Antibioticesa

Universitatea Babeş-Bolyai,
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
STUDIU DE CAZ
DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR
LA SC. ANTIBIOTICE SA
Masterand: Nagy Szabolcs, ECA
Cluj-Napoca,
2009
Cuprins
Cap. 1. Prezentarea generală a SC. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi...................................................pag. 2

Cap. 2. Diagnosticul mediului concurenţial.................................................................................pag. 7
Cap. 3. Diagnostucul stării economice..........................................................................................pag. 10
Cap. 4. Diagnosticul stării financiare...........................................................................................pag. 30
Cap. 5. Sinteza diagnosticului economico-financiar general......................................................pag. 104
Anexe
2
Cap. 1. Prezentarea generală a S.C. ANTIBIOTICE S.A.
A. Denumirea, sediul firmei, forma juridică, capitalul social şi modul de constituire a societăţii:
Denumirea: S.C. Antibiotice S.A. Iaşi

Sediul: România, Iaşi, str. Valea Lupului, nr. 1, jud. Iaşi, telefon 0232-220040
Forma juridică: - persoană juridică română
- societate pe acţiuni
- capital mixt
Durata: nelimitată
Capital social: 45,489,729 lei, capital mixt, împărţit în 454,897,290 acţiuni cu valoare nominală de 0,10 lei.
Structura acţionariatului:
1. A.V.A.S. (Autoritatea Naţională pentru Valorificarea Activelor Statului) 53,0173 %
2. S.I.F. Oltenia 10,0954 %
3. Alţi acţionari 36,8873 %
Societatea comercială a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu numărul
J 22/285/1991
B. Scurt istoric:
1955-1959 - În luna decembrie 1955 lua fiinţă prima companie farmaceutică din România şi din sud-estul Europei care producea
penicilina descoperită de Alexander Fleming. La acea dată, compania purta numele de Fabrica Chimică nr. 2 Iaşi. Patru ani mai târziu,
intra în funcţiune secţia de fabricaţie a streptomicinei si începea producţia de unguente, creme şi supozitoare.
1960-1977 - Sunt dezvoltate fluxurile tehnologice de fabricare a substanţelor active (eritromicina, oxitetraciclina, tetraciclina,
grizeofulvina, sinerdol, lizina). Antibiotice devine în această perioadă singurul producător de produse şterile pentru uz parenteral
(injectabile) din România. Obţinerea în anul 1977 a autorizării acordate de organismul regulator american Food and Drug
Administration pentru fluxul de Streptomicina deschide porţile pieţei internaţionale.
3
1977-1989 - În anii '80 Antibiotice exporta deja 50% din productia realizată. Substanţele active fabricate la Iaşi deveneau astfel
componenta de bază pentru o gamă largă de medicamente fabricate de producători atât din ţară cât şi de producători din întreaga lume.
În aceeaşi perioadă au fost înregistrate 44 de brevete de invenţii in domeniul farmaceutic şi au fost aplicate în procesul de fabricaţie
circa 600 de inovaţii tehnologice.
1990 - Ca urmare a modificărilor survenite la nivel macroeconomic, conducerea companiei reorientează producţia de medicamente. În
portofoliul firmei, produsele finite câştigă astfel locul principal, substanţele active fabricate în această perioadă fiind utilizate pentru
dezvoltarea de noi forme farmaceutice. In scurtă vreme, se introduc în producţie peste 30 de produse farmaceutice care plasează
compania ieşeană în topul producătorilor de antiinfecţioase din România.
1993-1997 - În această perioadă se fac investiţii majore de peste opt milioane de euro în scopul retehnologizării şi achiziţiei de
echipamente moderne şi competitive. Antibiotice urcă în topul primilor cinci producători mondiali de penicilină si derivaţi de
penicilina.
1997-2000 - Preocupată de calitatea produselor sale, compania implementează începând cu 1997, un sistem performant de asigurare a
calităţii ce implică controlul strict al proceselor de fabricaţie. Astfel, în 1999, Antibiotice devine primul producător din România care
este certificat Good Manufacturing Practice (GMP) pentru fluxul de pulberi pentru medicamente injectabile. Evoluţia financiară
ascendentă a determinat ca firma să înregistreze o performanţă notabilă: cotarea la Bursa de Valori din Bucuresti.
2000-2004 - Investiţiile continue în cercetare, în instruirea oamenilor, în calitate, precum şi în modernizarea fluxurilor de fabricaţie şi
a spaţiilor de lucru au făcut din Antibiotice o companie profitabilă, dinamică, cu o creştere economică sănătoasă. În ultimii cinci ani de
activitate, nivelul profitului brut a ajuns la 5,2 milioane de euro, cu 173% mai mare decat nivelul atins în anul 2000.
2005 – Antibiotice lansează o nouă identitate de brand corporatist, odată cu aniversarea a 50 de ani de activitate. Începând cu luna
decembrie a acestui an, compania are un nou logo şi un nou slogan care reflectă transformările masive produse la nivel organizaţional,
tehnologic şi cultural în cadrul companiei Antibiotice.
2006 - Sistemul de Management al Calităţii la Antibiotice este certificat ISO 9001:2000 pentru domeniul fabricaţiei de produse
farmaceutice de către LLOYD’S REGISTER QUALITY ASSURANCE. Compania Antibiotice şi-a dezvoltat propriul Centru de
Evaluare a Medicamentului, în urma unei investiţii de peste un milion de Euro. Decizia de a investi în propriul Centru de Evaluare a
Medicamentului (CEM) a rezultat din necesitatea de a realiza în cadrul companiei studiile clinice de faza I şi în special studiile de
bioechivalenţă. Valoarea sistemului de calitate implicat în fabricarea substanţei active Nistatina produsă de Antibiotice a fost
reconfirmată de autoritatea americană in domeniul medicamentului, Food and Drug Administration (FDA).
Februarie 2007 Compania Antibiotice a obţinut recunoaşterea implementării Sistemul de Management Integrat (calitate, mediu,
sănătate şi securitate în muncă) fapt care arată încă o dată determinarea companiei de a se dezvolta durabil, având în plan central
orientarea către satisfacţia clienţilor.
4
C. Obiect de activitate – principalele produse şi activităţi:
1. Compania Antibiotice SA, este cel mai important producător român de medicamente generice. Are un portofoliu de peste 120 de
medicamente, care acoperă o gamă largă de arii terapeutice.
2. Dezvoltarea medicamentelor din clasele cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central şi tract digestiv.
3. Pe piata internă este principalul producător de medicamente antiinfecţioase şi singurul producător de substanţe active obţinute prin
biosinteză.
4. Producător de medicamente de uz veterinar, biofertilizatori.
Conform statutului propriu, obiectul de activitate al S.C.”Antibiotice”S.A. Iaşi îl reprezintă:

 Producerea şi comercializarea produselor farmaceutice din clasa antibioticelor de biosinteză şi semisinteză, de uz uman şi uz
veterinar, precum şi o mare varietate de forme farmaceutice (unguente, supozitoare, tablete, capsule operculate, pulberi
suspendabile), principii active din plante medicinale şi alte produse chimice, precum şi materiale auxiliare necesare acestor
activităţi;
 Activitatea de import-export produse proprii, alimentare, industriale şi produse farmaceutice;
 Comercializarea en-gros şi en-detail pentru produse proprii, alimentare, industriale şi farmaceutice;
 Prestări servicii, întreţinere, reparaţii, construcţii, transport mărfuri şi persoane la intern;
 Activitatea de alimentaţie publică;
 Transport marfă la extern;
 Transporturi rutiere de mărfuri;
 Activitatea de intermediere bursieră.
D. Accesul la căile de transport
Sediul societăţii este situat în partea de nord-vest a municipilui Iaşi. Accesul la reţeaua de drumuri naţionale este facil,
societatea fiind în imediata apropiere a drumului naţional/drumului european DN 28/E 583. De asemenea fiind aproape de gara
municipiului Iaşi societatea poate folosi uşor transportul combinat, care include transportul pe calea ferată.
5
E. Aspecte juridice reprezentative
Societatea comercială S.C. Antibiotice S.A. Iaşi a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu numărul J 22/285/1991. S.C.
Antibiotice S.A. Iaşi este persoană juridică română având statutul de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
legile române şi prevederile statului.
Dreptul comercial:
Fondul de comerţ al societăţii are, ca elemente incorporate „denumirea” şi „marca de comerţ”, acestea fiind înregistrate la
Registrul Comerţului al judeţului Iaşi.
Drept civil:
Aspecte principale ale dreptului civil sunt: terenul, alte drepturi de proprietate, împrumuturile, participaţiile şi asigurările.
Terenul entităţii:
S.C. Antibiotice S.A. Iaşi deţine mai multe suprafeţe de teren, pentru care a dobândit certificatele de atestare a dreptului de
proprietate. Valoarea acestor terenuri, a fost stabilită în conformitate cu prevederile H.G. 834/1991, H.G. 500/1994, si H.G. 403/2000,
fiind înregistrată în contabilitate.
Alte drepturi de proprietate:

S.C. Antibiotice S.A. Iaşi este proprietara tuturor clădirilor şi instalaţiilor din patrimoniul său şi nu a închiriat părţi însemnate
din acestea unor terţe persoane fizice sau juridice.
Situaţia împrumuturilor:
S.C. Antibiotice S.A. Iaşi are următoarele credite contractate în 2007:
 Credite pe termen scurt la :
• Alpha Bank Iaşi: 9,500,000 Euro
• ABN Amro Bank: 5,500,000 Euro
Credite pe termen lung la BRD: 1,250,000 Euro
6
Participaţii:
S.C. Pharma S.A. Iaşi: 6000 acţiuni
Dreptul mediului:
Activitatea desfăşurată de S.C. Antibiotice S.A. Iaşi afectează mediul înconjurător. A fost implementat un sistem de
management de mediu. După controlurile efectuate de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului nu s-au constatat stări
contravenţionale.
Dreptul fiscal:
Conform proceselor-verbale întocmite de către Administraţia Financiară a municipiului Iaşi, Gărzii Financiare şi Curţii de
Conturi, rezultă că S.C. Antibiotice S.A. Iaşi a respectat legislaţia fiscală şi a achitat cu mici întârzieri toate obligaţiile faţă de bugetul
de stat şi bugetul asigurărilor sociale.
Dreptul muncii:
Personalul angajat lucrează în baza contractului individual de muncă încheiat în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Litigii:
S.C. Antibiotice S.A. Iaşi nu are în prezent litigii de natură civilă, comercială sau de muncă.
7
Cap. 2 Diagnosticul mediului concurenţial
Produse comercializate de SC Antibiotice S.A.
Portofoliul de produse al companiei Antibiotice cuprinde peste 120 de medicamente de uz uman, medicamente de uz veterinar,
substanţe active şi biofertilizatori. Printre cele mai cunoscute mărci de medicamente Antibiotice se numără: Moldamin, Piafen,
Cutaden, Sinerdol, Hemorzon, Paracetamol, Cefalen, Bronhexim, Tetracilina, Fluocinolon, Amoxicilina, Ampicilina, Piracetam etc.
Dinamica activităţii de cercetare a produselor farmaceutice s-a concretizat în formularea unor medicamente de înaltă valoare
terapeutică precum Sinopryl®, Cefort®, Ampiplus® destinate unei arii largi de afecţiuni.
În prezent, compania Antibiotice deţine 130 de mărci înregistrate în sistemul naţional şi 20 de mărci internaţionale înregistrate
în peste 45 de state ale lumii.
Asigurarea calităţii produselor
Sistemul de Management al Calităţii la Antibiotice este certificat ISO 9001:2000 pentru domeniul fabricaţiei de produse
farmaceutice de către LLOYD’S REGISTER QUALITY ASSURANCE. Compania Antibiotice şi-a dezvoltat propriul Centru de
Evaluare a Medicamentului.
Piaţa de desfacere a entităţii
Produsele fabricate s-au comercializat atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. În anul 2007 S.C. Antibiotice S.A. a livrat la export
produse în valoare de 7,500,000 USD cu 13% mai mult decât în anul 2006. Nistatina (substanţă activă) reprezintă 70% din totalul
exporturilor adică aproximativ 5,3 milioane de USD. Antibiotice este a 2-a producătoare de Nistatină din lume, cu o cotă de piaţă de
25%.
Poziţia pe piaţă a entităţii
8
S.C. Antibiotice S.A. deţine următoarele cote:
1. Locul 9 în top 10 producători farmaceutici pe piaţa românească cu o cotă de piaţă de 3,1%
2. Pe piaţa mondială este a doua producătoare de Nistatină, cu o cotă de piaţă mondială de 25%.
Concurenţa entităţii:
Concurenţa S.C. Antibiotice S.A. Iaşi este foarte puternică atât din ţară cât şi din străinătate.
S.C. Zentiva S.A., S.C. Sicomed S.A., S.C. Gedeon Richter Romania S.A., S.C. LaborMed Pharma S.A, S.C. Biofarm S.A. etc. (în
total 35-40)
Principalele atuuri care au asigurat menţinerea pe piaţă au fost:

- calitatea bună a produselor
- standardele aplicate
- contracte externe
- preţurile accesibile stabilite pe baza raportului cerere-ofertă
În condiţiile actuale concurenţa poate fin onsiderată ca un impediment sau o restricţie în activitatea S.C. Antibiotice S.A. Iaşi.
Sinteza diagnosticului mediului concurenţial
Tabel nr. 1 Diagnosticul mediului concurenţial:

Nr. Criterii Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj
crt. SWOT importanţă agregat
1. Poziţia de piaţă Societatea deţine o poziţie medie pe piaţa Stare buna 4 18% 0.72
internă şi o foarte bună poziţie pe piaţa
mondială
2. Tendinţe de Veniturile firmei în creştere, cererea în creştere, Stare forte 5 16% 0.8
creştere veniturile clienţilor în creştere
3. Structura Nivel concurenţial ridicat, concurenţa creează Stare mediu- 3 14% 0.42
concurenţei probleme pe piaţa internă acceptabil
4. Piaţa de desfacere Există relaţii tradiţionale, creşterea veniturilor Stare forte 5 15% 0.75
la export
5. Caracteristicile Creşterea numărului de clienţi Stare forte 5 7% 0.35
9
clienţilor
6. Fidelizarea Discounturi pentru farmacii, servicii Stare forte 5 9% 0.45
clienţilor postvânzarea, garantarea calităţii
7. Gradul de diferenţiere a Gamă foarte diversificată Stare forte 5 5% 0.25
produselor
8. Preţ/Calitate Preţuri accesibile, conformitate cu standarde de Stare forte 5 12% 0.6
calitate
9. Amplasament/ Reţea proprie de distribuţie Stare bună 4 3% 0.12
Organizarea
distribuţiei
10. Imaginea de marcă Da Stare forte 5 1% 0.05
A. Diagnosticul Oportunitate maximă 100% 4.51
general al (4.5-5)
mediului
concurenţial
Puncte forte:
 Societatea deţine o poziţie foarte bună pe piaţă ca producătoare de Nistatină, 25% pe piaţa mondială.
 Indicatori fundamentali atractivi.
 Imaginea de marcă, brandul
 Preţuri accesibile, gamă de produse foarte diversificată.
 Calitatea asigurată prin standarde.
Puncte slabe:
 Restrictiile statului
 Poziţia companiei pe piaţa naţională
Oportunităţi:
 Expansiune pe piaţa internă şi externă
 Mărirea cotei de piaţă internă
 Dezvoltarea sectorului farmaceutic
Ameninţări:
 Dezvoltarea concurenţei
10
 Apariţia medicamentelor, tratamentelor superioare la preţuri accesibile cu rezultate mai bune.
Terapie: se impune orientarea preocupărilor firmei pentru cucerirea de noi segmente de piaţă internă, sporirea calităţii produselor
realizate, obţinerea şi testarea produselor noi la preturi accesibile şi cu calitate superioară.
Cap. 3 Diagnosticul stării economice
3.1. Diagnosticul managementului şi a resurselor umane
3.1.1. Diagnosticul managementului societăţii
Structura organizatorică a managementului S.C. Antibiotice S.A. Iaşi.
A.1. Structura organizatorică la S.C. Antibiotice S.A.
Pentru derularea activităţii S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, şi realizarea unor conduceri eficiente, organigrama societăţii se prezintă
ca un ansamblu de compartimente, direcţii, funcţii de conducere şi relaţii între acestea, care, constituie structura de organizare.
Principalele direcţii ale societăţii desprinse din structura organizatorică sunt:
Direcţia calitate
Direcţia producţie
Direcţia cercetare dezvoltare
Direcţia economică
Direcţia Marketing
Direcţia comercială
Direcţia inginerie şi investiţii
Direcţiile se află în subordinea directă a Directorului General şi a Preşedintlui Consiliului de Administraţie.

Compartimentele mai importante situate sub influenţa Directorului General şi Preşedintelui Consiliului de Administraţie sunt:
 Compertiment Protecţie Civilă
 Compartiment Administrativ
 Compartiment tehnologii informaţionale
11
 Compartiment Juridic
 Compartiment Audit Intern
 Compertiment Resurse Umane
Restul compartimentelor sunt situate sub direcţiile menţionate mai sus.
12
13
A.2. Managementul entităţii
Organul de conducere al societăţii este Adunarea Generală a Acţionarilor, care decide asupra activităţii şi asigură politica economică
şi comercială. Administrarea societăţii, este asigurată de Consiliul de Administratie. Activitatea de conducere executivă a S.C
Antibiotice S.A este asigurată de director general, director executiv producţie, director executiv calitate, director executiv marketing,
director executiv financiar – contabil, director executiv Direcţia Comercială şi Servicii Generale, director executiv mecanoenergetic şi
investiţii, director executiv - biotehnologii şi dezvoltare afaceri, director executiv - divizia farmaceutică.
3.1.2. Diagnosticul resurselor umane ale societăţii
3.1.2.1. Diagnosticul asigurării cu resurse umane
A. Asigurarea cu personal ca număr:

În anul 2007 S.C. Antibiotice S.A. dispune de un număr de 1623 salariaţi, structurat sub următoarea formă:
 480 cu studii superioare,29,6% din total, creştere cu 13,4 % faţă de anul 2006
 1143 cu studii medii, 70,4 % din total, creştere cu 1.68 % faţă de anul 2006
Tabel nr. 2 Personal cu studii superioare:

Nr. crt. Categoria de personal Număr Structura (%)
1. Medici, farmacişti 115 24
2. Reprezentanţi vânzări 26 5,4
3. Ingineri chimişti, chimişti, fizicieni 140 29,2
4. Economişti 86 17,9
5. Ingineri diverse specializări 52 10,8
6. Biologi 36 7,5
7. Specialişti I.T. 15 3,1
8. Alte domenii de specialitate 10 2,1
9. Total 480 100
14
Tabel nr. 3 Personal cu studii medii:
Nr. crt. Categoria de personal Număr Structura (%)
1. Operatori produse farmaceutice 450 39.37
2. Operatori biosinteză 120 10.50
3. Laboranţi 100 8.75
4. Personal mentenanţă echipamente şi service 214 18.72
5. Personal administrativ 79 6.91
6. Personal servicii generale 180 15.75
7. Total 1143 100
 Societatea dispune de personal calificat pentru toate profesiile necesare.

 Vechimea în muncă, experienţa dobândită sunt factori care sporesc potenţialul uman al firmei.
 Cheltuielile totale cu personalul au fost de 54,849 mii lei, reprezentând 28,31 % din totalul cheltuielilor din 2007 ceea ce
reprezintă un nivel scăzut al acestora.
Tabel nr. 4 Evoluţia indicatorilor de stare a personalului S.C. Antibiotice S.A.:

Nr. Indicatori UM 2005 2006 2007
crt
.
1. Cifra de afaceri netă Mii lei 163,498 195,678 229,416
2. Indicele de creştere al preţurilor - 1 1,15 1,153
3. Cifra de afaceri exprimată în Mii lei 163,498 225,030 264,517
preţuri comparabile 2005
4. Număr de salariaţi pers 1624 1552 1623
5. Număr de muncitori pers 1160 1060 1143
6. Productivitatea muncii salariaţilor Mii lei/salariat 100.68 145.00 162.98
funcţie de cifra de afaceri netă
exprimată în preţuri comparabile
15
7. Productivitatea muncii Mii lei/salariat 140.95 212.29 231,42
muncitorilor funcţie de cifra de
afaceri netă exprimată în preţuri
comparabile
8. Indicele cifrei netă de afaceri
exprimată în preţuri curente
 Bază fixă % 100 119.68 140.33
 Bază în lanţ % 100 119.68 117.24
9. Indicele cifrei netă de afaceri
exprimată în preţuri comparabile
 Bază fixă % 100 137.63 162,78
 Bază în lanţ % 100 137.63 117.55
10. Indicele productivităţii muncii
salariaţilor
 Bază fixă % 100 144.02 161.88
 Bază în lanţ % 100 144.02 112.40
11. Indicele productivităţii muncii
muncitorilor:
 Bază fixă % 100 150.61 164.19
 Bază în lanţ % 100 150.61 109.01
12. Indicele numărului de salariaţi
 Bază fixă % 100 95.57 99.94
 Bază în lanţ % 100 95.57 106.64
Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus, se desprind următoarele concluzii:
 nivelul absolut al cifrei de afaceri netă, exprimat în preţuri curente a crescut de la un la altul, dar această creştere s-a
datorat în mare măsură creşterii preţurilor sub efectul inflaţiei;
 numărul de salariaţi şi numărul de muncitori nu înregistrează evoluţii spectaculoase de la un an la altul ci se menţin la
un nivel aproximativ constant;
16
 nivelul absolut al productivităţii muncii salariaţilor are o tendinţă crescătoare datorată în special creşterii producţiei
vândute;
Studiul indicilor demonstrează că:
Tabel nr. 5 Studiul indicilor:

Indici 2006/2005 2007/2005 2007/2006
ICAN 137.36/100 162.78/100 117.55/100
INS 95.57/100 99.64/100 106.64/100
IW 144.02/100 161.88/100 112.40/100
În anul 2006 comparativ cu anul 2005, cifra de afaceri a crescut cu 37,36 % iar productivitatea muncii cu 44,02 %.
În anul 2007 productivitatea muncii a crescut cu 61,88 % faţă de anul 2005, iar faţă de anul 2006 înregistrează o creştere cu doar
12,40 %.
Abaterea relativă a numărului de salariaţi:
 în anul 2006 / 2005

Ns = Ns/tn-2 x ICAN = Ns/tn-1
Ns = 1624 x 1,37356 - 1552 = 679 salariaţi
Dacă producţia anului 2006 s-ar fi realizat în condiţiile productivităţii înregistrate în anul 2005, ar fi fost necesar un număr de 2303 de
salariaţi, adică cu 679 mai mulţi salariaţi decât numărul efectiv utilizat.
 în anul 2007 / 2005

Ns = Ns/tn-2 x ICAN = Ns/tn
Ns = 1624 x 1,6278 - 1623 = 1021 salariaţi
Producţia anului 2007 realizată la nivelul productivităţii muncii din anul 2005 ar fi impus un număr de 2644 salariaţi, cu 1021 salariaţi
mai mult decât numărul utilizat efectiv.
 în anul 2007 / 2006
17
Ns = Ns/tn-1 x ICAN = Ns/tn
Ns = 1552 x 1,1755 - 1623 = 201 salariaţi
Producţia anului 2007, în condiţiile productivităţii anului 2006 se putea realiza cu 1824 salariaţi, adică cu 201 salariaţi mai mult decât
numărul de salariaţi efectiv utilizat.
Se poate aprecia că în perioada analizată, unitatea a fost asigurată cu personal. Se impune o creştere a productivităţii muncii realizată
prin utilizarea intensivă şi extensivă a timpului de lucru al personalului prin sporirea gradului de înzestrare tehnică a muncii şi prin
creşterea eficienţei utilizării echipamentelor şi utilajelor.
B. Asigurarea cu personal ca structură
Structura personalului după vechimea în muncă, pe nivele de studii

Tabel nr. 6 Structura personalului după vechimea în muncă:
Personal = 1 an 1-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani peste 20 ani Total Pondere %
Cu studii superioare 75 146 89 17 74 80 480 29.6
Cu studii medii 69 28 66 115 345 522 1143 70.4
Total 144 174 155 132 419 602 1623 100
Pondere % 8.87 10.72 9.55 8.13 25.72 37.01 100 X
 Personalul cu o vechime de peste 15 ani deţine o pondere mare în totalul personalului, aproximativ 62%. Unitatea
beneficiează de pe urma acestei experienţe dobândite în timp
 Personalul sub vârsta de 10 ani reprezintă aproximativ 30% din totalul personalului, exprimând o uşoară îmbătrănire a
personalului.
Structura personalului după vârstă şi sex:

Tabel nr. 7 Structura personalului după vârstă şi sex:
Sex Vârstă 20-30 31-40 41-50 51-55 >55 ani Total Pondere
M 59 205 162 249 123 797 49.11
F 97 273 255 178 22 826 50.89
Total 156 478 417 427 145 1623 100
Pondere 9.61 29.45 25.69 26.31 8.94 100 X
18
 Ponderea cea mai mare în structura personalului după vârstă o deţin angajaţii cu vârsta cuprinsă între 31-40 de ani, care
reprezintă 29.45% din totalul angajaţilor.
 Structura personalului după sex, relevă scăderea angajaţilor de sex masculin în favoarea celor de sex feminin dar totuşi
echilibrat.
C. Asigurarea cu personal ca şi calificare:
Se observă preponderenţa personalului cu studii medii 70.40 %.
3.1.2.2 Diagnosticul stabilităţii personalului
Pe perioada analizată numărul personalului a scăzut cu 0.36% respectiv 1 salariat.

Gradul de stabilitatea al personalului: Ks=Nv/N=1305/1623=0.80
Gradul de stabilitatea a personalului este pozitiv.
3.1.2.2 Diagnosticul utilizării intensive a personalului (eficienţa utilizării personalului)
Tabel nr. 8 Eficienţa utilizării personalului:

Nr. Specificaţie UM 2005 2006 2007
1. Număr de salariaţi per 1624 1552 1623
2. Indicele numărului de personal % 100 95.57 106.64
3. Productivitatea muncii în funcţie de Mii lei/salariat 100.68 145.00 162.98
cifra de afaceri netă, exprimată în
preţuri comparabile
4. Indicele productivităţii muncii % 100 144.02 161.88
5. Cheltuieli cu salariile Mii lei 37,663 43,382 54,849
6. Indicele cheltuielilor cu salariile % 100 115,18 145.63
(bază fixă)
7. Profit brut Mii lei 23,725 30,073 36,886
8. Fond de salarii Mii lei 28,620 33,117 42,422
9. Profit brut la 1000 lei fond de salarii lei 828,97 908.08 869.50
19
10. Indicele profitului la 1000 lei fond % 100 109.54 104.89
de salarii
11. Venituri totale Mii lei 166,520 197,748 237,527
12. Cheltuieli cu salariile la 1000 lei Lei 226,18 219.38 230.92
venituri totale
13. Indicele cheltuielilor cu salariile la % 100 96,99 102,10
1000 lei venituri totale
Din tabelul se evidenţiază următoarele aspecte:
 În perioada analizată productivitatea muncii salariaţilor a înregistrat o creştere ca urmare a sporirii cifrei de afaceri netă,
exprimată în preţuri comparabile.
 Cheltuielile cu salariile înregistrează o evoluţie ascendentă de la un an la altul, o mai mare parte a acestei creşteri fiind
datorată creşterii preţurilor.
 Profitul brut la 1000 lei salarii înregistrează un nivel maxim (908,08 mii lei) în anul 2006, în anul 2007 se obţine un profit
brut în scădere în sumă de 869,50 mii lei.
 Cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri totale în anul 2007 din 1000 lei venituri 230,92 lei sunt destinaţi cheltuielilor
cu salariile aferente acestora.
 Se poate concluziona ca eficienţa utilizării personalului a crescut la toţi indicatorii atât faţă de anul precedent, dar nu şi
faţă de 2005.
20
Sinteza diagnosticului manamgementului şi a resurselor umane
Tabel nr. 9 Diagnosticul general al managementului şi resurselor umane:

1. Structură Pregătire şi competenţă bună, experienţă în Stare forte 5 20% 1
managerială activitatea de conducere
2. Calitatea echipei Colaborare, viziune de perspectivă, îmbinarea Stare forte 5 16% 0,8
manageriale corectă a responsabilităţilor pe domenii
3. Structura Flexibilă, cară, delimitarea atribuţiilor, Stare forte 5 6% 0,3
organizatorică competenţelor pe niveluri organizatorice
4. Sistemul Dotare suficientă cu echipamente, personal de Stare bună 4 4% 0,16
informaţional specialitate există
5. Asigurare cu Asigurat integral, corelat cu productivitatea Stare forte 5 4% 0,2
personal ca număr
6. Structura Îmbătrănirea personalului Stare bună/ 3 4% 0,12
personalului deterioare
7. Calificarea Pregătire scolară medie, calificare peste medie, Stare bună/ 4,5 18% 0,81
personalului personal specializat îmbunătăţire
lentă
8. Stabilitatea Circulaţie redusă, fluctuaţie scăzută, stabilitate Stare bună 4 8% 0,32
personalului medie
9. Utilizarea timpului Nivel ridicat al utilizării timpului de lucru, Stare forte 5 4% 0,2
de lucru tendinţă crescătoare
10. Productivitatea Productivitatea în creştere, nivel ridicat Stare forte 5 16% 0,8
muncii
21
B.1. Diagnosticul PUNCT FORTE 4,71
general al
managementului şi
resurselor umane
Puncte tari:
 Personalul societăţii este bine calificat, experienţă bună a echipei manageriale
 Stabilitatea bună a personalului
 Conducere dinamică cu experienţa şi vechimea în unitate
 Posibilitatea de promovare
 Stil de conducere mai liberal
 Salariaţii sunt motivaţi
Puncte slabe:
 Îmbătrănirea uşoară a personalului
Terapie: se impune recrutarea treptată de noi angajaţi pentru a evita dereglările în desfăşurarea procesului de producţie sub forma
plecărilor sau angajărilor masive de personal.
22
3.1.3. Diagnosticul resurselor tehnice ale societăţii
3.1.3.1. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice
Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al mărimii şi dinamicii acestora şi structurii acestora:
Valoarea şi structura imobilizărilor corporale:
Tabel nr. 10 Structura imobilizărilor corporale:

Nr. Categoria de imobilizări 2006 2007
crt. Valoare mii lei Structura % Valoare mii lei Structura %
1. Terenuri 28,435 15.42 73,327 32.73
2. Construcţii 80,765 43.80 66,147 29.52
3. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, 71,252 38.64 80,383 35.88
animale şi plantaţii
4. Mobilier, aparatură birotică, echipamente 2,718 1.46 3,286 1.47
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active corporale
5. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 1246 0.68 920 0.40
7. Total imobilizări la valoare netă 184,416 100 224,063 100
1. Valoarea imobilizărilor corporale în 2007 a crescut faţă de 2006 de 1,21 ori.

2. În structura acestor imobilizări, ponderea cea mai mare o deţin imobilizările active: maşini, utilaje şi instalaţii de lucru care
reprezintă 35,88% din totalul imobilizărilor în 2007.
23
3. O pondere însemnată o au construcţiile în 2006 43,80% iar terenurile în 2007 32,73%.
Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al stării acestora:
B.1. Uzura imobilizărilor corporale:
Utilizarea intensivă şi extensivă a utilajelor are o importanţă deosebită, de aceasta depinzând recuperarea valorii imobilizărilor
corporale prin amortizare.
Amortismentul pe grupe de imobilizări corporale, la sfârşitul anului 2007 este redat în tabelul nr. 11:
Tabel nr. 11 Amortismentul pe grupe de imobilizări corporale, la sfârşitul anului 2007:

Nr. crt. Denumire Amortizare Gradul de utilizare
1. Grupa 212 26.746.062 27%
2. Grupa 213 2.531.438 73%
3. Grupa 214 30.230 75%
În timp valorile gradelor de uzură cunosc o serie de actualizări ca urmare a scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic şi
moral şi achiziţia altora noi, mai performante, prin aplicarea unui program susţinut de investiţii. În concordanţă cu obiectivele generale
ale companiei anul 2007 a înregistrat finalizarea mai multor obiective de investiţii, cu impact major asupra dezvoltării în continuare a
societăţii. Suma totală a investiţiei depăşeşte cu puţin 5 milioane euro. Nivelul mediu de uzură se situează la 58%.
B.2. Gradul de retehnologizare şi nivelul tehnic al utilajelor:
În anul 2007, valoare investiţiilor a depăşit suma de 5 milioane de euro, în următoarele direcţii principale:
 Finalizarea lucrărilor de construcţii, montaj şi punere în funcţiune a instalaţiei de incinerare a deşeurilor industriale
 Modernizarea sistemelor de climatizare
 Achiziţie de licenţe (10) pentru produse noi
24
 Reproiectarea şi realizarea unei părţi din sistemul de ventilaţie şi de recuperare solvenţi a secţiei Biosinteză, suplimentarea
capacităţii de racire a secţiei
 Demararea lucrărilor de proiectare şi autorizare a extinderii capacităţii de comprimate
3.1.3.2 Diagnosticul utilizării resurselor tehnice
Eficienţa utilizării imobilizărilor corporale:

Aprecierea utilizării imobilizărilor corporale se face cu ajutorul unor grupe de indicatori prezentat în tabelul 12.
Tabel nr. 12 Eficenţa utilizării imobilizărilor corporale:

Nr. Specificaţie UM 2005 2006 2007
crt.
1. Valoarea netă a imobilizărilor Mil. Lei 89 110 163
2. Indici:
Bază fixă % 100 123,60 183,15
Bază în lanţ % 100 123,60 148,18
3. Venituri totale Mil. Lei 167 198 238
4. Venituri la 1000 lei imobilizări Lei 1876.40 1800 1460.12
5. Indicele veniturilor la 1000 lei imobilizări
Bază fixă % 100 95,93 77,81
Bază în lanţ % 100 95,93 81,12
6. Profit brut Mil. Lei 24 30 37
7. Profit brut la 1000 lei imobilizări Lei 269.66 272.72 226.99
8. Indicele profitului brut la 1000 lei imobilizări
Bază fixă % 100 101,13 84,18
Bază în lanţ % 100 101,13 83,23
9. Profit net Mil. Lei 20 24 32
10. Profit net la 1000 lei imobilizări Lei 224.72 218.18 196.32
25
11. Indicele profitului net la 1000 lei imobilizări
Bază fixă % 100 97,09 87,36
Bază în lanţ % 100 97,09 89,98
Concluzii:
 Cu ajutorul indicelui „imobilizărilor la valoarea netă” se observă o creştere a valorii imobuilizărilor în 2007 faţă de anul 2008
de 1,8 ori.
 Veniturile totale pe parcursul celor 3 ani înregistrează o tendinţă crescătoare. Totuşi indicele veniturilor totale la 1000 lei
imobilizări în anul 2007 reprezintă 81,12% comparativ cu nivelul anului anterior.
 Atât indicele profitului brut la 1000 lei imobilizări cât şi indicele profitului net la 1000 lei imobilizări sunt în scădere.
Alte informaţii privind utilizarea resurselor tehnice:
Accesul în incinta societăţii se face prin mijloace auto. Este posibil şi transportul prin calea ferată.
Societatea are cele mai moderne sisteme de protecţie a mediului.
26
3.1.3.3. Sinteza diagnosticului resurselor tehnice
Tabel nr. 13 Diagnosticul general al resurselor tehnice:

1. Amplasamentul Calea de acces necesită mijloace de transport Stare slabă 3 7% 0.21
capacităţilor
productive şi căile de
acces
2. Valoarea şi structura Mijloacele fixe sunt achiziţionate din Stare forte 5 16% 0.8
imobilizărilor împrumuturi; producţie proprie de imobilizări,
corporale structura corespunde specificului activităţii
3. Asigurarea cu utilaje La nivelul cerinţelor, excedent de capacitate Stare bună 4 13% 0.52
şi echipamente
4. Starea utilajelor şi Grad de uzură scăzut; nivel tehnic Stare forte 5 15% 0.75
echipamentelor îmbunătăţit, grad de înnoire în creştere
5. Utilizare extensivă a Grad mediu de utilizare a capacităţilor de Stare bună 4 1% 0.04
utilajelor şi producţie
echipamentelor
6. Utilizarea intensivă a Profitul brut şi net la 1000 lei imobilizări în Stare bună / 3.5 18% 0.63
utilajelor şi scădere tendinţă de
echipamentelor deteriorare
7. Întreţinere şi reparaţii Realizată de terţi Stare slabă 3 2% 0.06
27
8. Investiţii Foarte bună politică investiţională Stare forte 5 4% 0.2
9. Fluxul de producţie Tehnologii noi, capacitatea de producţie peste Stare forte 5 9% 0.45
nivelul cererii
10. Aspecte ecologice Există un grad de poluare dar societatea a Stare forte 5 15% 0.75
implementat cele mai bune metode de
protecţie a mediului, avizele de mediu sunt
integral acordate
B.2. Diagnosticul general PUNCT TARE – 100% 4.41
al resurselor tehnice PUNCT FORTE
– punctaj total
Puncte forte:
 Structura pe categorii a imobilizărilor corporale este adecvată specificului tehnologic şi naturii activităţii desfăşurate de
societate
 Se poate considera că entitatea este asigurată cu utilaje şi echipamente peste nivelul necesar entităţii.
 Starea imobilizărilor corporale este foarte bună şi în creştere pe toată perioada analizată.
 Grad de uzură medie, nu prea ridicat.
 Sistem modern de protecţie a mediului utilizată de societate.
Puncte slabe:
 Utilajele nu sunt folosite în întregime.
Terapie, se impune:
 Utilizarea echipamentelor neutilizate în prezent pentru sporirea capacităţii productive
 Utilizarea mai eficientă a suprafeţelor de producţie
28
3.1.4 Diagnosticul resurselor metriale
Piaţa de aprovizionare:
În abordarea problematicii de aprovizionare într-o viziune modernă conformă cu standardele europene S.C. Antibiotice S.A:
Iaşi şi-a propus şi a reuşit punerea în practică a unor măsuri menite să asigure bună desfăşurare a activităţii de producţie a societăţii.
S-a asigurat în acest fel baza tehnicomaterială (furnizori interni) pentru desfăşurarea în condiţii optime a producţiei fără a fi semnalate
disfunctionalităţi. Valoarea achiziţiilor de pe piaţa internă în această perioadă a fost de 19.977 mii lei din care 76% au reprezentat
materii prime pentru productie, 20% materiale si 4% reactivi şi sticlărie. Au fost valorificate din stocul fără mişcare şi cu mişcare lentă
materii prime şi materiale în valoare de 326 mii lei. Există o preocupare permanentă legată de diminuarea până la lichidare a stocurilor
fără mişcare şi cu mişcare lentă. De asemenea printr-o administrare corectă a achiziţiilor din ultimii 3 ani stocurile fără mişcare şi cu
mişcare lentă au fost diminuate ajungând astfel să reprezinte sub 1% din valoarea materiilor prime şi materialelor aprovizionate.
Principalele orientări în relaţiile comerciale cu furnizorii:
- au fost menţinute în cea mai mare parte preţurile negociate anterior;
- au fost obţinute termene mai mari de creditare la furnizori
- s-a procedat la o permanentă actualizare a bazei de date privind furnizorii şi a ofertelor aferente avându-se în vedere achiziţia unor
produse de certă calitate la preţuri mici şi cu termene de plată mai mari.
Eficienţa utilizării resurselor materiale:
Tabel nr. 14 Gradul de valorificare al resurselor materiale:

Valori absolute (lei) Indici cu bază în lanţ (%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007
Cifra de afaceri netă 163,497,747 195,677,945 229,415,602 100 119,68 117,24
29
Total cheltuieli 49,710,805 47,251,473 53,676,650 100 95,05 113,60
materiale
Grad de valorificare 3288,98 4141,20 4274,03 100 125,91 103,21
resurselor materiale
Pe toată perioada analizată se constată o creştere a gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor, mai pronunţată în anul
2006.
Tabel nr. 15 Diagnosticul general al resurselor materiale:

1. Structura furnizorilor Structura furnizorilor este diversificată. Stare medie 3 7% 0.21
2. Gradul de dependenţă Nu există dependenţă faţă de furnizori. Stare bună 4 15% 0.60
faţă de anumiţi furnizori
3. Calitatea materiilor prime Calitate foarte bună a materiilor prime şi Stare forte 5 10% 0.50
achiziţionate materialelor achiziţionate.
4. Condiţii de transport şi Aprovizionarea se face cu mijloace proprii Stare slabă 2 4% 0.08
de plată (11 autovehicule, 3 semiremorci)
5. Bonificaţii, reduceri De obicei se acordă discounturi din partea Stare forte 5 8% 0.40
furnizorilor
6. Acoperirea cu contracte a Nu sunt restricţii. Stare forte 5 16% 0.80
necesarului de
aprovizionat
7. Realizarea programului Programul de aprovizionare este realizat Stare forte 5 2% 0.10
de aprovizionare pe total pe total şi pe sortimente.
şi pe principalele resurse
materiale
8. Stocuri de rezervă Societatea nu dispune stocuri de rezervă. Stare critică 1 7% 0.07
9. Stocuri cu mişcare lentă Stocuri cu mişcare lentă sub 1%. Stare forte 5 13% 0.65
10. Eficienţa utilizării Grad de valorificare a materiilor prime şi Stare bună / 4.5 18% 0.81
30
stocurilor de materii materiale mare, ritm de creştere Îmbunătăţire
prime şi materiale ascendent. lentă
B.3. Diagnosticul general al Structura mai puţin diversificată a PUNCT TARE – 100% 4.22
resurselor materiale – furnizorilor. Nu există stocuri de rezervă. PUNCT FORTE
punctaj total Totuşi nu există dependenţă de acelsşi
furnizor. Politica de aprovizionare este
foarte bună. Per ansamblu situaţie bună al
resurselor materiale.
Sinteza diagnosticului stării economice
Tabel nr. 16 SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII ECONOMICE:
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri necesare
SWOT importanţă agregat
B.1 Diagnosticul Personalul societăţii este bine calificat, PUNCT 4.71 40% 1.884 Se impune recrutarea
managementului experienţă bună a echipei manageriale. FORTE treptată de noi angajaţi
şi resurselor Stabilitatea bună a personalului. Conducere pentru a evita dereglările
umane dinamică cu experienţa şi vechimea în unitate. în desfăşurarea
procesului de producţie
Posibilitatea de promovare. Stil de conducere
sub forma plecărilor sau
mai liberal. Salariaţii sunt motivaţi. angajărilor masive de
personal.
B.2 Diagnosticul Structura pe categorii a imobilizărilor PUNCT 4.41 30% 1.323 Se impune utilizarea
resurselor tehnice corporale este adecvată specificului TARE echipamentelor
tehnologic şi naturii activităţii desfăşurate de neutilizate în prezent
– pentru sporirea
societate. Se poate considera că entitatea este PUNCT capacităţii productive şi
asigurată cu utilaje şi echipamente peste
FORTE Utilizarea mai eficientă a
nivelul necesar entităţii. Starea imobilizărilor suprafeţelor de producţie
corporale este foarte bună şi în creştere pe
toată perioada analizată. Grad de uzură medie,
nu prea ridicat. Sistem modern de protecţie a
mediului utilizată de societate.
B.3 Diagnosticul Structura mai puţin diversificată a PUNCT 4.22 30% 1.266 Se impune
resurselor furnizorilor. Nu există stocuri de rezervă. TARE deconcentrarea pieţei de
31
materiale Totuşi nu există dependenţă de acelaşi – furnizori şi adoptarea
furnizor. Politica de aprovizionare este foarte PUNCT unei politici mai
bună. Per ansamblu situaţie bună al resurselor FORTE prudenţiale în ceea ce
materiale. priveşte gestionarea
resurselor materiale
B. SINTEZA Se constată o stare economică foarte bună. PUNCT TARE 100% 4.473
DIAGNOSTICULUI -
STĂRII
ECONOMICE PUNCT FORTE
Cap. 4 Diagnosticul stării financiare la S.C. Antibiotice S.A. Iaşi
4.1. Diagnosticul poziţiei financiare la S.C. Antibiotice S.A. Iaşi
În funcţtie de obiectivele urmărite, analiza poziţiei financiare se realizează pe următoarele două paliere: analiza de ansamblu
a poziţiei financiare şi analiza echilibrului financiar.
Diagnosticul de ansamblu a poziţiei financiare:

În cadrul analizei de ansamblu a poziţiei financiare se pune în evidenţă evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii.
1.1.Diagnosticul evolutiei pozitiei financiare:

Analiza evoluţiei sau trendului poziţiei financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanţ calculaţi pentru elementele de
active/datorii/capitaluri proprii, aşa cum rezultă din Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”. Pentru anul 2005 valoarea acestor
indici este considerată de 100%. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:
Diagnosticul evoluţiei activelor:
Analiza evoluţiei activelor imobilizate:

În 2006 faţă de 2005:
Se observă o creştere a activelor imobilizate (AI) cu 24,76% faţă de 2005 imprimată de creşterea imobilizărilor corporale (IC) cu
24,43% care deţin o pondere semnificativă în totalul activelor imobilizate.
32
În 2007 faţă de 2006:
Activele imobilizate au crescut în 2007 faţă de 2006 cu 53,66%, o creştere semnificativă, imprimată mai ales de creşterea
imobilizărilor corporale (IC au crescut cu 53,35% în 2007), dar şi de celelalte elemente de active imobilizate care au crescut cu
procente de peste 80%: imobilizările necorporale au crescut cu 89,30%, imobilizările financiare rămânănd nemodificate.
Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi
intensiv al elementelor de active imobilizate: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.
I. Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor necorporale:
Imobilizările necorporale ale societăţii sunt reprezentate de următorul post bilanţier: „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci,
drepturi şi alte valori similare şi alte imobilizări necorporale” şi “Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie”.
Diagnosticul dinamicii imobilizărilor necorporale vizează aspectele extensive (privind creşterile sau descreşterile înregistrate)
pe care le surprindem cu ajutorul ritmului modificărilor de imobilizări necorporale (IIN).
Tabel nr. 17 Diagnosticul dinamicii imobilizărilor necorporale:

Perioada Indicatori- Interpretare/Cauze Diagnostic Punctaj
Corelaţii SWOT
2005-2006 IINC>100 IINC=179,98%
Imobilizările necorporale cresc în 2006 cu 79,98% de la 520.512 de lei la Îmbunătăţire 5
936.819 lei. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi alte valori bruscă
similare şi alte imobilizări necorporale cresc cu 683,86% iar Avansuri şi
imobilizări necorporale în curs de execuţie scad cu 86,88%.
2006-2007 IINC>100 IINC=189,30%
Imobilizările necorporale cresc în 2007 cu 89,30% de la 936.819 de lei la Îmbunătăţire 5
1.773.383 lei. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi alte valori bruscă
similare şi alte imobilizări necorporale cresc cu 37,29% iar Avansuri şi
imobilizări necorporale în curs de execuţie scad cu 947,91%.
2005-2007 IINC>100 Din analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale se remarcă creşterea Îmbunătăţire 5
continuu a imobilizărilor necorporale. bruscă
33
II. Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor corporale:
Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de următoarele posturi în bilant: „Terenuri si construcţii” (T), „Instalaţii
tehnice şi masini” (I), „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” (Ai), „Avansuri şi imobilizări corporale în curs” (Avc).
În analiza imobilizărilor corporale trebuie ţinut cont de faptul că valoarea acestora poate fluctua atât în sensul creşterii cât şi
descreş- terii de la un an la altul. Creşterea se produce ca urmare a unor reevaluări, modernizări sau noi achiziţii, iar scăderea valorii
lor apare în cazul unor vânzări, a scoaterii din funcţiune, recuperării investiţiilor prin amortizare sau trecerii acestora la obiecte de
inventar.
Deoarece imobilizările corporale sunt cele care participă esenţial la crearea de valoare pentru entitate, constiuind principalul
motor productiv al acesteia, analiza lor vizează două aspecte:
1. Din punct de vedere extensiv, o analiză în dinamică a valorii nete contabile (valoarea de intrare a imobilizărilor corporale
diminuată cu amortizarea şi provizioanele constituite), prin care se pune în evidentă creşterea sau descreşterea valorii acestora
de la un an la altul.
2. Din punct de vedere intensiv, o analiză corelativă între indicii cifrei de afaceri netă I CAN şi indicii imobilizărilor corporale IIC,
care pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării capacităţilor de producţie.
a) Diagnosticul utilizării extensive a evoluţiei imobilizărilor corporale:
Tabel nr. 18 Diagnosticul ritmului de modificare al imobilizărilor corporale:

Corelaţii SWOT
2005-2006 IIC>100 IIC=124,43%
Imobilizările corporale cresc în 2006 cu 24,43% faţă de 2005 ca urmare a Îmbunătăţire 5
creşterii valorilor la toate posturile bilanţiere componente, mai puţin bruscă
„Avansuri şi imobilizări corporale în curs”. Ponderea cea mai semnificativă
în totalul imobilizărilor corporale o deţin terenurile şi construcţiile (peste
75%) care imprimă astfel trendul crescător în 2006. Postul bilanţier
„Instalaţii tehnice şi maşini” înregistrează o creştere de 17,33 %. Postul
bilanţier „Avansuri şi imobilizări corporale în curs” înregistrează o scădere
foarte accentuată de 89,40%.
2006-2007 IIC>100 IIC=153,35%
34
Imobilizările corporale cresc în 2007 cu 53,35% faţă de 2006 ca urmare a Îmbunătăţire 5
creşterii valorilor la toate posturile bilanţiere componente, mai puţin bruscă
„Avansuri şi imobilizări corporale în curs”. Ponderea cea mai semnificativă
în totalul imobilizărilor corporale o deţin terenurile şi construcţiile (peste
85%) care imprimă astfel trendul crescător în 2007. Postul bilanţier
„Instalaţii tehnice şi maşini” înregistrează o creştere de 12,39 %. Postul
bilanţier „Avansuri şi imobilizări corporale în curs” înregistrează o scădere
de 26,20%.
2005-2007 IIC>100 Din analiza evoluţiei imobilizărilor corporale se remarcă creşterea continuu Îmbunătăţire 5
a imobilizărilor corporale. Tendinţa generală este de îmbunătăţire bruscă de- bruscă
a lungul perioadei analizate.
b) Diagnosticul utilizării intensive a evoluţiei imobilizărilor corporale (analiza corelativă a ICAN şi IIC)
Tabel nr. 19 Diagnosticul corelaţiei între dinamica imobilizărilor corporale şi dinamica cifrei de afaceri nete:
Corelaţii SWOT
2005-2006 IIC> ICAN Se constată următoarea situaţie:
ICAN=119,68< IIC=124,43% Deterioare 2
În această situaţie se remarcă o scădere a gradului de utilizare a lentă
imobilizărilor corporale în 2006 faţă de 2005, ceea ce înseamnă că efectele
reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm inferior efortului
depus de entitate reflectat prin capacităţile sale productive. Această
diferenţă este una mai puţin semnificativă.
2006-2007 IIC> ICAN Se constată următoarea situaţie:

ICAN=117,24%< IIC=153,35% Deterioare 1
În această situaţie se remarcă o scădere a gradului de utilizare a bruscă
imobilizărilor corporale în 2007 faţă de 2006, ceea ce înseamnă că efectele
reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm inferior efortului
depus de entitate reflectat prin capacităţile sale productive. Această
35
diferenţă este una semnificativă şi denotă un aspect negativ în privinţa
eficienţei cu care sunt utilizate imobilizările corporale în obţinerea de
beneficii economice. Dacă abordăm o judecată pe termen lung, achiziţiile
care au dus la o aşa creştere a imobilizărilor corporale ar putea aduce
importante beneficii în anii următori. În concluzie situaţia reprezintă un
aspect negativ în privinţa eficienţei cu care sunt utilizate imobilizările
corporale în obţinerea de beneficii economice. Pe termen lung însă
investiţiile ar putea aduce beneficii viitoare semnificative.
2005-2007 IIC> ICAN În anul 2006societatea utilizează mai eficient decât în 2007 capacităţile Deterioare 1.5
productive. Ritmul superior, în creştere, al dotărilor corporale pe toată lentă/bruscă
perioada analizată, care nu a generat rezultate pe măsură trebuie privit cu
foarte multă atenţie pentru a identifica acele categorii care nu sunt
generatoare de beneficii economice ori pentru a vedea dacă nu cumva aceste
beneficii vor putea fi obţinute pe termen lung.
Sinteza diagnosticului dinamicii imobilizărilor corporale:
Tabel nr. 20 Sinteza diagnosticului dinamicii imobilizărilor corporale:

Componente Interpretare/Cauze Diagnostic Punctaj
SWOT
a) Diagnosticul ritmului de Tendinţa generală este de îmbunătăţire bruscă de-a lungul Îmbunătăţire
modificare al imobilizărilor perioadei analizate. bruscă 5
corporale
b) Diagnosticul corelaţiei între În anul 2006, societatea utilizează mult mai eficient decât în 2007
dinamica imobilizărilor corporale capacităţile productive. Totuşi efectele obţinute de pe urma Deterioare 1.5
şi dinamica vânzărilor capacităţilor productive se situează sub efortul depus. Tendinţa lentă/bruscă
generală este de deterioare lentă în 2006, apoi deterioare bruscă în
ultimul an din perioada analizată.
c) Sinteza diagnosticului Tendinţa generală este de menţinere spre îmbunătăţire lentă a Menţinere/
dinamicii imobilizărilor corporale nivelului de dotare cu imobilizări corporale şi a eficienţei utilizării Îmbunătăţire 3.25
36
acestora, de-a lungul perioadei analizate. lentă
III. Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor financiare:
Antibiotice S.A. Iaşi deţine imobilizări financiare sub forma “Interese de participare”, “Titluri deţinute ca imobilizări” şi “Alte
creanţe”.
Tabel nr. 21 Diagnosticul dinamicii imobilizărilor financiare:

Corelaţii SWOT
2005-2006 IIF>100 IIF=115,37%
În 2006 imobilizările financiare cresc cu 15,37%, ca urmare a creşterii „Alte Îmbunătăţire 4
creanţe”. lentă
2006-2007 IIF=100 IIF=100% Menţinere
Situaţia imobilizărilor financiare nu se modifică în 2007 faţă de 2006. 3
2005-2007 IIF>100 şi Tendinţa generală este de îmbunătăţire lentă/menţinere a imobilizărilor Îmbunătăţire 3.5
IIF=100 financiare. lentă/
Menţinere
Analiza evoluţiei activelor circulante:
Activele circulante urmează un trend crescător pe întreaga perioadă analizată. Elementele componente variază însă diferit
astfel ca după o analiză a evoluţiei totalului activelor circulante ne vom interesa şi de o analiză a componentelor acestora.
Entitatea nu deţine investiţii financiare pe termen scurt, trezoreria fiind astfel formată numai din „Casa si conturi la banci”.
În 2006 faţă de 2005:
37
Totalul activelor circulante creste în 2006 faţă de 2005 cu 21,75%. Această modificare este imprimată de creşterea de
peste 4 ori a postului bilanţier „Casa şi conturi la bănci”. Creşterea activelor circulante este imprimată şi de creşterea cu 8,22% a
postului bilanţier “Creanţe” care deţine ponderea cea mai semnificativă în totalul activelor circulante, peste 65% pe toată perioada
analizată. Stocurile înregistrează o descreştere în 2006 faţă de 2005 de 17,51%.
În 2007 faţă de 2006:
În 2007 activele circulante cresc cu 17,69%. Stocurile înregistrează în 2007 faţă de 2006 o creştere de 18,66%, creanţele cresc
cu 14,76% iar trezoreria cu 27,97%.
Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi
intensiv al elementelor de active circulante: stocuri, creanţe, investiţtii financiare pe termen scurt, casa şi conturile la bănci.
I. Diagnosticul evoluţiei stocurilor:
În 2006 faţă de 2005:

Se înregistrează o scădere de 17,51% faţă de 2005 ca urmare a scăderii componentelor: “Producţia în curs de execuţie” şi
“Produse finite şi mărfuri”. „Avansurile pentru cumpărări de stocuri” înregistrează o creştere de 30,77% faţă de 2005.
În 2007 faţă de 2006:
Stocurile cresc cu 18,66% în 2007 ca urmare a creşterii semnificative a „Produselor finite şi mărfuri” de 51,29%. Celelalte
componente înregistrează scăderi în afara “Materii prime şi materiale consumabile”. Trebuie menţionat că valoarea stocurilor la
sfârşitul anului 2007 este mai mică faţă de sfârşitul amului 2005.
a) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de materii prime şi materiale (SMP):
Întrucât stocurile de materii prime şi materiale consumabile reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali pentru orice
societate cu profil productiv, analiza evoluţiei acestora se impune a se realiza sub dublu aspect:
1. Din punct de vedere extensiv, vizând ritmul modificării stocurilor
2. Din punct de vedere intensiv, aspect prin care se evidenţiază eficienţa utilizării resurselor materiale în producţie,
vizând analiza corelativă ISM – Indicele stocurilor de materii prime şi materiale, ICM – ritmul modificării consumului de
materiale şi ICAN – Indicele cifrei de afaceri neta.
Tabel nr. 22 Diagnosticul ritmului de modificare al SMP:
38
Corelaţii SWOT
2005-2006 ISMP>100 ISMP=107,65% Îmbunătăţire 4
Se înregistrează o creştere cu 7,65%. lentă
2006-2007 ISMP>100 ISMP=105,05% Îmbunătăţire 4
Se înregistrează o creştere de 5,05%. lentă
2005-2007 ISMP>100 Are loc o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe toată Îmbunătăţire 4
perioada analizată. lentă
Tabel nr. 23 Diagnosticul corelaţiei între dinamica SMP şi dinamica cifrei de afaceri nete:
Corelaţii SWOT
2005-2006 ISMP>100 ISMP=107,65%, ICM=95,05%, ICAN=119,68% ICAN>ICM Îmbunătăţire 5
ICM<100 Situaţia reflectă o creştere a SMP concomitent cu creşterea valorificării şi bruscă
ICAN>100 şi scăderea consumului de materii prime şi materiale.
ICAN>ICM
2006-2007 ISMP>100 ISMP=105,05%, ICM=113,60%, ICAN=117,24% ICAN>ICM Îmbunătăţire 4
ICM>100 Situaţia reflectă o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe lentă
ICAN>100 şi fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor.
ICAN>ICM Îmbunătăţirea faţă de anul anterior devine mai lentă.
2005-2007 ISMP>100 Entitatea îşi gestionează stocurile de materii prime şi materiale mai bine în Îmbunătăţire 4.5
ICM>100 anul 2006. Societatea gestionează bine pe toată perioada analizată stocurile bruscă/lentă
ICAN>100 şi de materii prime şi materiale.
ICAN>ICM
Tabel nr. 24 Sinteza diagnosticului dinamicii stocurilor de materii prime şi materiale (SMP):
SWOT
a) Diagnosticul ritmului Are loc o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe toată Îmbunătăţire 4
39
de modificare al SMP perioada analizată. lentă
b) Diagnosticul corelaţiei Entitatea îşi gestionează stocurile de materii prime şi materiale mai bine în Îmbunătăţire 4.5
între dinamica SMP şi anul 2006. Societatea gestionează bine pe toată perioada analizată bruscă/lentă
dinamica vânzărilor stocurile de materii prime şi materiale.
Sinteza diagnosticului Pe perioada 2005-2007 are loc o creştere de materii prime şi materiale. Îmbunătăţire 4.25
dinamicii SMP Gestionarea este eficientă pe toată perioada analizată. lentă –
Îmbunătăţire
bruscă
b) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE):
Şi această analiză se realizează sub cele două aspecte:

1. Din punct de vedere extensiv, pentru a reflecta modificările survenite de la an la an
2. Din punct de vedere intensiv, vizând corelaţia între indicele stocurilor de producţie în curs de execuţie (ISPCE) şi ritmul
de modificare a stocului de produse finite (ISPF) Această abordare surprinde eficienţa modului de gestionare a producţiei
pe flux.
Tabel nr. 25 Diagnosticul ritmului de modificare al SPCE:

Corelaţii SWOT
2005-2006 ISPCE<100 ISPCE=79,38% Deterioare 2
Se observă o scădere de 20,62%. Această scădere este datorată restrângerii lentă
volumului de activitate datorate unei retrângeri în volumul cererii.
2006-2007 ISPCE<100 ISPCE=58,38% Îmbunătăţire 4
Se constată o scădere de 41,62% faţă de 2006. Această scădere este datorată lentă
diminuării costului de producţie unitar.
2005-2007 ISPCE<100 Evoluţia SPCE este nefavorabilă în 2006 dar se redresează în 2007. Menţinere 3
Tabel nr. 26 Diagnosticul corelaţiei între dinamica SPCE şi dinamica SPF:

40
Corelaţii SWOT
2005-2006 ISPCE> ISPF ISPCE=79,38%, ISPF=63,90% ISPCE> ISPF Deterioare 1
Această situaţie reflectă o creştere a duratei ciclului de fabricaţie în paralel lentă
cu o creştere a costurilor de producţie ce are ca efect încetinirea vitezei de
rotaţie a activelor circulante, de la 1.30 la 1.27, creşterea imobilizărilor de
active circulante şi diminuarea profitului brut aferent producţiei stocate.
2006-2007 ISPCE< ISPF ISPCE=58,38%, ISPF=151,29% ISPCE< ISPF Îmbunătăţire 5
În această situaţie are loc o reducere a duratei ciclului de fabricaţie şi în bruscă
paralel o scădere a costurilor de producţie cu efecte pozitive asupra entităţii,
prin eliberări de active circulante şi creşterea profitului brut aferent
producţiei stocate. În privinţa vitezei de rotaţie a activelor circulante,
aceasta nu creşte, dar măcar se menţine la nivelul din 2006 adică 1.27.
2005-2007 ISPCE> ISPF şi Se observă o gestiune a producţiei în curs de execuţie în 2007 faţă de 2006 Deterioare 3
ISPCE< ISPF cu efecte pozitive asupra entităţii. lentă/
Îmbunătăţire
bruscă
Tabel nr. 27 Sinteza diagnosticului dinamicii stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE):
SWOT
a) Diagnosticul ritmului Situaţie nefavorabilă în 2006, redresare în 2007. Menţinere 3
de modificare al SPCE
b) Diagnosticul corelaţiei Se observă o gestiune a producţiei în curs de execuţie în 2007 faţă de Deterioare 3
între dinamica SPCE şi 2006 cu efecte pozitive asupra entităţii lentă/
dinamica SPF Îmbunătăţire
bruscă
Sinteza diagnosticului Gestionare mai bună în anul 2007 faţă de 2006. Evoluţie nefavorabilă în Menţinere 3
dinamicii SPCE 2006, redresare în 2007.
41
c) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de produse finite şi mărfuri (SPF):
Tabel nr. 28 Diagnosticul dinamicii stocurilor de produse finite şi mărfuri (SPF):

Corelaţii SWOT
2005-2006 ISPF<100 ISPF=63,90%, ICAN=119,68% Îmbunătăţire 4
Se constată o diminuare cu 36,1% a SPF corelată cu I CAN=119,68% pe anul lentă
2006, reflectă o situaţie favorabilă în gestionarea SPF
2006-2007 ISPF>100 ISPF=151,29%, ICAN=117,24% Deterioare 1
Se constată o creştere de 51,29% faţă de 2006, corelată cu o creştere de bruscă
17,24% a Cifrei de afaceri nete, reflectă o situaţie nefavorabilă în
gestionarea SPF, datorată fie nerespectării termenelor de livrare, fie creşterii
costului de producţie unitar.
2005-2007 ISPF<100 Gestionarea SPF este favorabilă în 2006 dar este nefavorabilă în 2007. Deterioare 2.5
lentă
d) Diagnosticul dinamicii avansurilor pentru cumpărări de stocuri:
Tabel nr. 29 Diagnosticul dinamicii avansurilor pentru cumpărări de stocuri (IAVS):

Corelaţii SWOT
2005-2006 IAVS>100 IAVS =130,77% Îmbunătăţir 4
În 2006 valoarea avansurilor pentru cumpărări de stocuri creşte cu 30,77%. e
lentă
2006-2007 IAVS <100 IAVS =13,08% Deterioare 1
În 2007 valoarea avansurilor pentru cumpărări de stocuri scade cu 86,92%. bruscă
2005-2007 IAVS <100 În anul 2007 avansurile pentru cumpărări de stocuri scad brusc cu 86,92%. Deterioare 2.5
Valoarea finală este mai mică decât în anul 2005. lentă
II. Diagnosticul evolouţiei creanţelor:
42
Pentru a realiza o analiză pertinentă a evoluţiei creanţelor este necesară consultarea notelor explicative, a notei 5 „Situaţia
creanţelor şi datoriilor” din care reiese detalierea creanţelor entităţii în: clienţi, clienţi incerţi sau în litigiu, furnizori debitori pentru
servicii, operaţiuni în curs de clarificare şi debitori diverşi.
Creanţele evoluează crescător de la un an la altul. În 2006 acestea cresc cu 8,22% faţă de 2005, urmând în 2007 o creştere de
14,76% faţă de 2006. Acest trend este imprimat de creşterile postului bilanţier “Creanţe comerciale”.
a) Diagnosticul evoluţiei creanţelor comerciale:
Creanţele comerciale sunt în directă legătură cu generarea cifrei de afaceri nete şi ca atare vom urmări o analiză mai
aprofundată a acestora, vizând două aspecte:
1. Din punct de vedere extensiv, pentru a pune în evidenţă ritmul modificării creanţelor comerciale de la un an la altul al
perioadei analizate;
2. Din punct de vedere intensiv, pentru a surprinde eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale, printr-o analiză
corelativă între ritmul modificării creanţelor comerciale ICC şi indicele cifrei de afaceri nete ICAN.
Tabel nr. 30 Diagnosticul ritmului de modificare al creanţelor comerciale (CC):

Corelaţii SWOT
2005-2006 ICC >100 ICC =108,22%
Creanţele comerciale cresc în 2006 cu 8,22% faţă de 2005, valoarea lor Îmbunătăţire 4
ajungând de la 98,496,131 de lei la 106,591,713 de lei pe fondul creşterii lentă
creanţelor faţă de clienţi dar şi a diminuării creanţelor faţă de clienţi incerţi
şi a provizioanleor aferente.
2006-2007 ICC >100 ICC =114,76%
Creanţele comerciale cresc în 2007 cu 14,76% faţă de 2006, valoarea lor Îmbunătăţire 5
ajungând de la 106,591,713 de lei la 122,326,101 de lei pe fondul creşterii bruscă
creanţelor faţă de clienţi dar şi a diminuării creanţelor faţă de clienţi incerţi
şi a provizioanleor aferente.
43
2005-2007 ICC >100 Putem concluziona că evoluţia crescătoare anuală a creanţelor comerciale
evidenţiază o intensificare a activităţii comerciale a entităţii pe întreaga Îmbunătăţire 4.5
perioadă analizată. Se remarcă de asemenea o extindere mai accentuată a lentă/bruscă
activităţii comerciale în 2007 când ritmul modificării creanţelor comerciale
este superior celorlalţi ani luaţi în analiză.
Tabel nr. 31 Diagnosticul corelaţiei între dinamica creanţelor comerciale (CC) şi dinamica cifrei de afaceri netă (CAN):
Corelaţii SWOT
2005-2006 ICC >100 ICC =108,22%, ICAN =119,68%, ICC< ICAN Îmbunătăţire 4
ICAN>100 şi Ritmul de facturare este însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor. lentă
ICC< ICAN
2006-2007 ICC >100 ICC =114,76%, ICAN =117,248%, ICC< ICAN Îmbunătăţire 4
ICAN>100 şi Ritmul de facturare este însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor. lentă
ICC< ICAN
2005-2007 ICC >100 Gestionarea în perioada analizată este eficientă. Tendinţa generală este Îmbunătăţire 4
ICAN>100 şi îmbunătăţirea treptată. lentă
ICC< ICAN
Pentru a compara eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale se vor calcula şi compara vitezele de rotaţie a creanţelor
comerciale astfel:
2006/2005: IkCC=((CAN2006/CC2006) / (CAN2005/CC2005))*100= (1,8607/1,7196)*100=108,21%

2007/2006: IkCC=((CAN2007/CC2007) / (CAN2006/CC2006))*100= (1,8961/1,8607)*100=101,90%
Tabel nr. 32 Sinteza diagnosticului dinamicii creanţelor comerciale (CC):

44
SWOT
a) Diagnosticul ritmului Există o intensificare a activităţii comerciale a entităţii pe întreaga Îmbunătăţire 4.5
de modificare al CC perioadă analizată cu precădere în 2007. lentă/bruscă
b) Diagnosticul corelaţiei Gestionarea în perioada analizată este eficientă. Tendinţa generală Îmbunătăţire lentă 4
între dinamica CC şi este îmbunătăţirea treptată.
dinamica CAN
Sinteza diagnosticului Tendinţa pe baza analizelor este una de îmbunătăţire lentă – Îmbunătăţire lentă/ 4.25
dinamicii CC îmbunătăţire lentă/bruscă Îmbunătăţire
lentă/bruscă
b) Diagnosticul dinamicii altor creanţe:
Valoarea acestor creanţe scade de la an la an, de la un maxim de 3,415,241 de lei în anul 2005 la un minim de 1,334,533 de lei
în anul 2007.
Tabel nr. 33 Diagnosticul dinamicii altor creanţe (IACR):

Corelaţii SWOT
2005-2006 IACR<100 IACR=41,87% Deteriorare 1
Se remarcă o deteriorare bruscă. bruscă
2006-2007 IACR<100 IACR=93,32% Deterioare 2
Se remarcă o deteriorare lentă. lentă
2005-2007 IACR<100 „Alte creanţe” a scăzut de la an la an, la o valoare, în 2007, mai mică decât Deteriorare 1.5
jumătatea valorii din 2005. Totuşi deteriorarea este mult mai mică în 2007 bruscă/lentă
decât în anul 2006.
III. Diagnosticul dinamicii trezoreriei:
45
S.C. Antibiotice S.A. Iaşi nu deţine investiţii financiare pe termen scurt şi ca atare analiza evoluţiei trezoreriei la această
entitate revine la analiza ritmului modificărilor anuale survenite pe parcursul perioadei analizate la categoria „Casa şi conturi la bănci”
În această categorie disponibilităţile în numerar şi echivelante de numerar evoluează în perioada 2005–2007 astfel încăt de la un sold
iniţial de 5,437,188 de lei la un sold final la sfârsitul perioadei de 36,690,424 de lei. În analiza întreprinsă ne vom folosi şi de
informaţiile furnizate de fluxurile de numerar, de situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi de notele explicative.
Însă, pentru o apreciere pertinentă a modului de gestionare a trezoreriei trebuie făcute corelaţii complexe cu alte aspecte din
cadrul analizei şi anume: structura poziţiei financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate şi solvabilitate precum
şi cu tabloul fluxurilor de numerar.
Tabel nr. 34 Diagnosticul dinamicii numerarului din casă şi bancă:

Corelaţii SWOT
2005-2006 ICB>100 ICB =527,30% Îmbunătăţire 5
Se observă o creştere spectaculoasă a trezoreriei înregistrând un volum de bruscă
peste 5 ori mai mare decât cel din 2005.
2006-2007 ICB>100 ICB=127,97% Îmbunătăţire 4
Se observă o creştere a trezoreriei cu 27,97% faţă de anul 2006. lentă
2005-2007 ICb>100 Disponibilităţile în numerar şi echivelante de numerar evoluează în Îmbunătăţire 4.5
perioada 2005–2007 astfel încăt de la un sold iniţial de 5,437,188 de lei la lentă/bruscă
un sold final la sfârsitul perioadei de 36,690,424 de lei. O creştere de peste
6 ori.
IV. Diagnosticul dinamicii cheltuielilor înregistrate în avans:
Cheltuielile înregistrate în avans sunt plăţi efectuate în prezent reprezentate de chirii, abonamente, prime de asigurare etc. care
sunt efectuate în contul exerciţiilor viitoare. O creştere a acestora indică o direcţionare a surplusului monetar spre obţinerea de
beneficii viitoare.
Tabel nr. 35 Diagnosticul dinamicii cheltuielilor în avans (ICAV):
46
Corelaţii SWOT
2005-2006 ICAV >100ICAV=380,56% Îmbunătăţire 5
Creştere foarte bruscă a cheltuielilor înregistrate în avans cu 280,56% faţă bruscă
de anul 2005.
2006-2007 ICAV >100 ICAV=170,01% Îmbunătăţire 5
Creştere bruscă a cheltuielilor înregistrate în avans cu 70,01% faţă de anul bruscă
2006.
2005-2007 ICAV >100 Entitatea are avansate cheltuieli înregistrate în avans de peste 400.000 de Îmbunătăţire 5
lei, care urmează pe întreaga perioadă un trend crescător. bruscă
Tabel nr. 36 SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII ACTIVELOR:
Denumirea posturilor Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri necesare
A. Active imobilizate PUNCT - 45 % 3.255
INCERT –
PUNCT TARE
1. Imobilizări necorporale IINC>100 Îmbunătăţire 5 0% 0
Creşterea continuu a bruscă
imobilizărilor necorporale.
2. Imobilizări corporale IIC> ICAN Menţinere/ 3.25 98 % 3.185 Utilizarea mai eficientă a
Tendinţa generală este de Îmbunătăţire imobilizărilor corporale.
menţinere spre îmbunătăţire lentă Efectele obţinute de pe
lentă a nivelului de dotare urma capacităţilor
cu imobilizări corporale şi a productive şă se situez
eficienţei utilizării acestora, peste efortul depus.
de-a lungul perioadei Identificarea acelor
analizate. categorii care nu sunt
generatoare de beneficii
economice.
3. Imobilizări financiare IIF>100 şi IIF=100 Îmbunătăţire 3.5 2% 0.07
lentă/
Menţinere
47
B. Active circulante PUNCT TARE 55 % 4.2129
– PUNCT
FORTE
1. Stocuri PUNCT TARE 26 % 3.715
a. Stocuri de materii prime şi Pe perioada 2005-2007 are Îmbunătăţire 4.25 68 % 2.89
materiale loc o creştere de materii lentă –
prime şi materiale. Îmbunătăţire
Gestionarea este eficientă bruscă
pe toată perioada analizată.
b. Stocuri de producţie în Gestionare mai bună în anul Menţinere 3 5% 0.15

curs de execuţie 2007 faţă de 2006. Evoluţie
nefavorabilă în 2006,
redresare în 2007.
c. Stocuri de produse finite şi Gestionarea SPF este Deterioare 2.5 27 % 0.675 Creşterea costului de
mărfuri favorabilă în 2006 dar este lentă producţie unitar.
nefavorabilă în 2007
d. Avansuri pentru cumpărări În anul 2007 avansurile Deterioare 2.5 0% 0
de stocuri pentru cumpărări de stocuri lentă
scad brusc cu 86,92%.
Valoarea finală este mai
mică decât în anul 2005.
2. Creanţe PUNCT TARE 20 % 4.085
– PUNCT
FORTE
a. Creanţe comerciale Există o intensificare a Îmbunătăţire 4.25 94 % 3.995
activităţii comerciale a lentă/
entităţii pe întreaga Îmbunătăţire
perioadă analizată cu lentă/bruscă
precădere în 2007.
Gestionarea în perioada
analizată este eficientă.
Tendinţa generală este
48
îmbunătăţirea treptată.
b. Alte creanţe „Alte creanţe” a scăzut de Deteriorare 1.5 6% 0.09 Creşterea altor creanţe. De
la an la an, la o valoare, în bruscă/lentă exemplu rezolvarea
2007, mai mică decât litigiilor sau încasarea
jumătatea valorii din 2005. subvenţiilor datorate de
Totuşi deteriorarea este stat.
mult mai mică în 2007
decât în anul 2006.
3. Investiţii financiare pe - - - 0% -
termen scurt
4. Casa şi conturi la bănci Disponibilităţile în numerar Îmbunătăţire 4.5 54 % 2.43
şi echivelante de numerar lentă/bruscă
evoluează în perioada
2005–2007 astfel încăt de la
un sold iniţial de 5,437,188
de lei la un sold final la
sfârsitul perioadei de
36,690,424 de lei. O
creştere de peste 6 ori.
C. Cheltuieli în avans Entitatea are avansate Îmbunătăţire 5 0% 0 Pondere nesemnificativă a
cheltuieli înregistrate în bruscă cheltuielilor în avans.
avans de peste 400.000 de
lei, care urmează pe
întreaga perioadă un trend
crescător. (Pondere
nesemnificativă)
Active total (A+B+C) PUNCT TARE 3,78
Diagnosticul dinamicii
activelor totale – punctaj
final
49
Diagnosticul evoluţiei datoriilor:
Datoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligaţiile actuale ale entităţii faţă de terţi cât
şi veniturile în avans respectiv provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. În totalul datoriilor, în ce priveste societatea Antibiotice,
ponderea cea mai importantă o au datoriile pe termen scurt (79,73% în 2005, în 2006 82,15% şi în 2007 85,10%). Societatea are
constituite provizioane la postul H în bilant, iar veniturile înregistrate în avans au o pondere de aproximativ 10% din totalul datoriilor
pe întreaga perioada analizată. Datoriile societăţii cresc de la un an la altul astfel:
În 2006 faţă de 2005: acestea cresc cu 22,48% din cauza creditelor contractate pe termen scurt şi lung.
În 2007 faţă de 2006: totalul datoriilor creşte cu 18,50% faţă de 2006 ca urmare a creşterii, în mare parte a datoriilor pe termen scurt.
Diagnosticul evoluţiei datoriilor propriu-zise:
Datoriile propriu-zise ale entitătii sunt separate în funcţie de termenul lor de exigibilitate în:
 datorii pe termen scurt (mai mici de un an) şi
 datorii pe termen lung (mai mari de un an).
Pentru analiza acestora apelăm atât la informaţiile din bilanţ prezentate în anexa 1, cât si la informaţiile din nota 5.
Din analiza acestora aflăm următoarele:

În anul 2006 societatea a contractat credite pe termen lung de la banca BRD Groupe Societe Generale, şi credite pe termen scurt de la
băncile BRD, Alpha Bank şi ABN AMRO Bank. Linie de credit la banca HVB Tiriac Bank contractată de Antibiotice.
50
În 2007 sunt contractate atât credite pe termen lung şi scurt cât şi linii de credit de la băncile BRD, ABN AMRO şi Alpha Bank.
Sursele de finanţare ale entităţii pe termen scurt provin din: datorii comerciale (faţă de furnizori, furnizori de imobilizări), datorii
sociale (fata de salariaţi, partea corespunzătoare din asigurările sociale şi şomaj aferentă salariilor), datorii fiscale (impozitele şi taxele
datorate statului), datorii faţă de acţionari (sub forma dividendelor de plată) şi alte datorii.
Pentru a putea analiza evoluţia datoriilor pe termen scurt şi pe termen lung s-au întocmit informaţii suplimentare la anexa 1
privind componenţa datoriilor şi evoluţia acestora şi privind componenţa datoriilor pe naturi de datorii şi evoluţia acestora. Astfel,
analiza în dinamică a datoriilor, o vom efectua pe cele 5 nivele prezentate în informatiile suplimentare, în anexa 1.
Totalul datoriilor pe termen scurt creşte în 2006 cu 26,20% faţă de 2005, iar în 2007 cu 22,75% faţă de valoarea din 2006. La formarea
acestora contribuie cel mai substanţial datoriile comerciale, cu o pondere de peste 75%. Pe elemente componente ale datoriilor situaţia
se prezintă diferenţiat. Totalul datoriilor pe termen lung creşte în 2006 cu 39,59% faţă de 2005 şi cu 49,42% în 2007 faţă de anul 2006.
Tabel nr. 37 Diagnosticul dinamicii datoriilor comerciale sub un an (DC):
Corelaţii SWOT
2005-2006 IDCS<100 IDCS=97,16% Menţinere 3
Are loc o scădere cu 2.84% a datoriilor comerciale. Nivelul datoriilor
comerciale nu variază semnificativ.
2006-2007 IDCS>100 IDCS=145,64% Îmbunătăţire 5
Are loc o creştere a datoriilor comerciale cu 45,64%. Datoriile comerciale bruscă
sunt în termen, deci creşterea lor o putem aprecia ca favorabilă.
2005-2007 IDCS>100 Are loc o scădere a datoriilor comerciale în 2006, urmat de o creştere a Îmbunătăţire 4
datoriilor comerciale în anul 2007. lentă
Tabel nr. 38 Diagnosticul dinamicii datoriilor sociale sub 1 an (DSS):

Corelaţii SWOT
2005-2006 IDSS<100 IDCS=99,89 Menţinere 3
2006-2007 IDSS>100 IDCS=115,95% Îmbunătăţire 4

Are loc o creştere a datoriilor sociale cu 15,95%. Tendinţa este una de lentă
îmbunătăţire lentă.
51
2005-2007 IDSS>100 Are loc o scădere nesemnificativă a datoriilor sociale în 2006, urmat de o Menţinere 3.5
creştere a datoriilor sociale în anul 2007. Îmbunătăţire
lentă
Tabel nr. 39 Diagnosticul dinamicii datoriilor fiscale sub 1 an (DSS):

Corelaţii SWOT
2005-2006 IDFS>100 IDFS=119,26% Înrăutăţire 2
lentă
2006-2007 IDFS<100 IDFS =63,12% Îmbunătăţire 5
Are loc o scădere bruscă a datoriilor fiscale cu 36,88%. bruscă
2005-2007 IDFS<100 Are loc o scădere semnificativă a datoriilor fiscale în 2007 după o creştere a Menţinere 3.5
datoriilor fiscale în anul 2006. Această diminuare se datorează diminuării Îmbunătăţire
impozitului pe profit dar mai ales unor scăderi la categoria „Alte impozite, lentă
taxe, fonduri”.
Tabel nr. 40 Diagnosticul dinamicii datoriilor faţă de acţionari sub 1 an (DAS):

Corelaţii SWOT
2005-2006 IDAS>100 IDAS=149,82% Îmbunătăţire 5
bruscă
2006-2007 IDAS>100 IDAS =137,76% Îmbunătăţire 4
lentă
2005-2007 IDAS>100 Are loc o creştere semnificativă de 49,82% a datoriilor faţă de acţionari în Îmbunătăţire 4.5
2006 urmat de o creştere importantă cu 37,76% în anul 2007. Societatea bruscă/lentă
raportează un profit în creştere de la an la an şi ca atare creşterea
dividendelor de plată se apreciază ca fiind favorabilă, ca un rezultat firesc al
acestor creşteri.
Tabel nr. 41 Diagnosticul dinamicii altor datorii sub 1 an (ADS):
52
Corelaţii SWOT
2005-2006 IADS>100 IADS =145,22% Îmbunătăţire 4
Se constată o creştere semnificativă de 45,22%, provenind din creditori lentă
dierşi.
2006-2007 IADS >100 IADS =115,07% Îmbunătăţire 4
Se constată o creştere de 15,07%, provenind din creditori dierşi lentă
2005-2007 IADS >100 „Alte datorii” înregistrează o creştere pe toată perioada analizată. Îmbunătăţire 4
lentă
Tabel nr. 42 Diagnosticul datoriilor financiar bancare sub un an DFB:

Corelaţii SWOT
2005-2006 IDFB>100 Totalul datoriilor financiar bancare pe termen scurt creşte în 2006 cu Îmbunătăţire 4
39,90% faţă de 2005 şi cu 29,44% în 2007 faţă de anul 2006. În anul 2006 lentă
2006-2007 IDFB >100 şi 2007 societatea a contractat credite pe termen scurt de la băncile BRD Îmbunătăţire 4
Groupe Societe Generale, ABN AMRO Bank, Alpha Bank. Situaţia este lentă
2005-2007 IDFB >100 favorabilă pentru că creditele determin o dezvoltare viitoare a firmei. Îmbunătăţire 4
lentă
Tabel nr. 43 Diagnosticul dinamicii datoriilor financiar bancare peste 1 an (DFBL):

Corelaţii SWOT
2005-2006 IDFBL>100 Totalul datoriilor financiar bancare pe termen lung creşte în 2006 cu Deterioare 2
39,59% faţă de 2005 şi cu 49,42% în 2007 faţă de anul 2006. În anul 2006 lentă
2006-2007 IDFBL >100 şi 2007 societatea a contractat credite pe termen lung de la banca BRD Deterioare 2
Groupe Societe Generale. lentă
2005-2007 IDFBL >100 Deterioare 2
lentă
53
Diagnosticul evoluţiei provizioanelor:
Provizioanele sunt asimilate datoriilor, făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de finanţare cu exigibilitate incertă.
Tabel nr. 44 Diagnosticul evoluţiei provizioanelor:

Corelaţii SWOT
2005-2006 IPV<100 IPV =97,03% Menţinere 3
Se constată o menţinere a provizioanelor constituite.
2006-2007 IPV<100 IPV =68,69% Îmbunătăţire 4
Se constată o scădere de 31,31% a provizioanelor. Situaţie favorabilă. lentă
2005-2007 IPV<100 Provizioanele scad de la un an la altul, mai semnificativ în anul 2007 faţă de Menţinere 3.5
anul 2006. Îmbunătăţire
lentă
Diagnosticul evoluţiei veniturilor în avans:
Veniturile înregistrate în avans sunt de asemenea elemente asimilate datoriilor, făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de finanţare
cu exigibilitate incertă ori primite cu titlu gratuit, cum este cazul subvenţiilor. Entitatea analizată înregistrează subvenţii pentru
investiţii. Societatea înregistrează venituri înregistrate în avans numai în anul 2005 în sumă de 49 lei. Putem aprecia deci că
diagnosticul SWOT potrivit pentru veniturile înregistrată în avans ar fi diagnosticul de menţinere.
Tabel nr. 45 Diagnosticul dinamicii subvenţiilor pentru investiţii (SI):

Corelaţii SWOT
2005-2006 ISI>100 Se constată o menţinere a pe toată perioada analizată a volumului Menţinere 3
2006-2007 ISI <100 subvenţiilor primite. În 2006 faţă de 2005 volumul SI creşte cu 5,52% iar în Menţinere 3
2005-2007 ISI>100 anul 2007 faţă de 2006 înregistrează o scădere de 3,62%. Menţinere 3
54
Tabel nr. 46 SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII DATORIILOR:
A. Datorii ce trebuie plătite PUNCT TARE – PUNCT 85% 4.01
într-o perioadă de 1 an FORTE
1. Datorii financiar-bancare Totalul datoriilor financiar Îmbunătăţire 4 50% 2
bancare pe termen scurt lentă
creşte în 2006 cu 39,90%
faţă de 2005 şi cu 29,44% în
2007 faţă de anul 2006. În
anul 2006 şi 2007 societatea
a contractat credite pe
termen scurt de la băncile
BRD Groupe Societe
Generale, ABN AMRO
Bank, Alpha Bank. Situaţia
este favorabilă pentru că
creditele determin o
dezvoltare viitoare a firmei.
2. Datorii comerciale Are loc o scădere a Îmbunătăţire 4 32% 1.28
datoriilor comerciale în lentă
2006, urmat de o creştere a
datoriilor comerciale în anul
55
2007.
3. Datorii sociale Are loc o scădere Menţinere 3.5 8% 0.28
nesemnificativă a datoriilor Îmbunătăţire
sociale în 2006, urmat de o
creştere a datoriilor sociale
lentă
în anul 2007. Creşterea
reflectă creşterea survenită
în salarul mediu al
angajaţilor.
4. Datorii fiscale Are loc o scădere Menţinere 3.5 3% 0.105
semnificativă a datoriilor Îmbunătăţire
fiscale în 2007 după o
creştere a datoriilor fiscale
lentă
în anul 2006. Această
diminuare se datorează
diminuării impozitului pe
profit dar mai ales unor
scăderi la categoria „Alte
impozite, taxe, fonduri”.
5. Datorii faţă de acţionari Are loc o creştere Îmbunătăţire 4.5 5% 0.225
semnificativă de 49,82% a bruscă/lentă
datoriilor faţă de acţionari în
2006 urmat de o creştere
importantă cu 37,76% în
anul 2007. Societatea
raportează un profit în
creştere de la an la an şi ca
atare creşterea dividendelor
de plată se apreciază ca
fiind favorabilă, ca un
rezultat firesc al acestor
creşteri.
6. Datorii faţă de grup - - - 0% 0 -
7. Alte datorii „Alte datorii” înregistrează Îmbunătăţire 4 3% 0.12
o creştere pe toată perioada lentă
analizată.
56
B. Datorii ce trebuie plătite PUNCT SLAB - - 5% 2
într-o perioadă > 1 an
1. Datorii financiar-bancare Totalul datoriilor financiar Deterioare 2 100% 2 Rambursarea
bancare pe termen lung lentă împrumuturilor
creşte în 2006 cu 39,59% bancare pe termen
faţă de 2005 şi cu 49,42% în lung, contractarea unor
2007 faţă de anul 2006. În
noi împrumuturi este
anul 2006 şi 2007 societatea
a contractat credite pe
posibilă, deoarece
termen lung de la banca firma le poate
BRD Groupe Societe rambursa la scadenţă.
Generale.
2. Datorii comerciale - - - - - -
3. Datorii sociale - - - - - -
4. Datorii fiscale - - - - - -
5. Datorii faţă de acţionari - - - - - -
6. Datorii faţă de grup - - - - - -
7. Alte datorii - - - - - -
C. Provizioane Provizioanele scad de la un Menţinere 3.5 7% 0.245 ______
an la altul, mai semnificativ Îmbunătăţire
în anul 2007 faţă de anul
2006.
lentă
PUNCT TARE
D. Venituri în avans PUNCT INCERT 3% 3
1. Subvenţii pentru investiţii Se constată o menţinere a pe Menţinere 3 95% 2.85 Folosirea fondurilor
toată perioada analizată a europene, subvenţiilor
volumului subvenţiilor acordate de stat.
primite. În 2006 faţă de
2005 volumul SI creşte cu
5,52% iar în anul 2007 faţă
de 2006 înregistrează o
scădere de 3,62%.
2. Venituri înregistrate în avans În 2005 49 de lei. În 2006 Menţinere 3 5% 0.15
şi 2007 nu sunt venituri
57
înregistrate în avans.
(pondere nesemnificativă)
Datorii total (A+B+C+D) Cea mai importantă PUNCT TARE 3.8435
Diagnosticul dinamicii contribuţie la formarea
datoriilor – punctaj final datoriilor o aduc datoriile
financiar bancare.
Diagnosticul dinamicii
datoriilor este favorabilă.
Societatea se află în
clasificarea SWOT la
Punctul Tare cu un
punctaj de 3.8435
Analiza evoluţiei capitalurilor proprii (CPR):
Se poate constata o creştere a capitalurilor de-a lungul perioadei analizate într-un ritm mai accentuat în anul 2007 (capitalurile
proprii au crescut în 2007 cu 39,08%) comparatic cu creşterea din 2006 de 23,32%.
Tabel nr. 47 Diagnosticul dinamicii capitalurilor proprii (CPR):

Corelaţii SWOT
2005-2006 ICPR>100 ICPR=123,32% Îmbunătăţire 4
În anul 2006 faţă de 2005: lentă
 rezervele legale au crescut cu 54,59%
 alte reyerve au crescut cu 19,54%
 s-au constituit rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve de
reevaluare în valoare de 2,359,767 de lei
 rezultatul net al exerciţiului a crescut cu 21,14%
2006-2007 ICPR>100 ICPR =139,08% Îmbunătăţire 5
În anul 2007 faţă de 2006: bruscă
58
 rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve de reevaluare au
crescut cu 80.25%
 rezultatul net al exerciţiului a crescut cu 36,15%
2005-2007 ICPR>100 Societatea Antibiotice S.A. Iaşi beneficiează pe toată perioada analizată de o Îmbunătăţire 4.5
majorare a surselor proprii de finanţare, cu efecte favorabile asupra ameliorării bruscă/lentă
indicatorilor de îndatorare. Pentru o analiză mai intensă, analizăm corelativ ritmul
de creştere al capitalului şi ritmul de creştere al datoriilor, obţinând următoarea
situaţie:
 în 2006 faţă de 2005: ICPR=123,32%, IDT=122,48%
 în 2007 faţă de 2006: ICPR=139,08%, IDT=118,50%
Anul 2007 este mai bun pentru societate atât prin prisma întăririi capacităţii de
autofinanţare, cât şi prin ameliorarea indicatorilor de îndatorare.
Tabel nr. 48. SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII CAPITALURILOR PROPRII
Diagnosticul dinamicii Societatea Antibiotice S.A. Iaşi
capitalurilor proprii beneficiează pe toată perioada
analizată de o majorare a surselor PUNCT
proprii de finanţare, cu efecte FORTE 4.5 100% 4.5
favorabile asupra ameliorării (4.5-5)
indicatorilor de îndatorare. Anul
2007 este mai bun pentru societate
atât prin prisma întăririi capacităţii
de autofinanţare, cât şi prin
ameliorarea indicatorilor de
îndatorare.
59
1.2. Diagnosticul structurii poziţiei financiare
Diagnosticul structurii poziţei financiare vine să surprindă mdificăile structurale survenite în cardul celor trei componente ale
poziţiei financiare:
 active
 datorii si capital propriu
Acest tip de analiză presupune calculul ratelor de structură ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii, după cum sunt
acestea determinate în anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”. Pe baza acestora avem următoarele interpretări ale rezultatelor:
1.2.1 Diagnosticul structurii activelor:
Tabel nr. 49 Diagnosticul ratelor generale de structură ale activelor:

Corelaţii SWOT
2005-2007 - Rata Active imobilizate: În anul 2005 ponderea activelor imobilizate în totalul
activelor activelor bilanţiere este de 40,41%. În anul 2006 şi 2007 creşte ponderea
imobilizate activelor imobilizate în total active. În 2007 ajungând la 47,52%. Stare medie-
-Rata Active circulante: În anul 2005 ponderea activelor circulante în total active Îmbunătăţire 3.5
60
activelor este de 59,56%. În anul 2006 scade nesemnificativ, în anul 2007 scade, lentă
circulante ponderea în total active este de 52,35%.
-Rata Cheltuieli în avans: Cheltuielile în avans deţin o pondere de 0,03 % în 2005,
cheltuielilor 0,10% în 2006 şi 0,12% în 2007.
în avans Din analiza ratelor generale de structură se pune în evidenţă orientarea
politicii firmei spre echilibrarea activităţilor de exploatare şi de investiţii.
Tabel nr. 50 Diagnosticul ratelor interne de structură ale activelor imobilizate:

Perioada Indicatori- Interpretare/Cauze/Concluzii Diagnostic Punctaj
Corelaţii SWOT
2005-2007 - Rata Ponderea cea mai importantă o deţin imobilizările corporale cu peste 98,50%
imobilizărilor pe toată perioada analizată. La formarea lor contribuie în cea mai mare
necorporale proporţie terenurile şi construcţiile (65,83% în 2005, 79,54% în 2006 şi
-Rata 85,17% în 2007) şi valoarea instalaţiilor tehnice şi maşini (19,91% în 2005, Stare bună/
imobilizărilor 18,77% în 2006 şi 13,76% în 2007). Îmbunătăţire 4
corporale Imobilizările financiare deţin 0,01% în totalul imobilizărilor. lentă
-Rata Imobilizările necorporale deţin o pondere de sub 1,5% dar se remarcă trendul
imobilizărilor ascendent continuu al acestora.
financiare În sectorul investiţional, societatea se orientează spre investiţii în
capacităţile productive în defavoarea investiţiilor nemateriale sau a
investiţiilor pe piaţa de capital.
Tabel nr. 51 Diagnosticul ratelor interne de structură ale activelor circulante:

Corelaţii SWOT
2005-2007 - Rata Pentru perioada analizată se constată o scădere a ponderii elementelor de
stocurilor active circulante mai puţin lichide, adică stocuri şi creanţe, în favoarea
-Rata creşterii elementelor cu o lichiditate imediată (trezoreria).
creanţelor Stocurile deţin o pondere de 17,62% din totalul activelor circulante în 2005. Stare slabă/
-Rata (11,94% în 2006 şi 12,03% în 2007). Creanţele deţin o pondere foarte mare Îmbunătăţire 3
trezoreriei din totalul activelor circulante pe toată perioada analizată: 78,07% în 2005, lentă
61
69,40% în 2006 şi 67,67% în 2007. Analizând rata trezoreriei, constatăm că
aceasta creşte semnificativ în anul 2006, 18,67% din totalul activelor
circulante. În 2007 ponderea trezoreriei creşte la 20,30% din totalul activelor
circulante.
Trezoreria, elementul de maximă lichiditate creşte de la an la an
(Îmbunătăţire lentă), însă ponderea mai mare o au activele circulante mai
puţin lichide (Stare slabă).
Tabel nr. 52 Diagnosticul ratelor interne de structură ale stocurilor:

Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze/Concluzii Diagnostic Punctaj
SWOT
2005-2007 - Rata În 2005 şi în 2007 cea mai importantă pondere o deţin
stocurilor de materii prime şi stocurile de produse finite, aproximativ 51%, în anul
materiale 2006 o deţin stocurile de materii prime şi materiale
-Rata stocurilor de producţie în consumabile cu 50,06%. Stare bună/
curs de execuţie Produsele finite şi producţia în curs de execuţie Îmbunătăţire 4
-Rata stocurilor de produse finite deţin o pondere de peste 50% în stocuri pe toată lentă
Rata avansurilor pentru cumpărări durata analizată.
de stocuri
Tabel nr. 53 Diagnosticul ratelor interne de structură a creanţelor:

Corelaţii SWOT
2005-2007 - Rata creanţelor Creanţele comerciale înregistrează o pondere covârşitoare, de peste
comerciale 95% pe toată perioada analizată şi în creştere. Stare forte/
- Rata altor creanţe Are loc o creştere lentă a ponderii creanţelor comerciale în totalul Îmbunătăţire 4.5
62
creanţelor. lentă
Tabel nr. 54 Diagnosticul ratelor interne de structură ale trezoreriei:

Corelaţii SWOT
2005-2007 - Rata investiţiilor RIFTS=0%, RCB=100%
financiare pe Nivelul minim al IFTS în total trezorerie reflectă un management Stare slabă/
termen scurt defectuos al numeralului. Societatea nu are preocupări în direcţia Menţinere 2.5
- Rata numeralului plasamentelor pe termen scurt în direcţia maximizării efectelor
din casă şi bancă imediate.
Tabel nr. 55 SINTEZA DIAGNOSTICULUI STRUCTURII ACTIVELOR:

Denumirea posturilor Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri
SWOT importanţă agregat necesare
1. Ratele generale ale Din analiza ratelor generale de structură Stare medie- 3.5 20% 0.7 Orientarea
structurii activelor se pune în evidenţă orientarea politicii Îmbunătăţire politicii firmei
firmei spre echilibrarea activităţilor de
exploatare şi de investiţii.
lentă spre activitatea
de exploatare.
2. Ratele structurii În sectorul investiţional, societatea se Stare bună/ 4 15% 0.6
activelor imobilizate orientează spre investiţii în capacităţile Îmbunătăţire
productive în defavoarea investiţiilor
nemateriale sau a investiţiilor pe piaţa de
lentă
capital.
3. Ratele structurii Trezoreria, elementul de maximă Stare slabă/ 3 20% 0.6 Creşterea
activelor circulante lichiditate creşte de la an la an Îmbunătăţire activelor
(Îmbunătăţire lentă), însă ponderea mai
mare o au activele circulante mai puţin
lentă circulante mai
lichide (Stare slabă). lichide
4. Ratele structurii Produsele finite şi producţia în curs de Stare bună/ 4 10% 0.6
stocurilor execuţie deţin o pondere de peste 50% în Îmbunătăţire
stocuri pe toată durata analizată.
lentă
63
5. Ratele structurii Are loc o creştere lentă a ponderii Stare forte/ 4.5 20% 0.675
creanţelor creanţelor comerciale în totalul creanţelor.
Îmbunătăţire
lentă
6. Ratele structurii Managementul societăţii nu are preocupări Stare slabă/ 2.5 15% 0.375 Creşterea
trezoreriei în direcţia plasamentelor pe termen scurt Menţinere preocupării în
în direcţia maximizării efectelor imediate.
direcţia
plasamentelor
pe termen scurt
Diagnosticul structurii În ceea ce priveşte modificările produse în PUNCT TARE (3.5-4) 3.575
activelor – punctaj final structura activelor, reflectă o stare peste
medie către bună. Problema majoră ce
trebuie corectată vizează trezoreria.
1.2.2. Diagnosticul structurii pasivelor (datoriilor şi capitalurilor proprii):
Tabel nr. 56 Diagnosticul ratelor generale de structură ale pasivelor (datoriilor şi capitalurilor proprii):
SWOT
2005-2007 - Rata generală a În cadrul surselor de finanţare ponderea cea mai importantă o
datoriilor totale sau deţin sursele proprii de finanţare constituite de capitalurile Stare forte/
îndatorării totale proprii (67,78% în 2005, 67,93% în 2006 şi 71,32% în 2007), cu Îmbunătăţire 4.5
- Rata generală a tendinţă generală pe medie de creştere. Sursele externe reprezintă lentă
capitalurilor proprii sau în medie 30% din totalul pasivului bilanţier. Această situaţie
rata de autonomie subliniază solidalitatea financiară a entităţii.
financiară
Tabel nr. 57 Diagnosticul ratelor interne de structură ale datoriilor:

SWOT
2005-2007 - Rata datoriilor ce  2005: datorii pe termen scurt: 79,73%, datorii pe termen lung
trebuie plătite într-o 2,67%, provizioane: 5,28%, venituri în avans: 12,32% Stare bună/
64
perioadă de 1 an  2006: datorii pe termen scurt: 82,15%, datorii pe termen lung Menţinere 3.5
- Rata datoriilor ce 3,05%, provizioane: 4,18%, venituri în avans: 10,62%
trebuie plătite într-o  2007: datorii pe termen scurt: 85,10%, datorii pe termen lung
perioadă de peste 1 an 3,84%, provizioane: 2,42%, venituri în avans: 8,64%
- Rata provizioanelor Orientarea a surselor de finanţare atât spre activitatea curentă cât şi
- Rata veniturilor în spre activitatea de investiţii. Potenţialul de creştere al societăţii este
avans foarte bine exploatată, totuşi ponderea datoriilor pe termen scurt este
foarte mare.
Tabel nr. 58 Diagnosticul ratelor interne de structură ale datoriilor sub 1 an:
SWOT
2005-2007 - Rata datoriilor Ponderea cea mai importantă o deţin datoriile pe termen scurt pe
financiar-bancare sub toată perioada analizată (între 50-60%).
1 an Datoriile faţă de salariaţi au o pondere în medie de 5 % pe toată
- Rata datoriilor perioada analizată.
comerciale sub 1 an Datoriile comerciale au o pondere în totalul datoriilor pe termen Stare medie/
- Rata datoriilor scurt de 25-35% cu o tendină de creştere. Deterioare 2.5
fiscale sub 1 an Datoriile faţă de acţionari cresc de la un an la altul dar nu peste 8% lentă
- Rata datoriilor din totalul datoriilor sub 1 an.
sociale sub 1 an Se apreciază nefavorabilă situaţia existentă la nivelul societăţii
- Rata datoriilor faţă analizate deoarece cea mai mare parte a datoriilor sunt datorii
de acţionari sub 1 an financiar bancare.
Tabel nr. 59 Diagnosticul ratelor interne de structură ale capitalurilor proprii:

65
SWOT
2005-2007 - Rata capitalului Capitalul social deţine o pondere de 31,68% în anul 2005. Capitalul
social social rămâne nemodificată pe toată perioada analizată. Ponderea
- Rata rezervelor din Capitalului social în capitalurile proprii în anul 2007 este de 18,47%.
reevaluare Rezervele din reevaluare au o pondere din ce în ce mai mare în 2005
- Rata rezultatului 20,91% şi în 2007 37,67%. Celelalte rezerve au o pondere de
reportat aproximativ 42% în anii 2005 şi 2006 iar în 2007 au o pondere de Stare bună/
- Rata rezultatului 32,00%. Rezultatul exerciţiului înregistrează valori crescătoare de la Îmbunătăţire 4
exerciţiului un an la altul, iar ponderea rezultatului exerciţiului în capitalurile lentă
- Rata repartizării proprii se menţine, aproximativ 13% pe toată perioada analizată.
rezultatului De-a lungul perioadei analizate creşte sporul de valoare creat de
exerciţiului societate. Societatea are o politică prudenţială semnificativă.
Ponderea rezultatului net în capitalurile proprii este constantă pe
toată perioada analizată.
Datoriile pe termen lung:
Au o pondere foarte mică pe toată perioada analizată, aproximativ 3% din totalul datoriilor. Diagnostic SWOT: Stare
Medie/Menţinere.
Provizioane:
Au o pondere mică pe toată perioada analizată, aproximativ 5% din totalul datoriilor. Diagnostic SWOT: Stare Medie/Menţinere.
Venituri în avans:
Veniturile în avans au o pondere destul de semnificativă pe toată perioada analizată. În 2005: 12,32%, în 2006: 10,62% şi în 2007:
8,64%. Din totalul veniturilor în avans 100% sunt subvenţii pentru investiţii. Deci starea este starea forte cu menţinere.
66
Tabel nr. 60 SINTEZA DIAGNOSTICULUI STRUCTURII PASIVELOR (DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII):
1. Ratele generale ale În cadrul surselor de finanţare ponderea cea
structurii pasivelor mai importantă o deţin sursele proprii de Stare forte/
finanţare constituite de capitalurile proprii, cu
tendinţă generală pe medie de creştere.
Îmbunătăţire 4.5 40% 1.8
Sursele externe reprezintă în medie 30% din lentă
totalul pasivului bilanţier.
2. Ratele structurii Orientarea a surselor de finanţare atât spre Stare bună/ 3.5 20% 0.7
datoriilor activitatea curentă cât şi spre activitatea de Menţinere
investiţii.
3. Ratele structurii Se apreciază nefavorabilă situaţia existentă la Stare medie/ Rambursarea
datoriilor sub 1 an nivelul societăţii analizate deoarece cea mai Deterioare 2.5 12% 0.3 creditelor
mare parte a datoriilor sunt datorii financiar
bancare.
lentă bancare
4. Ratele structurii Au o pondere foarte mică pe toată perioada Stare medie/ 3 1% 0.03
datoriilor peste 1 an analizată, aproximativ 3% din totalul Menţinere
datoriilor.
67
5. Ratele structurii Au o pondere mică pe toată perioada Stare medie/ 3 1% 0.03
provizioanelor analizată, aproximativ 5% din totalul Menţinere
datoriilor.
6. Ratele structurii Veniturile în avans (în special subvenţiile) au Stare forte/ 4 6% 0.24
veniturilor în avans o pondere destul de semnificativă pe toată Menţinere
perioada analizată.
7. Ratele structurii De-a lungul perioadei analizate creşte sporul
capitalurilor proprii de valoare creat de societate. Societatea are o Stare bună/
politică prudenţială semnificativă. Ponderea
rezultatului net în capitalurile proprii este
Îmbunătăţire 4 20% 0.8
constantă pe toată perioada analizată. lentă
Diagnosticul Structura pasivului bilanţier reprezintă o PUNCT TARE (3.5-4) 3.9
structurii pasivelor – pondere importantă a capitalurilor proprii,
aproximativ 70%. Provizioanele constituite
punctaj final sunt nesemnificative, veniturile în avans sunt
semnificative. Societatea este stabil din punct
de vedere financiar, atrăgătoare pentru
creditori şi pentru in vestitori.
Tabel nr. 61 SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII ACTIVELOR:
Explicaţii Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri
importanţă agregat necesare
1. Evoluţie active Evoluţie ascendentă a activelor. PUNCT 3.78 50% 1.89

TARE (3.5-4)
2. Structură active În ceea ce priveşte modificările produse PUNCT 3.575 50% 1.7875 Se impune
în structura activelor, reflectă o stare TARE (3.5-4) creşterea
peste medie către bună. Problema
majoră ce trebuie corectată vizează
trezoreriei.
trezoreria.
A. Diagnostic evoluţie Evoluţie şi structură a activelor PUNCT TARE (3.5-4) 100% 3.6775
şi structură active peste medie şi către bună.
Tabel nr. 62 SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII:

68
1. Evoluţie datorii Pe întreaga perioadă analizată are loc o PUNCT 3.8435 50% 1.92175 Rambursarea
creştere a datoriilor. Cea mai importantă TARE datoriilor financiar
contribuţie la formarea datoriilor o aduc bancare
datoriile financiar-bancare.
2. Evoluţie capitaluri Societatea Antibiotice S.A. Iaşi PUNCT 4.5 50% 2.25
proprii beneficiează pe toată perioada analizată FORTE
de o majorare a surselor proprii de
finanţare, cu efecte favorabile asupra
ameliorării indicatorilor de îndatorare.
Anul 2007 este mai bun pentru societate
atât prin prisma întăririi capacităţii de
autofinanţare, cât şi prin ameliorarea
indicatorilor de îndatorare.
Diagnosticul evoluţiei Se constată o evoluţie bună către PUNCT TARE – 100% 4.16275
datoriilor şi capitalurilor foarte bună a datoriilor şi PUNCT FORTE (4-4.5)
proprii capitalurilor proprii.
Tabel nr. 63 SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII
1. Evoluţie datorii şi Se constată o evoluţie bună către foarte PUNCT TARE 4.16275 50% 2.081375
capitaluri proprii bună a datoriilor şi capitalurilor proprii. – PUNCT
FORTE (4-4.5)
2. Structură datorii şi Structura pasivului bilanţier reprezintă o PUNCT 3.9 50% 1.95
capitaluri proprii pondere importantă a capitalurilor TARE (3.5-4)
proprii, aproximativ 70%. Provizioanele
constituite sunt nesemnificative,
veniturile în avans sunt semnificative.
Societatea este stabil din punct de
vedere financiar, atrăgătoare pentru
creditori şi pentru in vestitori.
B. Sinteza Se constată o evoluţie şi o PUNCT TARE – 100% 4.031375
diagnosticului evoluţiei structură bună către foarte PUNCT FORTE (4-4.5)
şi structurii datoriilor bună a datoriilor şi
69
şi capitalurilor proprii capitalurilor proprii.
Tabel nr. 64 SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII POZIŢIEI FINANCIARE

1. Diagnostic evoluţie Evoluţie şi structură a activelor peste PUNCT 3.6775 20% 0.735
şi structură active medie şi către bună. TARE (3.5-4)
2. Diagnostic evoluţie Se constată o evoluţie şi o structură PUNCT TARE 4.03138 80% 3,225
şi structură datorii şi bună către foarte bună a datoriilor şi – PUNCT
capitalurilor proprii. FORTE (4-4.5)
capitaluri proprii
Diagnostic evoluţie şi Evoluţie şi structură bună a PUNCT TARE 100% 3.96
structură poziţie poziţiei financiare.
financiară
Diagnosticul echilibrului poziţiei financiare:
Echilibrul financiar al unei entităţi presupune coincidenţa dintre resursele financiare necesare îndeplinirii activităţii şi
posibilităţile de constituire a acestor resurse din rezultate economice proprii şi din resursele financiare centralizate.
În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunţită a modului cum se realizează echilibrul poziţiei
financiare la cele trei nivele şi anume:
 analiza lichidităţtii şi solvabilităţii entităţii: care pune în evidenţă echilibrul financiar realizat la nivelul asigurării capacităţii
de plată a firmei pe termen scurt în primul rând şi apoi pe termen lung
 analiza capitalului de lucru: pune în evidenţă echilibrul financiar patrimonial la nivelul activităţii de exploatare
 analiza gestiunii resurselor controlate: pus în evidenţă prin utilizarea ratelor de rotaţie.
Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii entităţii:
Lichiditatea şi solvabilitatea se referă la capacitatea entităţii de a face faţă plăţilor scadente. Lichiditatea vizează capacitatea de
plată pe termen scurt, iar solvabilitatea pe termen lung.
70
În analiza lichidităţii şi solvabilităţii societăţii S.C. Antibiotice S.A. Iaşi utiliză calculele din anexa 3 „Analiza lichidităţii şi
solvabilităţii entităţii”.
Î În tabelele de mai jos realizăm o apreciere privind diagnosticul stării de lichiditate şi solvabilitate, pe perioada 2005-2007:
Tabel nr. 65 Diagnosticul lichidităţii entităţii:

Corelaţii SWOT
2005-2007 - Lichiditatea Există un excedent de lichiditate curentă pe toţi anii supuşi analizei,
curentă excedent care arată o foarte bună capacitate a activelor curente de a face faţă
- Lichiditatea datoriilor curente ale întreprinderii. Lichiditatea creşte pe toată perioada
imediată analizată, sub formă relativă se încadrează în intervalul de siguranţă
- Lichiditatea financiară. Se constată de asemenea un excedent de lichiditate imediată pe Stare bună/
efectivă toţi anii supuşi analizei. Pe toată perioada analizată gradul de acoperire al Îmbunătăţire 4
datoriilor curente din elemente imediat lichide este peste limita superioară a lentă
intervalului de siguranţă financiară. În privinţa lichidităţii efective se
constată un deficit. Datoriile curente nu pot fi stinse folosind
disponibilităţile băneşti ale entităţii. Gradul de acoperire al datoriilor curente
din disponibilităţile băneşti este sub limita inferioară a intervalului de
siguranţă financiară pe toată perioada analizată.
Per ansamblu putem aprecia că entitatea deţine un nivel excedentar al
activelor de exploatare care depăşeşte datoriile immediate de acoperit.
Lichiditatea efectivă este sub nivelul inferior al intervelului de siguranţă
financiară.
Tabel nr. 66 Diagnosticul solvabilităţii entităţii:

SWOT
2005-2007 - Solvabilitatea Există un nivel foarte ridicat al solvabilităţii generale absolute care
generală reflectă o capacitate puternică a întreprinderii de a rambursa la
- Rate de dependenţă scadenţă ratele curente pentru datoriile pe termen mediu şi lung
financiară rămase de achitat faţă de bănci şi alte instituţii financiare.
71
- Grad de acoperire a Solvabilitatea generală relativă depăşeşte cu mult limita superioară a Stare forte/
dobânzilor intervalului de siguranţă financiară. Din analiza ratelor de Îmbunătăţire 5
dependenţă financiară se poate constata că entitatea are un grad de bruscă
dependenţă financiară foarte mic şi încadrat în mare parte în
intervalele de siguranţă admise. Rata de acoperire a dobânzilor
indică un nivel de acoperire a dobânzilor foarte confortabil, chiar
dacă entitatea are contractate credite bancare atât pe termen scurt cât
şi pe termen lung.
Gradul de solvabilitate ale entităţii este foarte favorabil, chiar în
cazul unui nivel al datoriilor destul de mare. Capacitatea entităţii de
a face faţă achitării acestor datorii este ridicată indicând o stare
favorabilă în ochii creditorilor.
Tabel nr. 67 SINTEZA DIAGNOSTICULUI LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII

1. Diagnostic lichiditate Per ansamblu putem aprecia că

entitatea deţine un nivel excedentar Stare bună/
al activelor de exploatare care
depăşeşte datoriile immediate de
Îmbunătăţire 4 50% 2
acoperit. Lichiditatea efectivă este lentă
sub nivelul inferior al intervelului
de siguranţă financiară.
2. Diagnostic solvabilitate Gradul de solvabilitate ale entităţii
este foarte favorabil, chiar în cazul Stare forte/
unui nivel al datoriilor destul de
mare. Capacitatea entităţii de a
face faţă achitării acestor datorii bruscă
este ridicată indicând o stare
72
favorabilă în ochii creditorilor.
Sinteza diagnosticului Chiar şi în prezenţa unor datorii
lichidităţii şi solvabilităţii atât pe termen scurt cât şi pe
termen lung. Potenţialul entităţii
este folosit la maxim, investiţia
pare a fi atractivă. Şi creditorii vor
aprecia favorabil rezultatele PUNCT FORTE (4.5-5) 100% 4.5
analizei. Chiar dacă există un nivel
destul de mare al datoriilor, starea
din punctual de vedere al
lichidităţii şi solvabilităţii este
foarte favorabilă.
Diagnosticul capitalului de lucru:
Rezultatele prezentate în Anexa 4 conduc spre următoarele concluzii în privinţa capitalului de lucru prezentate mai jos:
Tabel nr. 68 Diagnosticul capitalului de lucru al entităţii:

SWOT
2005-2007 - Capitalul de lucru Capital de lucru pozitiv pe toată perioada analizată. Creştere în 2006 Stare forte/
faţă de 2005 % şi în 2007 faţă de 2006 de 13,77% Îmbunătăţire 5
bruscă
Tabel nr. 69 SINTEZA DIAGNOSTICULUI CAPITALULUI DE LUCRU:

73
Diagnoticul capitalului de La nivelul entităţii putem vorbi de
lucru o situaţie foarte bună a echilibrului PUNCT 5 100% 5
financiar pe termen scurt pe toată FORTE (4.5-5)
pewrioada analizată.
Diagnosticul gestiunii resurselor controlate:
Din evoluţia vitezelor de rotaţie ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii prezentate în Anexa 4, se constată
următoarele:
Tabel nr. 70 Diagnosticul indicatorilor de activitate:

Perioada Indicatori de Interpretare/Cauze/Concluzii Diagnostic Punctaj
activitate SWOT
2005-2007 - Viteza de rotaţie a Viteza de rotaţie a activelor totale: subunitar pe toată perioada
activelor totale analizată, descreştere de la an la an, gestionare mai puţin eficientă
- Viteza de rotaţie a Viteza de rotaţie a activelor imobilizate: sub 2 şi în descreştere.
activelor imobilizate Viteza de rotaţie a stocurilor: bine poziţionată pe toată perioada Stare medie /
- Viteza de rotaţie a analizată. Deterioare 2.5
stocurilor Viteza de rotaţie a creanţelor: se află sub media de 2 rotaţii şi în lentă
- Viteza de rotaţie a creştere pe toată perioada analizată.
creanţelor Viteza de rotaţie a datoriilor: se află sub media de 3 rotaţii şi în
- Viteza de rotaţie a scădere pe toată perioada analizată.
datoriilor Se constată o scădere a eficienţei activelor pe total şi pe
componente, reflectată prin scăderea sistematică a vitezelor de
rotaţie la majoritatea elementelor de active.
Tabel nr. 71 Diagnosticul corelativ al indicatorilor de activitate:

Perioada Indicatori de Interpretare/Cauze/Concluzii Diagnostic Punctaj
activitate-corelaţii SWOT
2005-2007 - Corelaţia Raportul viteza de rotaţie a creanţelor/datoriilor: Viteza de rotaţie a Stare slabă/
74
Creanţe/Obligaţii datoriilor este mai mare decât viteza de rotaţie a creanţelor pe toată Îmbunătăţire 3
perioada analizată dar diferenţa se reduce de la an la an. lentă
Tabel nr. 72 SINTEZA DIAGNOSTICULUI INDICATORILOR DE ACTIVITATE:

1. Diagnosticul Se constată o scădere a eficienţei Creşterea

indicatorilor de activitate activelor pe total şi pe componente, Stare medie/ 2.5 50% 1.25 vitezelor de
reflectată prin scăderea sistematică Deteriorare
a vitezelor de rotaţie la majoritatea
rotaţie a
elementelor de active.
lentă elementelor de
active
2. Diagnosticul corelativ al Viteza de rotaţie a datoriilor este
indicatorilor de activitate mai mare decât viteza de rotaţie a Stare slabă/
creanţelor pe toată perioada
analizată dar diferenţa se reduce de
la an la an. lentă
75
Diagnosticul gestiunii Se constată o scădere a eficienţei PUNCT SLAB – 100% 2.75
resurselor controlate – resurselor controlate. PUNCT INCERT
punctaj total
Tabel nr. 73 SINTEZA DIAGNOSTICULUI ECHILIBRULUI FINANCIAR

1. Diagnosticul lichidităţii Chiar şi în prezenţa unor datorii PUNCT 4.5 50% 2.25
şi solvabilităţii atât pe termen scurt cât şi pe FORTE
termen lung potenţialul entităţii
este folosit la maxim, investiţia
(4.5-5)
pare a fi atractivă. Şi creditorii vor
aprecia favorabil rezultatele
analizei. Chiar dacă există un nivel
destul de mare al datoriilor, starea
din punctual de vedere al
lichidităţii şi solvabilităţii este
76
foarte favorabilă.
2. Diagnosticul capitalului La nivelul entităţii putem vorbi de PUNCT 5 10% 0.5
de lucru o situaţie foarte bună a echilibrului FORTE
financiar pe termen scurt pe toată
(4.5-5)
Diagnosticul gestiunii Se constată o scădere a eficienţei PUNCT SLAB 2.75 40% 1.1
resurselor controlate resurselor controlate – PUNCT
INCERT
Diagnosticul echilibrului PUNCT TARE 100% 3.85
financiar – punctaj total (3.5-4)
Sinteza diagnosticului poziţiei financiare
Pe baza diagnosticului parţiale ale poziţiei financiare elaborate în capitolele anterioare se poate trece la elaborarea
diagnosticului global al poziţiei financiare aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 74 SINTEZA DIAGNOSTICULUI POZIŢIEI FINANCIARE:

1. Diagnosticul evoluţiei şi Evoluţie şi structură bună a PUNCT 3.96 20% 0.792

structurii poziţiei poziţiei financiare. TARE
financiare (3.5-4)
2. Diagnosticul echilibrului Stare bună a echilibrului PUNCT 3.85 80% 3.08
77
financiar financiar TARE
(3.5-4)
Diagnosticul echilibrului Pe ansmablu există o evoluţie şi o PUNCT TARE 100% 3.872
financiar – punctaj total gestiune bună a activelor, datoriilor (3.5-4)
şi capitalurilor proprii ale
societăţii.
Tabel nr. 75 “Sinteza analizei SWOT a poziţiei financiare a societăţii S.C. Antibiotice S.A. Iaşi pe perioada 2005-2007”
Puncte forte (+) Puncte slabe (-)
Active La finalul perioadei analizate valoare activelor este aproape dublu faţă de Ponderea elementelor cu o lichiditate
începutul perioadei analizate. maximă (trezoreria) este foarte mică.
Datoriile cresc mai lent decât activele societăţii. Lipsa unor investiţii financiare pe termen
Creşte activitatea de exploatare a entităţii. scurt, care să fructifice excedentul de
Lichiditatea şi solvabilitatea entităţii în general este foarte bună. diponibilităţi băneşti.
Se constată un raport de creanţe/datorii foarte favorabil.
Echilibrul financiar pe termen scurt şi lung este asigurat.
Datorii Datoriile cresc mai lent decât activele societăţii. Sunt contractate credite pe termen lung.
Creşterea datoriilor nu se datorează depăşirii termenelor de plată.
Autonomie financiară mare.
Capitaluri Capitalurile proprii cresc pe toată perioada analizată. Valoarea capitalurilor proprii este de 2 ori
78
proprii Creditorii apreciază pasivul bilanţier ca fiind solidă. mai mare decât datoriile proprii.
Creşte atractivitatea pentru investitori. Se apelează la surse externe de finanţare.
4.2 Diagnosticul performanţelor financiare la S.C. Antibiotice S.A. Iaşi
Sursa informaţională principală a analizei performanţelor financiare o reprezintă Contul de Profit şi pierdere la care se adauga
informaţii din notele explicative. Analiza performanţelor financiare se referă la următoarele aspecte:
 analiza de ansamblu a performanţelor
 analiza ratelor de profitabilitate
Diagnosticul de ansamblu a performanţelor financiare:
Diagnosticul de ansamblu a performanţelor financiare permite desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor
economice ale celor trei activităţi desfăşurate de o firmă într-o perioadă de gestiune şi anume: activitatea de exploatare (obtinându-se
un flux de exploatare), activitatea financiară (generând un flux financiar) şi activitatea extraordinară (fluxuri extraordinare).
79
Diagnosticul pe nivele al performanţelor financiare:
În acest sens, analiza se adânceste pe următoarele patru nivele: nivelul de exploatare, nivelul financiar, nivelul extraordinar,
nivelul global. Utilizând informaţiile prezentate în anexa 5 „Analiza pe nivele a performanţelor financiare” şi în anexa 6 „Analiza
evoluţiei performanţelor financiare” extragem următoarele concluzii:
a)Diagnosticul peformanţelor de la nivelul exploatării se reflectă în tabelele următoare:
Tabel nr. 76 Diagnosticul trendului cifrei de afaceri nete:

Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri
a. Producţia vândută Producţia vândută reprezintă Stare bună / 4.5 99% 4.455
majoritatea covârşitoare în cifra de Îmbunătăţire
afaceri netă, de peste 99%. Se
constată o creştere a producţiei
bruscă
vândute pe toată perioada
analizată. În 2006 faţă de 2005 o
creştere de 19,91% şi în 2007 faţă
de 2006 de 17,34%.
b. Venituri din vânzarea Scădere de 10,67 % în 2006 Stare bună / 3 1% 0.03
mărfurilor faţă de 2005, creştere de Deteriorare
6,48% în 2007 faţă de 2006. lentă
Ca trend general se constată
o scădere. Ponderea
activităţii comerciale în cifra
de afaceri netă este însă
nesemnificativă mai puţin de
1 % pe toată perioada
analizată.
c. Venituri din subvenţii ____ ____ ____ ____ ____
de exploatare aferente
80
cifrei de afaceri nete
A. Cifra de afaceri (a+b+c) Cifra de afaceri netă cunoaşte 100% 4.485
Diagnosticul dinamicii creşteri anuale destul de accentuate PUNCT TARE –
pe toată perioada analizată. CAN
cifrei de afaceri creşte în 2006 cu 19,68% faţă de
PUNCT FORTE
2005 şi cu 17,24% în 2007 faţă de
2006.
Tabel nr. 77 Diagnosticul trendului producţiei exerciţiului:

a. Producţia vândută Producţia vândută reprezintă Stare bună / 4.5 99% 4.455
majoritatea covârşitoare în cifra de Îmbunătăţire
afaceri netă, de peste 99%. Se
constată o creştere a producţiei
bruscă
vândute pe toată perioada
analizată. În 2006 faţă de 2005 o
creştere de 19,91% şi în 2007 faţă
de 2006 de 17,34%.
b. Variaţia stocurilor Scădere de 5328,32 % în Stare bună / 3 1% 0.03
2006 faţă de 2005, creştere Deteriorare
de 81,75% în 2007 faţă de lentă
2006. Ca trend general se
constată o creştere. Ponderea
veniturilor din produse
stocate este nesemnificativă
mai puţin de 1 % pe toată
perioada analizată din totalul
producţiei.
c. Producţia imobilizată Influenţa producţiei imobilizate ____ ____ 0% 0
este nesemnificativă pe toată
81
A. Producţia exerciţiului Producţia exerciţiului înregistrează 100% 4.485
(a+b+c). creşteri anuale destul de accentuate PUNCT TARE –
pe toată perioada analizată.
Diagnosticul dinamicii PUNCT FORTE
producţiei exerciţiului
Tabel nr. 78 Diagnosticul trendului valorii adăugate:

1. Marja comercială
(a-b)
a. Venituri din Scădere de 10,67 % în 2006 faţă
vânzarea mărfurilor de 2005, creştere de 6,48% în
2007 faţă de 2006. Ca trend
general se constată o scădere. Stare bună /
b. Cheltuieli privind Cheltuielile privind mărfurile scad pe Deteriorare 3 1% 0.03
mărfurile toată perioada analizată. lentă
Diagnosticul marjei Marja comercială scade în 2006 faţă de
comerciale 2005 şi creşte în 2007. Per ansamblu
trendul este general este de scădere.
Factorii care au influenţat evoluâia marjei
comerciale sunt:
 scăderea în 2006 şi apoi
creşterea a veniturilor dion
vânzarea mărfurilor
 scăderea cheltuielilor privind
mărfurile atât în 2006 cât şi în
2007.
Valoare nesemnificativă în cadrul
formării valorii adăugate.
2. Marja industrială (c-d-
e)
c. Producţia exerciţiului Producţia exerciţiului creşte pe toată
82
perioada analizată, mai ales în 2007.
d. Cheltuieli materiale Se constată o scădere în 2006 faţă de
2005 şi o creştere în 2007 faţă de 2006.
Per ansamblu se constată o creştere foarte
mică pe toată perioada analizată.
e. Lucrări şi servicii Se constată o creştere foarte accentuată de Stare bună /
executate de terţi 134,31% în 2006 faţă de 2005 şi o Îmbunătăţire 4 99% 3.96
creştere de 82,98% în 2007 faţă de 2006. lentă
Diagnostocul marjei Marja industrială creşte pe toată perioada
brute analizată, cu 13,12% în 2006 şi cu 6,43%
în 2007.
Factorii care au influenţat evoluţia marjei
industriale:
 creşterea producţiei exerciţiului
pe toată perioada analizată
 menţinerea cheltuielilor cu
materii prime şi materiale
 creşterea cheltuielilor privind
lucrările şi serviciile realizate de
terţi
Per ansamblu se constată o evoluţie
favorabilă a merjei industriale.
Valoarea adăugată Valoarea adăugată înregistrează o creştere
(1+2) de 12,92% în 2006 faţă de 2005 şi o
creştere de 6,50% în 2007 faţă de 2006.
Diagnosticul Trend general în creştere. Această
trendului valorii evoluţie este explicată prin evoluţia PUNCT TARE (3.5-4) 100% 3.99
adăugate cumulată a marjelor industrială şi
comercială întrucăt valoarea adăugată se
calculează ca sumă a celor două marje.
Tabel nr. 79 Diagnosticul distribuţiei valorii adăugate:

83
1. Rata finanţării personalului În medie finanţarea Stare bună / Se impune
personalului are cea mai mare Deteriorare 3 48% 1.44 scăderea
pondere urmată de rata
autofinanţării. Celelate 3 rate
lentă finanţării
2. Rata finanţării obligaţiilor au o pondere mai puţin Stare bună / personalului,
bugetare semnificativă, totuşi împreună Deteriorare 3 2% 0.06 obligaţiilor
deţin o pondere de lentă bugetare,
3. Rata finanţării aproximativ 12% în totalul Stare bună / proprietarilor,
valorii adăugate.
proprietarilor Autofinanţarea în scădere. Îmbunătăţire 4 8% 0.32 capitalului
lentă împrumutat în
4. Rata finanţării capitalului Stare bună / favoarea
împrumutat Deteriorare 3 2% 0.06 creşterii
lentă autofinanţării.
5. Rata autofinanţării Stare bună /
Dtereiorare 3 40% 1.2
lentă
Diagnosticul distribuţiei PUNCT INCERT 100% 3.08
valorii adăugate (în jur de 3)
Tabel nr. 80 Sinteza diagnosticului valorii adăugate:

1. Diagnosticul trendului Valoarea adăugată înregistrează o

valorii adăugate creştere de 12,92% în 2006 faţă de
2005 şi o creştere de 6,50% în
2007 faţă de 2006. Trend general
în creştere. Această evoluţie este PUNCT 3.99 50% 1.995
explicată prin evoluţia cumulată a TARE
marjelor industrială şi comercială (3.5-4)
întrucăt valoarea adăugată se
calculează ca sumă a celor două
84
marje.
2. Diagnosticul ditribuţiei În medie finanţarea personalului
valorii adăugate bugetare are cea mai mare pondere urmată
de rata autofinanţării. Celelate 3
rate au o pondere mai puţin
PUNCT
semnificativă, totuşi împreună INCERT 3.08 50% 1.54
deţin o pondere de aproximativ (în jur de 3)
12% în totalul valorii adăugate.
Autofinanţarea în scădere.
Diagnosticul valorii În 2006 creşte marja indutrială, PUNCT TARE 100% 3.535
adăugate – punctaj total scade marja comercială. În 2007 (3.5-4)
atât marja comercială cât şi marja
industrială cresc. Deoarece marja
industrială participă în proporţie
covârşitoare (peste 99%), valoarea
adăugată este accentuat marcată de
marja industrială.
Tabel nr. 81 SINTEZA DIAGNOSTICULUI TRENDULUI PERFORMANŢELOR DIN EXPLOATARE

1. Diagnosticul cifrei de Cifra de afaceri netă cunoaşte PUNCT

afaceri nete creşteri anuale destul de accentuate TARE
pe toată perioada analizată. CAN
creşte în 2006 cu 19,68% faţă de
– 4.485 10% 0.4485
2005 şi cu 17,24% în 2007 faţă de PUNCT
2006. FORTE
2. Diagnosticul producţiei Producţia exerciţiului înregistrează PUNCT
exerciţiului creşteri anuale destul de accentuate TARE
pe toată perioada analizată
85
– 4.485 20% 0.897
PUNCT
FORTE
3. Diagnosticul valorii În 2006 creşte marja indutrială,
adăugate scade marja comercială. În 2007
atât marja comercială cât şi marja
industrială cresc. Deoarece marja
PUNCT
industrială participă în proporţie TARE 3.535 30% 1.0605
covârşitoare (peste 99%), valoarea (3.5-4)
adăugată este accentuat marcată de
marja industrială.
4. Diagnosticul Rezultatul brut din
rezultatului exploatării exploatare este pozitivă pe Stare forte /
toată perioada analizată sub Îmbunătăţire
forma profitului din bruscă 5 40% 2
exploatare. În 2006 faţă de PUNCT
2005 creşte cu 10,39%, iar în FORTE
2007 faţă de 2006 creşte
puternic cu 44,69%.
I. Diagnosticul trendului Trendul general al PUNCT TARE
performanţelor din performanţelor din – 100% 4.406
exploatare exploatare reflectă o creştere PUNCT FORTE
semnificativă a
performanţelor din
exploatare.
b) Diagnosticul performanţelor de la nivelul financiar:
Tabel nr. 82 Diagbosticul trendului performanţelor din activitatea financiară:

86
Venituri financiare Veniturile financiare înregistrează
o creştere spectaculoasă în 2006 Stare bună /
faţă de 2005 şi o scădere
spectaculoasă în 2007 faţă de 2006.
Totuşi trendul general este unul de lentă
creştere.
Cheltuieli financiare Cheltuielile financiare scad Scăderea
în 2006 faţă de 2005 iar cresc Stare slabă / cheltuielilor
financiare prin
spectaculos în 2007 faţă de Deteriorare 2 30% 0.6 rambursarea
2006 cu 104,27%. lentă împrumuturilor sau
cel puţin
menţinerea lor prin
necontractarea
împrumuturilor noi.
Rezultatul financiar În 2006 faţă de 2005 profitul Reducerea
financiar creşte cu 137,90% faţă cheltuielilor
dar în 2007 faţă de 2006 are loc o financiare, creşterea
scădere de 622,89%. În 2007
Stare slabă / veniturilor financiare
Deteriorare 1.5 40% 0.6 prin investiţii
societatea înregistrează pierdere financiare pe termen
financiară. Evoluţia este o evoluţie bruscă scurt
extrem de nefavorabilă-
II. Diagnosticul trendului Rezultatul financiar se PUNCT SLAB 100% 2.4
performanţelor din concretizează în pierdere pe (2-2.5)
activitatea financiară toată durata analizată cu
excepţia anului 2006.
Activitatea financiară deci
este un punct slab al
întreprinderii.
c) Diagnosticul performanţelor de la nivelul extraordinar:
87
Rezultatul extraordinar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor extraordinare.
Societatea Antibiotice S.A. Iaşi nu înregistrează rezultat la acest nivel întrucăt nu realizează în nici un an al perioadei analizate
activităţi de natura activităţilor extraordinare.
d) Diagnosticul performanţelor de la nivelul global:
Tabel nr. 83 Diagnosticul trendului performanţelor globale:

1. Rezultat curent Rezultatul current se concretizează în

profit pe toată perioada analizată în
creştere de la un an la altul cu un ritm
mai accentuat în 2006 (122,65%). În
2007 indicele rezultatului current este
122.65%. Rezultatul current este Stare bună /
calculate ca sumă între rezultatul Îmbunătăţire 4 9% 0.36
exerciţiului şi rezultatul financiar. lentă
Dinamica mai accentuată a
rezultatului curent se datorează în
principiu de scăderea bruscă a
rezultatului financiar din 2007.
2. Rezultatul brut înainte Rezultatul brut înaintea deducerii
de plate dobânzilor şi a cheltuielilor cu dobânzile şi a
impozitelor este un indicator
impozitelor (EBIT) intermediar care măsoară volumul
rezultatului obţinut de firmă şi Stare bună /
neinfluenţat de cheltuielile cu plata Îmbunătăţire 4 17% 0.68
dobânzilor. Acesta evoluează lentă
crescător an de an, mai accentuat în
2006 când creşte cu 28,17% faţă de
2005.
3. Rezultatul brut al Ezultatul brut al exerciţiului reflectă
exerciţiului (RBE) nivelul general de performanţă al
celor trei paliere ale activităţii
88
întreprinderii şi în acest caz, se
confundă cu rezultatul current Stare bună /
deoarece entitatea nu generează
rezultat din activitatea extraordinară
în nici un an al perioadei analizate. lentă
Aşadar, analiza acestui indicator este
similară cu cea a rezultatului current
prezentată mai sus.
4. Impozit pe profit (IP) Impozitul pe profit creşte în 2006 dar
scade în 2007 chiar dacă profitul brut
înregistrează o creştere. În 2006
impozitul pe profit este mai mare din
cauza unui nivel ridicat al Menţinere 3 14% 0.42
cheltuielilor nedeductibile. În 2006
faţă de 2005 impozitul pe profit
creşte cu 54,08% iar în 2007 faţă de
2006 scade cu 28,94%.
5. Rezultatul net al Rezultatul final după plata

exerciţiului (RNE) impozitului pe profit înregistrează o Stare bună /
creştere pe toată perioada analizată,
creştere mai accentuată în 2007. În
2006 faţă de 2005 rezultatul net a bruscă
crescut cu 21,14% iar în anul 2007
faţă de 2005 cu 36,15%.
6. Capacitatea de Capacitatea de autofinanţare ale Stare bună /
autofinanţare (CAF) societăţii înregistrează valori positive Îmbunătăţire 4 13% 0.52
în scădere în anul 2006 faţă de 2005
şi în creştere în 2007 faţă de 2006.
lentă
Scade în 2006 faţă de 2005 cu 6,96%
iar în 2007 faţă de 2006 creşte cu
20,39%
Autofinanţarea (AF) Capacitatea de autofinanţare netă
evoluează la fel ca capacitatea de
autofinanţare. Scade în 2006 faţă de
2005 cu 23,11% iar în 2007 faţă de
2006 creşte cu 13,82%. Evoluţia
89
trebuie corelată şi cu evoluţia Stare bună /
dividendelor plătite. În 2005 nu sunt deteriorare 3 11% 0.33
plătite dividende iar în 2007
dividendele plătite cresc cu 49,82%
lentă
faţă de 2006. Trendul general însă
este descrescător.
IV. Diagnosticul Performanţele generale ale activităţii
trendului sunt bune, rezultatul net al PUNCT TARE 100% 3.85
exerciţiului este reprezentat în toţi
performanţelor globale anii de profit cu un ritm de creştere
(3.5-4)
mai pronunţat în 2007.
Tabel nr. 84 SINTEZA DIAGNOSTICULUI TRENDULUI PERFORMANŢELOR

I. Diagnosticul trendului Trendul general al PUNCT

performanţelor din performanţelor din exploatare TARE
reflectă o creştere semnificativă
activitatea de exploatare a performanţelor din exploatare.
– 4.406 45,25% 1.994
PUNCT
FORTE
II. Diagnosticul trendului Rezultatul financiar se Creşterea
concretizează în pierdere pe
90
performanţelor din toată durata analizată cu PUNCT investiţiilor pe
activitatea financiară excepţia anului 2006. Activitatea SLAB 2.4 4,75% 0.114 termen scurt.
financiară deci este un punct
slab al întreprinderii.
(2-2.5)
III. Diagnosticul trendului Nu există activitate
performanţelor din extraordinară la nivelul societăţii ____ ____ 0% 0
analizate, pe perioada supusă
activitatea extraordinară analizei.
IV. Diagnosticul trendului Performanţele generale ale
performanţelor globale activităţii sunt bune, rezultatul PUNCT
net al exerciţiului este
reprezentat în toţi anii de profit
TARE 3.85 50% 1.925
cu un ritm de creştere mai (3.5-4)
pronunţat în 2007.
Sinteza diagnosticului Performanţele generale sunt
trendului performanţelor bune, acest fapt este datorat
performanţelor deosebite
realizate de activitatea din
PUNCT TARE 100% 4.033
exploatare, în condiţiile în care (3.5-4)
activitatea de exploatare se
confruntă cu anumite deficienţe.
Diagnosticul structurii performanţelor financiare
Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 7 “Analiza structurii performanţelor financiare” avem următoarele concluzii:
Tabel nr. 85 DIAGNOSTICUL STRUCTURII PERFORMANŢELOR FINANCIARE

1. Ratele generale de Activitatea de exploatare

structură ale rezultatelor, generează ponderea medie de
110% a rezultatului exerciţiului,
veniturilor şi cheltuielilor din cauza pierderilor înregistrate la
91
nivel financiar. Activitatea
financiară are o pondere medie de
-10% în rezultatul exerciţiului pe
perioada analizată. Pe toată
perioada analizată activitatea din Stare bună /
exploatare câştigă mai mult teren Îmbunătăţire 4 20% 0.8
faţă de activitatea financiară cu lentă
excepţia anului 2006. În anul 2006
activitatea din exploatare are o
pondere de 96,70% în rezultatul
exploatării iar activitatea financiară
ponderea de 3.30%.
2. Rate interne de  Entitatea îşi poate acoperi
structură ale veniturilor, cheltuielile totale ale activităţii
cheltuielilor / pe seama veniturilor totale
obţinute şi mai mult de atât,
3. Rate combinate de
aceasta şi generează plus
structură ale veniturilor şi valoare.
cheltuielilor.  Ponderea cheltuielilor de
exploatare în venituri totale
este în medie de 82%
 Ponderea cheltuielilor
financiare în venituri totale
Stare bună /
este ăn medie de 2,50%
 Ponderea cheltuielilor Îmbunătăţire 4 80% 3.2
extraordinare este 0, entitatea lentă
neavând activităţi la acest
nivel.
 Veniturile din exploatare au o
pondere în medie de 99% în
veniturile totale, iar
cheltuielile financiare în medie
1%. Entitatea nu are venituri
extraordinare, neavând
activităţi la acest nivel.
 Rezultatul brut are o pondere
92
mai mică, în medie de 15% în
veniturile totale.
Diagnosticul structurii Activitatea din exploatare
performanţelor – punctaj susţine activitatea firmei în
proporţie de 99%. Per ansamblu
total situaţia este favorabilă,
PUNCT TARE 100% 4
concretizată în creştere de (3.5-4)
rezultat current/brut pe
parcursul perioadei analizate.
Tabel nr. 86 SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII PERFORMANŢELOR FINANCIARE:

I. Diagnosticul evoluţiei Performanţele generale sunt bune, PUNCT

performanţelor acest fapt este datorat TARE 4.033 50% 2.0165
performanţelor deosebite realizate
de activitatea din
(3.5-4)
II. Diagnosticul structurii Activitatea din exploatare susţine
performanţelor activitatea firmei în proporţie de PUNCT
99%. Per ansamblu situaţia este
favorabilă, concretizată în creştere
TARE 4 50% 2
de rezultat current/brut pe (3.5-4)
parcursul perioadei analizate.
Diagnosticul evoluţiei şi La nivelul perioadei analizate,
structurii performanţelor performanţele financiare sunt PUNCT TARE 100% 4.0165
considerate bune, înregistrându-
financiare se o îmbunătăţire a evoluţiei şi
(3.5-4)
structurii generale ale acestora
în timp.
Tabel nr. 87 “Sinteza analizei evoluţiei performanţelor financiare ale societăţii S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, pe perioada 2005-
2007”
93
1. Global Profit pe toţi anii Scade capacitatea de autofinanţare de la un
Creşte atât rezultatul net cât şi rezultatul brut al an la altul.
exerciţiului.
Ritmul de creştere se amplifică de la un an la altul
Impozitul pe profit scade spectaculos în 2007.
2. Analitic (pe activităţi)
a. activitatea de exploatare Se înregistrează profit pe toată perioada analizată. Cresc cheltuielile cu personalul, cu materii
Creşte cifra de afaceri de la un an la altul. prime şi cu materiale.
Creşte valoarea adăugată.
Creşte producţia vândută.
b. activitatea financiară - Se înregistrează pierdere pe toată perioada
analizată mai puţin în anul 2006.
Cheltuielile financiare cresc într-un ritm
mai accentuat decât veniturile financiare
Situaţie critică din punct de vedere al
activităţii financiare.
c. activitatea extraordinară - -
Tabel nr. 88 “Sinteza analizei structurii performanţelor financiare a S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, pe perioada 2005-2007”
Activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a -
rezultatului exerciţiului.
- Activitatea financiară generează pierderi pe toată perioada
analizată.
Ponderea cheltuielilor totale în venituri totale se menţine Ponderea veniturilor financiare în total venituri este foarte redusă.
aproximativ constantă.
Veniturile din exploatare furnizează peste 99% din veniturile Ponderea rezultatului exerciţiului în venituri totale este mică.
94
totale.
Ponderea cheltuielilor financiare în venituri totale este
aproximativ constantă.
Lipsa activităţii la nivel extraordinar.
2. Diagnosticul performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate:
Dupa părerea noastră, profitabilitatea reprezintă condiţia esenţială pentru a se asigura succesul în afaceri al unei entităţi
economice şi se măsoara prin obţinerea unor rezultate pozitive în urma comparării efectelor financiare cu eforturile financiare
implicate.
Diagnosticul ratelor de profitabilitate poate fi pus în evidenţă parcurgând următoarele categorii de rate:
 Rate ale profitabilităţii comerciale;
 Rate de rentabilitate;
 Rate bursiere (de creştere).
În Anexa 8 „Analiza performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate” se prezintă valorile ratelor de profitabilitate
calculate pe cele trei categorii mai sus precizate.
2.1Analiza ratelor profitabilităţii comerciale
Profitabilitatea comercială reflectă gradul de eficienţă al activităţii comerciale. Analizând Anexa 8 extragem următoarele
concluzii:
Tabel nr. 89 Diagnosticul ratelor profitabilităţii comerciale:
1. Rata marjei brute a Rata marjei brute/nete creşte de la Stare forte /

profitului an la an, reflectând o creştere a Îmbunătăţire 4.5 40% 1.8
profitabilităţii comerciale. Trend
2. Rata marjei nete a general de creştere.
lentă
profitului
95
3. Rata marjei brute a Rata marjei brute scade în 2006 Stare forte /
profitului din exploatare faţă de 2005, dar creşte în 2007 Îmbunătăţire 4.5 20% 0.9
faţă de 2006. Trend general de
creştere.
lentă
4. Rata marjei brută din Marja brută din vânzări creşte de la Stare forte /
vănzări un an la altul pe toată perioada Îmbunătăţire 5 20% 1
analizată.
bruscă
5. Rata marjei comerciale Remarcăm evoluţia oscilantă a Stare bună / 3 20% 0.6
ratei marjei comerciale, o scădere Deteriorare
în 2006 urmată de o creştere în
2007. Per ansamblu trendul general
lentă
este de scădere lentă.
Diagnosticul ratelor La nivelul perioadei analizate, PUNCT TARE
profitabilităţii comerciale performanţele activităţii – 100% 4.3
comerciale sunt considerate
bune.
PUNCT FORTE
2.2 Diagnosticul ratelor de rentabilitate:
Ratele de rentabilitate exprimă eficienţă activităţii prin raportarea efectelor financiare la eforturile implicate. Acestea trebuie să
pună în evidenţă eficienţa cu care sunt utilizate investiţiile efectuate în cadrul activităţii entităţii, reflectată în mod diferenţiat astfel:
 pe de-o parte, sub forma eficienţei investiţiei efectuate de acţionarii şi creditorii pe termen lung, reprezentate de capitalurile
proprii şi/sau capitalul angajat, caz în care vorbim despre rentabilitate financiară;
 pe de altă parte, sub forma eficienţei investiţiei reprezentate de resursele controlate de entitate, caz în care vorbim despre
rentabilitate economică.
Un diagnostic al rentabilităţii pe cele două categorii (rentabilitate financiară si rentabilitate economică) şi apoi sintetic pe cele două
categorii, prezentăm în tabelele următoare:
Tabel nr. 90 DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII FINANCIARE:

importanţă agregat
96
1. Rata rentabilităţii Rata rentabilităţii capitalurilor Stare bună /
capitalului propriu (ROE) proprii se diminuează de la an la an Menţinere 3.5 50% 1.75
dar cu un procent foarte mic sub
0.3% anual.
2. Rata rentabilităţii Creşte în anul 2006 faţă de 2005, Stare bună /
capitalului permanent sau scade în 2007. Creştere şi scădere Menţinere 3.5 50% 1.75
foarte mică, sub un procent.
a capitalului angajat
(RCPM)
I. Diagnosticul Per ansamblu se constată o stare PUNCT TARE 100% 3.5 Capitalurile
rentabilităţii financiare bună şi o menţinere a gradului (3.5-4) acţionarilor trebuie
de remunerare a investiţiilor utilizate mai eficient
acţionarilor. pentru o mai mare
atractivitate a
investitorilor în
societatea analizată.
Tabel nr. 91 DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII ECONOMICE:

1. Rata rentabilităţii Cele trei rate de rentabilitate 25% 0.75

activelor (ROA) economică care reflectă utilizarea
activelor entităţii, pe toată perioada
2. Rata rentabilităţii analizată rămân în medie
economice în sens general constanter. Au loc creşteri şi Stare bună / 3 25% 0.75
(RRE) scăderi dar sub 1%. ROA se Menţinere
3. Rata puterii de câştig a menţine în jurul valorii de 9%, 25% 0.75
activelor (BEP) RRE în jurul valorii de 11% şi
BEP în jurul valorii de 12%.
4. Rata rentabilităţii În privinţa ratei rentabilităţii
cheltuielilor (RRC) cheltuielilor se constată o creştere Stare bună / 3.5 25% 0.875
de la un an la altul pe toată
perioada analizată. Tendinţă de
Îmbunătăţire
îmbunătăţire. lentă
II. Diagnosticul Per ansamblu eficienţa utilizării PUNCT INCERT 100% 3.125 Se impune o
97
rentabilităţii economice resurselor controlate de entitate (în jur de 3) gestionare mai
la generarea de rezultate rămâne bună a resurselor
nemodificată. controlate de
entitate
Tabel nr. 92 SINTEZA DIAGNOSTICULUI RENTABILITĂŢII:

I. Diagnosticul Per ansamblu se constată o stare PUNCT

rentabilităţii financiare bună şi o menţinere a gradului TARE 3.5 50% 1.75
de remunerare a investiţiilor
acţionarilor.
(3.5-4)
II. Diagnosticul Per ansamblu eficienţa utilizării PUNCT
rentabilităţii economice resurselor controlate de entitate INCERT 3.125 50% 1.5625
la generarea de rezultate rămâne
nemodificată.
(în jur de 3)
Sinteza diagnosticului Eficienţa investiţiilor entităţii PUNCT INCERT 100% 3.3125
rentabilităţii – punctaj atât sub forma investiţiilor (în jur de 3)
acţionarilor cât şi sub forma
total investiţiilor sub formă de active
înregistrează o menţinere, poate
o îmbunătăţire foarte lentă.
2.3. Diagnosticul ratelor bursiere:
Ratele bursiere (în alte accepţiuni ratele rentabilităţii investiţiilor de capital sau rate de piaţă) sunt cele mai cuprinzătoare
măsuri ale performanţei unei entităţi deoarece ele reflectă influenţa coroborată a ratelor financiare de risc şi rentabilitate.
Pe cele două categorii: rate bursiere de creştere şi rate bursiere de dividend fundamentarea diagnosticului se realizează conform
tabelelor de mai jos:
Tabel nr. 93 DIAGNOSTICUL RATELOR BURSIERE:
98
A. Rate bursiere de 90% 4.475

creştere
1. KB Capitalizarea bursieră creşte pe
toată perioada analizată, ajungând Stare forte /
în 2007 la dublul valorii din 2005.
Această situaţie se datorează
creşterii preţului de piaţă al bruscă
acţiunilor entităţii.
2. EPS Rezultatul pe acţiune evoluează
crescător pe toată perioada Stare forte /
analizată pe fondul creşterii
rezultatului net al exerciţiului
financiar lentă
3. Cash EPS Trezoreria ce revine pe o acţiune
înregistrează o creştere de Stare forte /
472,72% în 2006 urmat de o
creştere de 27,94% în 2007,
situându-se la un nivel bruscă
seminificativ peste nivelul
înregistrat în 2005.
4. PER Coeficientul de capitalizare
bursieră creşte spectaculos în anul Stare bună /
2006 faţă de 2005 dar scade în
2007 faţă de 2006. Totuţi tendinţa
Îmbunătăţire 4 25% 1
generală pe perioada analizată este lentă
tendinţa de creştere.
5. PBR Raportul între preţul de piaţă a unei Stare forte /
acţiuni creşte sistematic datorită Îmbunătăţire 4.5 10% 0.45
creşterii preţului de piaţă al
acţiunilor.
lentă
6.PSR Raportul între prţul de piaţă al unei
acţiuni şi cifra de afaceri netă ce
revine pe acţiune creşte
99
spectaculos în anul 2006 faţă de Stare bună /
2005 dar scade în 2007 faţă de Îmbunătăţire 4 10% 0.4
2006. Totuţi tendinţa generală pe
perioada analizată este tendinţa de
lentă
creştere.
Diagnosticul ratelor Ratele bursiere de creştere PUNCT TARE
bursiere de creştere înregistrează per ansamblu - 100% 4.475
valori foarte bune reflectând o
creştere reală a valorii societăţii
PUNCT FORTE
pe perioada analizată.
B. Rate bursiere de 10% 3.95
dividend
1. DIVA Valoarea dividendelor pe acţiune Stare forte /
creşte pe toată perioada analizată. Îmbunătăţire 4.5 50% 2.25
lentă
2. RDIV Randamentul dividendelor
evoluează descrescător în 2006 faţă Stare bună /
de 2005 şi crescător în 2007 faţă de
2006. Evoluţia generală este de
creştere. lentă
3. RADIV Este în descreştere pe toată Stare medie / Se impune
perioada analizată. În anul 2006 şi Deteriorare 2.5 20% 0.5 scăderea
2007 nu atinge pragul minim
acceptat de 250%.
lentă dividendelor.
Diagnosticul ratelor Situaţie favorabilă, societatea PUNCT TARE 100% 3.95
bursiere de dividend acordă atenţie nivelului (3.5-4)
remunerare al acţionarilor prin
dividende.
Diagnosticul ratelor Ratele bursiere reflectă per PUNCT TARE 100% 4.4225
bursiere ansamblu un nivel de creştere -
accentuat al valorii entităţii cu
impact major pe piaţa de capital.
PUNCT FORTE
Tabel nr. 94 SINTEZA DIAGNOSTICULUI RATELOR DE PROFITABILITATE:

100
1. Diagnosticul ratelor de La nivelul perioadei analizate, PUNCT

profitabilitate comercială performanţele activităţii TARE
comerciale sunt considerate
bune.
– 4.3 20% 0.86
PUNCT
FORTE
2. Diagnosticul ratelor de Eficienţa investiţiilor entităţii
rentabilitate atât sub forma investiţiilor PUNCT
acţionarilor cât şi sub forma
investiţiilor sub formă de active
INCERT 3.3125 30% 0.99375
înregistrează o menţinere, poate (în jur de 3)
o îmbunătăţire foarte lentă.
3. Diagnosticul ratelor Ratele bursiere reflectă per PUNCT
bursiere ansamblu un nivel de creştere TARE
accentuat al valorii entităţii cu
impact major pe piaţa de capital.
- 4.4225 50% 2.21125
PUNCT
FORTE
Sinteza diagnosticului Încrederea pe care o generează PUNCT TARE
ratelor de profitabilitate – societatea în ochii investitorilor (3.5-4) 100% 4.065
este una semnificativă şi în creştere
punctaj total pe întreaga perioadă analizată.
Acţionarii sunt satisfăcuţi.
Dividendele repartizate cresc de la
un an la altul.
Sinteza diagnosticului performanţelor financiare
Pe baza diagnosticelor parţiale ale performanţelor financiare elaborate în capitolele anterioare, se poate trece la elaborarea
diagnosticului global al performanţelor financiare aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 95 SINTEZA DIAGNOSTICULUI PERFORMANŢELOR FINANCIARE:

101
1. Diagnosticul evoluţiei şi La nivelul perioadei analizate,

structurii performanţelor performanţele financiare sunt PUNCT
considerate bune, înregistrându-
financiare se o îmbunătăţire a evoluţiei şi
TARE 4.0165 20% 0.8033
structurii generale ale acestora (3.5-4)
în timp.
2. Diagnosticul ratelor de Încrederea pe care o generează
profitabilitate societatea în ochii investitorilor PUNCT
este una semnificativă şi în
creştere pe întreaga perioadă
TARE 4.065 80% 3.252
analizată. Acţionarii sunt (3.5-4)
satisfăcuţi. Dividendele
repartizate cresc de la un an la
altul.
Sinteza diagnosticului Performanţe foarte bune, peste PUNCT TARE 100% 4.0553
performanţelor financiare medie. (3.5-4)
4.3 Diagnosticul fluxurilor de trzorerie la S.C. Antibiotice S.A. Iaşi
Societatea analizată este încadrată la categoria „entităţi mari” astfel ca aceasta este obligată să raporteze situatiile financiare în
formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de întocmit şi raportat. Ca atare „Situaţia fluxurilor de trezorerie” este
întocmită şi raportată prin situaţiile financiare anuale ale societăţii analizate aşa cum rezultă din Anexa 9 „Situaţia fluxurilor de
trezorerie”. Constatăm că societatea întocmeşte fluxurile de trezorerie prin metoda directă, reflectând astfel o contabilitate de casă bine
organizată.
Din cele prezentate în Anexa 9 punem în evidenţă următoarele concluzii reflectate în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 96 DIAGNOSTICUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

1. Fluxuri de trezorerie Fluxurile de trezorerie generate de

din exploatare activitatea de exploatare este
102
pozitivă pe toată perioada Stare bună /
analizată. În 2006 are loc o scădere Deterioarare 3 30% 0.9
spectaculoasă urmat de o creştere
spectaculoasă în 2007. Per
lentă
ansamblu fluxurile de trezorerie
generate de activitatea de
exploatare scade.
2. Fluxuri de trezorerie Fluxurile din activitatea de
din investiţii investiţii sunt negative pe toată
perioada analizată. În 2006 faţă de
2005 se înregistrează o creştere
spectaculoasă faţă de 2005, în 2007 Stare slabă /
se înregistrează o scădere faţă de Îmbunătăţire 3 20% 0.6
2006. Plăţile pentru achiziţiile de lentă
imobilizări coprorale şi
necorporale sunt de peste 10 ori
mai mari decât încasările din
vânzări de mijloace fixe. Evoluţia
generală este de creştere lentă, însă
situaţia/starea este destul de slabă.
Activitatea de investiţii generează
cel mai important deficit, pe toată
3. Fluxuri de trezorerie Fluxurile de numerar din Deoarece fluxurile
din finanţare activitatea de investiţii sunt din finanţare din
positive în 2005 şi în 2006 dar scad investiţii scad brusc,
spectaculos în 2007. Trendul
Stare bună / se impune creşterea
general este de scădere, la sfârşitul Deteriorare 2.5 10% 0.25 acestora. Acest lucru
anului 2007 fluxurile de numerar bruscă se poate realiza prin
din investiţii sunt cu 200% mai diminuarea
mici decât în 2005. dividendelor şi
dobânzilor plătite şi
prin creşterea
dobânzilor încasate.
4. Fluxuri de trezorerie În anul 2005 totalul fluxurilor de
total numerar este pozitiv iar în 2006 şi Stare bună /
în 2007 negativ. Totuşi faţă de
103
2006 în 2007 se îmbunătăţeşte Deteriorare 3 40% 1.2
situaţia. lentă
Diagnosticul fluxurilor de Activitatea societăţii este Se impune
trezorerie generatoare în 2005 de excedent creşterea
de trezorerie, şi de deficit în 2006
şi 2007 mai important în 2006. În
PUNCT INCERT 100% 2.95 fluxurilor de
2006 produce o diminuare destul (în jur de 3) trezorerie mai
de mare a trezoreriei, dar ales a fluxurilor
situaţia este mai favorabilă în din investiţii.
2007.
4.4 Diagnosticul riscurilor şa S.C. Antibiotice S.A. Iaşi
În cadrul acestei categorii ne vom referi la categoriile de risc economic, risc financiar şi risc de faliment. Deoarece nu am
dispus de informaţii concrete privind costurile fixe ale entităţii pentru a putea calcula riscul economic şi riscul financiar la care este
supusă entitatea vom trece la calcului riscului de faliment prin metoda scorului, categorie de risc pe care o considerăm suficient de
reprezentativă pentru problematica riscurilor supusă atenţiei.
104
Riscul de faliment se defineşte ca fiind posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare a obligaţiilor scadente ale entităţii,
născute din angajamente anterioare contractate, din operaţii curente, determinabile pentru continuarea activităţii, din prelevări
obligatorii. În analiza acestui risc, am folosit modelele Altman şi Canon-Holder a căror indicatori au fost calculaţi şi sintetizaţi în
anexa 10 „Analiza riscului de faliment”. Din aceasta se pot face următoarele interpretări:
 Din analiza modelului Altman se constată că firma nu este solvabilă (Z<3), pe toată perioada analizată. În anul 2005 valoarea
lui Z este de 2.09 cea mai mare valoare din perioada analizată.
 Din analiza modelului Canon-Holder, starea financiară a entităţii se prezintă cu mult mai solidă. Variabila Z calculată în acest
model depăşeşte de peste 5 ori valoarea limită de demarcaţie a intervalelor de siguranţă financiară (9). Acest model pune în
evidenţă o situaţie mult mai bună în 2006 faţă de ceilalţi ani analizaţi, dar nici valoarea din 2007 nu este deloc îngrijorătoare.
Entitatea nu prezintă risc de faliment pe toată perioada analizată
Tabel nr. 97 SINTEZA DIAGNOSTICULUI RISCULUI DE FALIMENT:

Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Măsuri necesare
Diagnosticul riscului de Pe baza metodei Altman reiese
faliment că probabilitatea de faliment este PUNCT
destul de mare dar pe baza
metodei Canon-Holder reiese că
TARE 3.5
această probabilitate este mică (3.5-4)
pe întreaga perioadă.
Sinteza diagnosticului stării financiare
Pe baza diagnosticelor parţiale elaborate pentru fiecare capitol component al stării financiare se poate trece la elaborarea unui
diagnostic global al stării economice aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 98 SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII FINANCIARE
105
C.1. Diagnosticul poziţiei Pe ansmablu există o evoluţie şi o PUNCT 3.872 10% 0.3872
financiare gestiune bună a activelor, TARE
datoriilor şi capitalurilor proprii
ale societăţii.
(3.5-4)
C.2. Diagnosticul Performanţe foarte bune, peste PUNCT
performanţelor financiare medie. TARE 4.0553 30% 1.21659
(3.5-4)
C.3. Diagnosticul Activitatea societăţii este
fluxurilor de trezorerie generatoare în 2005 de excedent
de trezorerie, şi de deficit în 2006
şi 2007 mai important în 2006. În
PUNCT
2006 produce o diminuare destul INCERT 2.95 40% 1.18
de mare a trezoreriei, dar (în jur de 3)
situaţia este mai favorabilă în
2007.
C.4. Diagnosticul Pe baza metodei Altman reiese
riscurilor că probabilitatea de faliment este PUNCT
destul de mare dar pe baza
metodei Canon-Holder reiese că
TARE 3.5 20% 0.7
această probabilitate este mică (3.5-4)
pe întreaga perioadă.
C. SINTEZA La nivelul S.C. Antibiotice S.A. Iaşi PUNCT TARE 100% 3.4879
se constată o stare financiară bună,
DIAGNOSTICULUI puţin peste medie, pe perioada (3.5-4)
STĂRII FINANCIARE supusă analizei 2005-2007.
Cap. 5 Sinteza diagnosticului economico-financiar general
Pe baza diagnosticelor parţiale elaborate pentru fiecare capitol component al stării economico-financiare generale se poate
trece la elaborarea unei sinteze a rezultatelor conform următorului tabel:
106
Tabel nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII ECONOMICO-FINANCIARE GENERALE:
A. MEDIUL Oportunităţi: Se impune orientarea

CONCURENŢIAL  Expansiune pe piaţa preocupărilor firmei
internă şi externă pentru cucerirea de
 Mărirea cotei de piaţă noi segmente de piaţă
internă internă, sporirea
 Dezvoltarea sectorului Oportunitate calităţii produselor
farmaceutic maximă 4.51 20% 0.902 realizate, obţinerea şi
Ameninţări: (4.5-5) testarea produselor
 Dezvoltarea concurenţei noi la preturi
 Apariţia medicamentelor, accesibile şi cu
tratamentelor superioare calitate superioară.
la preţuri accesibile cu
rezultate mai bune.
B. STAREA Puncte forte: PUNCT 4.473 30% 1.3419 Se impune recrutarea
ECONOMICĂ  Personalul societăţii este bine TARE treptată de noi
calificat, experienţă bună a angajaţi pentru a
– evita dereglările în
echipei manageriale
 Stabilitatea bună a PUNCT desfăşurarea
personalului FORTE procesului de
 Conducere dinamică cu producţie sub forma
experienţa şi vechimea în plecărilor sau
unitate angajărilor masive de
 Posibilitatea de promovare personal; utilizarea
 Salariaţii sunt motivaţi echipamentelor
neutilizate în prezent
 Structura pe categorii a
pentru sporirea
imobilizărilor corporale este
capacităţii
adecvată specificului
productive, utilizarea
tehnologic şi naturii activităţii
mai eficientă a
desfăşurate de societate
suprafeţelor de
 Se poate considera că entitatea producţie
este asigurată cu utilaje şi Se impune
107
echipamente peste nivelul deconcentrarea pieţei
necesar entităţii. de furnizori şi
 Starea imobilizărilor corporale adoptarea unei
este foarte bună şi în creştere politici mai
pe toată perioada analizată. prudenţiale în ceea ce
 Grad de uzură medie, nu prea priveşte gestionarea
ridicat. resurselor materiale
 Sistem modern de protecţie a
mediului utilizată de societate
 Structura furnizorilor este
diversificată
 Nu există dependenţă faţă de
furnizori.
 Calitate foarte bună a
materiilor prime şi
materialelor achiziţionate.
 Stocuri cu mişcare lentă sub
1%.
Puncte slabe:
 Îmbătrănirea uşoară a
personalului
 Nu sunt folosite toate utilajele
deţinute
 Aprovizionarea se face cu
mijloace proprii
 Societatea nu dispune stocuri
de rezervă.
Raportul Puncte forte/slabe în ce
priveşte starea economică
reflectă o stare economică Foarte
Bună a societăţii analizate, pe
perioada analizei 2005-2007.
C. STAREA Puncte forte: PUNCT Se impune creşterea
FINANCIARĂ  Profit pe toţi anii TARE 3.4879 50% 1.74395 fluxurilor de
 Creşte atât rezultatul net cât şi trezorerie mai ales a
(3.5-4) fluxurilor din
rezultatul brut al exerciţiului.
108
 Ritmul de creştere se investiţii
amplifică de la un an la altul Se impune scăderea
 Impozitul pe profit scade dividendelor.
Se impune o
 Creşte cifra de afaceri de la un
gestionare mai bună a
an la altul.
resurselor controlate
 Valoarea adăugată şi producţia
de entitate
în creştere
Creşterea investiţiilor
 Situaţie foarte bună a pe termen scurt.
activităţii din exploatare
 Riscul de faliment mic
 Indicatori de lichiditate şi
solvabilitate bune
 Nivel ridicat al încrederii
investitorilor şi băncilor
Puncte slabe:
 Scade capacitatea de
autofinanţare de la un an la
altul.
 Cresc cheltuielile cu
personalul, cu materii prime şi
cu materiale.
 Situaţie critică din punct de
vedere al activităţii financiare.
 Nivelul scăzut al trezoreriei
 Gestionare slabă a resurselor
controlate de entitate
Raportul puncte forte/slabe
în ce priveşte starea
financiară reflectă o stare
financiară Bună a societăţii
analizate pe perioada
analizată.
SINTEZA Starea economico- PUNCT TARE (3.5-4) 100% 3,98785
DIAGNOSTICULUI financiară este una Bună.
109
STĂRII ECONOMICO- Există oportunităţi care
FINANCIARE trebuie exploatate.
GENERALE Societatea se bucură de o
dezvoltare continuu din
punct de vedere al stării
economico-financiare
generale.
110

Antibioticesa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antibioticesa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Babeş-Bolyai,

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Masterand: Nagy Szabolcs, ECA

Cap. 1. Prezentarea generală a SC. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi...................................................pag. 2

Denumirea: S.C. Antibiotice S.A. Iaşi

Conform statutului propriu, obiectul de activitate al S.C.”Antibiotice”S.A. Iaşi îl reprezintă:

D. Accesul la căile de transport

Alte drepturi de proprietate:

Produse comercializate de SC Antibiotice S.A.

Asigurarea calităţii produselor

Piaţa de desfacere a entităţii

Poziţia pe piaţă a entităţii

Principalele atuuri care au asigurat menţinerea pe piaţă au fost:

Sinteza diagnosticului mediului concurenţial

Tabel nr. 1 Diagnosticul mediului concurenţial:

3.1. Diagnosticul managementului şi a resurselor umane

3.1.1. Diagnosticul managementului societăţii

Structura organizatorică a managementului S.C. Antibiotice S.A. Iaşi.

A.1. Structura organizatorică la S.C. Antibiotice S.A.

Direcţiile se află în subordinea directă a Directorului General şi a Preşedintlui Consiliului de Administraţie.

3.1.2. Diagnosticul resurselor umane ale societăţii

3.1.2.1. Diagnosticul asigurării cu resurse umane

A. Asigurarea cu personal ca număr:

Tabel nr. 2 Personal cu studii superioare:

 Societatea dispune de personal calificat pentru toate profesiile necesare.

Tabel nr. 4 Evoluţia indicatorilor de stare a personalului S.C. Antibiotice S.A.:

Studiul indicilor demonstrează că:

Tabel nr. 5 Studiul indicilor:

Abaterea relativă a numărului de salariaţi:

 în anul 2006 / 2005

 în anul 2007 / 2005

 în anul 2007 / 2006

B. Asigurarea cu personal ca structură

Structura personalului după vechimea în muncă, pe nivele de studii

Structura personalului după vârstă şi sex:

Se observă preponderenţa personalului cu studii medii 70.40 %.

3.1.2.2 Diagnosticul stabilităţii personalului

Pe perioada analizată numărul personalului a scăzut cu 0.36% respectiv 1 salariat.

3.1.2.2 Diagnosticul utilizării intensive a personalului (eficienţa utilizării personalului)

Tabel nr. 8 Eficienţa utilizării personalului:

Din tabelul se evidenţiază următoarele aspecte:

Tabel nr. 9 Diagnosticul general al managementului şi resurselor umane:

3.1.3.1. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice

Valoarea şi structura imobilizărilor corporale:

Tabel nr. 10 Structura imobilizărilor corporale:

1. Valoarea imobilizărilor corporale în 2007 a crescut faţă de 2006 de 1,21 ori.

Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al stării acestora:

B.1. Uzura imobilizărilor corporale:

Tabel nr. 11 Amortismentul pe grupe de imobilizări corporale, la sfârşitul anului 2007:

B.2. Gradul de retehnologizare şi nivelul tehnic al utilajelor:

3.1.3.2 Diagnosticul utilizării resurselor tehnice

Eficienţa utilizării imobilizărilor corporale:

Tabel nr. 12 Eficenţa utilizării imobilizărilor corporale:

Alte informaţii privind utilizarea resurselor tehnice:

Tabel nr. 13 Diagnosticul general al resurselor tehnice:

Eficienţa utilizării resurselor materiale:

Tabel nr. 14 Gradul de valorificare al resurselor materiale:

Tabel nr. 15 Diagnosticul general al resurselor materiale:

Cap. 4 Diagnosticul stării financiare la S.C. Antibiotice S.A. Iaşi

4.1. Diagnosticul poziţiei financiare la S.C. Antibiotice S.A. Iaşi

Diagnosticul de ansamblu a poziţiei financiare:

1.1.Diagnosticul evolutiei pozitiei financiare:

Diagnosticul evoluţiei activelor:

2006/2005: IkCC=((CAN2006/CC2006) / (CAN2005/CC2005))100= (1,8607/1,7196)100=108,21%