întocmit
a rezultat în total 240.000 mc. din care
se întrebuinţează 140.000 mc. pentru
h
n:vel maxim
umplutura în diguri iar restul se depo-
z11=~==::::==:=E~=:J===.::::'.~==~~~ zitează, fig. 69. Executarea depozitelor
2.o-F==---"==o;===::;__ ==t==='-
de-a-lungul traseului canalului, deşi ar
fi fost de recomandat totuşi ţinându-se
t seamă de principiul de a se expropria
I
I I cât mai puţin s'a ajuns la următoarea
i
• I- soluţie .
Cercetându-se albia râului Ialomiţa
I" în aval de priză s' a văzut că la o de-
părtare de cca. 200 m. prezintă o ero-
ziune de mal considerabilă.
< Depozitând terasamentele aci avem
-! şi avantajul refacerii malului distrus.
Distanţa medie de transport cu vago-
. 1 netul în ipoteza considerată este de

1200 m.

,O
Lucrări de artă.

1
r
1
Am arătat că
versează
traseul canalului tra-
drumuri, două văi principale
, 1 ! Qm'l:.ec. Cojasca şi Crevedia şi depresiuni se-
"'----__-__-_-_--~-..M....
-0.__ . -----,-
0 -------1.s~---'--s,,...m~ cundare. Pentru a asigura circu)aţiunea
şi a se permite scurgerea apelor a fost
Fig. 68. - Elemente hidraulice.
nevoie să se prevadă lucrări de artă.
Pe drumurile judeţene şi comunale, s'au pre-
naiului, precum şi locuitorii riverani în vederea ex- văzut patru podeţe de beton armat conform fig.
ploatării proprietăţilor. 70, pe drumurile vicinale 13 poduri de lemn, iat
Porţiunile de canal care traversează văile Co- la cele două depresiuni principale două podeţe de
jasca şi Crevedia precum şi celelalte depresiuni beton ; pe văile secundare podeţe tubulare de
se execută numai în umplutură de argilă bine com- beton.
primată în straturi. Pentru trecerea drumului judeţean Bucureşti­
Târgovişte peste .canalul nostru a fost necesar să
Compensarea terasamentelor.
se proecteze un podej tubular cu secţiunea drep-
Chestiunea compensării de terasamente, care la tunghiulară.

https://biblioteca-digitala.ro
LACURILOR DIN NORD~ESTUL BUCUREŞTILO}{ 103

Traseul canalului fiind stabilit pe consideraţiile dului nostru grutatea mobilă este de 18 % din
amintite, el se intersectează cu drumul judeţean greutatea permanentă.
sub 45° oblicitate. Observăm că o dublare în viitor a sarcinei mo-
Secţiunea transversală a podeţului trebue să bile pc şosea nu face să varieze sarcina totală de-
fie capabilă Ia conducerea întregului debit pen- cât cu 1.12%, ceea ce nu poate avea influenţă asu-
tru care s'a calculat şi canalul. A rezultat o sec- pra condiţiunilor de rezistenţă a construcţiunii.
ţiune netă de 11.4 m. p. Este interesant deasemenea a arăta şi ipotezele de
ln privinţa cal.cuiului static am aplicat simplifică­ ca lcul ale secţiunilor precum şi dispoziţiuni cons-
rile recomandate de d-l Prof. Dr.-lng. A. Kleinlogel, tructive, care trebuiesc avute în vedere Ia execu-
care a studiat această chestiune cu ocazia proiec- tarea de astfel de podeţe cu oblicitate mare.

J
Fig. 69. - Mişcarea terasamentelor.

tării şi executării mai multor podeţe tubulare cu D-l Prof. Dr.-lng. A. Kleinlogel recomandă să se
oblicitate mare şi cu umplutură apreciabilă la auto- considere partea mijlocie dreptunghiulară (pe
strada Frankfurt a. M. - Heidelberg. O-sa a planşe haşurat) ca un pod drept la care se unesc
arătat că la astfel de podeţe influienţa sarcinei mo- două triunghiuri, care se consideră în caJ.cul ca
bil e faţă ele sarcina permanentă este mică şi că în rezemând pe o grindă de centură şi pe culei.
asemenea cazuri nu trebuie să se pună un preţ O astfel de interpretare a transmiterii forţelor
prea mare pe o exactă înglobare a sarcinii utile. corespunde mai curând adevărului întrucât defor-
mările elastke ale plăcei se fac după această di-
Cu alte cuvinte sarcinele mobile concentrate tre-
recţie. Menţionez că acest sistem de calcul nu se
buiesc înlocuite cu o sarcină uniformă repartizată,
aplică decat la poduri cu plăci, nu şi Ia poduri cu
rezultând dintre diviziunea greutăţii totale a vehi- grinzi îndreptate clupe axul căii.
culului şi suprafaţa de repartiţie prin plane la 45°, Calculul secţiunilor s'a făcut cu formule obiş­
până la placa superioară a construcţii. ln cazul po- nuite ale cadrelor. Podeţul are dispoziţiuni cons-

https://biblioteca-digitala.ro
104 CANALE DE DERIVAŢIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA

tructive uzuale, în afară de aripi , care au trebuit din dipresiunile secundare s'a prevăzut podeţe tu-
studiate cu mai multă atenţie. bulare de beton cu secţiune circulară de 40 cm. cp.
Celelalte podeţe au fost proectate sub şoselele Trecerea apelor Văii Cojasca se face printr'un
Rudari-Cojasca, Bilciureşti-Ghimpaţi şi Ghimpaţi­ podeţ boltit de beton, întrucât înălţimea rambleu-
Colacu. lui sub fundul canalului permite amplasarea unui
Pentru asigurarea circulaţiei pe drumurile ve- astfel de podeţ. Deschiderea bolţei este de 3,80 m.
cinale s'au proectat 13 poduri de lemn de stejar, şi este în plin cintr.u ; s'a prevăzut cu radier ge-
având fiecare trei deschideri de 5,80 m. Sistemul neral. In acest punct cursul văii se va rectifica
de gfidă este cu suburşi şi contrafişe şi cu palei pentru a trece normal pe sub canal.
înecate. In Valea Crevediei, din cauza înălţimei reduse
a rambleului canalului, s'a proiectat un
podeţ tubular de beton armat dreptun-
ghiular cu patru compartimente con-
form fig. 71 bis. Şi cursul acestei văi
va fi rectificat.
ln Văile Cojasca şi Crevedia canalul
prezintă câte un deversor de beton sim-
plu ; ambele deversoare au de scop go-
lirea canalului şi menţinerea nivelului
de apă maxim în canal, (fig. 71 bis).
Aceste deversoare sunt prevăzute cu
trepte de beton, de construcţiune obiş­
nuită , pentru distrugerea energiei apei.
Prin deversorul din Valea Cojasca se
poate eventual alimenta lacul Snagov
în caz de abundenţă de apă, fără nici o
lucrare suplimentară.

Modul de executare.

..
I
Am expus până în prezent lucrările
proiectate cu privire la acest canal ;
cred că nu este lipsit de interes de a
'I

.: i arăta în ce stadiu şi în ce .condiţiuni se


găseşte realizarea acestui proect (figu-
rile 73, 74 şi 75).
Fig. 70. - Podet de beton pe şose a ua Ghimpati-Colacu. Lucrarea a început la 15 Octombrie
1935 şi a fost atacată în cinci puncte şi
Lăţimea acestor poduri este de 4,00 m., în afară anume : la km. O - O + 650 ; 3 - 3 + 300 ;
de unul la hotarul comunelor Ghimpaţi-Cojasca, 3 - 500 - 4 + 500; 6 + 500 - 7 + 500 şi
j_
7 + 800 -- 8 ' 500.
I
care are 5,00 m. lăţime în scopul trecerii vitelot
clupă o parte pe alta a i•s lazului comunal (fig. 71 ). Numărul oamenilor zilnic la lucru era de 280.
De menţionat că toate aceste podeţe au axul căii Utilajul şantierului avea 100 vagonete, 2300 m.
normal pe axul canalului prin rectificarea drumu- liniari decauville cu ecartament 0,50, 2 plăci tur-
rilor. nante, 8 plăci patente, 6 macazuri, un tractor, 1
Pentru a se asigura scurgerea apelor meteorice plug, un atelier complet pentru reparaţiuni, etc.

https://biblioteca-digitala.ro
LACURILOR DIN NORD-EŞTUL~BUCliREŞTILOR 105

mcnn. UHUI POD Df ŞTUAR cu PUIE


f'fCAMl.Ul BLCIURCili ·GHt1PAP K...••"'

..
- .. .
l 'I
.~r- -f::J"";i

,j.L
.L-:_j=-2...:
,

·!> --- ... - -·


1~~ - „,„.
...

__ - î.;;..
! ~ l li ~ 1'
.:.:
•>•
...'
.
. .

;~
• • :.

i ~
I

!~ ' I•
•••I

' l.

Fig. 71. - Pod de lemn.

Sf.CTUIEA C-D
- - -B

Fig. 71. bis. - Podetu.I din Valea Crevedlei.

https://biblioteca-digitala.ro
106 CANALE DE DERIVAŢIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA

DE.VlRSOltlL m V4Ll4
~Tl-CllM/lll

.l!f...E1EP CRE.VEOIR

Fig . 72. - Deve rsorul din V a lea Cre ved ia.

Fig. 73. - Vedere spre Valea Colentinei a canalului de deri vaţie Bilciureşti-Ghimpati.

https://biblioteca-digitala.ro
LACURILOR DIN NORD~ESTUL BUCUREŞTILOR 107

S'au instalat două ateliere flotante pentru repa-


raţiuni , unul la Bilciureşti şi unul în valea Cojasca.
Pentru baterea pământului în straturi de 0,20 m.
pe rambleu se foloseşte un tractor de 1900 kg.
greutate, care dă rezultate foarte bune.
Pentru săpătura stratului vegetal pe toată su-
prafaţa canalului s'au folosit trei pluguri trase de
vite, fiecare plug putând săpa 3000 rn .p. pe o
adâncime de 0,20 in. deci 600 m.c.
Al doilea strat fiind mai compact, cantitatea
arată de un plug s'a redus la 2500 m. p. deci 500
m. c./zi, iar al treilea strat la 300 m. c./zi. Dela
0,60 m. în jos a fost nevoie de suspendarea săpă­
turii cu plugul, fiind pământul prea tare şi uscat .
Fig. 75 . - V edere spre V alea Crevediei a canalului
lncercăril e cu 6 boi sau 10 cai, au dat rezultate
Bilciureşti-Ghimpati .
foarte slabe. Se realiza numai 100 m.c./zi, astfel că
s'a schimbat sistemul de săpat, întrebuinţându-se nare a lacurilor depe Colentina, se crează auto-
călcători la cazma. mat o cădere de apă situată în amonte de comuna
Cantitatea de terasamente ce se executa pe zi Ghimpaţi.
lucrătoare este de 3000 m. c. După cum am menţionat, căderea aceasta de
apă nu poate fi amenajată decât printr'un distru-
CADEREA DELA GHIMPAŢI. gător de energie sau printr'o centrală hidroelec-
trică.
Prin derivarea apelor din Ialomiţa, lucrări pre- Având în vedere că distrugătorul de energie se
văzute pentru satisfacerea programului de asa- poate utiliza şi în funcţionarea centralei hidroelec-
trice, în prima etapă a lucrărilor de derivare este
prevăzut a se executa distrugtăorul de energie şi
în a doua construcţia centralei hidroelectrice.
Pentru această centrală s'a studiat dela în-
ceput două variante din cauza căderei critice
( 10,00-12,00 m.) care delimitează tocmai dome-
niul de întrebuinţare al turbinelor Kaplan şi Fran-
cis.
V a r i a n t a 1-a. Lucrările care compun acea-
stă variantă şi reprezentate în fig. 76 sunt urmă­
toarele :
O cameră de apă de 18,80 m. lungime, 14 rn.
lăţime şi adâncimea medie 3,60, prevăzută cu dis-
pozitive de limitare şi decantare a apei, grătar,
deversor, vană de spălare şi vane de admisiune.
Această cameră de apă serveşte şi drept castel
de apă.
Un descărcător pentru apele mari prevăzut cu
un bazin şi o conductă de racor<l în spre o conduc-
tă de descăncare.
Pig . 74.- Vedere spre priza pe Râul lalomita a canalului de Două conducte forţate de câte 2,00 m. diam. şi
deriva tie Bilci u re ş ti -Gh i mpatJ. 17 ,00 m. lungime, din tole de fier nituite.

https://biblioteca-digitala.ro
108 CANALE DE DERIVAŢIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA

O conductă de descărcare de aceeaşi dimensiu- Baranga, are secţiunea udată maximă a canalului
ne ca mai sus care străbate subsolul centralei şi se 18,8 mp, taluzele I / 1,5, lăţim e a la bază 5,8 m, iar
termină într'un distrugător de energie special am- sus 12, 10. Corespunzând unei raze hidraulice 1.4
plasat în canalul de fugă. m şi unei pante a radierului 0,31 °/ 00 •
O centrală hidroelectrică cuprinzând turbine Ka- Valoarea instalaţiuni'lor după deviz este de 22
plan cu ax vertical de câte 900 CP. fiecare, cu milioane lei.
428 ture pe minut, acuplate direct cu alternatori V a r i a n t a li-a. Această soluţie reprezintă
trifazici cu tensiunea la borne 5500 V. la 50 pe- tipul unei centrale cu turbine Francis în camere
rioade pe secundă. deschise, fig. 77, ş i constă din u r mătoar e l e insta-
Debitul maxim co nsumat de fi ecare turbină este laţii :

mtTRALA HIDRo-EUC1R/C8
. 6H!Hff!71
""""'

Fig . 76. - U zina hidroelectrică Ghimpa ti (Va ria nta I-a ).

de 7,5 mc/sec., la căd e ri brute variind între 13,7 O camerăde apă asemănătoare cu aceea de-
şi 15,8 m. şi căderi nete variind între 10,5 şi scrisă la varianta l-a prevăzută de asemenea cu
12,1 m. grătar, 2 stăvilare care o s epară de camerele tur-
O staţi e de transformare şi tablouri electrice în binelor, un deversor cakulat pentru debitul de
legătură cu canalizăril e electrice interioare. 7 mc/sec. şi 3 vane de spălare.
Diferite instalaţiuni auxiliare ca macara, atelier, Cu privire la deversare în general rema rc ăm :
grupuri de acumulatori, instalaţie de protecţie , in- In cazul când turbinele consumă debitul max im
stalaţie de aerisire şi aHele. de derivaţi e adică 15 mc/sec. apele din canal ş i
Canalul de fugă de 1.000 ml., lungime .care eva- cameră nu deversează în nicio parte. Când însă
cuează apele din subsolul centralei în spre Colen- turbinele .consumă mai puţin debit decât acela dis-
tina la punctul de confluentă a acesteia cu Valea ponibil se va produce un remuu în lungul canalu„

https://biblioteca-digitala.ro
LACURILOtt DIN NORD-ESTl'L BUCUREŞTILOR 109

~ -
(J?~$.E~~.~„~ '.:.2„_ -=

Fig. 77 . - Uzina hidroelectrică Ghimpaţi (Varianta II-a) .

lui care pune în funcţiune următoarele deversoare : bine în plin, când debitul este mij'lociu, una singură
deversorul din camera de apă deasupra uzinei si- iar .când debitu l este minim funcţionează numai
tuat la cota 136, 17 de 10,00 m. lungime corona- turbina dublă cu un singur rotor celălalt fiind în-
ment cu debit maxim de 7 mc/sec„ apoi deversorul chis. Regulatorii turbinelor se găsesc în sala de
din Valea Cojasca la cota 137,93 şi însfârşit în- maşini, alăturată acestor camere. Puterea turbine-
treg sistemul de deversori dela barajul Ialomiţa. lor este de 800-900 CP., fiecare la o cădere netă
Un descărcător
.care leagă deversorul din came- ce variază între 10,57 m şi 12, 17 m corespunzând
ra superioarăcu canalul de fugă, distrugerea apei unei căderi brute 13,71-15,81. Numărul de în-
fiind asigurată de un sistem ele trepte şi saltele de vârtiri 250 ture pe minut.
apă . Grupurile electrogene constau din alternatori
trifazici de câte 900-1 OOO kVA, 1000 ture/minut.
Turbinele sunt formate din 2 grupuri Francis, 6600 V., acuplaţi la turbine prin intermediul unor
un grup Francis gemene adică două rotoare şi un angrenaje speciale „Stirnradgetriebe" care demul-
aspirator, iar al doilea Francis dublă cu două ro- tiplică turaţia dela 250 de ture ale turbinei la 1000
toare şi 2 aspiratori.
de ture pe minut.
S'a ales acest dispozitiv eterogen pentru motive Dacă nu s'ar fi adoptat acest sistem, alternatorii
de funcţionare optimă la diferite regimuri de apă. cu turaţii de 4 ori mai mică decât s'a prevăzut ar
Când debitul este mare, funcţionează ambele tur- fi trebuit să aibe un diametru de 3,50 m. şi ar fi

https://biblioteca-digitala.ro
110 CANALE DE DERIVAŢIE ÎN LEGĂTURĂ CU ·ASANAREA

--
;t;;
s;;

l
l::
- = eu :!1uttr1 !5=
&
1
i: J:

Fig. 78. - Profilul canalului Mogoşoaia-Băneasa .

costat de 21 / 2 ori mai mult decât alternatorii pre- tăm lacul Snagov fără nicio altă lucrare, avantaj
văzuţi. secundar rezultat automat prin lucrările noastre.
Investiţiunile variantei II-a se ridică după deviz Linia de transport 15.000 V. urmăreşte Valea
la suma de 19.000.000 lei. Colentinei pe circa 27 km şi va fi racordată fie la
Comparând variantele se constată următoarele : linia Bucureşti-Ploeşti, fie în altă variantă la linia
Varianta l-a este cu 3 milioane lei (15,7 % ) mai Arcuda-Ulmi.
scumpă decât varianta li-a. Producţia de energie anuală după transformare
Stăvilarul amplasat în valea Cojasca permite în şi transport cifrând pentru un an mijlociu 7 milioa-
epoce de abundenţă de apă pe Ialomiţa să alimen- ne kWo., pentru un an secetos circa 4 milioane

- ·~ -

-( -
-~--
CAlfAJJ/L „7
TEIU-RJlfDffll .,.

---
,
..
..
~ - „·
„ .„.
„ ••• ·: ·

~ 1

-- ·

Fig. 79. - Plan de situaţie ai canalului T ei-Fundeni.

https://biblioteca-digitala.ro
LACURILOR DIN NORD~ESTUL BUCUREŞTILOR 111

Fig. 80. - Profilul tranversal al canalului Tei-Fundeni.

kWo, va servi pe de o parte electrificărilor ru- 2. Micşorarea pierderilor prin evaporare şi in-
rale, iar pe de altă parte la pomparea apei potabile filtraţie.
în uzinele Ulmi-Bragadiru-Grozăveşti. 3. Utilizarea energiei apei la Băneasa .
R e n t a b i I i t a t e a C e n t r a I e i. Dacă se 4. Eventual irigarea terenurilor riverane în caz
consideră numai investiţiile în centrală, kWo. re-
de abundenţă de apă .
vine pentru un an normal la 0,6 lei, iar pentru Lungimea .canalului eiste de 5 km. şi poate duce
un an secetos la 1 leu loco Bucureşti, aceasta în un debit maxim de 15 mc/sec.
ipoteza unei dobânzi de 8% şi amortisment pe 50
Intre lacul Tei şi Fundeni s'a proie.ctat construi-
ani cu 4%.
rea unui canal de rectificarea râului Colentina,
Dacă s'ar raporta producţia la cheltuelile anuale
fig. 79. Lungimea canalului este de 3 km, secţiunea
corespunzând întregei învestiţii (lucru de altfel ne-
traversală având 15 m la fund apoi pante de 1 :5,
logic pentrucă lucrările de derivare şi captare a
1 :4, 1 :2 şi 1 : 1,5, ajungând la o lăţime la corona-
Ialomiţei se creează în scopul asanării lacurilor şi
ment de 44,00 m. (fig. 80).
se execută fără a fi în funcţie de centrala Ghim-
paţi) am obţine un preţ de revenire de 0,821 lei
NAVIGAŢIA PE LACURI.
pe kWo„ pentru un an normal şi de 1,503 lei pe
kWo. pentru un an secetos.
Examinând profilul în lung al lacurilor se ob-
servă că între nivelurile lor există diferenţe variind
CANALE DE RECTIFICARE.
intre 4,00 şi 9,00 m. (fig. 81 ).
După ce am examinat canalul Bilciureşti - Ghim­
Astfel între :
paţi voiu expune în linii generale caracteristicele
Herăstrău şiFloreasca-Tei 4,00m . ;
celorlalte canale din ansamblul lucrărilor de asa-
Floreasca-Tei şi Fundeni . 9,00m.;
nare a Văii Colentina.
Fundeni-Pantelimon 2,00 rn.;
Dela lacul Mogoşoaia, spre lacul Băneasa, râul
Pantelimon-Cernica . . . 6,00m.;
Colentina se desfăşoară pe o lungime de 17 km„
Cernica-Dâmboviţa . . . 7,00m.;
şerpuit şi cu maluri joase.
Configuraţia terenului pe această porţiune per- Vedem dar că o navigaţie continuă nu este posi-
mite construirea unui canal de derivaţie, ce are bilă şi va trebui să se execute un număr de ecluze.
punctul de priză în lacul Mogoşoaia şi se termină Uzinele Comunale studiază în prezent prooctele
în lacul Băneasa printr'o cădere de 12,00 m. respective şi un anteproect pentru ecluz;i_ Herăs­
Se realizează prin acest canal : trău-Floreasca-Tei se poate vedea în figura 82.
I . Scurtarea traseului parcurs de ape. Se va instala alături de deversorul sifon şi va fi

https://biblioteca-digitala.ro
112 CANALE DE DERIVAŢIE ÎN LEGĂTl RA CU ASANA.HE~ LAC URILOR DIN r ORO-EST UL BUCUREŞTILOR

PROFIL IN LUNG Al LACURILIJR


LUNG .= 1: so OOO
SCARA { INALT. = 1: 250

:n--
I -~. .
.......... • """'™'
VALE A C OLE NT I N EI

r l..\fl lllLI~ I.li t'l llL'- I 11"1.l"I - -,


I
! LU-Ul UIDSol
\ -.t1(11AS'ftA*J o.#C.i.'t
rulR1AS;.A •ro

F,g . 81. - Profil in lung .

dimensionată pentru a se permite edu-


f
zarea vaselor de agrement.
I .~ Camera ecluzei va avea astfel 5 m.
J J
(' lăţime şi 20 m. lungime . Porţile voi fi
··' ... /
obişnuite şi se vor manevra electric.

Timpul de ecluzare este în medie 5


minute.
lntrucât proectele de detaliu ale ca-
nalelor din cursul râului Colentina îm-
preună cu lucrările lor accesorii, sun1
întâiu în curs de întocmire, am dat aci
numai generalităţi asupra lor.
Urmează a se face la timp descrierea
completă a acelor lucrări.
lnch eiu acuim cu menţiunea c:ă an-
samblul lucrărilor de asanare a lacuri-
lor va fi realizat după programul „Uzi-
nelor Comunale Bucureşti " în 1941.
Atunci, într'adevăr, lacurile formate
de râul Colentina, vor .contribui într'o
largă măsură la modernizarea Capitalei
noastre.

Fig. 82. - Ecluza Herăstră u.

https://biblioteca-digitala.ro
PARTEA V-a

REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIŢEI


IN LEGĂTURĂ CU CANALIZĂRILE ORAŞULUI
BUCUREŞTI

DE

INGINER ANASTASIE G. VUZITAS

https://biblioteca-digitala.ro
·~

https://biblioteca-digitala.ro
REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIŢEI IN LEGĂTURĂ
CU CANALIZĂRILE ORAŞULUI
EU CURE ŞTI *).
de lng . ANASTASIE G. VUZITAS

A) INTRODUCERE ŞI CONSIDERAŢIUNI
GENERALE.
1. Cursurile de apă şi aşezările omeneşti.

STE un fapt constatat că majoritatea aş eză ­

E rilor omeneşti, sate sau oraşe, s'au stabilit


aproaipe întotdeauna pe un curs de apă sau
în vecinătatea unui .curs de apă. Această caracte-
ristică nu aparţine numai vremurilor vechi când
erau mai puţine posibilităţile de a suplini lipsa
unui curs de apă.
Această necesară apropiere între aglomeraţiuni
şi apă o urmează şi aşezările mai noui.
In afară de posibilitatea unui transport pe calea
apei şi a alimentării cu apă pentru băut, pentru
care mai există şi alte posibilităţi cunoscute şi de
cei vechi, necesitatea de a avea aproape un curs
de apă a pornit şi dela cerinţele higienice care au
devenit din ce în ce mai pretenţioase cu scurgerea
vremei şi cu progresul civilizaţiei.
Dela această fol·Jsinţă pe care a impus-o con-
2. Folosinţa la canalizări.
diţiile speciale şi reli eful solu:ui, s'a trecut repede
Un curs de apă străbătând sau trecând în veci- la celălalt rost al unui curs de apă : la captarea şi
nătatea unei aglomeraţiuni. constitue un canal .co- canalizarea apelor rezultând din utilizările casnice.
lector care în ·primul rând canalizează apele fluvia- Ap ele menajere şi apele murdare nasc odată cu
le sau rezultate din topirea zăpezilor. viaţa aglo1neraţiunilor, iar aglomeraţiunile se sta-
Datorită pantei către vadu l principal pe care o bilesc totdeauna acolo unde găsesc întrunite o su-
au în genere malurile unui curs ele apă, apele se mă de condiţiuni favorabile pentru viaţă. Dela în-
scurg prin gravitaţiune, prin canalizare naturală ceput omul a căutat să ajute natura, să îmbună­
superficială şi în felul acesta inundaţiile şi stagnă­ tăţea scă .condiţiunile de viaţă şi chiar să creeze
rile de ape nu au un caracter prea pronunţat. noui condiţiuni favorabile. Oraşului Bucureşti, pri-
1
) Cooferintă tloută la Societatea Politecnică 8 Martie mii locuitori i-au ales o aşezare favorabi l ă, din
1936 în ciclul organizat de Institutul Român de Energie .> imţ practic ,din instinct, în orice caz nu din în-
(1 . R. B.) . tâmplare.

https://biblioteca-digitala.ro
116 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIŢEI ÎN LEGĂTURĂ

3. Râul Dâmboviţa şi oraşul Bucureşti. B) CONDIŢIUNI NATURALE ALE REGIUNEI


BUCUREŞTI.
Râul Dâmboviţa a constituit şi constitue pentru
1. Caracteristice geografice, hidrografice
Bucureşti şi împrejurimi canalul principal de scur-
şi meteorice.
gere al apelor de ploaie, iar întreaga reţea de ca-
nalizare subterană executată în urmă este în legă­ Din punct de vedere hidrografic, partea din nord
tură cu acest colector principal al apelor. Exploa- a oraşului se deosibeşte de partea din sud. La nord
tarea şi funcţionarea reţelei de canalizare a ora- este râul Colentina .cu caracter mai mult stabil, în
şului este deci în legătură cu regimul de scurgere ş irul de lacuri cu apă aproape stătătoare. La sud

Fig. 83. - Relieful Municipiului Bucure ş ti.

al apelor pe râul Dâmboviţa, ambele influenţân­ este Dâmboviţa cu caracter pronunţat de nestabi-
du-se reciproc. litate. Din continua mutare ce o suferea cursul
Dâmboviţei în trecut, au născut grădiştele cari
Pornind dela această dependenţă, mi-am propus
formau colţurile pitoreşti ale ora~ului vechi. Tot
să arăt cari au fost principiile avute în vedere la
din nestabilitatea r?.ului Dâmboviţa a rămas lacul
executarea lucrărilor pe râul Dâmboviţa şi la ca- Cişmigiu, lacul Parcului Carol, Valea Plângerei,
nalizări, care este regimul hidraulic al Dâmboviţei
toate resturi ale braţelor întortochiate de pe vre-
şi cum s'a modifi,cat acest regim în urma lucrărilor muri ale Dâmboviţei, părăsite cu vremea sau go-
şi situaţiilor noui creiate şi cari ar fi sugestiile de nite prin nouile amenajări.
făcut pentru ameliorarea în viitor a scurgerii apelor Şi din punct de vedere al reliefului, partea de
pe cursul Dâmboviţei, în legătură cu funcţionarea nord a Bucureştiului se deosebeşte de partea din
reţelei de canalizare a oraşului Bucureşti. stid.- După cum se ved e în harta figurei 83 pe

https://biblioteca-digitala.ro
CU CANALIZĂR ILE ORASULUI BUCUREŞTI 117

partea dreaptă a Dâmboviţ e i relieful solului este 2. Canalizarea naturală a apelor fluviale.
mai neregulat, constituind un obstacol pentru scur-
gerea naturală a apelor. Pe partea stângă, relieful Apele de ploaie vin către Dâmboviţa prin ca-
este mai regulat ş i prezintă o pantă uniformă că­ nalizare naturală superficială - direct în râu, sau
zând către râu , s ituaţiune care favorizează scurge- indirect în afluenţii săi. Când spunem Dâmboviţa
rea apelor. se înţelege tot bazinul tributar, cu afluenţii săi,
Lµnca Dâmboviţei este for mat ă din aluviuni fa- din care cel mai important este Colentina cu ş irul

.BAZINUL RAUWI DAMBOVIŢA ·


LA BUCUREŞTI .
SCARA = 1:100000

Fig . 8i. - Dâmbov iţa şi Argeşul inferior.

vorizând desvoltarea vegetaţiei ; o parte din apele de lacuri din Nordul Bucureşt iului, către .care se
meteorice este deci absorbită de teren. indreaptă o parte din apele ce cad în zona ora-
După datele oficiale, Bucureştiul primeşte o ş ului.
cantitate de ploaie de circa 560 mm. pe an în me- Bătrânii s'au folosit la început numai de canali-
diu, iar clima este mai mult co ntinentală. Tempe- zarea naturală, canalizare ,ce a fost u ş urat ă prin
ratura medie vara este de 17 grade iar iarna de pantele natural e către vadul Dâmboviţei şi vadul
5 grade. Diferenţa între temperatura maximă şi Colentinei.
minimă poate a'.111ge uneori cifre impresionante ; Acest fapt explică motivul pentru care oraşul
s'au înregistrat chiar 70 grade. vechi s'a desvoltat mai mult pe malul stâng al

https://biblioteca-digitala.ro
118 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIŢEI ÎN LEGĂTURĂ

Dâmboviţei decât pe malul drept, unde condiţiu­ zaca, unde s'au început primele lucrări de .cana-
nile de scurgere a apelor sunt mai grele. lizare subterană.
ln secolul al XVII-iea apa Dâmboviţei servea Ia
3. Bazinul râu!ui Dâmboviţa până la oraşul băut după ce era bătută şi limpezită cu piatră a-
Bucureşti.
cră. Puţuri erau atunci puţine şi populaţia săracă
Dâmboviţa vine din regiunea muntoasă, deci are avea numai apa Dâmboviţei pentru alimentare şi
un anumit regim : cu diferenţe de debit foarte mari trebuinţe casnice.
şi bruşte, provocând revărsări întinse ; deci un re- Debitul râului era atunci foarte variabil. In seco-
gim hidraulic variabil şi foarte instabil - regim lul al XVIII-iea pe timpul unei mari secete, locui-
torenţial. torii Bucureştiului din susul apei au barat râul a-
- Curge în direcţiunea Est-Sud (a se vedea harta caparând astfel apele ; locuitorii din josul apei au
figurei 84) spre Brezoi a Ia cca. 40 km., departe avut atunci mult de suferit din cauza lipsei de apă,
de Bucureşti, unde s'a amenajat o descărcare de căci albia a rămas seacă. In 1779 deasemeni ali-
ape în Ciorogârla. La 20 km. distanţă de Bucureşti mentarea cu apă a suferit căci în acel an Dâmbo-
la Joiţa-Arcuda, Dâmboviţa este ,captată în filtrele viţa a venit foarte tulbure, cu ape excepţional de
pentru alimentarea cu apă potabilă a Bucureştiului murdare. Astăzi Dâmboviţa nu mai provoacă inun-
şi are aci o a doua descărcare în Ciorogârla. daţiile de altă dată. când - după cum spune lo-
După ce Dâmboviţa primeşte pe partea stângă nescu-Gion în Istoria Bucureştiului - apele se re-
râuleţul Jlfovăţ, curge înainte pe lângă satul Bâcu vărsau aşa de mari încât colina Im Radu Vodă pă­
spre Ciurel, unde intră în oraş. La eşirea din oraş rea o insulă în mijlocul unei mări Îlltinse de apă,
Dâmboviţa primeşte tot pe partea stângă, râul în care s' a înecat Vlad Vodă pe la 1532.
Colentina la Tânganul şi apoi curge mai departe Regularizarea cursului şi debitului Dâmboviţei
vărsându-se în Argeş la Budeşti-Plătăreşti. intre Lunguleţul şi Tânganul, sistematizarea ma-
Colentina începe din judeţul Dâmboviţa şi curge lurilor pe cursul din oraş şi executarea canalizări­
tot în direcţia Est-Sud trecând pe la Ghimpaţi, lor subterane, au pus ,capăt inundaţiilor în Bucu-
Crevedia, Buftea şi apoi trece prin Nordul Bucu- reşti.
reştiului formând un şir de lacuri ru apă aproape Intenţia de a descărca apele mari ale Dâmboviţei
stătătoare. în Ciorogârla şi Argeş a existat şi în trecutul mai
Debitul obişnuit al râului Colentina este astăzi depărtat ; pe o hartă veche s'a găsit trasat proec-
cu mult mai mic ca al Dâmboviţei; situaţiunea se tul unui canal ele descărcare între Damboviţa şi
va schimba în viitor după terminarea lucrărilor ce Argeş - canalul lui lpsilante.
sunt în execuţie pe valea Colentinei.
2. Canalizarea naturală superficială către
lnainte de a fi regularizat, Dâmboviţa era u11
Dâmboviţa.
1 âuleţ care în vreme obişnuită avea numai puţină

apă : uneori nici 2 mc/sec. şi aceasta răspândită Scurgerea apelor de ploaie şi uzate se făcea în
pe o albie prea întinsă. La ploi mari însă, Dâmbo- vechime, direct în Dâmboviţa. La început apele se
viţa era un torent vijelios cu apă multă şi repede ; scurgeau în oraş prin şanţuri deschise, pe rigolele
câteodată ajungea Ia 30 mc. şi excepţional a ajuns uliţelor până în depresiunile naturale, de unde ape-
şi la 125 mc/sec. le erau îndrumate spre vadul Dâmboviţei care
avea un traseu foarte regulat şi inst;ibil. Mai târziu
C) ISTORIC.
s'au executat şanţuri mai adânci - de aproape
1. Folosinţa în trecut a apelor Dâmboviţei. 80 cm. - şi zidite în mijlocul străzilor. Străzile
Bucureştiul vechiu era udat la Vest de Dâmbo- erau acoperite cu podină de lemn, iar sub podină
viţa iar la miazăzi şi răsărit de gârla Bucureşcioa­ apele se scurgeau din aşa numitele lagumuri (ba-
ra, azi dispărută. Bucureşcioara isvora din o baltă, tacuri) sau case de apă; un fel de recipienţi sau
ce se găsea pe locul actualei grădini a Icoanei şi hasnaJe.
se vărsa în Dâmboviţa cam în dreptul străzii Ba- Această canalizare superficială nu putea fi mul-

https://biblioteca-digitala.ro
CU CANALIZĂRILE ORAŞULUI BUCUREŞTI 119

ţumitoare şi suficientă : şanţurile se împotmoleau 3. lnceputurile de cana:iză; i subterane în


des şi ·apele murdare stagnau, constituind adevă­ oraşul Bucureşti.

rate focare de infecţie. Executarea lucrărilor de canalizare subterană


începe în anul 1847 când s'au construit primele
Din cauza lipsei de pantă şi a lungimilot n:iari, două canale de piatră scurgând apele în Dâmbo-
şanţurile trebuiau să fie adânci şi largi ; ele cereau viţa. Unul scurgea şi apele gârliţei Bucureş.cioara
o întreţin~re costisitoare şi coi:pul podarilor avea şi avea descărcarea în Dâmboviţa cam în dreptul

fig . 85. - Sistematizarea Dâmboviţei din anii 1881-1886.

aceasta în grije. Şeful acestui corp - marele Ciş­ actualei străzi Bazaca lângă piaţa de flori desfiin-
migiu - avea grija râului Dâmboviţa, iar gravu- ţată de curând ; al doilea canal începea din locul

rile vechi îl reprezentau ţinând râul în hăţuri adică unde este astăzi Bursa şi se descărca în Dâmbovi-
înfrânând şi regulari zând , pe cât se putea atunci, ta cam în dreptul podului Rahova. In 1862 s·a con-
regimul hidraulic. tinuat executându-se şi alte canale, pentru prima
oară în beton.
Prin înfiinţarea cişmelelor publice pentru alimen-
Intre 1881-1886 Profesorul In gin er Burkli Zie-
tarea cu apă, cum şi prin pavarea străzilor, s'a
gler dela Politechnica din Zurich proectează şi exe-
mărit peste măsură cantitatea de apă ce se scurgea
cută lucrările pentru rectificarea ş i sistematizarea
sub străzi, aşa încât se impuse repede construirea Dâmboviţei şi în leg ăt ur ă cu a.ceasta o reţea de
unei .canalizări subterane. canalizare cu o clesvoltarc ele 40 km .

https://biblioteca-digitala.ro
120 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVI'f EI Î N LEGĂTURĂ

Fiy . 86. - Si s temati zarrd Dâ in hov iţei .

Pig. 87. - Extinderea sistem atizării Dâmbovitei la Ciurel in anul 1900.

https://biblioteca-digitala.ro
CU CANALIZĂRILE ORAŞULUI BUCUREŞTI 121

Pig. 88. - Sistematizarea Dămbo v itei la Grozăveşti.

4. Sistematizarea şi regularizarea Dâmboviţei. Sistematizarea malurilo r cu profil regulat s'a fă­


cut în interi orul o r aş ului dela Podul C. F. R. dela
Rectificarea cursului ş i regularizarea ·debitului Gro z ăveşt i (linia Gi urgiului ) ş i până la Vitan la
Dâmboviţei s'a făcut pentru porţiun ea cuprinsă ieşirea din Bu c ur eşt i . Atât la Grozăveş ti cât ş i la
intre Lunguleţul şi Tânganul . Vitan s'a făcut câ te o cădere care avea rostul de a

fig . 89. - Sistematizarea Dâmbovite1 ln amonte de Grozăveş ti.

https://biblioteca-digitala.ro
122 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIŢEI ÎN LEGĂTURĂ

uşura scurgerea apelor în aval , aşa încât să nu se gularizat la 8 mc/sec. debitul apelor ce sunt ad-
poată produce împotmoliri. mise a trece prin Bucureşti.
Sistematizarea a constat din adâncirea fundului Totuşi debitul admis în oraş variază între l
în mediu cu 6 m„ uniformizarea pantei, tăer e a co- rnc/sec. şi 4 mc/sec. maximul fiind 8 mc/sec. Cau-
turilor şi braţelor, executarea unui profil regulat zele acestei variaţiuni se vor expune mai la urmă.
de scurgere, trapezoidal. Pantele taluzelor au în - Apele între.când debitul, admis în oraş şi pe acel
clinarea l: 2 dela fund până la banchete şi l: 11 / 2 captat pentru alimentarea dela Arcucla, s'a derivat:
dela banchete în sus. Taluzele s'au pereat pe par- o parte sunt îndrumate în Ciorgârla prin cele două
tea inferioar ă şi s'au brăzduit pe partea superioa- s tăvilar e de descărcare, iar altă parte s'a luat prin
ră. Lărgim ea profitului începe dela 5 m. la fund un canal alimentând Uzina Comunală dela Groză­
ş i ajunge la I I m. la ni ve lul banchetelor. Banche- v eş ti.

PROFIL TRANSVERSAL AL ·oAMBOVITEI


PODUL -GROZAVESTI
SCARA 1cm =0.50m.

Fig . 90. - PoduJ dela Groză v eşti .

tele au câte un metru lăţime, iar la înălţimea ma- Sistematizarea malurilor Dâmboviţei a trebuit
lului lărgimea canalului este în mediu de 30 m. ulterior să fie extinsă în afară de oraş, în sus de
ln ă lţimea de 1,50 m. dela fund, cotă la care s'au Grozăveşti. ln 1900 căderea dela Grozăveşti a fost
pus banchetele, corespunde unui debit de 8 mc/sec. desfiinţată şi albia râului a fost amenajată în a-
Fundul canalului s'a căptuşit cu o podină din monte până la Ciurel, unde s'a executat o nouă
scânduri de ştejar susţinute pe grinz i şi piloţi. S'a cădere şi und e este şi priza canalului de aducerea
exe.cutat această căptuşire cum ş i perearea taluze- apei la Uzina Comunală dela Grozăveşti. A se ve-
lor spre a se obţine o suprafaţă mai favorabilă dea fig. 87-89.
pentru scurgerea apelor. A se vedea fig. 85-89. La executarea acestei amenajări în amonte de
Prin stăvilarele din amonte, înainte de intrarea Grozăveşti a contribuit inundaţia dezastruoasă dela
Dâmboviţei în oraş, la Brezoaia ş i Ciurel, s'a re- 27 Aprilie 1893 când apele mari au rupt digurile

https://biblioteca-digitala.ro
CU CANALIZĂRILE ORA5ULUI BUCUREŞTI 123

din amonte dela Conteşti şi când apele Dâmbo- nalizare a trebuit să ţină seamă şi să păstreze re-
viţei unite cu ale llfovăţului au năvălit în oraş pro- ţeaua de canalizare ce era executată la acea vre-
ducând una din cele mai remarcabile revărsări. me şi care nu putea fi părăsită. Deasemeni el a
Cartierele Grozăveşti şi Cărămidari au rămas sub trebuit să ţină seamă şi de condiţiunile create
apă. Debitul Dâmboviţei a fost atunci aproape 125 prin rectificarea şi amenajarea râului Dâmboviţa,
mc/sec. ; nivelul atins atunci de ape se poate ur- in {:are reţeaua avea descărcare.
mări în fig. 95. Reţeaua de canalizare a oraşului captează apele

Deşi profilul transversal al Dâmboviţei este ca- de ploaie căzând în raza oraşului ; terenurile din
pabil de un debit prea suficient, în mediu .cca. 220 jurul Bucureştiului au înclinări şi scurgeri în afară,
mc/sec., totuşi din cauza podurilor executate în aşa că din jurul Bucureştiului nu vin ape spre oraş.
urmă, secţiunea de liberă scurgere s'a găsit mult S'a prevăzut în proectul general de canalizare
redusă. o singură reţea de .canale în care sunt îndrumate
S'au executat poduri în boltă cu timpanele pline, atât apele de ploaie cât şi cele menajere. Curgerea
ce au redus până aproape 50% secţiunea liberă, apelor se face pe calea gravitaţiunii urmând pan-
după cum se vede în fig. 90. ln felul acesta apele tele succesive. Reţeaua comună a apelor fluviale
excepţionale ca cele venite la 1893 nu se pot şi menajere este o soluţie mai eftină, mai simplă

scurge decât cu mare greutate şi întârziere. Totuşi, şi are avantajele: nu complică prea mult subsolul,

de când s'a prelungit în amonte de Grozăveşti, iar întretinerea este uşurată, căci apele ele ploaie
sistematizarea Dâmboviţei, nu s'au mai produs re- curăţă de depozite reţeaua de canalizare.

vărsări pe traseul din oraş al râului adâncit, adică Configuraţia specială a terenului a contribuit la

dela Ciurel la Vitan. adoptarea sistemului de canale colectoare inter-


ceptate pe etaje de colectoarele generale. Aceste
D) CANALIZAREA ORAŞULUI BUCUREŞTI. colectoare generale sunt descărcate la ploi mari
1. Consideraţiuni generale. prin canale descărcătoare conducând apele direct
Reţeaua de canalizare executată între 1881 şi în Dâmboviţa. Datorită acestui sistem de canale
1886 de Burkli Ziegler a fost completată în urmă. colectoare interceptate, pantele şi iuţelele de scur-
Totuşi ea deveni repede insuficientă şi apele de gere a apelor se repartizează uniform în retea.
ploaie .continuau să provoace inundaţii în oraş. La Prin adoptarea canalizării pe etaje, s'au creiat
reţeaua de canalizare, ce s'a executat att:nri, nu situaţiuni favorabile ce au ajutat la găsirea solu-
s'a avut în vedere o unitate, un plan diredor aşa tiilor pentru extinderea reţelei în scopul de a de-
încât au rezultat situaţiuni defavorabile la extinde- servi şi zonele noui ale oraşului. 111 adevăr canalele
rile din urmă şi s'au ivit defecte de funcţionare colectoare superioare dispun de o cădere mare şi
inerente unor întocmiri disparate. deci se pot prelungi ceea c:e nu se poate face la
In 1889 Serviciul Apelor al Primăriei oraşului colectoarele inferioare de pe splaiuri ce au o pan-
întocmeşte un proect de extinderea reţelei exis- tă disponibilă mică. Dispoziţiunea unei canalizări
tente la acea dată. Proectul nu a putut fi pus în pe etaje a fost o bună previziune şi pentru execu-
executare din lipsa miiloacelor bănesti. tarea în viitor a staţiei de epuratie, care cere o di-
ferenţă de nivel faţă ele cursul receptor.
2. Proectul general de canalizare al oraşului. ln proectul general de canalizare s'au prevăzut
La 1909 se elaborează la Serviciul Primăriei un cât.e două colectoare generale pe fiecare din malu-
proect general de canalizare, întocmit pe baze rile Dâmboviţei : câte unul pe fiecare din splaiuri
noui şi cu previziuni largi pentru viitor. Conducă­ şi câte unul la fiecare etaj, deci două colectoare
tor al studiilor şi autor al proectului a fost d-l Prof. generale inferioare şi două colectoare generale
Inginer Dionisie Germani. Şef al Serviciului, sub a superioare. La ploi mari, canalele colectoare gene-
cărui îndrumare s'a trecut apoi la executarea lu- rale inferioare se descarcă direct în râu prin gu-
crărilor. rile de deversare aşezate lângă firul apei ; cana-
Din motive economice, proectul general de ca- lele colectoare generale superioare se descarcă

https://biblioteca-digitala.ro
124 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIŢEI ÎN LEGĂTUR~

CANALIZARE SUBTERANA
DETALII

TIP OVOID 270/180

TIP CLOPOT 200/l40

Fig . 91. - Sectiuni caracteristice de colectoare.

prin canal e deversoare, ce traversează oraşul şi a ţine seamă · de : absorbţia pământului şi felul pa-
conduc apele de ploaie direct în Dâmboviţa. Prin vajului, desimea construcţiunilor, valoarea medie
intercalarea acestor canale deversoare cari să a intensităţii apelor pe suprafeţe întinse şi întâr-
funcţioneze numai în timpul ploilor, s'a putut ob- zierea ce o pun apele de a se aduna în reţea. ln
ţine nu numai uşurarea întregei reţele de canali- fig. 91 se arată elemente ale reţelei de canale.
zare, dar s'au putut prinde în urmă în canalizarea Pentru motive practice şi economice s'a admis
oraşului şi apele provenind din nouile extinderi la proectarea canalizărei ca prin colectoare să Sl:
alipite oraşului - comunele suburbane. scurgă pe timpul ploilor numai o parte din apa a-
dunată ; restul se descarcă direct în Dâmboviţa,
clupă ce prin amestec ape1e murdare men_ ajere au
3. Principii şi norme de calcul.
suferit o diluare suficientă. Diluarea admisă la ca-
Calculul hidraulic al reţelei de canalizare s'a nalizarea Bucureştiului este de gradul 4 adică des-
făcut împărţind oraşul în trei zone de diferită den- cărcarea apelor în râul Dâmboviţa se fa.ce numai
sitate : 400 loc./ha.; 300 loc./ha. şi 200 loc./ha. după ce apa menajeră s'a amestecat cu de trei ori
S'a luat pentru fiecare din zone o cantitate de ape atâta apă pluvială, care în genere este o apă cu-
menajere : un litru/sec./ha. ; 3/4 litru/sec./ha. şi rată. Aceste descărcări pe traseul din oraş al Dâm-
1
/ 2 Jitru/sec./ha. Pentru apele de ploaie s'a luat boviţei, nu prezintă neajunsuri din punctul de ve-
respectiv 11 O litri/sec./ha., 60,30 şi 15 litri/sec./ha. dere sanitar; ele au loc numai pe timpul ploilor
pentru Jocuri virane. Cantitatea de apă pluvială cc mari, .când şi pe râu vine apă în cantitate mare şi
s'a admis în reţea s'a dedus pe baza unei ploi cu cu iuţeală mare, obţinându-se în felul acesta o
intensitate maximă 170 litri/sec./ha. La această sporire a diluărei.
cantitate s'au aplicat coeficienţii de reducere spre ·111 proectul general de canalizare s'a proectat

https://biblioteca-digitala.ro
CU CANA LlZĂRILE ORAŞULUI BUCUREŞTI 125

şi un canal deversor care să ducă o parte din ape- Dâmboviţei s'au ridicat până aproape ele bolta po-
le pluviale căzând în nordul oraşului, direct în durilor (a se vedea fig. 92) .
râul Colentina, în Jacul Fundeni. Cu această ocaziune s'au produs în oraş inun-
In ceea ce priveşte funcţionarea deversoarelor daţii din cauză că deversoarele canalizărilor nu au

este de menţionat d ele s'au construit ţinându-se putut funcţiona. Nivelul apelor pe Dâmboviţa fiind
seamă de condiţiunile pentru cari a fost amenajat prea ridicat, guril e cana lelor descărcătoare au fost
cursul Dâmboviţei adică : o adâncime suficientă înecate, iar apa din canalizare a refulat pe alocu-
şi un debit constant de 8 mc. plus încă 10 mc. rea în subsoluri şi a inundat străz ile de cotă joasă.
vtnind direct în râu din oraş pe cale superficială Vederile respective dela fig. 93 şi 94 arată în ce
sau subterană. Acest debit total ar corespunde cu mă·sură a r es imţit populaţia capitalei efectul aces-

o înălţare a nivelului apelor pe Dâmboviţa cu cca. tei ploi torenţiale. Durata ei nefiin,cl mare, nu s'au
50- 60 cm . deasupra banchet elor. ln realitate îns ă, înregistrat pagube.
nivelul ape lor se ridică mult la ploi mari. Anul In trecut s'au înregistrat ploi mai .mari şi ele du-
trecut în Apri li e clupă o ploaie torenţială apele rată relativ importantă . La 24 Mai 191 O a plouat

Fig . 92 . - Podul din Plata Senatului.

https://biblioteca-digitala.ro
126 REGI.MUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIŢEI ÎN LE~ĂTURĂ

Fig . 93. - loundatii !n cartiere periferice necanalizate .

timp de 2 ore încontinuu o cantitate de 125 litri


pe sec./ha.
La 16 August 1934 deasemenea o ploaie a durat
aproape o oră şi a provocat o umflare a apelor
destul de importantă pe traseul din aval al Dâm- La întocmirea proectului general de canalizare
boviţei. Diagramele respedive dela fig. 95 şi 96 s'a avut în vedere a se canaliza apele provenind
reprezintă variaţia nivelului în lungul râului Dâm- dela o suprafaţă de 5200 ha. Acest perimetru era
boviţa în punctele principale (la poduri). destul de larg socotit pentru acele timpuri şi cu-
In situaţia actuală deci, funcţionarea canalelor prindea zone exterioare oraşului de atunci, zone
deversoare este împedicată din cauza regimului care în cele mai optimiste previziuni nu se puteau
hidraulic ce se formează pe Dâmboviţa. Se va presupune că vor ajunge a fi înlocuite şi clădite.
vedea mai la urmă cari sunt cauzele cari contribue Bucureştiul avea în 1911 aproape 300.000 locui-

Ia agravarea acestei situatiuni


, , măsurile ce
,cum si tori ; astăzi are aproape 800.000. ·
vor trebui să fie luate pentru a asigura buna func- In 1911, oraşul se mărginea la Cimitirul Sft. Vi-
ţionare a reţelei de canalizare. neri, Sos. Bonaparte, Dudeşti, Abator şi Cotroceni.

https://biblioteca-digitala.ro
CU CANALIZĂRILE ORAŞULUI BCfc'tfE\EŞTI 1'27

Cu to4ta larga previziune avută în proectul dela de condiţiunile în care se găseşte reţeaua existentă
191-1, perimetrul oraşului aşa larg considerat, a ele canalizare, de situaţia în care a fost pus dela
fost depăşit în vremurile noui clupă războiu, când început colectorul principal Dâmboviţa prin siste-
oraşul a luat o desvolta.re excepţională. Oraşului i matizarea dela 1881, cum şi de regimul hidraulic
s'au alipit mereu zone noui, deşi toată lumea a ce s'a stabilit în urmă pe cursul Dâmboviţei.
vorbit şi a evidenţiat necesitatea îngrădirilor. Des- S'au putut totuşi găsi soluţiuni pentru proble-
voltarea neraţională în suprafaţă a oraşului nu a ma canalizării nouilor extinderi ale oraşului, co-
putut fi oprită şi au născut situaţiuni ce apasă pes- munele suburbane.
te măsură bugetul comunei. Pavarea străzilor noui S'a profitat de faptul că mai sunt de executat
deschise, aducerea apei, a luminei şi executarea colectoare prevăzute în proectul general, cărora
lucrărilor de canalizare sunt sarcini mari. li s'a putut da capa.citatea necesară spre a prinde
Problema .canalizărei zonelor noui ale oraşului şi apele zonelor noui. In acest fel s'a rezolvat ca-
nu este techniceşte aşa de simplă, cum este extin- nalizarea comunei suburbane Şerban Vodă. Cu
derea celorlalte lucrări edilitare. Posibilitaea de a ajutorul de noui canale deversoare care să des-
deservi cu canal zone noui depinde în primul rânci carce pe timpul ploilor reţeaua existentă , se vor

Fig . 94 . - Inund a ţii în cartiere ne ca na liza te.

https://biblioteca-digitala.ro
128 REGIMUL HIDRAULIC AL DAMBOVIŢEI ÎN LEGATURA

NIVELUL APELOR J~ Î 1 l ·l 1 ! t l.:!1


PERAULDAMBD~~~ -j~l~~i~~j~J~i~
PLOI EXCEPTIDNALE =: : :. lir:,;
kAA
· ~t~J~~~l~lj~t~~~~~~~
11
.l I l :1 1 ; .I fI 1 i: r t f
I
I
I J J
I
- ....
PLOAIA DIN 2% IV: tll93 „ ...........,.

PLOAIA DIN 24. V. tllO

PLOAIA DIN 11. va t934

li III IV V VI VID IX XI

Fig . 95. - Secţiuni transversale cu ape mari.

putea canaliza ele asemeni noui extinderi ca de a apei Colentina sau Snagovului, la Băneasa. Re-
ex. comunele : Militari, Bucureştii Noui şi Dămă­ ţeaua apei industriale ar fi diferită de reţeaua exis-
roaia. tentă de apă potabilă şi ar fi pusă în legătură cu
Soluţiunile acestea .cari vor asigura can(llizarea reţeau de canalizare a oraşului. Apa potabilă,
comunelor : Şerban Vodă, Militari, Bucureştii­ care este o apă scumpă, nu ar mai fi deci consu-
Noui şi Dămăroaia au fost date de d-l lng. D. R.. mată pentru necesităţi industriale, de grădinărit,
Corbu conducătorul Serviciului Lucrări Noui de curăţire şi pentru stropitul străzilor vara. S'ar
„U.C.B." care serviciu în afară de construcţiuni şi întrebuinţa apa industrială mai eftină ; s'ar con-
recent lucrări de asanare, cuprinde executarea lu- suma mai în abundenţă mai ales pe căldurile de
crărilor <le canalizare; d-sa s'a ocupat intens de vară, oraşul ar f_i mai curat şi reţeaua de canali-
chestiunea importantă a canalizărilor în Bucureşti zare ar fi în continuu spălată şi bine întreţinută .
şi sub conducerea d-sale, s'au executate în ultimii Astăzi, vara, sunt canale prin care nu drculă apa
ani marile colectoare ale reţelei de canalizare a căci la periferie consumaţia de apă e minimă ; din
Bucureştiului. această cauză apele menajere îşi exală mirosul
Se vede deci că în cadrul proectului genera l ele insuportabil şi tot din această cauză apele me-
canalizare, cu completări ş i extinderi judicios în- najere dau depozite, cari depunându-se pe radierul
tocmite s'a putut asigura canalizarea zonelor noui canalelor, se întăresc şi miqorează secţiunea utilă
ale oraşului şi s'a u putut găs i mijl oace de îmbu- ele scurgere. Prin scurgerea zilnică a apelor in-
nătăţiri la funcţionarea r eţe l e i ex istente . dustriale uzate , ar dispare aceste inconveniente.

F) PROECTE DE VIITOR IN LEGĂ TURĂ CU 2. Epurarea apelor menajere.


CANALIZAREA O RAŞULUI. Materiile .ce se scurg în canalizări conţin azot
sub diferite forme, din care amoniacul este cel mai
1 . Apa industrială.
primejdios. Astăzi toate oraşele civilizate au adop-
Pentru întreţinerea canalizărei în special ş i , pen- tat diferite mijloace pentru epurarea apelor mena-
tru alimentarea Bucureştiului cu apă industrială, jere înainte de a le descărca în cursul receptor.
în general, s'au elaborat diferite proecte, propu- Nu intră în cadrul subiectului descripţia ace.stor
nându-se aducerea apelor Argeşului la Cotroceni şi mijloace ce au evo luat cu progresele technicei. In

https://biblioteca-digitala.ro
CU CANALIZĂRILE ORAŞULUI BUCL'HEŞTI 1~9

timpul ploilor din cauza marei cantităţi de apă se de centură numit Căţelu, ,cu canalizarea comunelor
produce o diluare intensă a apelor menajere aşa suburoane, cu canahzarea în râul Colentina a viito-
încât ele pot fi descărcate fără .a fi în prealabil rului Parc Naţional şi a comunei suburbane Bă­
epurate. Chiar apele menajer~ nediluate, după un neasa, reţeaua de canalizare a oraşului Bucureşti
parcurs de câţiva km. în apele râului receptor, de- va căpăta o funcţionare demnă de capitala ţării.
vin nevătămătoare prin autocpurare. Prin oxida- ln legătură însă cu aceste lucrări privind reţeaua
\iunile ce au loc în timpul curgerii, prin acţiunea de canalizare .. vor trebui făcute noui amenajări şi
soarelui şi prin continua diluare apele ajung, după colectorului principal care este râul Dâmbovita.
un parcurs, aproape diluate.
Este însă dezavantajoasă situaţiunea când în a- G) PROECTE DE VIITOR PE RÂUL
val, imediat după descărcarea apelor din canaliza- DÂMBOVIŢA.
re sunt aşezări omeneşti cc utilizează această apă
1. Inconvenientele sistematizărei actuale.
infe~tată. lnainte vreme se credea că este suficient
a elimina din apele canalizărilor, numai materiile Posibilitatea de a utiliza Dâmboviţa pentru ca-
grele şi această eliminare se făcea prin o limpezire nalizarea oraşului a fost uşurat de împrejurarea că
mecanică. Mai târziu s'a căutat a se obţine o epu- râul are o pantă generală destul de importantă.
rare atât a materiilor aflate în suspensie cât şi a Intre punctele de intrare şi de eşire din oraş dife-
cE-lor aflate în soluţiune, iar în alte părţi sunt pres- renţa de nivel este de aproape 25 m. (dela cota,
cripţiuni severe asupra calităţei ce trebuie să o 85 la 60). Cu ocazia lucrărilor de rectificare şi
aibă apele înainte de a fi descărcate în râu. Din sistematizare nu s'a profitat îndeajuns de această
canalizarea oraşului Bucureşti apele trec astăzi în cădere.
Dâmboviţa fără a fi în prealabil epurate. Este însă S'ar fi putut dela început executa o adâncire mai
o situaţiune provizorie căci ,,U. C. B." au în pro- mare a fundului aşa încât colectoarele deversoare
gram executarea unei staţii de epuraţie şi atunci ale canalizărei să funcţioneze chiar pe timpul ploi-
canalizarea Bucureştiului va intra în o nouă fază. lor excepţionale. S'a dat o pantă numai de 0.0055
Ca o ameliorare provizorie, s'a prelungit anul pe parcursul din oraş, iar restul s'a pierdut în că­
trecut colectoarele depe splaiuri - colectoarele derile locale dela Grozăveşti, respectiv Ciurel şi
inferioare - mutându-se cât mai în aval, afară din Abator.
oraş, descărcarea apelor. La amenajarea râului Dâmboviţa pe parcursul
Epurarea apelor se impune şi din altă conside- din oraş s'a căutat să se păstreze oarecum pito-
raţiune : în aval de Bucureşti pe malurile Dâmbo- rescul unui râu şi s'a dat canalului secţiunea cu
viţei sunt grădini de legume. maluri înclinate. Pentru consideraţiuni estetice dis-
Pentru nevoile grădinăritului localnidi între- cutabile, probabil şi pentru consideraţiuni econo-
buinţează apele murdare şi infectate de canaliza- mice de moment, s'a pierdut avantajul unei sec-
rea oraşului Bucureşti. ţiuni dreptunghiulare, care pentru aceiaşi lărgime
Deci nu numai pentru populaţia din jos de Bu- de canal ar fi fost capabilă de un debit maxim de
cureşti, clar chiar pentru populaţia oraşului nostru trei ori mai mare. lnălţimea apei în canal pentru
se impune epurarea apelor înainte de descărcarea debitul maxim obişnuit de 45 rnc./se,c. ar fi fost
în Dâmboviţa. Pe de altă parte, depunerile în râul ele un metru numai în loc de trei metri cât este
Dâmboviţa vor fi mai mici şi inconvenientele de- acum. Pentru un acelaş debit total de 220 mc/sec.
punerilor se vor reduce. Posibilităţi technice pen- al actualului profil, s'ar fi putut face un canal
tru executarea staţiei de epuraţie există. Canali- dreptunghiular numai cu 1 1,5 m. lăţime în loc de
zarea pe etaje evită pomparea apelor ; numai pen- 30 m. cât este acum. ln acest caz înălţimea apelor
tru colectorul de pe malul drept va fi nevoie de la debitul maxim de 45 mc/sec. ar fi fost redusă la
sifonare sub râu. 1,80 m. în loc de 3 m. Diagramele dela fig. 96 re-
Jn orice caz, cu executarea în anii viitori a sta- prezintă debitele corespunzătoare diferitelor sec-
ţiei de epuraţie, cu construirea marelui colector ţiuni ce intră în discuţiune cum şi nivelul apelor.

https://biblioteca-digitala.ro
130 R EGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIŢEI IN LEGĂTURA

r-1
..... -
I

..."'
..
„ • - „ „
- „ •
-----·
• •-'/ -



...„

•"(-
..

"' „
..„ •·t-

lJ lI , .,."' „
Ul /
..... '-"
=·-····
~„„ .. ... ."'... . „
-- - ---·--~-

Pig. 96. - Comparaţie hidraulică a profilelor.

Avantajul secţiunei dreptunghiulare este evident. 15 % faţă de 50 % cât se pierde astăzi din secţiu ­
Eventual s'ar fi putut amenaja Ia partea inferioară nea de scurgere.
o rigolă pentru scurgerea apelor mici obişnuite
spre a evita resfirarea apelor şi formarea depune-
2. Situaţiuni speciale modificând regimul
rilor, cum este şi astăzi.
hidraulic al Dâmboviţei.
Chiar păstrând cotele de adâncire aşa cum s' au
executat, totuşi încă s'ar fi avut avantaje din a- Este de insistat asupra unei alte situaţiuni ce
doptarea profilului dreptunghiular : înălţimea mai aduce perturbaţii în regimul hidraulic al cursului
mică a apelor mari în canal nu ar mai fi ~mpiedi­ natural sau regularizat al Dâmboviţei. Mai sus de
cat funcţionarea deversoarelor, s'ar fi obţinut un stăvilarele dela Ciurel, pe Dâmboviţa se găsesc o
regim hidraulic mai favorabil şi în locul taluzelor serie de mori ce utilizează apa râului pentru miş­
murdare s'ar fi avut o lucrare curată şi s'ar fi carea instalaţiunilor. Proprietarii acestor mori
pierdut mai puţin loc. înalţă mereu pragul stăvilarelor provocând înălţa­
Altă greşeală s'a făcut la executarea în oraş a rea apei şi revărsarea ei ; iarna mai ales această
podurilor peste Dâmboviţa : s'au făcut poduri în apă revărsată este reţinută în zăpada luncei unde
arc cu timpane pline obstruând secţiunea liberă de îngheaţă şi se înmagazinează. La topirea zăpezilo r
scurgere tocmai la ,cotele ridicate unde Ia o mică debitul este mult sporit din această cauză şi regi-
înălţare a apelor corespunde un debit mare. In ca- mul hidraulic este modificat. Aceste mori, pe baza
zul unui canal dreptunghiular podurile s'ar fi pu- unor drepturi a ş a numite „ câştigate " exploatează
tut executa - cu soluţii destul de estetice - în apa D â mbovi ţe i, dup ă bunul lor plac. Ele reţin
grinzi drepte şi planşeu , neocupând mai mult de apele pe vremuri de sec e tă, lăsând să treacă în va-
un metru înălţime. Nu s'ar fi pierdut astfel nici le numai 2 m c/sec. sau mai puţin . Alte ori, când

https://biblioteca-digitala.ro
CU CANALTZĂAILF: ORAŞULUI BUCUREŞTI 131

şi din amonte vine apă multă, morile dau şi ele deversoarelor. Din cauza depunerilor dela gura
drumul la apa adunată, ridicând în felul acesta ni- deversoarelor se produc inconveniente şi în re-
velul în aval şi producând neajunsuri. Din această ţeaua de canalizare. Viteza apelor este încetinită
neregularitate suferă şi alimentarea cu apă a Uzi- neavând scurgere şi se produc depuneri în canale.
nei Electrice Comunale dela Grozăv_eşti, unde apa Din cauza nefuncţionării deversoarelor la ploi
pentru răcirea turbinelor este adusă prin apeduc- mari, se pun sub presiune anumite canale şi se
tul dela Ciurel. produc inundaţii în subsoluri pe străzile de cotă
Este de neînchipuit că vreme de 30 ani nu s'a joasă.
putut schimba nimic din această situaţiune care
dăunează interesele si salubritatea unui oras în- H) PROPUNERI PENTRU REMEDIEREA
, '
treg - Capitala ţării - şi că legiuirile n'au pu- SITUAŢIUNILOR DE AZI.
tut aduce nimic pentru a apăra canalizarea ora-
1. Extinderea şi îmbunătăţirea sistematizărei
şului şi exploatarea electricităţii, în timp ce inte-
râului Dâmboviţa.
resele particulare sunt atât de menajate.
Condiţiunea de a menţine apele Dâmboviţei la
3. Influenţa depunerilor pe Dâmboviţa. un nivel cât mai jos, trebuie urmărită la toate stu-
diile şi lucrările ce se vor face în viitor pe râu.
Regimul hidraulic al Dâmboviţei mai este in- Mijloacele actuale de despotmolire sunt greoaie
fluenţat şi de alte condiţiuni speciale în care râul şi insufidente. Problema trebuie rezolvită prin a-
a fost pus după lucrările de sistematizare dela doptarea unor amenajări care să provoace condi-
1881. Datorită acestor condiţiuni şi datorită ca- ţiuni favorabile de scurgere şi să uşureze antre-
racterului aluvionar al Dâmboviţei nivelul fundu- narea depunerilor.
lui se ridică din .cauza depunerilor, râul îşi micşo­ Sistematizarea malurilor râului Dâmboviţa tre-
rează viteza, iar nivelul apelor se ridică. buie extinsă în amonte până la stăvilarele dela
ln ce măsură este influenţat de depuneri regimul Brezoaia şi în aval până la confluenţa cu râul Ar-
hidraulic al Dâmboviţei, se poate vedea din dia- geş. Cu această ocaziune s'ar studia şi o even-
gramele comparative (fig. 95 ), a nivelului apelor tuală modificare a sistematizărei actuale, în aşa
Dâmboviţei la ploile din 1910 şi 1934. fel încât să se obţină în parcursul oraşului, con-
Nivelul apelor în lungul râului în loc să meargă ciiţiuni mai favorabile pentru scurgerea apelor şi
descrescând în sensul scurgerii, merge înălţân­ funcţionarea canalizărei.
du-se ; în loc ca oglinda apei să fie plană, are su- Prin lucrările de regularizare a cursului, execu-
prafaţă curbă ceea ce pare bizar. Aceste anomalii tate acum 50 ani, s'a schimbat regimul natural al
se datoresc depunerilor. Dâmboviţei. Inainte, aluviunile aduse de viituri,
La ridicarea fu'ldului râului Dâmboviţa, a con- se depuneau în lunca inundabilă a râului ; după
tribuit şi faptul că înainte vreme şi azi încă, mai regularizare traseul râului s'a scurtat, iar adânci-
jos de Abator se descărcau în Dâmboviţa gunoaie rea albiei a luat posibilitatea depunerilor în o lun-
şi necurăţenii care adunându-se mereu au provo- că întinsă. Pe de altă parte, capacitatea de trans-
cat ridicarea fundului şi a apelor. Uneori apele port al curentului a crescut. Deasemeni şi pe râul
Dâmboviţei erau chiar barate de depozitele arun- Colentina a crescut capacitatea de transport, de-
cate. Această situaţiune a făcut ca în 1927 căderea când în acest râu se varsă şi apele llfovăţului de-
dela Abator-Vitan să devie inexistentă, fiind com- rivat la Conţeşti în Colentina.
plet înămolită de depunerile ce au înălţat cu mai Această situaţiune a făcut ca după confluenţa
mult de un metru fundul râului. Dâmboviţei cu Colentina, la Tânganul, să se for-
lmpotmolirile micşorează debitul canalelor dever- meze un con de dejecţie din aglomerarea depune-
soare. La apele mari Dâmboviţa supraînălţată din rilor. Aci albia s'a înămolit şi apele se revarsă tot
cauza depunerilor, îneacă gurile de scurgere, îm- mai departe în luncă, mărind mereu zona inunda-
piedecând uneori aproape complet funcţionarea bilă şi înmlăştinind-o.

https://biblioteca-digitala.ro
132 REGTMUL HmRAULIC AL DÂMBOVIŢEI ÎN LEGĂUTRĂ

SISTEMATIZAREA SI ASANAREA

DA"BOVITEI INFERIOARE

Fig. 97 . -- H arta Dâmbovi ţei inferioare după proectul de sistematizare.

Dâmboviţa a devenit şi mai bogată în aluviuni 65 mc 2 sec. Debitul mediu este de 13 mc/sec . iar
prin descărcarea apelor murdare din canalizarea debitul minim este de 3 mc/sec.
Bucureştiului . Este de adăugat că astăzi râul Colentina are un
Impotmoliril e şi inundaţiil e a u mai fost ajutate debit şi regim hidraulic variat, constituind o im-
~i de funcţionarea morilor din aval, cari utilizează portantă cauză de inundaţii pe Dâmboviţa, după
apa Dâmboviţei. Pra g urile stăvilarelor dela aceste confluenţă.
mori sunt mereu înălţate de către proprietari pe După cUJm a evidenţiat
d- l Director Dr.-Ing. D.
111ăsură ce albia se împotmoleşte ; în felul acesta Pavel în conferinţa ce a ţinut-o privind lucrările de
suprafaţa inundabilă creşte mereu, se pierd tere- s istematizare a Colentinei şi lacurilor, în viitor se
nuri ş i se creiază focare de paludism. va stabili şi pentru Colentina un regim hidraulic
Servkiul apelor al judeţului a făcut măsurători aproap e constant, după terminarea lucrărilor cc
ş i studii spre a urmări regimul hidraulic al Dâm- sunt în curs de execuţie.
boviţei. S'a făcut constatarea că în amonte de Bu- Prin crearea lacului rezervor dela Buftea, r,rin
cureşti variaţiunile de nivel sunt cu mult mai bru- aducerea apelor din Ialomiţa, prin regularizarea
şte, ca în aval. Este explicabilă această deosebire: cursului şi sistematizarea lacurilor din Nord- Sudul
in amonte de oraş , valea este mai încăpătoare Bucureştiului, râul Cqlentina va avea un debit în
r c:: ntru debitul apelor şi zona inundabilă este mai mediu de 5 mc/sec., aşa încât şi în lunca Dâmbo-
mi.că, în timp ce în aval zona inundabilă este în- v iţei dincolo de Tânganul se va înbunătăţi situaţia
tinsă iar variaţiunile de nivel sunt mai lente. De din punctul de vedere al regimului hidraulic. Atât
a ltfe l es te şi o diferenţă de debite : în amonte, a- la Serviciul Apelo·r M. P. L. cât şi la Serviciul
pe le Dâmboviţei sunt derivate ş i dela Brezoaia în Lucrărilor Noui „U.C.B.", s'a studiat chestiunea
a val râul nu mai are toate apele bazinul său. La ex tindere: sistematizărei râului Dâmboviţa în
eşirea din Bucureşti, Dâmboviţa mai prim eşte a- a monte şi aval de Bucureşti, iar realizarea proec-
pele din canalizarea oraşului şi apele afluenţilor telor întocmite depinde numai de disponibilităţile
să i dintre care cel mai important este Col entina. financiare. Asanarea şi sistematizarea luncei va
De bitul maxim al Dâmboviţei la eş irea din oraş consta din tăier ea coturilor prea pronunţate ale
es te aproape 42 mc/sec ; după confluenţa cu Co- râului, adâncirea fundului şi executarea unei pante
lentina la Tânganul debitul ajunge la aproape uniforme, mărindu-se astfel iuţeala de scurgere a

https://biblioteca-digitala.ro
C CANALIZĂRILE ORAŞULUI BUCUREŞTI J33

apelor şi puterea de târâre a depunerilor. Pentru vedea în proectul întocmit şi propus de „U .C.B."
debitele mai mari se va crea o albie inundabilă în- în 1934 pentru acoperirea Dâmboviţei (a se vedea
diguită. fig. 99).
In aval, sistematizarea este nevoie ca să înceapă Prin desfiinţarea ,c elor două taluze inestetice,
chiar dela eşirea din oraş, dela căderea Vitan unde depozit de murdării, s'ar câştiga spaţiu. Apa Dâm-
albia se mai poate adânci cu cel puţin un metru. boviţei ar fi derivată în două canale laterale, am„
ln felul acesta se va evita adoptarea unei pante beie capabile de un debit echivalent cu debitul sec~
prea repezi ce ar putea cauza eroziunea patului. ţiunei actuale.
Fig. 97-98 reprezintă studiul făcut pentru un sec- Ţinând seamă că s 'ar desfiinţa podurile boltite
tor al râului, între Tânganul şi punctul Budeşti la debitul capabil al nouilor secţiuni ar fi în realitate
vărsarea în Argeş. sporit cu mai mult de 30%. Fundul şi pereţii s'ar
In afara lucrărilor de rectificare însă, vor trebui executa în beton sclivisit spre a uşura scurgerea
in primul rând să se desfiinţeze morile care sunt apelor. S'ar putea cu această ocaziune studia a-
cauza cea mai importantă a împotmolirilor şi ne- dâncirea acestor canale faţă de cota actuală a fun-
regularităţilor regimului hidraulic. Fără de aceasta, dului Dâmboviţei. Chiar pentru aceiaşi cotă de ra-
sistematizarea nu va fi eficace şi va suferi, aşa dier, s'ar obţine condiţiuni mai favorabile pentru
cum suferă astăzi pentru traseul din oraş. funcţionarea deversoarelor dela canalizare, cac1
înălţimea apelor ar fi numai de 1,80 m. la debitul
2. Lucrări edilitare în oraş pe Dâmboviţa .
maxim de 45 mc/sec., - faţă de minimum 3 m.
De curând pentru alte nevoi şi pe o porţiune de cât este la profilul actual pentru acelaş debit şi în
traseu redusă, aproape 500 m. s'a executat acope- ipoteza .că nu sunt depuneri pe fund.
rirea Dâmboviţei : planşeul de peste Dâmboviţa . ln spaţiul central, sub porţiunea de planşeu exe-
Fondurile limitate nu au permis desigur executa- cutată astăzi, se vor putea amenaja linii de mare
rea întregului complex de amenajări ce se pot face circulaţie - vagoane de tramvaiu sau tren sub-
în legătură cu o asemenea lucrare. Ele se vor exe- teran - degajând circulaţia s uperioar ă pentru
cuta, sperăm, pe măsura posibilităţilor, extinzân- drumurile lun gi dela un capăt la altul al oraşului .
du-se acoperirea pe întregul traseu din oraş şi a- Deasemeni cabluri electrice, telefonice, etc. îşi
dăugându-i-se lucrările de completare ce vor de- vor avea Jocul lor.
veni imperios necesare. Nu este o previziune prea largă pentru viitor.
Mizeria şi murdăria de pe malurile Dâmboviţei Cum se desvoltă orasul , Bucuresti
, am văzut si
, ve-
acoperită, sau neacoperită nu mai pot fi păstrate clem zi cu zi ; iar populaţia a crescut în ultimii 25
mult timp şi într'un viitor pe care l'am dori cât mai ani dela 300 la 800 mii locuitori. Prima arteră li-
apropiat, vor trebui executate toate amenajările beră a primi o linie de circulaţie subterană nu poate
subterane. Care sunt aceste amenajări, se poate fi decât albia actuală a Dâmboviţei. Dâmboviţei

PROFILUL ALBIEI CORECTATE AOAMBO VITEI


INTRE TANGANU SI BUOESTI
... - „„
„„

•2
!(!!
H lr
1ll!

Fig. 98. - Profil transversal de regularizare .

https://biblioteca-digitala.ro
134 REGIMUL HIDH.AULIC AL DÂMBOVIŢEl ÎN LEGĂTURĂ CU CANALIZĂRILE ORA) ULUI BUCUREŞTI

trebuie să i se dea în mod definitiv rostul ei de element de agrement ; din fericire ea poate fi în- '
canal colector pentru scurgerea apelor din canali- locuită . Lacurile din Nordul Capitalei cu regiunea
zarea Bucurestiului.
, Dâmbovita , mutată în cele viitorului Parc Naţional, vor constitui refugiul pen-
două canale laterale ar putea fi amenajată aşa în- tru desfătarea ochiului şi odihna minţii bucureş­
cât să corespundă cerinţelor canalizării şi să aibă tianului obosit de muncă şi necazuri.
un regim hidraulic care să nu mai favorizeze de- Dâmboviţa îşi va lua celălalt rost sanitar şi
punerile. S'ar înlătura cu această ocazie desavan- va fi şi ea folositoare binelui oraşului, în alt fel.
tajele profilului trapezoidal al râului, prin adopta- Prin întinderea oraşului pe ambele maluri, Dâm-
rea unui profil dreptunghiular ale cărui avantajii boviţa rămăsese prea în ,c entru spre a mai putea
s'au menţionat. constitui un element de agrement, de pitoresc. In-
ghesuită între blokhausuri între artere înguste dar
I) CONCLUZIUNI cu circulaţie extrem de încărcată, cu prea puţină
verdeaţă, cu prea puţină apă, în mijlocul prafului
Din toate cele spuse privind crearea unui regiin fumului, sgomotului mai ales sgomotului, în mij-
hidraulic favorabil pe Dâmboviţa şi crearea unor locul activităţei celei neîncetate din zori până în
condiţiuni sanitare civilizate în legătură cu cana- noaptea târzie, Dâmboviţa, nu mai putea constitui
lizarea oraşului Bucureşti , se poate trage o con- un element de agrement. Căci ceea ce încântă şi o-
cluzie : dihneşte este liniştea, verdeaţa, libertatea şi mai
Problema dela început a fost pusă pe baze a- presus de toate peisagiul întins până în zarea de
vantajoase şi soluţiile ce s' au dat, n'au împedicat departe.
dezvoltările ulterioare şi nu împedică nici comple- „Uzinele Comunale Bucureşti " în sarcina cărora
tările ce vor trebui să se facă în legătură cu des- au venit realiz.ările menite să asigure condiţiuni
voltarea oraşului Bucureşti. favorabile sănătoase şi agreabile de viaţă, vor face
Nu pot încheia fără a menţiona un fapt : Dâm- în viitor aşa .cum au făcut în trecut, sforţări şi sa-
b ov iţa
a fost pi erd ut ă pentru oraşul Bucureşti ca crificii pentru ridicarea Capitalei noastre .

PROECT PENTRU ACOPERIREA OAMBOVITEf ·

... '

. •' •

Fig. 99. - Propunerea U.C.B.-ului pentru acoperirea Dâmboviţei din anul 1934.

https://biblioteca-digitala.ro
PARTEA VI-a

R A P O A R T E, R E F E R AT E
ŞI DECIZIUNI

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI
IN LEGĂTURĂ CU PROECTELE
ASANĂRII LACURILOR

No. 60346/92fi nici un studiu şi lucrare, pentru a serioasă transformare a


PRIMĂRIA CAPITALEI acestei regiuni.
DIRECŢIA GENERALA Mai reamintim şi propunerile făcute Primăriei de către
a d-l lng. D. Leonida pentru creiarea unui port al Capitalei, toc-
CASEI LUCRĂRILOR ORAŞULUI mai pentru ca să arătăm că probleme de ordin hidraulic în
No. 603446/926 strânsă legătură cu aceste ape s'au pus în repetate rânduri
201N Primăriei Capitalei, fără a se putea realiza ceva, fiindcă nu
s"a întreprins nimic serios in vederea studiului de ansamblu
Se aprobă referatul al chestiunii.
Anibal Teodorescu Având în vedere în primul rând obligativitatea prin legea
5/X-926. Primăriei Capitalei ca să execute urgent (termenul fiind
foarte scurt) lucrările privitoare la amenajarea apelor şi la-
Cu raportul nostru No. 59802/926 am arătat că în mod curilor din Nordul oraşului, precum şi pentru a asigura co-
incidental Consiliul Technic Supericr a ridicat chestiunea asa- laborarea competinţelor în asemenea materie şi concursul Mi-
nării râului Colentina în vederea higienei aglomeraţiunilor nisterului de Lucrări Publice, propunem ca să numiti o co-
stabilite, sau care se vor mai stabili dealungul acestui râu. misiune compusă din :
In acelaş raport arătam că această chestiune este în strânsă I ) D-l lng. inspector general Elie Radu, Preşedintele Con-
conexiune cu o serie de alte lucrări şi este o lucrare deve- siliului Technic Superior.
nită obligatorie pentru Comună conform art. 11 din Legea 2) D-l lng. N. Kivu, str. lsvor No. 97.
Parcului National promulgată Ia 23 Dec. 1910, şi care pre- 3) D-1 lng. inspector general Ion Vidraşcu, Profesor la
vede la art. 11: „dacă în termenul prevăzut Primăria nu va Şcoala Politechnică.
asana lacul şi nu va face Parcul ori va da pământului şi
4) Un delegat ai Consiliului Superior al Apelor.
lacului alte destinaţiur.i, atunci între terenul cât şi lacul cu
5) D-l lng. Ciocâlteu, Directorul Consiliului Technic Su-
ori şi ce se va găsi pe el. va reintra în patrimoniul Statului'".
perior.
ln afară de ultima lege a apelor şi regulamentul ei, 6) D-1 lng. D. Leonida care s'a ocupat cu chestiunea por-
crelndu-se şi un Consiliu Superior al apelor, se urmăreşte o tului Bucureşti str. Salcâmi 11.
utilizare integrală a apelor atunci când se proectează şi
7) Subsemnatul - Ing.-şef C. Sfintescu, Directorul general
urmăreşte executarea lucrărilor hidraulice şi ca atare toa~
al Casei Lucrărilor Oraşului Bucureşti.
apele dela Nordul Capitalei trebuie să suporte amenajări nu
Secretarul acestei comisiuni va fi d-1 lng. Th. Rădulescu
numai din punct de vedere pur sanitar (situatia actua!ii de-
Directorul Cadastrului.
venind intolerabilă mai ales pentru lacurile Herăstrău, Bă­
Comisiunea va fixa programul de studii .şi de lucru potri-
neasa şi Tei. etc.) dar şi pentru navigaţie, fortă motrice şi
vit arătărilor de mai sus, precum şi normele de întocmire a
în special lucrările pentru un eventual port al Capitalei. Rea-
proectelor, urmând ca apoi să se angajeze personalul nece-
mintim că chiar presa s"a sezizat de starea de insalubritate
sar pentru întocmirea ş1 executarea lor.
creiate de diversele instalatiuni făcute fără nici o normă pe
Directorul Casei Lucrărilor Oraşului
malurile lacurilor (anexăm ziarul Dimineata din 3 Oct. 1926)
şi că în ultimii ani Primăria a încercat în zadar ca să creeze Director General,
pe malurile unora din lacuri (Lacul Tei) plăji şi cu ios- lng.-şef C. Sfinfcscu
talatiuni de băi de soare şi de hidroterapie în timpul verii,
fără a isbuti, tocmai, fiindcă până acum Primăria n'a făcut 5/X-1926

https://biblioteca-digitala.ro
138 RAPOARTE, REFERATE şr DEClZlUNr

DIRECŢIA CASEI LUCRĂRILOR înscrie suma de 2.000.000 lei (două milioane) pentru studii
ORAŞULUI şi proecte şi încă alte opt milioane pentru începerea lucră­
Feb. 1927 rilor de asanare.
No. 16 N După ce vor asigura sumele necesare, biroul de studii se
PrimăriaMunicipiului Bucureşti va constitui şi va începe lucrările urmănd ca în acest caz
Sectorul I Galben Dvs. să convocati din nou Comisiunea.
No. 003229- - 1 Feb. 1927.
Registratura Generală Preşedintele Comisiunei.
17//-1927 N. Georgescu

~-~;E!:""
SC' v.a convoca cOilTlisiunea pentru
organizarea studiilor
Anibal Teodorescu ,rl
Membrii Comisiunei : { /.\7 idraşcu
Domnule Primar General, A. Davidescu
C. Sfinţescu
In conformitate cu aprobarea Dvs. pusă pe lucrarea No.
603446/926. Comisiunea pentru asanarea văiei Colentina în- Secretarul Comisiunei
trunindu-se şi-a încheiat primele sale lucrări în sensul cum
lng. Th. Rădulescu
se arată mai jos:
Comisiunea, luănd cunoştintă de obligaţia impusă Primă­
riei prin Legea Parcului National de a asana Iacul Herăstrău
şi având în vedere pericolul ce-l prezintă pentru sănătatea COMISIA PENTRU ASANAREA VAII COLENTINA
publică apele stagnante din întreaga vale a Colentinei dela
Nordul Oraşului, este de părere ca asanarea acestor ape Proces-Verbal No. 14.
pe porţiunea dela Bucureştii-Noui pănă la Mărcuta este una din
diq lucrările urgente de care are nevoie Capitala şi re- 24 Martie 1927
comandă ca lucrările de asanare să se înceapă cât mai cu-
rând posibil. Prezenti d-nii : Ingineri inspectori generali : N. Georgescu,
Asanarea nu va trebui să se obţină prin secarea văii, căci R. Oprean, Inginer-şef C. Sfin{escu şi Inginer Th. Rădulescu,
s'ar pierde unul din puţinele elemente pitoreşti în care Ca- Secretar.
pitala e aşa de săracă, ci se va căuta, să se mentină apele Comisiunea s'a întrunit în biroul d-lui N. Georgescu, Di-
ir. stare higienică. rectorul General al lmbunătătirilor Funciare pentru a studia
Chestiunea unui canal navigabil între Bucureşti şi Dunăre pe hartă posibilităţile de alimentare cu apa Colentinei.
fi a unui port care este de importantă capitală pentru Bu- După ce s'au schimbat mai multe păreri, Comisiunea s'a
cureşti face parte dintr'o problemă mult mai mare a cărei oprit la următoarele două posibilităti :
rezolvare depinde în primul rând de Stat. Asanarea Colenti- 1) De a se lua apă din lalomita dintr' un punct din drep\.d
nei fiind o lucrare relativ mai mică, cu caracter local şi ur- comunei Bikiureşti şi a o conduce printr'un canal, fie direct
gentă, va trebui făcută acum, fără însă a impieta asupra lu- pănă la Colentina, fie indirect prin afluentul Crevedia -
crărilor ce se vor face în viitor cu caracter general. dacă albia sa va permite - fie prin valea Miulesei, sau
Pentru a se putea da directive asupra proectului de asanare, prin altă vale, astfel cum se va găsi mai avantajos. după
va trebui să se facă ridicarea topografică a regiunei Co- ce se va face ridicarea rcgiunei.
lentinei dela Bucureştii-Noui până la Mărcuta întocmindu-se 2) De a se lua apă din Dâmbovita după propunerea d-lui
un plan de situaţie la scara 1:5000 cu curbe de nivel şi pro- Oprean dintr'un punct mai sus de Conteşti şi anume printr'un
file în lung şi transversale, făcându-se în acelaş timp şi son- canal care ar porni dela „Moara Nouă" pe la Sud de
dagii şi cercetării asupra apelor S!ibterane. drumul ce duce la Adunaţi la liziera pădurei Sasu până în
Deasemenea mai e necesar un plan cadastral al proprietă­ râul Ilfov ; apoi prin alhia râului Ilfov şi prin canalul Ilfov,
ţilor riverane şi cercetarea drepturilor de folosintă ale rive- apa ar ajunge în Colentina.
ranilor asupra râului şi lacurilor. Canalul ar avea o lungime aproximativă de 2Yi km. până
Comisiunea recomandă din sânul său pe d-nii : R. Oprea:i în râul Ilfov.
şi N. Georgescu, care să facă legătura cu Primăria Capitalei D-l Sfinţescu arată că solutia cu alimentarea din lalomita
şi împreună cu d-1 Ing. Sfinţescu să organizeze facerea aces- are avantajul că se poate câştiga tot odată' şi forta motrice,
tor studii pe teren încă în iarna aceasta, cercetând în ace- de care e urgentă nevoie în Bucureşti. lalomita poate da o
laş timp şi la fata locului posibilitătile de asanare şi făcând cantitate mare de apă într'un timp mai îndelungat în timpul
propuneri, cari să fie apoi supuse comisiunei spre a da norme anului, care s'ar înmagazina în rezervoare în lunile când are
pentru facerea proectului. un debit mai mare decât cel normal şi din aceste rezervoare
Comisiunea este de părere ca în bugetul anului viitor să se s'ar putea da Colentinel atâta cât îi mai trebuie ca să aibă

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI 139
tot timpul un debit de 8 m. c./sec. Deci rezervoare cu capaci- STUDIILE DE ASANAREA LACURILOR DIN
tate relativ redusă. NORDUL CAPITALEI
Acest debit este necesar pentru primenirea suficientă a
apelor din lacuri, astfel ca să existe siguranta că se stârpesc Raport asupra situaţiei lucrărilor
tântarii; iar utilizând căderile de apă s'ar putea obţine în
acelaş timp şi forta motrice. ln urma raportului No. 60346/926 prin care se arată că
prin Legea Parcului National din 23 Dec. 1910, art. 11. Pri-
D-sa opiniează că o solutie care în acelaş timp cu asanarea
măria este obligată să asaneze lacul Herestrău, şi că starea
dă şi energie, este de preferat, fată de simpla asanare a
de insalubritate a lacurilor din Nordul oraşului nu mai poate
lacurilor, chiar dacă ar fi nevoie de un capital de investi-
fi tolerată, d-l Primar Aniba/ Teodorescu a aprobat numirea
ţiune mai mare, fiindcă ne apropiem de principiul utilizării
unei comismni compusă din specialişti dela Consiliul Technic
integrale a apelor. Nu este însă necesar a se face de acum
Superior şi dela diferite Ministere, ca să se ocupe cu întreaga
şi lucrările de captare a energiei.
chestiune a asanării lacurilor.
In privinta debitului Dâmbovitei şi a posibilitătii ca din După mai multe şedinţe, Comisiunea înaintează adresa No.
apele mari ale ei să se poată înmagazina întreaga cantitate 3229/927 către Primărie, prin care propune să se facă ridi·
de apă necesară Colentinei, d-sa spune că în principiu nu carea topografică a regiunei Colentina dela Bucureştii-Noui
este de acord cu această soluţiune. Deoarece din punct de până la Mărcuta. cu curbe de nivel şi profile transversale,
vedere al asanării Capitalei trebuie să se sporească debitul făcându-se în acelaş timp şi sondagii şi cercetări asupra a-
Dâmbovitei iar nu să se micşoreze, cu atât mai mult că pe pelor subterane propunând să se înscrie în buget două mi-
lângă rolul de canal al Bucureştiului, Dârnbovita mai are lioane pentru studii şi alte opt milioane pentru începerea lu-
şi rolul de sursă de alimentare cu apă de băut. Nu este crărilor de asanare. Comisiunea a mai propus din sânul ei
deci rational a se devia parte din cantitatea de apă ce în pe d-nii : Inginer inspector general N. Georgescu, Directo-
mod natural vine în Capitală şi a se ocoli Capitala cu parte rul General al îmbunătătirilor Funciare din Ministerul Do-
din apa Dâmbovitei spre a se conduce în lacuri. Interesul meniilor, d-l Inginer inspi:ctor general R. Oprean, Direc-
este a spori cât mai mult cantitatea de apă care să afluieze torul General al apelor dm Ministerul de Lucrări Publice
spre Capitală, iar nu să o micşorăm. ln orice caz e nevoie si lng.-şef C. Sfinţescu, Directorul General al Casei Lucră­
să se facă mai întâi diagramele debitului şi să se studieze rilor Municipiului, să formeze o comisie restrânsă, care să
în deaproape chestiunea în legătură şi cu celelalte utilizări organizeze studiile pe teren.
ale apei Dâmbovita de către oraşul Bucureşti. După cercetări la fata locului, această comisie restrânsă,
având în vedere că prima condiţie de asanarea lacurilor în
D-1 Oprean este de părere că în primul rând trebuie să
cazul menţinerii lor, este de a se alimenta cu apă, fie din
căutăm acea solutie care asanează lacurile, fără ca dela în-
Dâmbovita, fie din lalomita. a extins lucrările topografice
ceput să mărim problema prin căutarea de forţă motrice.
pe toată valea Colentinei până la canalul Ilfov şi râul Dâm·
Chestiunea principală este asanarea, şi dacă întâmplător prin
bovita şi pe dealtă parte pe valea Miulesei până la Ialomita.
asanare se poate obtine şi fortă motrice, aceasta este o altă
chestiune, care actualmente nu trebuie să ne preocupe.
O-sa este de părere că dintre cele două solutiuni, propuse, Lucrări executate în anul t 927
să se aleagă aceea care în urma studiilor ce se vor face, se
va arăta mai aptă pentru atingerea scopului de asanare a Cu personal detaşat dela Dir. Generală a lmbunătătirilor
lacurilor. Funciare (Ministerul de Domenii), dela Dir. Generală a
Apelor (Ministerul de Lucrări Publice) şi cu personal dela
D-l Georgescu arată că trebuiesc studiate ambele posibi- Dir. Casei Lucrărilor Oraşului s'au început studiile pe teren
lităti. atât cu luarea apei din Ialomita cât şi din Dâmbovita ale regiunei lacurilor din Nordul Capitalei la 13 Februarie.
şi după aceia se va putea lua o hotărâre.
Studiile au început în toate lacurile odată, profitând de
Comisiunea hotărăşte ca a doua zi la 25 Martie ora 2 faptul că ele înghetaseră şi se puteau face sondajele de adân-
să se transporte la Conteşti, la Dâmboviţa şi canalul Ilfov cime mai uşor decât s'ar fi făcut vara cu luntrea. Operatiile
în recunoaşterea traseului ce l-ar avea noul canal, iar în de ridicare a acestor lacuri, împreună cu o fâşie de teren
altă zi ce se va fixa ulterior, să se recunoască traseul ce- de o parte şi de alta, s'au terminat în luna Mai, după care
luilalt canal care ar lua apă din lalomita. s'a trasat pe hârtie şi s'au desenat planurile la scara 1:2000
cu curbe de nivel la echidistante de un metru (unele curbe
Membrii Comislunei : ajutătoare la distanta de 0,50 m.). Suprafata terenului acestei
R. Oprean regiuni a lacurilor Băneasa, Herăstrău, Floreasca. Tei şi
N. Georgescu Fundeni este în total de cca. 900 ha„ din care 270 ha. su·
prafată acoperită cu apă.
După tel'minarea acestei lucrări, s'a făcut ridicarea în-
Secretar, tregei văi a râului Colentina în sus până la canalul Ilfov şi
Inginer Th. R4dulescu râul Ilfov până la râul Oâmbovlta la punctul numit Moara

https://biblioteca-digitala.ro
140 RAPOARTE, kEFEl\ATE ŞI DECIZIUNI

Nouă, lucrare care s'a terminat pe teren in luna Octombrie La această sumă cheltuită se mai adaugă circa cinci zeci
şi s'a trasat pe plan la scara I :5000 cu curbe de nivel în mii lei, diurnele neplătite încă personalului pe lunele din
timpul iernei şi a continuat pănă Ia 23 Iunie 1928. urmă, şi cari se vor plăti la terminarea trasării pe plan.

ln total s'a ridicat în anul 1927, o suprafaţă de cca, 3400 Pentru toată lucrarea executată în anii 1927 şi 1928 s'a
ha. atăt ca planimetrie căt şi ca nivelment, pe o lungime 1:heltuit deci 1.878.344 lei.
de 72 km .. după cum se arată cu roşu în alăturatul plan.
Suma cheltuită în anul 1927, cu această lucrare, inclusiv
toate materialele şi diurnele, este de un milion două sute Provenienţa fondurilor întrebuinţa te
şaizeci mii cincisprezece, repartizată astfel :
Cu ocazia ridicărilor topografice a regiunei lacurilor, fiind
il) Materiale şi transport de materiale : balise. isbiţi de marea cantitate de ghiată ce se extrage din lacuri,
ţăruşi buloiJne. reperi de stejar şi cu cruce. membrii comisiunei au atras atenţia Primăriei asupra Legei
etc. 107.698 Apelor în baza căreia comuna ar putea avea venituri mari
din taxa pe ghiată extrasă în scop de comert şi cu cari ve-
/1) Transport.ul personalului (căruţe la ccliipe.
nituri s'ar mări fondul disponibil pentru studii şi lucrări de
transport cu maşinele la lacuri, al întregului
asanare. Astfel s·a ajuns la impune;ea la taxa pe ghiaţă
personal). 87.822
extrasă din lacuri, care a produs în anii 1927 suma de lei
c) Chiriile magaziilor. materialelor şi birourilor la
1.111.143, iar în anul 1928 suma de lei 1.095.180.
toate echipele 15.754
d) Plata lucriitorilor (oameni pe teren) 414.741 Din aceste sume scăzându-se treimea cuvenită după Legea
c) Diurnele personalului (detaşat dela ivi inist. Minist. Lucrări Publice în sumă de 370.381 lei pe anul 1927
Lucrărilor Publice. Mi.'I. Domenii şi Primărie) 605.400 şi 365.060 pe anul 1928, a rămas Primăriei pe aceşti 2 ani
suma totaiă de lei 1.470.882 care s'a încasat aproape în în-
f J Diurnele comi.~iei 28.600
tregime.
Total 1.260.O15
Cheltuielile făcute cu toate studiile pănă în prezent fiind
de 1.260.015 în anul 1927 şi de 618.329 lei în anul 1928,
Lucrări executate în anul 1928.
adică în total lei 1.874.3-14 lei, rezultă că Primăria a de-
bursat în fond numai 407.462 lei făcând în. acelaş timp şi
Pănă la 23 Iunie s"a continuat în birou cu trasarea pe plan
Statului un venit de 735.441 lei.
a regiunei ridicate, făcându-se incidental unele mici verificări
pe teren. Dela această dată s·a făcut ridicarea pe teren a
văiei Miulesei pornit dela satul Ghimpati în sus până la râul
Ialomiţa la punctul dintre satele Băleni şi Dobra după cum
Studii ce mai sunt de făcut.
se arată cu verde in schiţa alăturată. S'a ridicat o suprafaţă
După indicaţiile Comisiunei, studiile făcute trebuiesc com-
de cca. 2190 ha. pe o lungime de 45 km., punându-se 131
pletate cu sondaje dealungul văiei pentru a se vedea con-
repere de stejar şi făcându-se 99 km. de nivelment (dus şi
formaţia geologică a terenului şi cu studiul hidrologic al
întors). Ridicarea pe teren s'a terminat la 10 Noembrie.
dela care dată se lucrează în birou la trasarea pc plan a regiunei şi adunarea de date asupra debitelor de apă în di-
porţiunei ridicate in anul 1928 şi care va mai dura încă iarna
verse punct.? ale râurilor. Aceste studii împreună cu cerce-
aceasta. tarea drepturilor de proprietate ale riveranilor şi cadastra-
rea acelor proprietăţi urmează să se facă în anul 1929.
Suma cheltuiră in anul 1928 a fost de lei 618.329. care
-;e repartizează astfel : Dacă se vor aloca fonduri suficiente şi s'ar termina de
cătreCasa Grădinilor planul de cxec.uţie al Parcului Naţional
a) Transport de personal la lucrare (căruţe. tren. s'ar putea începe şi lucrările de asanare la Lacul Herăstrău
autobuze etc.). 16.900 in cadrul planului general de asanare al întregei regiuni.
b) Materiale şi transport de m.ateriale (balize.
ţăruşi. repere de stejar. etc.). 65.960 Directorul Casei Lucrărilor Municipiului
c) Chirii pentru ma,qaziiic- de materiale şi camere Director General,
de birou. 4.100 Inginer şef C. Sfinţescu
d) Plata lucrătorilor pe teren. 157.545
cj Diurnele per.sona/ului detaşat dela Minist. Secretar,
lng. Th. Rădulescu
Lucrări Publice şi Primărie. 323.426
f) Ultimul acont de lei 50.000 în curs de justifi-
care şi mici diferenţe de cheltuieli în plus peste
aconturile primite. 50.396
Total 618.329 3/1-1929.

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOAHTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI 141

CONSILIUL DE HIGIENA. împrospăta apa lacurilor este foarte mic ; în mijlociu apa
acestor lacuri se schimbă în 122 zile, iar când debitul e mic
Şedinţa Consiliului de Higienă a Munic. Bucureşti in 285 zile; ori o apă deloc neschimbată după 10-15 zile
dela 13 Noembrie 1931 ora 5Yi de temperatură de 18-22 grade, intră în putrefacţie şi răs­
pândeşte miasme nesănătoase ; în afară de aceasta, debitul
Prezidează d-l Dr. C. Tănăsescu. Medic Şef al Municipiului. mic de reîmprospătare dă şi curgerei apei în lacuri o vitez[i
minimă, care permite desvoltarea foarte mare a stufului şi
Prc:enţi d-nii: tuturor ierburilor de baltă, acestea prin desvoltarea lor mic-
şorează şi mai mult curentul apei, favorizând astfel desvol-
L. Catargi Delegat al Consiliului Municipiului tarea şi înmultirea în mod extraordinar a larvelor şi ca conse-
V. Ionescu Directorul Laboratorului Bactcriolcgic cintâ a ţântarilor, cari se răspândesc în regiunele riverane
Gh. Tatuşescu Medic Primar. Dir. de Spital şi fac viata locuitorilor imposibilă prin prezenta lor în număr
C. Atanasiu Medic Primar Jud. Ilfov mare, pe lângă că unii din d (anofeli) răspândesc paludis-
T. Atanasiu M cdic de Dispensar mul (frigurile) aducând pierderi economice mari prin punerea
\/. Popovici Medic Comunal in imposibilitate a muncei timp de luni de zile a acestor bol-
E. Gheorghiu Ca~a Centra/j navi, contribuind şi la degenerarea populaţiei acesteia.
R. Bolomcy Arhitect al Municip. Bucureşti ln toate aceste lacun se varsă direct materii murdare şi
St. Stoica Medic veterinar Jud. Ilfov toxice dela diverse instalatii industriale insalubre, aşezate
Gh. Ştefăriescu Dir. "Laboratorului de Chimie pe malurile Colentinei şi a lacurilor, iar pe deasupra toate
A. Cruţescu Avocat Şef al Municipiului resturile menajere ş1 produsele insalubre a locuitorilor ri-
C. Stănescu Delegat al Camerei de Comerţ şi Industrie verani, conţinutul latrinelor şi grajdurilor sunt luate de ploi
I. Angelescu Delegat al Camerei de Muncă şi duse în apa lor. Produsele insalubre a fahricelor fiind o-
Prof. Irimescu Specialist in boli T. B. C. trăvitoare omoară peştii, cari ar putea distruge larvele şi
Iar ca asistenţi d-nii : tântarii, iar materiile organice prin descompunerea şi eva-
Mina Minovici. porarea apei răspândesc tot felul de miasme nesănătoase.
Maior Alexandresc.u Medicul Şef al Garnizoanei Din aceste constatări rezultă absoluta şi urgenta nevoie
lng. N. G. Caranfil Director General „U. C. B." ca debitul apei Colentina să He mărit şi prin ea acel al la-
Roşu Ziarist. c11rilor, care schimbându-şi apa într'un timp mai scurt, iar
adâncirea crescând, desvoltarea stufului va fi împedecată, iar
La ordinei zilei : cursul mai repede al apei prin ele şi curâţirea malurilor va
impiedeca desvoltarea ţânţarilor. Oprirea revărsârei lichidelor
1) • . . • . . din fabrici şi a tuturor resturilor menajere va permite pe de
2) Asanarea lacurilor Colentinei, limitrofe Capitalei. o parte desvoltarea peştilor ce vor contribui şi ei la distru-
ln chestiunea asanării lacurilor Colentinei, lacuri limi· gerea larvelor de ţânţari ; iar apa nefiind murdărită de
trofe Capitalei, se dă cuvântul d-lui Inginer Caranfil. Dir. Ge- substanţe organice nu va răspândi prin evaporare miasme
neral al Uzinelor Comunale Bucureşti.
mefitice, întreţinând în jurul lor o atmosferă sănătoasă atât
D-sa face o expunere detailată a acestei chestiuni, legatil pentru riverani cât şi pentru cealaltă parte din populatla
de creiarea Parcului Naţional prin Legea dela 21 Aprilit> săracă a Capitalei ce ar veni să-şi petreacă orele de recreaţie
!912, dar impusă mai ales din necesităţile sanitare higienice in regiunea acestor lacuri, populaţie ce va fi atrasă şi de
estetice şi economice. frumuseţea regiunei prin lucrările, de asanare ce se vor
Această chestiune a fost studiată de o comisiune special;l executa.
compusă din : Primarul Capitalei, Preşedintele Consiliului D-l Dr. Tănăsescu. Medicul Şef al Municipiului, mul-
Technic Superior, d-l Ilie Radu ; Ingineri Inspectori Generali: tumeşte d-lui Inginer Caranfil pentru expunerea făcută;
Ciociilteu, I. Vidraşcu, N. Georgescu, Alex. Davidescu, R. crede că e în asentimentul întregului Consiliu. că, avându-se
Oprc<inu. Directorul Casei Lucrărilor Municipiului d-l In- în vedere progresele higienice, estetice şi economice ce vor
ginc-r lspector General C. Sfinţescu şi în urmă d-l Inginer decurge din executarea acestor lucrări de asanare să se apro-
lnspt>ctor General Vasilescu-Karpen noul Preşedinte al Con- be în unanimitate executarea acestor lucr::ări în un termen cât
sili\llui Tcchnic Superior. mai scurt.
Scopul urmărit de Comisiune a fost găsirea soluţiei celei Consiliul aprobă cu unanimitate executarea acestor lu-
mai eccJnomicc, care să poată aduce în valea Colentinei crăride asanare.
o can~it<ite de apă necesară, a schimba aspectul salubric
şi estetic al lacurilor şi numai în urmă avijndu-se în vedere Vice Preşedinte,
interesul economic, agricol şi eventual acel al câştigărel de Dr. C. Tănăsescu
forţă motrice.

Situaţia actuală a lacur({or. Debitul de apă chemat a re· 21 Februarie 1932

https://biblioteca-digitala.ro
142 RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI

MONITORUL COMUNAL AL MUNICIPIULUI MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE


BUCUREŞTI ŞI AL COMUNICAŢIILOR
din 21 Februarie 1932. Dir. Technică şi a Transp. Rutiere
Asanarea lacurilor râului Colentina.
No. 17178 UCB/933 No. 25051 din 1 Iul. 1933
Având în vedere câ prin raportul înregistrat la No.
30124/931 Directia Uzinelor Comunale Bucureşti arată că 900 L. N./933
râul Colentina care curge în partea de Nord a Municipiului,
formează un brâu de lacuri, cari astăzi sunt în stare insa- Uzinele Comunale Bucureşti,
lubră, iar isvoarele existente nu sunt suficiente nici pentru
primenirea apei lacurilor şi nici pentru tinerea lor la un Ca urmare la adresele Dv. No. 24761/932 şi No. 26678/932
nivel constant ; că din această cauză întreaga regiune este avem onoare a vă trimite alăturat în original aprobat de Mi-
mocirloasă fiind în acelaş timp şi focare de tântari şi că nister Jurnalul Consiliului Technic Superior No. 231 din 29
o asanare se impune în mod grabnic mai ales în urma extin- şi 30 Noembrie 1932 privitor la proectul pentru asanarea
derii repezi a oraşului în direcţiunea Nord. lacurilor din Nordul Capitalei.
Având în vedere că prin acelaş raport se arată că Uzinele Se înapoiază alăturat un exemplar al proectului, reţinân­
în sarcina cărora cad lucrărilor de canalizare plecând dela du-se al 2-lea exemplar la arhiva Consiliului Technic Su-
un studiu asupra asanării acestor lacuri, de care Municipiul perior.
se ocupă de multi ani a început proectarea definitivă a lu- Totodată vi se restitue alăturat două dosare numerotate
ctărilor de asanarea lor pe baza soluţiunei propuse de o co- şi parafate unul cu 377 file şi al doilea cu 172 file conţinând
m'is1une de specialişti instituită de comunâ ; că soluţiunea pro- acte relative la proectul mai sus menţionat ce au fost înain-
pusă· prevede preluarea unei anumite cantităti de apă din tate de Dv. Ministerului cu adresa No. 32683/932.
râul Ialomiţa, în apropiere de satul Ghimpaţi şi vărsarea ei
p. Ministru,
in Colentina printr'un canal deschis, lung de 6 km. ; că lacu-
M. Nicolau
rile vor fi prevăzute cu stăvilare şi că nivelul apei va fi
p. Director,
menţinut constant, păstrându-se o adâncime de peste un metru.
Ticău
Având în vedere şi eventuala expropriere sau cumpărare
de către Municipiu a lacurilor particulare Floreasca, Tei şi
Fundeni, cât şi amenajarea malurilor ; MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE
ŞI AL COMUNICAŢIILOR
Având în vedere că pentru executarea acestor lucrări, estr
nevoie de investitiuni de peste 50 (cinci zeci) milioane lei, CONSILIUL TECHNIC SUPERIOR
pe cari urmează să le facă Uzinele Comunale şi că pentru ca Şedinţa din 29 şi 30 Noembrie 1932.
Uzinele să poată executa lucrarea trebuie să găsească mij-
loace de finanţare, cu plata pe o durată de mai mulţi ani.
ceeace nu este posibil decât pe baza unor venituri certe, ce Ju r n a I u I Nr. 231.
s'ar afecta în garanţie ;
Având în vedere că Consiliul de Ad-tie al Uzinelor Co. Preşedinte d-l N. Vasilescu Karpen.
munale în şedinta sa dela 23 Februarie 1931 a hotărât în- Membrii prezenţi
d-nii : P. Antonescu, N. Bosie Codreanu.
cbeerea unei conventii intre Uzine şi Muncipiu, prin care să Al. Davidescu, I. S. Gheorvhiu, D. Marcu, I. Mihalache, Gh.
se asigure Uzinelor cca. 2/3 din toate veniturile ce vor re- Nicolau, R. Opr:ean, Eug. Ştefăriescu.
zulta din asanarea lacurilor ca terenuri câştigate, vândute . Se ia în examinare, adresa Nr. 24761 din 26 Sept. 1932.
s~u arendate, restaurante, stranduri, soc. sportive, piscine, însoţită de proectul pentru asanarea lacurilor din nordul Ca-
etc. ce se vor realiza următor asanării şi amenajării lacu- pitalei, trimise de Ministerul Lucrărilor Publice şi Comuni-
rilor, sâ fie ceda.te direct Uzinelor Comunale Bucureşti, cu caţiilor, cu Nr. 35736 din 29 SeptembriE' 1932.
care se va credita contul lucrării până când acest cont va Din memoriu şi actele prezentate, rezultă următoarele :
fi complect acoperit. Lacurile din Nordul Capitalei, sunt formate de râul Co-
Având în vedere explicaţiunile date de d-l Primar al Mu- lentina şi se datoresc depresiunilor pe care acest râu le întâl-
nicipiului, asupra acestor lucrări, a căror execuţie urmează neşte pe lungimea de 15 km. învecinată oraşului cum şi ba-
să înceapă în Primăvara anului 1932 ; rării văii sale.
Având în vedere că „U. C. B." este un serviciu comunal In primăvară, apele râului Colentina, venind în cantităţi
comercializat, care funcţionează în baza unei legi speciale ; mari, inundă terenurile joase pe mari întinderi, iar în timpu!
Pentru aceste motive, în urma discuţiunilor ce au avut loc, verii, debitul râului scade atât de mult, încât apele lacurilor
dclegaţiunea, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenţi, aproape nu se mai primenesc, şi din cauza temperaturii ridi-
aprobă în totul propunerile Consiliului de Ad-ţie al Uzinelor cate materiile organice intră în putrefacţie şi răspândesc
şi totodată decide ca lucrările să înceapă în primăvara a- miasme nesănătoase, cari prezintă un pericol pentru salu-
nului 1932. britatea oraşului.

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI 143
In afară de aceasta, debitul mic de reîmprospătare, sec- şi propunerile din proectul de faţă se referă la această solu-
tiunea mare de curgere şi adâncimea mică de lângă maluri. ţiune.

dă apei în lacuri o viteză mică, care permite dezvoltarea Memoriul arată că pentru o primă etapă a asanării lacu-
foarte mare a stufului şi tuturor ierburilor de baltă, micşo­ rilor, este necesară o rezervă de 9.000.000 mc. apă, care uti-
rând şi mai mult viteza apei, favorizând astfel desvoltarea lizată în timp de 150 zile de vară, poate primeni apa lacu-
şi înmulţirea în mod extraordinar a larvelor şi ca consecinţă, rilor la intervale de 15 zile cu un debit continuu de 1 m. c.
a ţânţarilor, cari se răspândesc în regiunile riverane şi fac pe secundă.
viaţa locuitorilor imposibilă prin prezenţa lor în număr mare. In a doua etapă, urmează a se spori debitul la 3 mc/sec.
pe lângă că unii din ei - anofeli - răspândesc paludismul. pentru ca primenirea să se facă mai des şi asanarea să fie
contribuind şi la degenerarea populaţiei. mai completă.
ln toate aceste lacuri, se varsă direct, materii murdare şi Pentru evidenţierea rezervei de 9.000.000 mc. se prezintă
toxice dela diverse instalatii industriale insalubre, aşezate pe o diagramă a debitelor pe secundă şi zilnice, ale râului Co-
malurile Colentinei şi a lacurilor, şi pe lângă aceasta, toate lentina pe lunile Martie, Aprilie şi Mai a. c., arătându-se că
resturile menajere şi produsele insalubre ale locuitorilor rive- această diagramă indică că apele de primăvară dau cubajul
rani, conţinutul latrinelor şi grajdurilor, sunt luate de ploi şi mai sus arătat.
duse în apa lor. lnmagazinarea acestui volum de apă, se va face în Iacul
Produsele insalubre ale fabricilor fiind otrăvitoare, omoară Buftea-Zmeul care prezintă o situaţie avantajoasă, având
peştii, cari ar putea distruge larvele şi ţânţarii, iar materiile maluri înalte, cari permit ridicarea nivelului fără lucrări cos-
organice prin descompunerea şi evaporarea apei răspândesc tisitoare de apărare, şi o poziţie favorabilă pentru baraj la
tot felul de miasme nesănătoase. capătul aval al lacului unde malurile se apropie până la

Pentru asanarea acestor regiuni, o secare complectă a lacu- aprox. 200 m. şi au o conformaţie potrivită încastrării bara-
rilor nu este posibilă întrucât s'a constatat că apele de pri- jului.
măvară ale râului Colentina totalizează un cubaj mediu de ln afară de aceasta, in lacul Buftea-Zmeul. se varsă afluen-
9.000.000 m.c., cu care inundă în câteva zile toată valea lă­ tul Crevedia al Colentinei, care va spori rezerva de apă ob-
ţinută cu apele acestui râu.
sând după retragerea lor ochiuri de apă stătătoare în nu-
meroasele depresiuni formate de fostele cărămidării şi cariere In situaţia actuală, lacul Buftea-Zmeul ocupă o suprafaţă
de nisip. de 114 ha„ iar prin ridicarea nivelului actual cu 5 m. el va
Soluţia la care s'a ajuns în urma studiilor preliminare şi ocupa o suprafaţă de circa 300 ha.
avizului comisiunii compusă competinte, este menţinerea su- lnălţimea maximă a barajului va fi de JO m. rezultată din

prafeţelor de apă din nordul capitalei şi aducerea lacurilor din adâncimea actuală maximă a lacului de 8 metri, ridicarea
valea Colentinei in stare de salubritate prin reţinerea apei nivelului cu 5 m. plus un spor de 2 m. înălţime peste nivelul
de inundaţie ale văii intr'un rezervor creat în amonte din maxim al magazinării ca protecţie în contra valurilor.
care să se alimenteze lacurile în timpul verii asigurând ast- Pentru modul de construcţie al barajului s'au studiat solu-
fel primenirea apelor lor la intervale de timp convenabile. ţiile cu palplanşe metalice, din beton simplu, beton armat şi
pământ cu sâmbure de argilă, ajungându-se la concluzia că
Prin această primenire, şi prin distrugerea ierburilor şi
soluţiunea ultimă e cea mai economică.
plantelor acuatice 11i creiarea de adâncimi suficiente lângă
maluri, cari să împiedice în viitor desvoltarea acestor vege- Profilul barajului are înălţime la coronament de 6 m. talu-
taţii, se evită putrefacţia materiilor organice din apă şi des-
zul în amonte 1/3, iar în aval 1/2.
voltarea ţânţanlor. In amonte, taluzul aproape de baza lui se sprijină pe un
Pe baza principiilor expuse mai sus, s'au studiat trei solu- hatardou compus din doi pereţi de lemn intre care se umple
ţiuni: cu argilă bătută şi care pe lângă altele, în timpul lucrărilor
I) Soluţiunea întâi, prevăzând restrângerea suprafeţelor va retine apele lacului în amonte şi va da posibilitatea de a
lacurilor, legarea lor cu canale tubulare şi menţinerea nive- se lucra la fundaţia barajului în condiţiuni convenabile.
lului actual al lacurilor. Corpul barajului se va executa din argilă amestecată cu
II) Soluţiunea a doua, prevăzând suprafeţe mari de lacuri, nisip pentru a împiedica fisurile. Straturile de turnare vor
legate intre ele cu rnnale deschise, larg dimensionate şi păs­ fi de 30 cm. grosime bine cilindrate şi stropite cu lapte de
trând nivelul actual al lacurilor, intre cari comunicaţia s'ar var. Sămburile central se va executa din argilă curată, bine
face cu ecluze. bătută.
Această soluţie ar cere o foarte mare cantitate de apă pen- Alimentarea din lac se va face cu două conducte metalice
tru alimentare. de 900 mm. prevăzute cu vane, cari vor conduce apa la tur-
III) Soluţiunea a treia eiite intermediară intre primele două, binele din avalul barajului de unde trece apoi pe cursul Co-
însă nivelul lacurilor se ridică pentru a obţine adâncimi cât lentinei spre Bucureşti.
mal mari. Pentru asigurarea nivelului la cota maximă prevăzută, s'a
Lacurile vor fi legate intre ele prin canale deschise având proectat un stăvilar-deversor pentru scurgerea apelor cari
lărgimi suficiente pentru o navigaţie uşoară. depăşesc acest nivel.
Ultima soluţiune a fost adoptată de Municipiul Bucureşti, Pentru mărirea debitului de alimentare a lacurilor la 3 m.c.

https://biblioteca-digitala.ro
ŞI
144 RAPOARTE, REFERATE Dl<:CIZIU:'.\l

apele răului Colentina nefiind suficiente, se va recurge la a) Exproprieri id lacul Buftea-Zmeul . 6.000.000 lei
apa din lalomita. care urmează a fi adusă printr'un canal b) Lucrările barajului Buftea 12.400.000 „
deschis de 6 km. în regiunea satului Dobra, unde valea Co- c} Amenajări la lacurile Băneasa-Herăstrău.
lentinei se apropie de valea lalomitei. Ca11al la ir1trare în lacul Băneasa, ex-
Diferenţele de nivel intre cele două văi, permit construcţia proprieri. curăţirea fundului lacurilor
unui canal deschis cu o pantă de O,OOIJ---0,0004. Băneasa - Herăstrău 18.000.000 „
Pentru studiul regimului hidraulic al răului Ialomiţa s"au d) Canalul Mogoşoaia - Băneasa 2.000.000 ..
folosit datele Institutului Meteorologic pe 30 ani. Total . 38.400.000 ..
Din aceste date, rezultând că, debitul minim al Ialomitei
este în August şi Septembrie 3 mc./sec., la proectarea lucră­ Iar costul lucrărilor din etapa II-a ar fi de 63.100.000.-
rilor dela priză s·a avut în vedere a se asigura acest debit repartizat astfel :
riveranilor depe lalomita. luându-se apă din Ialomiţa, în lu-
1. Priza dela Ialomiţa I 3.100.000 lei
nile când debitul este suficient de mare faţă de acel al etia-
2. Rezervoarele din valea Miulesii JO.OOO.OOO •.
jului şi înmagazinând-o în valea Miulesii şi lacul Ghimpaţi
3. Amenajări la lacurile Floreasca-Tei-
unde se vor crea rezervoare prin lucrări simi!are cu cele
Fundeni 40.000.000 „
proectate în lacul Buftea-Zmeul.
Lucrările dela priza lalomita. la punctul „Dobra·· se com- Total . . 63.100.000 „
pun dintr un baraj deversor transversal văii Ialomiţa, din Asupra proectului prezentat sunt de observat următoarele :
îndiguirea malurilor în amonte pe toată lungimea remuului I .Situaţia actualelor lacuri din nordul Capitalei, formate
provocat de barajul deversor, un canal de spălare a depozi- in mare parte prin bararea văii Colentina de către proprie-
telor, etc. tarii riverani, după interesele locale ale fiecăruia, poate să nu
Priza se face cu stăvilare deversoare. cari asigură un de- fie menţinute când e vorba de o asanare şi amenajare de
bit constant pentru alimentare. interes general cum este lucrarea propusă.
Canalul de aductiune este deschi::. şi are o secţiune trape- Urmează deci a se examina în primul rând, dacă este ca-
zoidală, iar terenul prezintă o soliditate, care asigură taluzc zul <1 se mai menţine sau nu această situaţie.
fără pereu. 2. Proectul presupune că, în prima etapă, să se utilizeze
Amenajarea lacurilor din Nordul Bucureştilor în soluţiunea pentru primenirea apelor din lacurile dela nordul Capitalei,
III-a adoptată de Municipiu, prevede şi ridicarea nivelului nwnai apa văii Colentina. înmagazinată într"un rezervor de
lacurilor mai puţin în prima etapă când se va utiliza numai circa 9.000.000 nu:., amenajat la lacul Buftea-Zmeul.
apa răului Colentina şi mai mult în a II-a etapă când este După arătările din memoriu, această rezervă ar fi sufi-
vorha de a se recurge şi la apa din Ialomiţa. cientă pentru a asigura timp de 150 zile. un debit al văii
fundul lacurilor. se va curăţi de nămol prin secarea suc- de I mc. pe secundă.
cesivă a lacurilor ridicând stăvilarele existente cari mentin Aceasta, presupune, pe de o pdrte că, debitul anual al
nivelul actual. ln punctele unde se va putea lucra în uscat, văii Colentina, permite această înmagazinare, iar de altă parte
se va proceda la dragarea fundului. Malurile urmează a fi că, la debitul de circa 0,700 mc/sec., procurat de rezerva
fixate şi pcreate pe măsura posibilităţilor financiare. de 9.000.000 cm., înmagazinati la Buftea şi consumaţi în cele
Pe porţiunea Mogoşoaia-Băneasa, apa Colentir.ei va fi a- 150 zile, se mai dispune pe tot acest timp, de un debit me-
dusă pe un canal deschis în lungime de 4800 m. cu secţiune • dlu al văii Colentina de cel puţin 0,300 mc/sec., fără a tine
trapezoidală părăsindu-se albia veche care este sinuoasă. seamă de pierderile prin evaporare cari sunt însemnate -

Acest canal va servi şi la irigarea terenurilor de cultură numai la lacul Buftea-Zmeul ajungând la circa 15.000 mc/24
.:uprinse intre canal şi valea Colentinei. ore - şi de eventuale pierderi prin infiltratie .
ln această privinţă, ni se prezintă documentele necesare
Programul de executare cuprinde două etape şi anume :
bazate pe statistici rezultate din constatări directe, asupra
Prima etapă.
:lebitului văii Colentina pe un timp suficient de îndelungat
a) Lucrările barajului la lacul Buftea-Zmeul. pentru a obţine rezultate concludente.
b) Canalul Mogoşoaia-Băneasa. Memoriul arată că. în cursul acestul an, s'au făcut obser-
c) Amenajări la lacurile Băneasa şi Herăstrău. vaţii directe asupra debitului văii Colentina la deversorul la-
A doua etapă. cului Buftea şi se prez;intă planşa Nr. 12 bis cu diagrama
a) Lacurile dela priza Ialomiţa. citirilor şi a debitelor rezultate, în intervalul 21 Martie 1932--
b) Canalul de aducţiune dela priză in valea Miulesii. 14 Mal 1932, din care ar rezulta că apele din acest interval
c) Lucrările rezerv<'rului din valea Miulesii. ar asigura înmagazinarea de 9.000.000 mc. la Buftea.
d) Amenajarea lacurilor Floreasca-Tei-Fundeni. Aceste înregistrări pe Intervalul de timp aşa de scurt, nu
e} Ecluze de trecere intre nivelul Herestrău-Floreasca ş1 pot fi insă concludente.
nivelul Tei-Furrdeni. In afară de aceste diagrame, memoriul Nr. I anexa Nr. 2. -
După o evaluare .sumară. făcută in memoriul Nr. li, costul Regimul hidraulic al răului Colentina - se referă la datele
ln.rcr~ilor din etapa l-a. ar fi de 38.400.000 lei din care: publicate de Casa Lucrărilor Municipiului Bucureşti, bazate

https://biblioteca-digitala.ro
ŞI
RAPOARTE. REFERATE DECIZIUNI 145
pe măsurători făcute la podul C. F. R. dela Băneasa, în b) Inăltimea de 2,00 m a coronamentului deasupra nivelului
1929 şi arată că acele date sunt sub realitate şi că dccă se maxim al înmagazinării, este recomandabil să fie sporită pen-
ia de bază constatările făcute de d-l lng. Canella - unul tru siguranta digului contra acpunei valurilor.
din autorii proe-:tului - asupra debitului canalului de des- Nivelul părţii superioare a sâmburului de argilă va rămâne
cărcare al morii Floreasca cu o secţiune bine definită şi cu cel puţin 0,80 - 1,00 m sub nivelul coronamentului pentru
constantă cum şi cantităple de precipitaţiuni atmosferice, :i fi ferit de înghet.

căzute pe un interval de timp suficient, procurate de Insti- c) Deversorul. va trebui astfel calculat şi dimensionat,
tutul Meteorologic, rezultă că debitul Colentinei ar fi sufi- ca să asigure menţinerea apei în lac, la nivelul maxim fixat
cient pentru înmagazinarea propusă la Buftea. în proect, pe timpul marilor v.iituri şi inundaţii. Insuficienta
Din tabloul debitelor lunare pe intervalul 1925-1929, deversorului a fost cauza distrugerii multor diguri. ln special
stabilite de Casa Lucrărilor Municipiului Bucureşti după pentru cele de pământ, o asemenea insuficientă este catastro-
datele Serviciului Apelor din Ministerul Lucrărilor Publice, fală.
rezultă că media anuală a debitului pe secundă, în intervalul d) Panta de I /3 a taluzului dinspre apă, este prea repede şi
mai sus arătat, a variat între 0, 146 şi 0,452 mc./secundă. nu e admisibilă decât în cazul când taluzele şi coronamentul
Dacă se ia de hază aceste date, ar urma că în cazul cel ar fi protejate cu îmbrăcăminte de piatră de cel putin 0,50 m
mai favorabil, pentru a obtine înmagazinarea de 9 milioane grosime, ceea ce este recomandabil pentru siguranţa digului.
mc. ar fi nevoie de a retine în lacul Buftea întreaga can- Altfel pentr:i a proteja acest taluz contra valurilor el trebuie
titate de apă ce se scurge pe Colentina timp de aprox. 7 luni, să aibă o pantă mult mai mică după natura terenului.
fără a primeni apele lacurilor din aval în acest timp şi fără Aceiaşi observaţie şi pentru digurile de racordare dela ca-
a pne seamă şi de pierderile prin evaporatiune şi infiltraţie. petele barajului cum şi pentru acelea dela Rebegeşti, etc.
Studii amănunţite asupra regimului şi măsuri ale debitului e) Treptele de încastrare ale rambleului digului în patul de
Colentina - după cum însaş1 memoriul Nr. I arată la argilă dela bază, urmează să aibă o lărgime ma.i mare.
pag. 18, - se vor face cu timpul, cu ocazia executării lucră­ f) Batardoul din amonte, trebuie îndepărtat ceva de baraj.
rilor din prima etapă. astfel ca taluzul acestuia să cadă la baza lui, evitând îm-
3. Pentru asanarea lacurilor din nordul Capitalei pe lângă pingeri din partea pământului din spatele batardoului. se va
primenirea apelor este nevoie ca Municipiul să impună fa- rambleea până la înălţimea lui.
bricilor şi tuturor industriilor aşezate dealungul Colentlnei, g) Executarea digului şi sâmburelui central. urmează a se
de a-şi trata apele uzate insalubre, acide, etc., înainte de a face în conformitate cu normele pentru buna execuţie a unor
le vărsa în râu şi totodată de a le stabili un colector de asemenea lucrări, cari se găsesc în tratatele speciale şi în pre-
canalizare închis dealungul Colentinei care să primească apele scripţiile din alte ţări unde s'au executat baraje importante.
murdare ale aglomeraţiilor stablllte dealungul acestei văii, şi In acest scop, se va întocmi şi ataşa la proect un caet de
a le conduce în canalizarea oraşului sau a le vărsa într'un sarcini detailat, continând toate aceste conditiuni. putându-se
punct convenabil ales în Capitală. face apel la prescrippile similare din alte ţări.
4. Asemenea, pentru a împiedica desvoltarea plantelor şi 6. Evaluarea costului barajului Buftea-Zmeul şi a lucră­
ierburilor aquatice, este nevoie de fixarea malurilor lacurilor rilor dccesorii în legătură cu acest baraj, trebuie să fie
- eventual perearea taluzului lor şi realizarea unei adâncimi făcute pe baze de elemente mai complete pentru a evita
minime a fundului imediat lângă maluri. lucrări al căror cost surprize de cost în timpul executiunei.
nu e prevăzut în piesele înaintate Consiliului Technic Supe- Evaluarea celorlalte lucrări, nu rezultă dintr'o antemăsu­
rior. rătoare a cantităţilor bazată pe măsurători precise la fata lo-
5. Piesele trimise, constituiesc cel mult un anteproect al cului. ci este aproximativă şi cu totul sumară.
lucrărilor de executat, care pentru a fl dat în executare ur- Lipseşte evaluarea costului fixărei malurilor lacurilor şi e-
mează să fie desvoltat şi pus la punct cu toate detaliile pe ventuala lor pereare.
bază de ridicări locale şi precise. Chiar acele referitoare la In urma discuţiunilor ce au avut loc şi a ascultării auto-
barajul Buftea-Zmeul cari sunt mal complete ca restul, refo- rilor proectului.
ritoare la celelalte lucrări, nu sunt totuşi suficiente pentru a Consiliul având în vedere că, în chestiunea asanărei lacu-
forma un proect pe baza căruia să se ·poată angaja executarea rilor din nordul Capitalei, studiilor preliminare făcute de
lucrărilor, aşa încât urmează să fie mai bine puse la punct. Primărie şi avizul Cornisiunei compusă din persoane com-
ţinând seama şi de următoarele observaţii : petente, au conchis că, pentru higiena şi înfrumusetarea Ca-
a) Fur.datia barajului se va coborî şi se va înfige în argila pitalei şi pentru creiarea de locuri de sport, etc. urmează a se
impermeabilă astfel ca să se evite curenţii de apă pe de- dispune de suprafeţe de ape în partea de nord a Capitalei,
desubt, studiindu-se această coborâre în profilul transversal în care scop uremază a se aduce în stare de salubritate
geologic al lacului Buftea din amplasamentul barajului, profil lacurile din valea Colentinei.
stabilit pe bază de sondaje suficient de adânci. Considerând că, în acest scop, este nevoie de a se dispune
Asemenea, capetele barajului, se vor încastra suficient în de o înmagazinare de apă, care să servească ca rezervă
maluri şi cu toate precauţiile necesare, pentru a evita for. pentru compensarea debitului foarte scăzut al Colentinei. în
marea de vine de apă pe la capete. epocile de secetă.

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI
146
Având în vedere, după cum rezultă din planurile prezen- Opinie sepa ra t ă.
tate, că lacul Buftea-Zmeul din valea Colentinei oferă o si-
tuatiune favorabilă acestei înmagazinări. Subsemnatii. suntem de părere a nu se aproba proectul
Consiliul. în majoritate, este de părere a se aproba propu- lucrărilor propuse de Primăria Municipiului Bucureşti, pentru
nerea Uzinelor Comunale Bucureşti, relativă la asanarea la- motivele următoare :
curilor din nordul Capitalei cum şi executarea lucrărilor din 1. Asanarea lacurilor se obtine în general prin sporirea
prima etapă, anume barajul dela lacul Buftea-Zmeul şi în adâncimei lor până la circa 1,20 m. adâncime, la care plan-
scopul înmagazinării apelor din valea Colentinei şi utilizarea tele aquatice nu mai pot vietui aşa încât cu ele dispar şi
lor la primenirea apelor din lacuri cum şi lucrărilor acceSQrii tântarii, gândacii şi alte insecte ale căror larve şi cadavre
necesare în acest scop. împreună cu plantele moarte infectează atmosfera prin putre-
Pentru ca efectul asanării să fie cât mai sigur, lucrările de factiune.
curătire a lacurilor actuale, distrugerea vegetatiilor şi ierbu- 2. Această sporire a adâncimei se poate obtine economic
rilor aquatice cum şi fixarea malurilor, se vor executa conco- prin executare de mici baraje transversale de 1,50 până la
mitent cu lucrările de înmagazinare dela Buftea. 2 m. înălţime combinat cu săpături la marginea lacurilor
In prealabil, Primăria va studia însă dacă fată de impor- (unde adâncimea este mică), pământul săpat fiind depus pe
tanta lucrărilor propuse, mai este cazul de a se mentine ac- tărm în formă de mici diguri.

tualele lacuri creiate în trecut din consideratiuni de interese 3. Aceste lucrări sunt economice, eficace şi suficiente.
locale sau urmează a se modifica această situatie astfel ca Intr'adevăr barajele de mică înăltime executate la gâturile
ea să corespundă mai bine interesului general şi scopului ur- dintre lacurile şi săpăturile de circa 1,20 m. adâncime, exe-
mărit, şi totodată va face studii mai îndelungate din obser- cutate la marginile lacurilor nu reclamă cheltueli prea mari.
vatii directe, asupra regimului văii Colentina spre a cunoaşte Eficacitatea lor este demonstrată prin chiar situaţia de fapt.
cât mai precis cantitatea de apă ce se poate înmagazina cu Căci, oricine, orice profan poate constata şi înţelege privind
certitudine în lacul Buftea-Zmeul şi debitul minim al văiei aceste lacuri, că plantele aquatice cresc numai la marginea lor
din epocile secetoase, care trebuie sporit din înmagazinare. unde adâncimea este mică, şi că, îndată ce adâncimea de-
Piesele prezentate, constituind numai un program şi un vine mai mare, spre mijloc aceste plante dispar cu desăvârşire.
anteproect al lucrărilor, înainte de angajarea lucrărilor ur- Aşa încât însăşi Natura indică aici soluţiunea cea bună.
mează ca ele să fie completate cu planuri mai detailate bazate 4. Aceste lucrări sunt în tot cazul indispensabile (în ipo-
pe situatia locală şi cu toate piesele scrise, caet de sarcini, teza sistemului adoptat de primărie) căci fără ele nu se pot
seria de preturi, ante-măsurători, deviz, etc., tinănd seamă extirpa plantele aquatice dela marginele lacurilor, chiar şi
de observatiile de mai sus din cuprinsul prezentului jurnal. atunci s'ar introduce în lacuri un debit de apă suplimentar
Consiliul menţionează că avizul de fată este referitor Ia procurat de rezervorul de înmagazinare dela Buftea şi prin
asanarea lacurilor nu şi la sistematizarea împrejurimilor lor, barajul de derivare dela Ialomiţa, după cum se demonstrează
care urmează să fie studiată şi pusă în acord cu planul ge- aci mai departe.
neral de sistematizare al Capitalei şi să i se supună spre exa- Observăm însă că proectul nu contine nici măsurătoarea

minare. nici devizul acestor lu:rări, indispensabile.


5. Cele arătate până aci, credem că sunt îndestulătoare
ln ce priveşte lucrările din a II-a etapă pentru sporirea de-
pentru a demonstra că lucrările de adâncire şi de extirpare
bitului Colentinei prin folosirea apei din Ialomita şi înmagazi-
a plantelor aquatice sunt perfect eficace şi suficiente pentru
narea ei în alte rezervoare de înmagazinare, pe valea Miule-
asanarea lacurilor.
sii, etc., Consiliul este de părere ca ele să fie aprobate nu-
Ele sunt şi economice, costul lor urcându-se la circa :
mai principial. rămânând însă să fie studiate mai detailat şi
evaluate, real. 1O.OOO.OOO.
Proectul lor detailat va fi în orice caz supus examinării şi ldeea introducerii unui volum de apă suplimentară în Valea
aprobăriisale. Colentinei.

Preşedinte,
Dar se invoacă necesitatea introducerii periodice la inter-
N. Vasilescu Karpen vale de câte 15 zile în timpul verii - a unui volum de apă
suplimentar ; sustinându-se că prin mişcarea pe care ar pro-
R. Oprean, duce-o curgerea acesteia în masa stufului s'ar provoca stâr-
N. Bosie Codreanu, pirea larvelor depuse de ţântari. In acest scop s'au proectat
Membri: I. S. Gheorghiu, lucrările dela Buftea şi dela Ialomiţa.
{ Bug. Ştefănescu. La aceasta se poate răspunde :
I. Mihalache. 1. Că odată ce vor fi fost executate lucrările de adâncire
al lacurilor, plantele aquatice vor fi dispărut şi cu ele şi lar-
Director, vele, fiindcă ţânţarii nu vor mai avea suporturi pe care să
Gh. D. Roşianu le depue.

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI 147

Aşa încât lucrările dela Buftea şi dela Ialomita sunt cu Un anteproect al lucrărilor pentru realizarea acestui scop a
totul de prisos pentru stârpirea tântarilor. fost elaborat şi supus autoritătilor noastre de stat
2. Că de altfel. nu este nici o sigurantă că prin introdu- Acest anteproect prevede executarea lucrărilor în sistemul
cerea volumului de apă menţionat, se va ajuta intru ceva amenajării integrale în triplu punct de vedere al navigapei, al

stârpirea tântarilor deoarece cursul apei prin lacuri nu se irigaţiei şi al fortei motrice hidraulice, adică reteaua de ca-

face pe la margini, ci printr'un şivoi mijlociu, pe linia directă nale servind la trei mari folosinte economice.
de legătură intre cele două gâturi, apele rămânând aproape Anteproectul în chestiune a fost prezentat în anul 1929,
stagnante la marginea lacurilor. Ministerului de Agricultură, care I-a supus examinării unei
comisiuni technice speciale, din care făceau parte Inginerii
3. In fine, mai este de observat ca m tot cazul, în afară
Elie Radu, Gh. Nicolau, Dionisie Germani, I. Vardala şi
de tântari mai sunt şi alte insecte prin stufăria bălţilor ale
dela care a căpătat completa aprobare.
căror cadavre împreună cu plantele moarte, pot infecta at-
Consiliul Technic Superior al Ministerului de Lucrări
mosfera prin putreziciune.
Publice a avut şi el ocaziunea să examineze şi să aprobe
Aşa încât este învederat că prin introducerea periodică a
traseurile retelei de canale navigabile în chestiune.
unui volum de apă suplimentar în lacurile Colentinei, nu se Ori. în acest anteproect, se cuprinde şi executarea unui
poate realiza asanarea urmărită. canal navigabil de legătură a Bucureştilor cu Dunărea ; iar
De altfel, lucrările proectate de pnmane sunt scumpe, traseul acestui canal urmează tocmai valea Colentinei intre
costul lor trecând peste cifra de 100.000.000 lei ; bani ce se Băneasa şi Cemica.
vor risipi în zadar. Amenajarea technică a acestei văi pe această distantă. este
prevăzută a se face prin trei baraje înalte de câte 13 m.
Ideea primenirei apelor. fiecare, unul la Tei, unul la Pantelimon şi unul la Cemica.
Prin aceste trei baraje se creiază în spatele lor trei lacuri
Se mai invoacâ necesitatea primenirei mai dese a apelor vaste de circa 1O km. lungime fiecare, cu adâncime ce variază
Colentinei ceea ce este un deziderat explicabil. dela 13 metri lângă baraje până la 4 metri, la extremitătile
Da, la aceasta se poate răspunde : lor amonte.
I. Că ceea ce constituie în prima linie insalubritatea lacu- Ori. acest sistem de amenajare a văii Colentina, este in-
rilor este prezenta tântarilor, care se înlătură prin extirparea contestabil cel care se impune hotărâtor atât pentru intere-
stufului. sele Municipiului Bucureşti cât şi pentru acele ale statului.
2. Că primenirea apelor lacurilor nu este o cerintă pre- lntr'adevăr:
santă. Ea se face relativ îndestulător prin debitul variabil Oraşul Bucureşti ar avea un interes economic considerabil
al pârâului Colentina şi în timpul ploilor mari se face com- pentru constructia canalului Bucureşti-Dunăre, cu traseu prin
pletă. valea Colentinci şi executat în sistemul amenajării Integrale :
Se pretinde că prin debitul de 15 litri pe secundă, prime- fiindcă prin ele s'ar realiza eftenirea vieţii în Capitală, prin
nirea se face abia în 280 zile. Nu se tine însă seamă de trei mijloace economice puternice şi anume :
efectul ploilor şi de intervalul de ploi, care nu a întrecut nici
a) Transportul eftin al materialelor ce vin dela Dunăre:
odată 60 zile.
ştiut,
fiind că transportul pe apă, revine la cel puţin de cinci
3. O primenire radicală a lacurilor Colentinei se va putea ori mai eftin decât acela pe calea ferată.
realiza ulterior prin executarea canalului Bucureşti-Dunăre.
b) Producerea eftină a culturilor agricole, obţinută prin
pentru care se prevede un debit de peste 80 m. c. pe secundă.
irigarea unei întinse suprafete a judetului Ilfov.
Consideraţiuni economice şi urbanistice. c) Producerea eftină a electricităţii prin căderile realizate
pe lângă cele trei baraje.

Dar două consideratiuni importante de ordin diferit, inter- Aceste avantaje economice sunt de mare însemnătate fiind
vin hotărâtor în sprijinul concluziunilor noastre şi anume : astăzi în deobşte recunoscut că lucrările technice cu caracter
una de ordin economic şi alta de ordin urbanistic. economic productiv, sunt singurile mijloace pentru o ridicare
Din punct de vedere economic trebuie să considerăm că economică serioasă a unei regiuni şi că atunci când aseme-
valea Colentinei prin poziţia ei geografică şi prin conformaţia nea lucrări se prezintă in condiţiuni aşa de favorabile ca
ei topografică se găseşte în strânsă legătură cu lucrările tech- acelea ale cazului de faţă, neglijarea lor ar fi o mare gre-
nice de viitor, de mare interes national şi comunal. şeală.
Nu numai Primăria Municipiului Bucureşti, dar şi Statul
are interes la amenajarea technică a acestei văi. O soLu~une nouă pentru asanarea lacurilor Colentinei.
Ori, lucrările Statului şi lucrările Primăriei nu trebuie să
se bată cap în cap. Dar din cele arătate mai sus şi în legătură cu ele, reiese o
Statul s'a interesat în trecut şi se va interesa desigur şi rnncluzie importantă şi anume :
mai departe de înfiintarea unei retele generale de canale na- Se poate vedea că prin executarea numai a unuia din cele
vigabile de viitor în regiunea de şesuri a Munteniei. trei baraje executate, a celui prevăzut la Tei, se poate obţine

https://biblioteca-digitala.ro
148 RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI

clUtomat asanarea completă a Colentinei între Băneasa şi Concluziuni.


Fundeni : deoarece prin sporirea adăncimilor cu 4 până la
13 metri, plantele aquatice se vor găsi acoperite complet In baza celor arătate mai sus, subsemnaţii, suutem de pă­
de apă pe toată această întindere şi deci ar dispărea. rere că este locul ca această importantă problemă să fie stu-
Noul nivel al apelor ar ajunge la malurile repezi ale vau- diată mai de aproape ţinându-se seamă de observaţiile acestei
unde nu ar mai fi loc favorabil pentru desvoltarea lor. analize.
Costul acestui baraj ar fi de circa 25.000.000 lei, adică Al. Davidescu.
mult mai eftin decât acela al lucrărilor proectate de primărie, Gh. Nicolau,
şi cu efect sigur radical.
Duiliu Marcu

Dar pe lângă asanarea complectă a lacurilor Colentinei,


acest baraj ar mai avea următoarele avantaje importante :
a) Realizarea gratuită chiar de acum a unei portiuni im- MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE
ŞI AL COMUNICAŢIILOR
portante din viitorul canal navigabil Bucureşti-Dunăre.
b) Realizarea gratuită a unei compozitiuni urbanistice de CONSILIUL TECHNIC SUPERIOR
cea mai înaltâ valoare pentru oraşe. Şedinta din 19 Iunie 1935.

Aspectul urbanistic .al problemei. Se aprobă avizul Consiliului


Technic Superior
Din punctul de vedere urbanistic trebuie să recunoaştem Tr. Pârvu
că amenajarea văii Colentina, constituie o parte esenţială şi Ju r n a I Li l No. 125.
de o deosebită valoare a planului de sistematizare al oraşului
Bucureşti - şi că problema ar fi trebuit să fie tratată şi din Pr~şedinted-l N. Vasilescu Karpen.
acest punct de vedere. Membri prezenţi
d-nii : P. Antonescu. V. Bruckner, I.
Buşilă, E. Dcncaud. Duiliu M.arcu. I. Mihalache. Gh. Nico-
Cu alte cuvinte amenajarea sanitară şi economica ar fi
trebuit neapărat să fie stabilită în concordantă cu cca urba- lau. R. Oprean, G. Popescu. Gh. D. Roşeanu, Eugen Ştefă­
nistică.
nescu, Bujor Stinyhe şi I. Vardala.
Din acest punct de vedere un aviz din partea comisiunei Se ia în examinare adresa Uzinelor Comunale Bucureşti
planului de sistematizare al Bucureştilor, ar fi fost indicat să No. 3043 din 1935 însoţită de proectul lucrărilor de derivare
se ia. în Colentina a unei părţi din apa Ialomiţei, trimise de Mi-
Şi mai trebuie considerat că în tot cazul, această comisiune
nisterul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor cu No. 22159
va avea să se ocupe de această problemă şi să dea o so- din 18 Aprilie 1935.
luţiune urbanistică, soluţiune care este posibil să nu fie în Scopul principal al derivaţiei proectate este mărirea debitu-
acord cu cea dată astăzi prin proectul primăriei. lui văiei Colentina pentru a se putea realiza o primenire cât
Părerea noastrăeste că latura urbanistică a problemei este mai eficace a apei lacurilor din Nordul Bucureştilor, lacuri
de însemnătate care nu se poate neglija. Trebue într'adevăr ce au fost create prin bararea în anumite puncte a menţio­
să considerăm că prin această amenajare să creiază lăngă natei văi.
oraş pe o lungime de circa 10 km. (dela Băneasa până la Cu această ocazie, se profită de căderea ce se va obţine
Tei) o formaţiune hidrografică care poate să înfrumuseţeze la extremitatea aval a derivaţiei din valea Colentinei şi se
Bucureştiul în cea mai înaltă măsură şi că prin încadrarea crează o uzină hidroelectrică care să ajute actualele uzini
acestor lacuri. a acestor vaste pânze de apă, cu vile, cu comunale şi eventual să servească la electrificări rurale.
clădiri monumentale cu compozitiuni arhitecturale de artă, se Derivaţia propusă formează etapa a 2-a a lucrărilor de
poate creia aci un ansamblu de perspective estetice de mare asanare a lacurilor din Nordul capitalei, lucrări pentru care
\·aloare. U. C. B. au supus examinărei Consiliului Technic Superior,
Un asemenea rezultat urbanistic, poate constitui pentru un proect de ansamblu asupra căruia s'a avizat prin jurnalul
oraşul Bucureşti - care este lipsit de formaţiuni naturale No. 231/1932.
interesante, o podoabă de cel mai mare preţ, un loc de atrac- Cum s'a arătat în acel jurnal, lacurile clin nordul Capitalei
tiune principală a orăşenilor. şi în general valea Colentinei pe care ele s'au amenajat, sunt
Aci vor putea avea loc preumblările de agrement împre- insalubre din cauza regimului acelei văi, care în epocile
jurul lac:urilor, pe alei, promenade amenajate artistic cu ploioase ale anului, vin mari ş1 inundă părţile joase pe mari
plantaţii şi cu opere de artă diverse ; precum şi preumblă­ întinderi, iar în timpul verii, debitul văii scade atflt de mult.
rile nautice pe întinsele pânze de apă, cu vaporaşe, bărci. încât apele nu se mai primenesc şi materiile organice intră
etc. în putrefacţie, iar stagnarea şi viteza foarte mică a apei
Sporturile turistice. canotajul. patinajul. pescuitul, înotatul lângă maluri, permite desvoltarea ierburilor de baltă, favori-
vor găsi aici toate condiţiunile cele mai prielnice de exer- zând desvoltarea şi înmulţirea larvelor de ţânţari, cari răs­
citare. pândesc paludismul.

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI 149
In afară de aceasta, în lacuri se revarsă direct reziduri mur- înmagazinare în lacul Buftea Smeul vor fi terminate în cursul
dare şi toxice dela diferite industrii aşezate pe maluri şi toate anului curent.
resturile menajere, dela populaţia riverană cum şi conţinutul Cum s'a arătat însă, ele n'ar putea rezolva decât parţial
latrinelor şi grajdurilor. problema primenirei apelor din lacuri, din cauza debitului me-
ln urma studiilor preliminare şi avizul unei comisiuni ins- diu anual redus al văii Colentina, datorat întinderei relativ
tituită de U. C. B. şi compusă din persoane competinte, s'a mică - 390 km. p. a bazinului Colentinei în amonte de Buf-
ajuns la soluţiunea menţinerei suprafeţelor de apă din nordul tea şi faptul că el cade numai într'o regiune de deal şi de şes,
capitalei şi aducerea lacurilor în stare de salubritate, asigurânci cu precipitaţiile reduse şi cu un coeficient de scurgere foarte
primenirea apei lor la intervale de timp nu prea mari, prin redus (0,093) încât în epocile secetoase nu s'ar putea dispune
crearea de înmagazinări în amonte de lacuri, prin distrugerea decât pentru un timp relativ scurt de un m. c. secundă, care
ierburilor şi plantelor aquatice şi crearea de adâncimi sufi- de altfel este insuficient pentru realizarea scopului urmărit.
ciente lângă maluri, cari să împiedice în viitor desvoltarea Reese deci că necesitatea sporirei debitului Colentina pen-
acestor vegetaţii şi desvoltarea ţânţarilor, etc. tru primenirea ap;:i lacurilor din nordul capitalei şi sursa
In baza acestor principii lucrările prevăzute în proectul cea mai indicată în acest scop este Ialomi13.
din 1932 cuprindeau două etape şi anume : Se remarcă că, prima propunere de derivaţie din Ialomiţa
1n etapa /. - 1. Executarea unui baraj de pământ de 10 îr..cepând la punctul Dobra şi sfârşind în valea Miulesii,
m. înălţime în avalul Iacului Buftea-Smeul. cu toate lucrările afluentul Colentinei, a fost abandonată adoptându-se deriva-
accesorii în scopul înălţării nivelului actual al lacului cu 5 ţia în aval, plecând dela Bilciureşti şi sfârşind la Ghimpap în

metri până la cota I 05 şi sporirea suprafeţei lui dela 114 valea Baranga, care după cât se vede din planul general de
ha. la 300 ha. aşa ca să permită o înmagazinare a apelor situaţie, este aceiaşi vale denumită mai sus valea Miulesii.

din Colentina de 9.000.000 m.c. cu care să se poată realiza Io legătură cu această schimbare, memoriul arată că deşi
timp de 150 zile pe an un debit constant de I m. c. pe prima soluţie prezintă avantaje din punct de vedere al in-
secundă. vestiţiilor şi situaţiei topografice a malurilor, are însă desa-

ln etapa II. - 2. Amenajări la lacurile din aval.- lntrucât vantajul pentru care a fost abandonată, că apele derivate
debitul de I mc/sec. pentru lunile de vară, care se putea ob- din Ialomiţa aveau de parcurs dela valea Miulesii până la
ţine numai cu înmagazinarea apelor Colentinei, era prea re-
Buftea mai mult de 35 km., parcurs pe care valea este foarte
largă, fără talveg, străbătând în majoritate islazuri şi bălţi,
:lus, pentru ca o primenire mai efectivă a lacurilor să poată
avea loc, s"a propus sporirea lui până la 3 mc./sec. prin exe- ceeace ar fi reclamat o regularizare hidraulică foarte costi-
cutarea unei derivaţii din riiul Ialomiţa, în regiunea satului sitoare cu exproprieri foarte importante, iar de altă parte
Dobra pentr~ 7 km. lungime şi înmagazinarea apei adusă, pierderile prin evaporape şi infiltrare în sol, ar fi fost atât
in valea Miulesii un afluent al Colentinei şi în lacul Ghim- de mari, încât o bună parte din debit adus cu atâtea sacri
paţi unde să se creeze rezervoare pentru lucrări similare cu
ficii, s'ar fi pierdut fără folos.
cele dela lacul Buftea. Noua derivape propusă, începe în aval de Bilciureşti, -
în jos de care, lalomita începe să se îndepărteze de Co-
Etapa li mai cuprinde ş1 lucrările de corectare a amena-
lentina şi după un parcurs de 9127 m. I. soseşte la Ghimpaţi
jârel lacurilor din aval.
şi permite vărsarea apelor chiar în imediata apropiere a văii
Prin Jurnalul No. 231/932 Consiliul Technic Superioar în
Colentina ceeace este un avantaj faţă de prima soluţie.
majoritate, a aprobat propunerea U. C. B. relativă la asana-
Pentru a se putea cunoaşte, care este cantitatea de apă de
rea lacurilor şi executarea lucrărilor din etapa I, cu o serie
care s'ar putea dispune pentru derivarea din Ialomiţa la Bil-
de observaţiuni, între care studierea chestiunei menţinerei
ciureşti ţinând seamă de debitul minimal ce trebue rezervat
situaţiei lacurilor create pe vremuri pentru consideraţiuni de
în jos de acel puact pentru servituţiile existente pe rău şi de
interes local ; necesitatea de a face studii mai îndelungate prin
ce debit se poate dispune pe Colentina, s'au făcut studii hi-
observaţii directe asupra regimului văii Colentina, spre a
drografice asupra regimului pluviometric şi hidraulic la am-
cunoaşte cât mai precis cantitatea de apă pe care se poate
bele ape, pe baza cărora s'a întocmit un plan hidrografic de
conta ca înmagazinatre ; debitul minim al văii în epocile
exploatare.
secetoase, etc.
Aceste studii sunt rezumate în cele de mai jos.
Asupra lucrărilor din etapa 11-a. - pentru folosirea unei Ialomiţa are un bazin de recepţie de 1096 kmp. care ia
părţi a apelor Ialomiţei, - Consiliul a fost de pârere ca ele naştere în Bucegi de unde isvoreşte, la 85 km„ dela Bil-
să fie aprobate numai principial, rămânând să fie studiate mai
ciureşti. ln partea superioară, bazinul este mult împădurit.
detailat şi evaluate real, proectul lor urmând să fie supus O treime din el cade în regiunea de munte, iar restul în
examinârei şi aprobăr<!i sale. regiunea deluroasă cu o mică excepţie în sus de Bilciureşti.
Ca unnare s'a trimis în examinarea Consiliului Technic Bazinul de recepţie al Colentinei are 390 kmp. până la
Superior proectul derivărei din Ialomiţa cu lucrările accesorii Buftea şi o formă de fâşie care se întinde până la 67 km.
întocmite de directiunea serviciului Lucrărilor Noui ale U.C.B. în sus de Buftea, isvoarele găsindu-se în dreptul Doiceştilor
După cum reesc din menţiunea făcută pe planul general într'o regiune sub deluroasă şi de coline. Bazinul în jos de
al amenajărilor din regiunea Ialomiţa Bucureşti, lucrările de Buftea până în inima lacurilor din Nordul Bucureştilor deşi

https://biblioteca-digitala.ro
150 RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI

are 105 km. p. s'a neglijat deoarece debitele în plus sunt con- a apelor mari 400 m. c.f sec. debit la etiaj de 365 zile 8.45
sumate dacă nu depăşite prin pierderile de evaporatiune. m. c./sec. debit :ninim de 365 zile 6.355 m. c.f sec.
Pentru determinarea debitelor lalomitei s'au utilizat obser- Pentru Colentina, au servit ca bază observatiile directe
vatiile zilnice de nivel făcute pe nouă ani între 1925-1929 de nivel pe 5 ani, între 1930-1935, făcute de Directia Ape-
inclusiv la statia Teiuş de lăngă Tărgovişte de către Direc- lor la Băneasa şi podul şoselei de peste Colentina, măsură­
tia Apelor şi între 1931-1934 inclusiv la statia Mărceşti torilor făcute de Casa Lucrărilor Municipiului în aceleaşi
(puţin amonte de Dobra) de U. C. B. Cu ajutorul unor mă­ puncte şi observatiile făcute de U. C. B. la Buftea, cari au
surări directe de debit făcute la Teiuş, Mărceşti şi Dobra, fost puse la punct având în vedere că dela Buftea în jos de-
arătate în tabloul No. 3, s'au stabilit diagrame sau chei, cari bitul nu mai creşte din cauza pierderilor prin evaporatie.
dau debitul în functie de înăltimea citită pe miră şi s'a ob- Analog ca pentru lalomita. s'au întocmit cheile de debite
tinut astfel tabloul debitelor zilnice, pe cei nouă ani de ob- şi s'au transformat toate citirele zilnice în debite zilnice cal-
servaţii directe. Cu ajutorul debitelor medii zilnice, s'au cal- culându-se apoi mediile lunare şi anuale.
culat debitele lunare pe cei 9 ani de observaţii şi apoi debitul Din diagramele şi tablourile anexate, rezultă că debitul
mediu anual sau „modulul" pentru acelaş interval, aşa cum se mediu anual, socotit pe 8 ani 1925-1929 şi 1932-1934 in-
arată în diagrama No. 4 şi tabloul 4, din care se vede că, clusiv, a fost de 0,816 m. c./sec., iar pe 49 ani procedând ca
pe cei 9 ani, debitul mediu anual a fost de 13,50 mc./sec. iar pentru lalomita debitul mediu a fost de 0,890 m. c./sec. (dia-
debitul căzut în bazinul de recepţie din precipitatiuni. a fost gramele 9, 10, 1 I. 12, 13, 14).
în mediu de 29,60 mel sec„ coeficientul de scurgere mediu In epoca mai secetoasă, 1932-1934, debitul mediu repre-
fiind de 0,455. zintă cca. Yi din cifra de mai sus.
S'a căutat să se stabilească date cu privire la debite pe Forma curbei de durată a Colentinei, arată o repartizare
o durată mai lungă, mergându-se până Ia 1886. cu 49 ani în de debit mai putin favorabilă ca la Ialomiţa din punct de
urmă. In acest scop s'au utilizat datele culese de institutul me- vedere hidrografic.
teorologic în privinta precipitatiunilor căzute în acest timp Debitul specific al Colentinei <:: rezultat de 2. 4855-2.710
în staţiile Bucureşti-Filaret, Sinaia, Scropoasa, Târgovişte. litri/ sec. şi kmp. din bazinul său.
Pietroşiţa şi Casa Peştera. Ţinând seamă de raportul între Coeficientul de scurgere care la Ialomita pentru regiunea
precipitatii şi debite reale. constatate pe cei 9 ani s'a obtinut considerată şi intervalul 1925-1935 a fost de 0,456 la
variatia debitelor medii anuale pe 49 ani. rezultatele fiind Colentina nu e decât de 0,093.
trecute în anexa 2, coloanele 3 şi 6 şi în diagrama No. 5. Ca debite caracteristice la Colentina s'a luat:
Pe această cale, s'a găsit că debitul mediu general pentru Ape catastrofale 40 m./ sec„ debite de etiaj pe 365 zile.
49 ani ( 1886-1935) este de 14.256 mcf sec„ repartiţia pe D.20 m./sec. iar debit minim de 365 zile 0.145 m./sec.
lună fiind arătată în tabloul anexă No. 5 şi diagrama No. 6. Totalizându-se acum mediile medii ale celor două văi
Rezultatele pentru 49 ani nu diferă deci prea mult de acele pe rezultă pe 49 ani, un debit mediu de 15,146 m. c./sec. din
9 ani. care Colentina reprezintă aproape 6o/0 , iar în anul secetos
Dacă în acest interval de timp se consideră anii cei mai 1934, un debit mediu de 7.613 m. c./sec., din care Colentina
secetoşi, se obtine un debit mediu anual, egal aproximativ cu reprezintă ceva mai multă de 8%.
jumătate din cifrele de mai sus. Un asemenea an a fost 1934, In raport cu debitul mediu general, pe 49 ani, debitele
în care debitul mediu anual a fost de 7.03 mc/sec. (diagrama medii în Ani cei mai secetoşi, diferă cu 51% în minus, iar
şi tabloul No. 4). ln anii cei mai ploioşi cu 35% în plus.
Pentru ca să se poată vedea mai bine debitele de care sr Pe baza acestor studii, s'a fixat pentru derivaţia proec-
poate dispune pe anume durate de timp, s'a întocmit şi tată, un debit maxim de 15 m. c./sec., care după curbele de
diagrame sau curbele de durată (diagrama 7) care arată durată (diagrama No. 7) are o frecvenţă de 180 zile pe an.
frecventa în zile pe an a debitelor de care se dispune şi Dacă tinem seamă de debitele medii disponibile pe care
din care, la Ialomita. se remarcă două terase caracteristice. le-am arătat mai sus, şi de faptul că, în aval de Bilciureşti şi
una în jurul debitelor de circa 17 m. c.f sec. şi cealaltă la până la confluenta cu Cricovul. trebuie să se lase disponi-
circa 8-9 mc/sec. Se mai observă că debitul de 15 mc/sec. ; bil pe lalomita, după arătările din memoriu, un debit de cel
socotit ca maxim al derivapei, are o frecvenţă de 180 puţin 1.500 m. c./sec. pentru folosintele existente, rezultă
zile pe an în intervalul 1886-1935 şi de 173 zile în inter- din planul de utilizar~. că pentru un an normal (diagrama
valul 1925-1935. 17 şi anexa 9) rămâne utilizabil la derivaţie, un debit mediu
Din studii făcute şi datele culese, a mai rezultat că, debitul anual de 11.825 m. c./sec. cu un minim lunar de 7,25 m. c.
specific al văiei lalomita până la Bildureşti, adică cantitatea sec. şi un maximum de 17.617, iar într'un an secetos, (dia-
în litri pe secundă şi km. din bazinul său, este în mediu de grama 19 şi tabloul 9). un debit mediu de 6 m. c./sec. cu
13.07 pentru perioada de 49 ani şi 12.38 pentru perioada de un minimum lunar de 1,47 m. c./sec, şi un maximum de 13.213
9 ani m. c./sec.
Debitul apelor catastrofale la lalomita s'a admis de 1000 Anual s'ar dispune în total de 479.270.200 m. c. din care
m. c./sec. calculat după cifrele din literatura cu 1000 litri/ sec. s'ar destina folosinţelor din aval de Bilciureşti, 104.890.200,
şi km., debitul apelor extraordinare, pe 720 m. c./sec. iar rămânând utilizabil 374.380.000 m. c. (în anii mijlocii).

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFEHATE ŞI DECIZIUNI 151

Dacă ar fi vorba de o compensare completă a debitelo1 bazalt etc. zidită cu mortar de ciment. Deasupra pragului se
utilizabile ar trebui, după cum arată diagramele 17 şi 20, prevede un stăvilar cilindric de metal, a cărui creastă este la
atât în anii normali cât şi în anii secetoşi, o retinere de cota 139.00 şi care poate fi ridicat, aşa ca partea inferioară
înmagazinare de 63-64 milioane m.c. ceea ce nu este posibil. a cilindrului să fie la cota 140.00.
Considerând înmagazinarea din lacul Buftea de cel mult După cum arată memoriul, aceste stăvilare cilindrice au o
10 milioane m. c., se vede din suprafetele haşurate pe dia- serie de avantaje, din punct de vedere al neaderentei sloiu-
grama No. 17 că, într"un an mediu, se poate asigura pe rilor, al costului, al manevrei, etc. şi n'au inconveniente în
timp de vară un debit constant de 9,27 m. c./sec. socotind timpul înghetului, mai cu seamă că atunci debitele sunt foarte
in acest timp şi aporturile Ialomiţei şi Colentinei, iar din mici şi nu necesită manevrarea lor. Se arată dealtfel că acest
diagrama 19, că într'un an secetos, se poate asigura un sistem este curent utilizat în tările nordice.
debit mini.mal de 3,85 m. c./sec. pe timp de varâ, asemenea Lumina totală de 48 m. necesară evacuărei apelor extra-
socotind în acest interval şi aporturile celor două văi. ordinare, s'a împărţit în două deschideri de câte 24 m. prin
Memoriul arată că din planul de exploatare final, care I pilă de zidărie, aşezată în mijlocul deschiderii totale, I
prevede şi amenajarea lacurilor aval de Fundeni, rezultă că culee şi I pilă de capăt, prevăzându-se la fiecare deschidere
lacul Buftea este insuficient ca înmagazinare pentru reîn- câte un stăvilar cilindric mobil de 2 m. diametru. Cilindrul
prospătarea apei lacurilor şi că, în viitor, se impune ame- are în faţă un sector circular cu raza de 2,50, cu al cărui
najarea unui alt rezervor de cel putin 10 milioane m. c. ca vârf, cilindrul reazemă pe creasta barajului de zidărie. Ci-
să se dispună în total 20 milioane m. c. lindrul şi sectorul sunt alcătuite din tole nituite de 10 mm.
Lucrările ce s"aq prevăzut pentru derivarea Ialomitei se grosime, având cadre de rigiditate din metru în metru. Par-
pot clasifica în două categorii : tea cilindrică a barajului, pătrunde nişte nişe de 0,80 adânci-
A) Derivaţia propriu zisă. care constituie scopul principal me, amenajate în pile şi culee, nişe care în elevape au peretii
urmărit în scopul asanării lacurilor. înclinaţi, pentru a favoriza rostogolirea cilindrilor la ridi-
B) Dispozitivele de amortizare a căderii obţinute la capătul carea şi coborîrea lor. Pe periferia cilindrilor, este fixată
din aval al canalului de derivaţie sau de utilizare a energiei cu buloane o şină specială cu capul lat de care este prins
disponibile. un lanţ Gali, care angrenează la celălalt capăt cu o roată
Aceste două categorii de lucrări, pot fi executate inde- dinţată din sistemul aparatelor, de manevrare şi cu care se
pedent una de alta. ridică sau se lasă cilindrul în diferite pozitiuni.
La rândul ei, derivatia propriu zisă cuprinde două lucrări Acţionarea cilindrilor se face numai dintr"o parte şi anume
:listincte. pentru ambele deschideri dintr'o cabină aşezată deasupra pilei
1. Barajul cu accesoriile. instalaţiile de descărcare a apelor centrale, cabină care nu este desemnată dar este prevăzută
rnari şi a depozitelor solide, instalaţiile de priză. grătarele in deviz. Memoriul arată că cele două puncte de manevrare
etc. toate situate în aval de Bilciureşti. se pot automatiza prin flotori, releuri şi motoare electrice.
2. Canalul de aducţiune Bilciureşti-Ghimpaţi cu lucrările Pentru asigurarea manevrărei în timpul ridicărei, s"a pre-
de artă necesare traversării drumurilor şi văilor Cojasca şi văzut pe periferia cilindrului, la ambele capete ale lui, o
Crevedia. roată dintată care angrenează cu o cremalieră fixată în
I. Barajul se aşează într"un loc unde albia Ialomiţei este peretele înclinat al nişei.
restrânsă, unde malul din dreapta are o înăltime suficientă Când stăvilarul este închis, etanşeitatea la partea lui in-
pentru creiarea remuului şi este destul de rezistent pentru ferioară, se obtine cu ajutorul unei grinzi de lemn de formă
împlântarea lucrărilor. Malul stâng fiind mai putin înalt, convenabilă, prinsă de un fier fixat de sectorul cilindrului.
este nevoie de îndiguirea lui pe 350 m. I. cu un dig <le pă­ Pe pereţii laterali ai zidurilor, etanşeitatea se obpne ase-
mânt trapezoidal. cu înăltime maximă de 3,50 m., pereat în menea cu ajutorul unei grinzi de lemn fixată de o tolă 6
faţă. mm. gr., şi care e11te aplicată pe peretele zidăriei, de presiunea
Barajul proectat are un debuşeu astfel încât atunci cănd apei.
stăvilarele sunt ridicate, el poate debita cu vanele de spă­ Manevrarea fiecărui baraj cilindric se face cu câte un
lare, circa 1187 mc. sec. ceace este mai mult decât debitul electro motor de 10 C. P. cu turatie mică, ridicarea complectă
apelor catastrofale ale râului, care după arătările memo- având loc în 4 minute.
riului este larg socotit la 1000 mc./sec. In memoriu şi în planşa 63, se dau după formula lui Bazin
Se arată că la apele extraordinare, nivelul acestora nu va debitele ce pot trece prin barajul deversor, pentru diferite
depăşi cota la care el ajunge în prezent. !nălţimi libere deasupra pragului fix, adică pentru diferite
Necesitatea regularizării nivelurilor apei şi descărcărei vii- pozipi ale cilindrului, din care se vede c.:\ atui:ci când cilin-
turilor de pietriş şi nisip, au condus la adoptarea unui baraj drul este ridicat complect (o înălţime liberă dr 3.50) debitul
mixt, având partea inferioară fixă, constând într'un prag de ce poate trece este de 1135 m. c./sec., deci sc11rgerea apelor
circa 1 m. înăltime deasupra nivelului considerat pentru fund, catastrofale este asigurată, iar debitul apelor exceptionale
cu creasta la 136.50. constatate, vre-o 700 mc/sec., este asigurat cu circa 2.60 m.
Acest prag se va executa din beton de ciment şi va fi înălţime liberă.
îmbrăcat pe părtile lovite de apă cu piatră dură de granit, Culeea şi cele două pile s'a prevăzut din beton de ciment

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI
15~

simplu. cu avantbecuri şi arierbecuri ogivale. ln aceste zi- Pentru îndepărtarea depozitelor şi materialului adus de
dării sunt amenajate nişele în care se găsesc aparatele de ape în faţa grătarului mare, s'a amenajat două vane de fund
reazem ale barajului mobil. La pila din mijloc, peretele ce cu porţi mobile de lemn, fiecare având 2,20 m. deschidere.
rămâne între cele două nişe, fiind de 0.40 m„ s'a prevăzut Porţile mobile culisează în ghiduri din fiare profilate iar
pentru siguranţă armarea lui de fiecare parte. dulapii lor sunt de ştejar şi prinşi între ei cu pene şi ţinuţi
Terenul de fundaţie fiind aluvionar, fundaţia pilelor s'a etanş cu buloane.

coborât până la cota 129.50 adică 7 m. sub pragul dever- Pragul vanei de spălare este la 135,50 iar pragul de ad-
sorului şi se va aşeza pe piloţi de beton armat de 10 m. misiune în camera de priză la 136.55 deci cu 1,05 mai sus,
lungime executaţi pe loc, în găuri amenajate cu tipare re- suficient pentru ca depozitele ce se formează să fie spălate
cuperabile, constând din tuburi metalice de foraje de 35 cm. de vana de fund.
diametru. Manevrarea vanelor se face cu mâna cu ajutorul aparatelor
S'a admis ca prin frecarea laterală şi vârf, un pilot poate de manevrare. In aval de vană se prevede o paserelă de
suporta 31.50 t. serviciu la cota li 1.00 de 5,00 m. deschidere şi 1,20 rn.
ln amonte şi aval de infrastruc.tura barajului s'a prevazut lăţime, din fiare profilate peste care este prinsă podina de
u 1111.:mta oe beton ar.ud(, reauzatâ prin injeq1i de mortar de lemn.
ciment 1 : 1, în tuburi metalice găurite, de 200 mm. cp şi 8 m. Debitul ce poate fi evacuat prin porţi la o reţinere în
luugime, lnripte în teren. O asemenea incintă se prevede şi spatele barajului până la cota 139.00, este de 102 mc/sec.
la malul drept în fala camerei de priză şi anexelor sale.
Pentru admisiunea apei în camera de priză, s'a prevăzut
w arar<1 oe aceasta atât în amonte cât şi în aval de pragul
3 vane de câte 20 m. lăţime fiecare, având aceleaşi dispo-
deversor, s'a prevăzut asigurarea fundului prin blocuri de
ziţii constructive şi de manevră ca la vanele de fugă. lnăl­
beton şi radier de lemn mobil.
timea apei deasupra pragului, aşezat la cota 137.10 este
Pentru comunicaţia între ambele maluri, accesul la aparatele
1,90.
de manevră ale stăvilarului mobil şi întreţinere, etc. s a pre-
vâzut o paserelă de serviciu metalică de 25 m. deschidere, Manevrarea vanelor se face dupâ o paserelă mecanică de
cu grinzi cu zăbrele sistem triunghiular, de 2 m. înălţime, serviciu de 7.20 deschidere şi 1.10 lăţime, aşezată în aşa fel
aşezate Ia 1.20 distanţă şi legate cu antretoaze la 2.50 dis-
ca după ea să se poată curăţa şi grătarul fin din faţa va-
tanţă în dreptul nodurilor. Pentru rigiditate s a prevăzut şi
nelor. Debitul maxim al derivaţiei - 15 m. c./sec. - se
un longeron din fier profilat. Calea este formată din dulapi poate lua cu o singură poartă de 2.20 ridicată la 1.40 m.,
de ştejar şi are pe margini parapet metalic între montanţii celelalte fiind de rezervă.
grinzilor. Rezemart>a pe pile şi culee se face prin a.parate Apa încărcată cu impurităţi după ce trece de grătarul cel
de oţel cu balancier şi rulouri, reazemul mobil fiind pe culee. mare din faţa prizei, intră în camera de decantare unde pro-
Camera de priză, este situată în malul drept al Ialomiţei duce depuneri. Pentru spălarea acestora, s'a prevăzut un canal
şi are o lăţime interioară de 6.60 m. la radier şi 7.60 m. sus, având lăţimea la radier de 2.50 şi la coronament 3.50 cu o
iar zidurile Ia partea superioară 0.80, pentru a permite tre- vană de spălare de 2.50 lăţime. Din calculul de debit făcut,
cerea pe ele. reese că debitul maxim al derivaţiei, de 15 m. c./sec., se
Cota pragului de admisiune în camera de decantare este evacuiază cu poarta ridicată la 1.10.
( 136.55) cu 5 cm. mai sus decât cota deversorului barajului
2. Canalul de aducţiune Bilciureşti--Ghimpaţi. - Me-
apoi radierul are o pantă de 1/I00 până la canalul de spă­ moriul arată că, în urma studiului a 3 variante, s'a ales
lare a camerei de decantare, un prag de 0.51, iarăşi o pantă traseul indicat pe planul de situaţie, ca fiind cel mai economic.
de 1/100 şi un mic prag de 20 cm. pe care sunt aşezate gră­ Lungimea totală este de 9127.30 ml.. panta 0,00031. iar ra-
tarul fin şi vanele de admisiune în camera de priză. zele curbelor între 400 şi 1000 m. La plecare cota radierului
Zidurile camerilor se vor executa din beton de ciment şi este 136,90 iar la sosire la centrala Chimpaţi 134,07, dife-
se vor funda pe piloţi de ştejar de 8.00 m. lungime. renţa de nivel totală fiind deci 2,83 m.
ln faţa camerei de decantare s'a prevăzut un grătar
mare Canalul este deschis, are o secţiune trapezoidală, cu o lă­
lOOXlOO ţime la fund de 5,80, taluzele în săpătură de 1,50 şi cele în
cu trei deschideri de 4.70, format din corniera d e - - - -
10 umplutură de 1:2, înălţimea de apă maximă 2, 10.
aşezate pe muchie şi. prinse de fiecare I prof. 260. El sprijină
Din cele li sondaje făcute pe traseu cu adâncime de 5-15
pe două pile de beton armat având forma şi dimensiunele
m. s'a constatat că secţiunea se va executa în teren argilos,
din planşa No. 36, astfel concepute ca scurgerea apelor să
afară de o mică porţiune care cade în teren nisipos şi unde
fie cât mai puţin jenată. Grătarul se poate curăţa după o
spre a evita pierderile de apă s'a prevăzut căptuşirea cu
paserelă de beton armat cu 3 deschideri de câte 4.70 şi o
argilă pe 50 cm. grosime.
lăţime de 1.00 m.
Canalul de aducţiune traversează drumul judeţean Bucu-
In faţa vanelor de admisiune în camera de priză, este si-
tuat un grătar fin cu o înclinare l /3 faţă de verticale, rormat reşti Târgovişte şi alte 20 drumuri.
din fiare plate, fixate la 3 cm. unul de altul. Prima traversare şi altele 3 se prevăd a fi realizate cu

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOAHTE, REFERATE Şl DECIZIUNI 153
podete de beton armat iar traversările celor 17 drumuri se o centrală cuprinzând 2 turbine Kaplan cu ax vertical, de
vor reduce la 10 care se vor realiza prin podete de lemn, câte YOO C. P. fiecare, 428 ture pe mmut cuplate direct cu
accesul la acestea, făcându-se pe drumuri amenajate pe o alternatori trifazici cu tensiunea la borne de :>:>LlO V, la Su
parte şi alta a canalului. Aceste modificări şi rectificări suni perioade pe sec.
enuntate în memoriu, însă nu sunt arătate detaliat pe planuri Debitul maximal consumat de fiecare turoinâ este de 7,50
rămânând sâ fie studiate ulterior. Canalul mai traversează 2 mc. sec. Se mai prevedeo statie de transformare şi tablouri
văi Cojasca sau Coada .Snagovului şi Crevedia. '1 recerea electrice conf. planşei No. 51, şi diterite instalatii auxiiiare·
acestor văi se va face prin rambleuri de pământ în care se macara, atelier, etc.
va amenaja, sus, secpunea canalului, iar jos, se vor amenaja Canalul de fugă are 1000 ml. şi evacuează apele dm sub-
podete de beton armat pentru scurgerea apelor. solul centralei înspre Colentina, la punctul de confluentă al
ln dreptul celor două văi, canalul esle prevazut cu ciite Jcesteia cu valea Baranga.
un deversor preaplin a 7 mc. fiecare, pentru a evita inundat1i Costul investitiilor variantei I-a ar fi :
în caz de detectarea vanelor ia turbine şi cu cate o vană de Centrala 4.700.000
fund pentru golirea canalului. Instalatia mecanică 6.100.0JO
La anumite epoci se va putea alime„t.1 din el valea Sna- Constructii, terasamente 6.200.000
govului prin valea Cojasca. Linia de transp. Ghimpati Arcuda 4.600.000
Secpunea şi panta canalului s'au ales astfel incât la de- Chelt. generale 400.000
bitul max.im derivat de 15 m. sec. să avem o viteză medie Total lei . . . 22.000.000
de 0,80 m. sec convenabilă pentru a evita eroziunile peretilor
şi fundului şi pentru a nu se produce depuneri. Varianta II-a. cu turbina l'rancis. cuprinde: o cameră de
Costul total al lucrărilor după deviz pentru derivarea la- apă asemănătoare cu acea din prima variantă, prevăzută toi
lomitei este următorul : cu grătar stăvilare care o separă de camera turbinelor, un
deversor calculat pentru 7 mc. secundă şi 3 vane de spălare
I. Barajul Bilciureşti
cu anexele lui . 13.852.200 şi un descărcător care leagă deversorul din camera superioară
2. Canalul Bilciureşti Ghimpaţi (terasamente) 7.250.000 cu canalul de fugă, distrugerea apei fiind asigurată de un
3. Lucrările de artă pentru traversarea şose- sistem de trepte şi saltele de apă.
leior. drumurilor şi văilor 9.618.50G Se prevăd două camere de turbine de câte 5.00X4.00 sec-
Total lei . . . 30.720.700 pune, cu 7.00 m. adâncime, în fundul cărora sunt instalate
turbinele. Acestea cuprind două grupuri Francis, anume : un
Centrala hidraulică Ghimpaţi. - Cum s'a arătat mai sus grup Francis gemene cu douâ motoare şi un aspirator, şi al
prin derivarea apelor lalomitei în scopul mârirei debitului de doilea Francis dublu, cu două rotoare şi doi aspiratori.
apă pentru împrospătarea lacurilor din nord vestul capitalei S'a ales acest dispozitiv eterogen, pentru motive de func-
se crează prin situatia locală o cădere de apă de 10--12 m. tionare optimă la diferite regimuri de apă. Când debitul esl..-:
în amonte de corn. Chimpati care nu putea fi evitată şi care mare, functione3ză ambele turbine în plin, când debitul este
rezultă din cauza diferentei de nivel intre valea lalomitei şi mijlociu una singură, iar rând debitul este minim, functionează
Colentinei ; a situapei platoului general care desparte cele numai turbina dublă cu un singur rotor, celălalt fiind închis.
două bazine şi a pantei convenabile, care a trebuit să dea Regularea se găseşte în sala de maşini alăturată camerelor.
canalului. Puterea turbinelor este de 800-900 C. P. fiecare la o cădere
S'a căutat a se utiliza această cădere într'o centrală hidro- netă variind între 10,57 m şi 12, 17 m ; numărul turatiilor 250
electrică a cărei energie să fie utilizată, întrucât altfel ar fi ;:>e minut.
trebuit să se execute lucrările de distrugere energiei apei, Sala maşinilor, de 12,00X7,00 în plan şi 5.60 înâltime,
care ar fi costat după arătările memoriului 4.500.000 lei. pe cuprinde cele două unităp electrogene, regulatorii turbinelor
când uzina hidroelectrică costă circa 20.000.000. şi sistemul de angrenaje şi o macara de 10 tone.
Pentru centrală s'a studiat două variante una cu turbine Grupurile electrogene constau din altematori trifazici de
Kaplan şi cealaltă cu turbine Francis, din cauza câderei de câte 900-1000 kW., 1000 ture pe minut, 6600 V. acuplati
10--12 m. care delimitează domeniul de întrebuintare a celor la turbine prin angrenaje speciale cari măresc turatia turbi-
două feluri de turbine. Varianta I arătată în planurile 47-51, nei - de 250 turatii pe minut - la 1000 ture pe minut.
cuprinde o cameră de apă de 18,80xl4x3,60, prevăzută cu pentru a reduce diametrul alternatorilor şi costul lor.
dispozitive de limitare şi decantarea apei, grătar, deversor, Sala transformatorilor se află alături de sala maşinilor şi
vană de spălare şi vane de admisiune ; un descărcător al are dimensiunile 7.00X4.60, cuprinzând două unităţi dela
apelor mari cu bazine şi conducta de racord înspre conducta 5500 - 6000 V
iar puterea 800--900 kW.
de descărcare ; două conducte fortate de âte 2 m diametru 15.000
şi 17 m. lungime, din tole de fier nituite, încastrate într'uu Deasupra ei se află sala de comandă de 7.00X4.60, în care
planşeu de beton armat ; o conductă de descărcare de aceiaşi se găsesc tablourile electrice subîmpărpte în panouri separate.
dimensiune care străbate subsolul centralei şi se termină în- Ca anexe s'a prevăzut în atelier, casa scării şi două camere
tr'un distrugător de energie special aşezat în canalul de fugă ; pentru electricieni, la etaj, alături de sala de comandă.

https://biblioteca-digitala.ro
154 RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI

Locuinţele de personal necesar exploatărei se vor aşeza in baraj, în timpul apelor mari şi extraordinare, rezultă viteze
curtea uzinei. medii neobişnuit de mari, se recomandă a se da o deosebită
Canalul de fugă, lângă uzină este executat cu ziduri de atenţiune rezistentei părţilor din construcţie care vin în con-
sprijin de beton armat, în panta de 0,51°/oo. şi la racordarea tact cu apa.
cu canalul de fugă din pământ, prezintă o trompă de eva- 3. Pentcu lucrările de artă dela traversarea şoselei judetene
zare pereatâ. De aci în jos, pe 1500 m. I. canalul urmeazâ Bucureşti-Târgovişte, a drumurilor şi a văilor Cojasca şi
malul stâng al văii Baranga, traversând iazul morii Baranga Crevedia, va trebui să se întocmească proecte detailate în
până la confluenta cu Colentina. regulă, cari să fie verificate în primul rând şi însuşite de
Secţiunea canalului de fugă este aceiaşi ca a canalului de serviciul de drumuri al judetului respectiv.
aducţiune. Memoriul specifică că este nevoe de o indiguire a Cele 17 traversări de drumuri care după propunerile din
malului său drept din cauză că valea Baranga este mai sus memoriu se vor reduce la 10 trebuesc asemenea studiate pe
de cât canalul cu circa 4 m. un plan general de acord cu serviciile de drumuri ale jude-
Costul investiţiei variantei a II-a, este de 19.880.000 lei, ţelor respective, iar pentru podurile de lemn dela traversare
adică cu cirn 3 milioane mai puţin de cât varianta a I-a. urmeazâ a se întocmi proecte însuşite şi aprobate în acele
Fată de această diferenţă cu toate avantajele unei exploa- servicii.
tări mai economice, ce rezultă din caracteristicile de randament 4. Deşi în antemăsurătoare şi deviz, se dau detalii asupra
şi reglaj ale turbinelor Kaplan, s"a adoptat varianta II-a cu lucrărilor elementare şi materialelor ce intră în preţul unitar,
turbina Francis. proectul trebue completat cu un caet de sarcini în care să
Făcandu-se calculele necesare asupra productiunei de ener- se facă toate descrierile lucrărilor şi să se prevadă condiţiile
gie ce se poate obtine prin centrală, considerând debitele de bună executare, modul de evaluare şi plata, etc., în special
lunare utilizabile arătate mai înainte, a rezultat că pentru pentru palplanşele cimentate şi piloţii de beton armat din
un an normal. energia produsă este de 8.066.329 km. ore fundaţiile zidăriilor barajului.
anual, cu o variaţie lunară între 430.684-878,440, iar într"un 5. Consiliul nu a intrat în examinarea şi verificarea amă­
an secetos energia totală anuală ar fi de 4.405.488, kW. cu nuntită a notelor de calcul anexată memoriului proectului,
o variatie lunară intre 78.480--747.720 kW. ore. Ţinând sea- relative la dimensionarea diferitelor părţi ale lucrărilor şi
mă şi de pierderile prin transport şi transformare, disponi- instalaţiilor.
bilităţile la locul de utilizare ar fi : Chestiunea cantităţilor de apă utilizabile din Ialomiţa şi
Pentru un an normal de 7.260.000 kWore/an. asigurarea folosinţelor din aval. urmează a fi rezolvate în
Pentru un an secetos de 3.970.000 kWore/an. conformitate cu prevederile legii asupra regimului apelor din
Ţinând seamă de amortizare şi dobândă la costul de România.
investiţie care nu cuprinde şi pe acel al derivărei din Ialo-
Preşedinte,
miţa deoarece se socoteşte că ea se face în orice caz pentru
asana.rea lacurilor, cum şi de cheltuielile de exploatare şi N. '/asilescu Karpen
intretinere ajungem la cheltuieli totale anuale de 4.000.000 lei
şi tinând seamă de producţia de energie costul acesteia revine
Membrii:
pentru un an normal la 0,496 lei kW/ore, la barele uzinei şi P. Antonescu R. Opre.an
0,551 lei transportată la Bucureşti-Arcuda, iar într"un an V. Bruckner G. Popescu
secetos, la 0,908 lei kWora, şi respectiv 1.007 lei kWora. 1. Buşilă G. D. Roşianu
Costul total al lucrărilor şi instalaţiilor este deci : E. Doneaud E. Ştefănesoo
Duiliu Marcu Bu;or Stinghe
1. Derivarea din Ialomiţa cu baraj şi canal 1. Mihalache 1. Vardala
de aducţiune 20,720.700,- G. Nicolau
2. Centrala hidroelectrică Ghimpaţi . 19.880.000.-- Director,
Total lei . . 50.600.700.- G. D. /Wşianu

In urma discuţiunilor ce au avut loc şi având în vedere


expunerea de mai sus, Consiliul este de părere că din punct
de vedere technic se poate aproba proectul lucrărilor de de- CONVENTIUNE
rivare în valea Colentinei a unei părţi din apa Ialomiţei, cu
următoarele observaţiuni : Intre Primăria Municipiului Bucureşti, reprezentată
1. lntrucât prin constructia barajului se strictionează se- prin noi Alexiandru G. Donescu, Primarul General. în
lecţiunea de scurgere a râului şi se ridică talvegul, urmează baza votului Delegatiunii Consiliului Comunal General al
a se tine seamă de influenta acestora asupra supraînăltărei Municipiului Bucureşti, dat în şedinţa dela 22 Decembrie
nivelului apelor din amonte şi a se studia pe un plan detaliat 1931, publicat în Monitorul Comunal No. 7 din 21 Februarie
cu curbe de nivel. întinderea şi nivelele zonei de inundaţie 1932 şi confirmat de Comitetul Central de Revizuire S. I-a,
din spatele barajului la apele cele mai mari. prin deciziunea No. 259 din 11 Iunie 1932 şi
2. Având în vedere că în sectlunea liberă proectată la Uzinele Comunale Bucureşti, cu sediul în Bucu-

https://biblioteca-digitala.ro
RAPOARTE, REFERATE ŞI DECIZIUNI 155
reşti Str. Constantin Miile No. &---10, prin reprezentantii Din momentul semnilrei ace:;lei Conventiuni, Municipiul
săi legali, d-nii G. Orleanu, Theodor Rădulescu, în baza de- Bucureşti nu va mai încheia nid un contract de arendă sau
legatiunei dată de Consiliul de Administratie, publicată în altfel cu nici o persoană, fie pentru exploatarea restaurante-
Monitorul Oficial No. 158/933 şi 135/935 s'a încheiat această lor comunei a.flate in această regiune, stranduri, societăţi spor-
Convenpune : tive, piscine, etc. acest drept apartinând exclusiv Uzinelor
Primăria Municipiului Bucureşti, în executarea Deciziunei Comunale Bucureşti.
Delegatiei Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dată Durata acestei cedări, va fi atât timp cât U. C. B. vor
la 22 Decern. 1931 şi ratificată de Comitetul Central de Re- putea să-şi redobândească toate cheltuielile cc vor face cu
vizuire S. I-a prin Deciziunea No. 259 din 11 Iunie 1932, ce- asanarea lacurilor formate de râul Colentina, amenajarea
dează Uzinelor Comunale Bucureşti, exploatarea tuturor te- acestui râu şi deschiderea canalului dela Bilciureşti.
renurilor, lacurilor, parcurilor şi râului Colentina, pe toată Din venitul realizat, Uzinele Comunale Bucureşti, vor preda
întinderea râului Colentina şi lacurilor din cuprinsul Muni- anual o treime Primăriei Municipiului Bucureşti, - două
cipiului Bucureşti şi a Comunelor Suburbane, ce sunt azi in treimi, fiind de drept rezervate Uzinelor Comunale Bucureşti,
proprietatea Comunei Bucureşti, sau care vor mai fi dobân- pentru amortizarea cheltuielilor ce au făcut.
dite de Comună in această regiune a lacurilor amenajate, fie Toate dosarele, privind administrarea acestor bunuri, vor
pim exproprieri, fie pe altă cale. fi predate de Municipiu, Uzinelor Comunale Bucureşti.
Delimitarea zonei dinprejurul lacurilor se fixează la 100 Contractele încheiate de Municipiu, chiar cu feluritele So-
(una sută) metri, mediu în adâncime, p;itându-se restrânge cietătii de Sport, vor putea fi desfiinţate de Uzinele Comu-

sau extinde după conditiunile locale, care vor fi stabilite de nale Bucureşti.
Uzinele Comunale Bucureşti. Făcută astăzi 20 Septembrie 1935 în dublu exemplar fie-

Deasemenea, intră în dreptul de exploatare al U. C. B. şi care din părţi luând câte unul.
terenurile dobândite prin lucrările ce se fac pentru canalul Primarul Municipiului Bucureşti
de aducerea apelor din lalomita. în râul Colentina in regiunea A. Donescu
Bilciureşti, prin canalul Mogoşoaia-Băneasa cât şi prin toate
lucrările care se vor face in acest scop. Uzinele Comunale Bucurf'şti
Această
cedare, are loc, drept compensatiune pentru lucră­ Th. Rădulescu
rile de asanare a lacurilor formate pe cursul râului Colentina, G. Orleanu
pe care Uzinele Comunale Bucureşti, le fac cu cheltuiala lor. I. C. Ncgocscu

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TABLA DE MATERIE

Pa gin•

Alex. G. Donescu : Prefată. 3

Dem. Dobrescu : „ 5

Nicolae G. Caranfil : Cuvânt înainte. 7

Partea l-a
EFECTELE ASANARII COLENTINEI ASUPRA BUCUREŞTIULUI
ŞI REGIUNILOR INVECINATE

Nicolae G. Caranfil: Efectele asanării Colentinei asupra Bucureştiului şi regiunilor


învecinate 11

Carial pâmJ la S11a.r1oi- 13


Ad11cerea apei A rge1ul11i în Bucm·eşti . 13
B11cu1·eşti port la DunlJre 15
Asana1·ea Colentit1ei 16
Istoricul asa111'frii • . • . • 20
Solrtţiile prop1"8e pentru forma lacu1·il01· din fl14c1weşti !l2
Exe1mta1·ea p1·oect11l11i . . . • . !l3
Rez1dtatele sperate pri11 asat1are • . . . . . . • . . . 26

Partea II-a
LUCRĂRI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE
IN JURUL BUCUREŞTILOR

Dorln Pavel : Lucrări hidraulice în curs de realizare în jurul Bucureştilor . . 35


A) Lucrlrlle ,1 proectele de &1anare a lacurilor ln jurul Bucurettilor 35
I. Planl4l general de a.~a11a1·e , . . . . . • . • . • . • . . . . • • • . . 36

https://biblioteca-digitala.ro
158 ASANAREA LACUFi.ILOR COLENTINEI

1. Derivarea apelor • • . • • • . . • • • • . • • . • . • • • • • . • 36
2. Compensarea debitelor şi aducerea apelor • • • • • • • • • • . • . . 37
3. Asanarea şi sistematizarea lacurilor de Noid şi Nord.Est a Capitalei 38
II. Descrierea luc1·1frilo1· înt1·epri11se şi previ'Lzute în proectul general 38
1. Derivaţia lalomitei . • . . . 38
2. Lacul compensator Buftea . 42
3. Canalul Mo!loşoafa.Băneasa si lacul Băneasa superioară. 44
4. Lacul Herăstrău • • 44
5. Lacul Floreasca= Tei 45
6. Lacul Fundeni • • . 48
7. Lacurile Pantelimon şi Cernica • 52
8. Leeătura de na vieatie cu SnaJlovul 54

111. Organizarea luc1·ifrilo1· 54


1 .OrJlanizarea lucrăriior de asanare a lacurilor • 54
2. Realizările până în prezent şi programul de viitor . 55

B) Proectul aducerii apei industriale din Argeş 55


I. Captarea şi priza apei . 55
Ir. Aducţiunea apei . • • • 57
III. Rezei·voarele Bucureşti 58
IV. Reţeaua de opi'L industrialii, 58

C) Regularizarea DAmbovifei inferioare . 58

Partea III-a

BARAJELE PROECTATE ŞI IN CURS DE EXECUTARE


LA ASANAREA LACUQILOR

D. R. Corbu: Barajele proed:ate şi în curs pe executare la asanarea laa


eurilor.
Hidrografia rdu1·ilo1· Colentina şi Ialomiţa 64
Barajul dela Buftea • • . • • • 67

Lucrări anexe la barajul Buftea 73


Lucrări de amenajare la lacul Buftea 75
Barajul pe lalomiţa la Bilciureşti 79

Proedul barajului Bilciureşti 84

Barajul lacului Herl1st1·/1,u • • • • 89


Bara;ul lacului 8/1,neasa amonte de gara Mogoşoaia 90
Barajul lacului Floreasca- Tei • • • . • • • • • • 90
Barajele lacurilo1· Fu11de~1i, Pa11telimon şi Cernica 91

https://biblioteca-digitala.ro
TABLA DE MATERIE 159
Peglne

Partea IV·a

CANALE DE DERIVĂŢIE JN LEGĂTURĂ CU ĂSĂNĂREĂ


LĂCURILOR DIN NORD·ESTC'L BUCUREŞTILOR

Oh. Vladimirescu: Canale de derivatie în legătură cu asanarea lacurilor în


Nord-Estul Bucureştilor.
lnlroducere 95
Considerafiuni asupra altor lucrlri similare . . . • 95
Considerattuni generale asupra derivaflei lalomifel 96
Lucrlri de derivare . . . . . 98
Canalul de deri1:aţie din lalomiţa 98
Traseul 99
Profilul în lung . 100
Profilul Geologic 100
Profilul transversal şi elementele hidraulice IOt
Compensarea terasamentelor 102
Lucrări de artă • , • 102
r.'.lodul de executare 104
Cl1derea dela Ghimpaţi 107
Canale de rectificai·e 111
Navigaţia pe lacuri li 1

Partea V-a

REGIMUL HIDRĂULIC ĂL DĂMBOVIŢEI IN LEGĂTURĂ


CU CĂNĂLIZÂRILE ORAŞULUI BUCUREŞTI

A. O. Vuzitas: Regimul hidraulic al Dâmbovitei în leeătură cu canalizările


oraşului Bucureşti.
A) lntroducei·e şi cor1side1·aţiu11i geriemle 115
1. Cursurile de apă ti aşezările omeneşti 115
2. folo,inta la canalizări . . . • . • . 115
3. Râul Dâmboviţa şi oraşul Bucureşti 116
B) Condiţiuni natrwale ale regiu11ei Buc11reşti . 116
1. Caracteristice geografice, hidrografice şi meteorice 116
2. Canalizarea naturală a apelor fluviale . . , , • . • 117
3. Basinul râul11i Dâmboviţa până la oraşul B11cureşti 118
C) Istoric 118
1. f olosinta în trecut a apelor Dâmboviţei 118
2. Canalizarea naturală superfidală către Dâmbovlta 118
3. ln<"eputurlle de canalizări subterane fn oraşul Bucurettl 119
4. Sistematizarea şi reQularlzarea Dâmboviţei 121

https://biblioteca-digitala.ro
160 ASANAREA LACURILOR COLENTINEI

Pagina

D) Ca11aliza1·ea om;1ului Bucut·eşti 123


1. Considerath1ni flenerale 123
2. Proectul fleneral de canalizare al oraşului 123
3. Principii şi norme de calcul . . 124
E) Ca11alizarea zo11elo1· extinse ale oraşul1'i Bucureşti • 126
F) P1·oecte de t'iito1· în le.qi'ltu1·1t cu canalizarea fwaşului . 128
1. Apa industrială • • . . . . 128
2. Epurarea apelor menajere 128
G) Proecte de l'iitor pe rdul Ddmboi,iţa 129
1. Incovenientele sistematizărei actuale 129
2. Situatiuni speciale modificând reflimul hidraulic al Dâmboviţei . 130
3. Influenta depunerilor pe Dâmbovita 131
H) Pruprmeri pentru 1·e111ediu·ea situaţirmilor de azt 131
1. Extinderea şi îmbunătătirea •istemaHzărei râului Dâmbovita 131
2. Lucrări edilitare în oraş pe Dâmboviţa 133
1) Co11cluzi1mi • . • • . 134

Partea VI-a
RAPOARTE. REFERATE Şl DEClZll'Nl IN LEGĂTURĂ CU PROECTELE
ASANĂRll LACURILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135-155

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
·-

„M A R V A N"' S. A. R.

S-ar putea să vă placă și